Original subtitles

În tărâmul legendelor şi în vremea magiei,

destinul unui regat se sprijină pe umerii unui tânăr

Numele său... Merlin.

Merlin.

Camelotul îţi urează bun venit, lord Bayard de Mercia !

Tratatul semnat azi marchează sfârşitul războiului

şi începutul unei noi prietenii între noi.

De ce trebuie să fac treabă de măgar ?

Eşti slujitor, asta ţi-e datoria.

Mi se vor lungi braţele până termin asta !

Îţi întăreşte caracterul. Cum spune proverbul:

Munca grea face...

- Sufletul mai tare. - Nu există proverbul ăsta. E invenţia ta.

Ba nu.

- Scuze. - Nu-i nimic.

- Scuză-mă. - Dă-mi voie să te ajut.

Bună !

- Eu sunt Merlin. - Kara. Eşti servitorul lui Arthur.

- Trebuie să fie o onoare. - Aşa e.

Cineva trebuie să le facă pe toate.

Mulţumesc, Merlin.

Poftim ! Pentru puţin.

Mi-a părut bine.

Nu eşti ocupat să le faci pe toate ?

Când au fost curăţate ultima oară ?

Anul trecut, la festinul de la Beltane.

- S-a sfârşit cu o bătaie cu mâncare ? - Ca toate festinurile.

Nu ştiu. Obiceiurile de la curte sunt un mister pentru mine.

- În seara asta nu vor mai fi. - Merg la banchet ?

Nu chiar. Vei veni să te asiguri că nu am pocalul gol.

Dacă eu trebuie să ascult discursurile lui Bayard, de ce tu să fii scutit ?

Să lustruieşti nasturii.

- Vrei să vezi ce vei purta ? - Nu pot merge aşa ?

Nu. Diseară vei purta straiele oficiale de ceremonie ale servitorilor din Camelot.

Vorbeşti serios !

- Frumoasă pălărie ! - Mulţumesc.

E drăguţă, nu ?

Pentru o servitoare.

E drăguţă şi pentru o prinţesă !

Oameni din Camelot, mulţi ani am fost duşmani de moarte.

Sângele nostru a pătat pământul, de la zidurile Camelotului la porţile Merciei.

Deşi ni-i amintim pe cei morţi, să nu mai lăsăm şi alţii să li se alăture.

Ca simbol al bunăvoinţei şi al noii noastre prietenii,

vă ofer aceste cupe ceremoniale.

Pentru tine, Uther,

şi pentru fiul tău, Arthur,

în speranţa unei prietenii de durată.

Merlin, trebuie să vorbim.

- Ce e ? - Nu aici. Nu ştiu cui să spun.

Bem pentru un nou început. Privim spre un viitor ferit de război.

Abia când am văzut că-i dă cupa lui Arthur am înţeles.

Ia-o de la început !

Acum două zile, îi aduceam lui Bayard cina.

Trebuia să bat. Nu se aştepta să intru.

Ce vrei să spui ?

Dacă află că am vorbit, mă omoară.

Nu voi permite asta, promit.

Spune-mi ce ai văzut ?

Bayard nu e prieten cu Camelot. Vrea regatul pentru el.

Kara...

Ce a făcut Bayard cu pocalul ?

Crede că, dacă-l ucide pe Arthur, spiritul lui Uther va fi frânt şi Camelot va cădea.

- Ce a făcut cu pocalul ? - A pus ceva în el.

- Ce ? - Nu pot... M-ar ucide.

Te rog, spune-mi !

Otravă ?

Fie ca problemele trecutului să rămână în trecut.

În sănătatea ta, Uther...

Arthur...

Lady Morgana

şi poporul din Camelot !

Şi războinicii căzuţi din ambele tabere.

Stai ! E otravă, nu bea !

- Poftim ? - Merlin, ce faci ?

Bayard a pus otravă în pocalul lui Arthur.

E scandalos !

Cere-le să lase săbiile ! Sunteţi depăşiţi numeric.

Nu voi trece cu vederea această jignire.

- Pe ce te bazezi când spui asta ? - O rezolv eu.

Merlin, idiotule, iar ai băut ?

Dacă nu vrei să fii spânzurat, spune-mi de ce crezi că e otrăvit.

- A fost văzut. - De cine ?

- Nu pot spune. - Nu mai am răbdare !

Dă-mi pocalul !

- Dacă spui adevărul... - Aşa e.

N-ai de ce să te temi, nu ?

Nu, dacă e otrăvit, vreau să te ucid cu mâna mea.

- El va bea. - Dacă e otrăvit, va muri.

Şi vom şti că spune adevărul.

- Şi dacă trăieşte ? - Vei primi scuzele mele.

Şi vei putea face orice cu el.

Uther, e doar un băiat ! Nu ştie ce spune.

- Trebuia să-l înveţi mai bine. - Merlin, cere-ţi iertare !

- E o greşeală, beau eu. - Nu, e în regulă.

- N-are nimic. - Ia-l !

E otrăvit. Gărzi, arestaţi-l !

Merlin, mă auzi ?

Trebuie să-l ducem în iatacul meu.

Ia pocalul. Trebuie să identificăm otrava.

Întinde-l în pat.

Nu poate respira.

- Gwen, adu-mi apă şi prosop. - Va fi bine ?

- Frige. - Îl poţi lecui, nu ?

Voi putea doar după ce identific otrava. Dă-mi pocalul !

E ceva lipit în interior.

Ce e ?

Pare să fie o petală.

- Fruntea îi arde. - Răcoreşte-l, să-i potoleşti febra.

E petală de Mortaeus.

Scrie că cineva otrăvit de Mortaeus poate fi salvat de o poţiune

din frunzele aceleiaşi flori.

Se găseşte în peşterile de sub pădurea Baloch.

Floarea creşte pe rădăcinile copacului Mortaeus.

Ăsta nu pare foarte prietenos.

Un bazilisc. Păzeşte pădurea.

Veninul lui e puternic. O picătură aduce moartea.

"Puţini din cei care au traversat muntele Isgard

în căutarea florii, s-au întors în viaţă."

- Pare distractiv. - Arthur, e prea periculos.

Dacă nu aduc antidotul, ce păţeşte Merlin ?

Mortaeus provoacă o moarte lentă şi chinuitoare.

Mai rezistă 4-5 zile, nu mai mult.

Până la urmă, va muri.

Milady, îmi pare rău că nu te-am slujit.

Sunt bine. Ce face Merlin ?

- Dacă Arthur aduce antidotul, va fi bine. - Atunci, va fi bine.

Stai cu el. Eu mă descurc. Ştiu ce înseamnă pentru tine.

- Du-te ! - Mulţumesc.

Ce rost are să ai degustători, dacă vei muri oricum ?

- Nu voi da greş, orice ai crede. - Arthur, eşti moştenitorul meu !

- Nu pot risca să te pierd pentru o slugă. - Viaţa lui n-are valoare ?

- Valorează mai puţin decât a ta. - Îl pot salva. Dă-mi nişte oameni.

- Aducem antidotul. - Nu.

Într-o zi voi fi mort, iar Camelot va avea nevoie de un rege.

Nu te las să pui în pericol viitorul regatului.

- Gaius spune... - Gaius ? De asta e o prostie.

Te rog, tată ! Mi-a salvat viaţa.

- Nu pot să mă uit cum moare. - Nu te uita.

Nu va fi ultimul care va muri pentru tine. Vei fi rege, obişnuieşte-te cu asta.

- Nu pot accepta asta. - Nu pleci.

- Nu mă poţi opri. - Ajunge !

Nu pleci din castel !

Mâncarea o fi rea, dar festinele noastre sunt distractive.

- Trebuia să mă asigur că eşti bine. - Sunt dezamăgită.

- Voiam să pocnesc câţiva cu polonicul. - Gărzile se descurcau cu Bayard.

- Dar de ce să se distreze doar băieţii ? - Nu te băga, e periculos.

- Deja mi-a ţinut discursul Uther. - Te voi consola, n-ai fost singura.

Nu l-am ascultat. Uneori, trebuie să faci ce e corect, ignorând consecinţele.

- Crezi că ar trebui să mă duc. - Nu contează ce cred eu.

Dacă nu mă întorc, cine va fi rege ? Nu e doar viaţa mea în joc.

Ce fel de rege vrea Camelot ?

Unul care-şi riscă viaţa pentru o slugă sau unul care ascultă de tatăl său ?

Stai !

Nu...

E tot mai cald.

- Ce limbă e asta ? - Niciuna. Vorbeşte febra.

Nu sunt cuvintele lui. Pulsul slăbeşte.

Ce e ?

Nu se poate !

- Iritaţia apare în ultima etapă. - Ce înseamnă asta ?

Scrie că după ce apare iritaţia moartea survine în două zile.

- Ai spus că are patru zile. - Ceva a crescut puterea florii.

Scrie că efectele se intensifică dacă e folosită o vrajă în timpul pregătirii.

O vrajă ?

- Dar Bayard nu e vrăjitor. - Nu.

Deci, cine a făcut asta ?

Nu se poate !

N-ar îndrăzni să vină aici.

- Decât... - Ce ?

- Ce e cu fata aia ? - Care ?

Înainte să se întoarcă Merlin, o servitoare l-a dus afară.

- Era brunetă, frumoasă. - Găseşte-o repede !

Arthur...

I-am cerut lui Arthur să nu plece.

- A fost foarte ascultător. - Linişte !

- Am buzele pecetluite. - Trebuia să-l închid.

- Nu-l poţi lega mereu când te contrazice. - Fii atentă !

- Nu-mi las fiul să fie nesupus. - Sigur că nu.

Tu ştiai, nu ?

Morgana ?

Nu minţi !

- Arthur poate lua decizii şi singur. - E un băieţel !

L-ai văzut de curând ?

- Lasă-l să gândească singur. - Chiar dacă aşa ajunge la moarte sigură ?

- Să ghicesc... Nu era acolo. - N-a mai fost văzută de la banchet.

- Cine e ? - Nu cine se dă.

Dar tu ştii cine, nu ?

Kara. Dar nu ăsta e numele ei adevărat.

Atunci, cine e ?

O vrăjitoare puternică.

Să-i spunem lui Uther, poate trimite oameni după ea.

Nu, e plecată. Şi nu ştim unde.

- Nu ! - Ce ?

Ea ştie că singurul antidot e în pădurea Baloch.

Arthur ar putea cădea în capcană.

Arthur...

Eşti teafără ?

Nu te apropia !

E în regulă, nu-ţi fac niciun rău.

- Cine ţi-a făcut asta ? - Stăpânul meu.

Am fugit de el, dar m-am rătăcit. Nu mă părăsi !

Nu voi face asta.

- Mă poţi lua de aici ? - Încă nu.

Am ceva de făcut mai întâi.

De ce ai venit la peşteri ?

Caut ceva. Se găseşte doar aici.

Ce anume ?

Cunosc locul ăsta, te pot ajuta.

E o floare care creşte doar înăuntru. E foarte rară.

Mortaeus ? Ştiu unde e.

Îţi voi arăta.

Arthur, e o capcană !

Febra se intensifică.

Otrava se instalează.

- Îmi mai aduci nişte omag ? - Sigur.

Merlin ? Trebuie să te opui !

Aici sunt.

Nu te apropia de margine.

Nicio grijă, vom pleca în curând.

Ce faci ?

- Aveam aşteptări mai mari. - Cine eşti ?

Ultimul om pe care-l vei vedea.

Se pare că avem un oaspete.

Foarte bine...

Dar nu va fi ultimul.

Îi las prietenii să te termine, Arthur Pendragon.

Nu e destinul tău să mori de mâna mea.

Cine eşti ?

Arthur !

E prea întuneric.

Prea întuneric...

Merlin ?

Ce faci ?

Hai ! Ce mai aştepţi ?

Ucide-mă !

Lasă-le, Arthur !

Pleacă, salvează-te !

Urmează lumina.

Mai repede !

Grăbeşte-te !

Urmează lumina.

Mişcă-te ! Urcă !

Anunţaţi-l pe rege ! Arthur s-a întors.

Ce faceţi ? Lăsaţi-mă să trec !

Îmi pare rău, sunteţi arestat din ordinul regelui.

- Nu m-ai ascultat. - Fireşte ! E în joc viaţa unui om.

Nu-l lăsa pe Merlin să moară din cauza mea.

De ce-ţi pasă atât ? E doar un servitor.

Ştia în ce pericol se pune, ştia ce păţeşte dacă bea din pocal.

Dar a făcut-o oricum. M-a salvat. Şi asta nu e tot.

Pe munte era o femeie, ştia că venisem după floare.

- Nu cred că Bayard voia să mă otrăvească. - Ba da.

Gaius ştie ce să facă cu ea. Închide-mă o lună, nu-mi pasă !

Dar vezi să ajungă la el. Te implor !

Nu !

Trebuie să înveţi că există o cale corectă şi una greşită.

Vei fi eliberat într-o săptămână. Şi-ţi vei găsi alt servitor.

Nu mai are mult timp. Arthur a găsit floarea ?

Nu ştiu. Uther nu mă lasă să-l văd.

- Nu-l putem ajuta ? - Doar frunza de Mortaeus îl poate salva.

Atunci, să aflăm dacă Arthur o are. Mă furişez în temniţă.

- E periculos. - Dar trebuie. Altfel, Merlin moare.

Ai grijă !

Mâncare pentru prizonier.

Las-o acolo.

Mulţumesc.

Stai puţin !

Nu pot mânca asta. E dezgustătoare !

Cred că nimeni n-ar putea mânca aşa ceva.

Stai !

Să nu irosim.

Nu suntem atât de simandicoşi ca Înălţimea Sa.

- Mâncare pentru prinţul Arthur. - Stai pe loc !

- Cum se simte ? - Ai floarea ?

- Poftim ! - Respiră greu. Să ne grăbim !

De ce te-ai oprit ?

Otrava e creată cu magie. Ne trebuie magie pentru antidot.

Nu putem, e interzis. Chiar dacă am putea...

Voi încerca să mă descurc singur.

Îmi trebuie apă proaspătă.

Mulţumesc.

Ţine-l de nas.

Înghite, Merlin !

Nu mai respiră.

Ce se întâmplă ?

Gaius ?

Inima i s-a oprit.

E mort ?

Nu se poate !

A fost destinul său.

E vina mea.

Dacă aş fi ajuns mai devreme, dacă m-aş fi grăbit...

Nu, a fost vina mea.

Ar fi trebuit să am mai multă grijă de el.

E vina mea.

E dezgustător ! Să-ţi fie ruşine !

I-ai putea fi bunic.

Merlin ! Trăieşti !

Nu, sunt o fantomă, am venit să te bântui.

Iartă-mă...

- Credeam că ai murit. - E în regulă.

E mai mult de atât.

Ce s-a întâmplat ?

Îmi amintesc că beam vinul...

Sire, iertare de deranj... Putem vorbi ?

- Nu acum. - E important.

În Mercia s-a aflat de arestarea lui Bayard şi vom fi atacaţi.

Ce am de spus vă va afecta planurile. Nu durează.

Ştiu cine voia să-l otrăvească pe Arthur.

- Şi eu. E în temniţă. - Nu Bayard. Otrava era magică.

Şi aş recunoaşte oriunde autorul.

Nimueh.

- Te înşeli ! - Aş vrea eu.

Nu se poate, o recunoşteam.

- Nu e uşor de uitat. - E o vrăjitoare puternică.

Poate fermeca ochiul care priveşte. Nu ştiam că e ea.

- Ai dovezi ? - Otrava a fost întărită de magie.

Adică ea şi Bayard au vrut să-l ucidă pe Arthur ?

Nu, Bayard e nevinovat. Uite ce se întâmplă !

Asta îşi dorea. Un război care să aducă vrajbă în Camelot.

Cât mai e până ajunge armata lui Bayard ?

Cel mult o zi. Să trimitem cavaleria în întâmpinarea sa.

Să nu plece din Camelot decât la ordinul meu.

Ai luat decizia potrivită, sire.

Crezi că Arthur trebuie să afle despre Nimueh ?

Să înceapă laudele.

Cum ai reuşit ?

Nu sunt sigur.

Dar am fost ajutat.

Cineva ştia că am necazuri

şi a trimis o lumină să mă îndrume.

- Cine ? - Nu ştiu.

Oricine era, doar datorită lui sunt aici.

Mă bucur că te-ai întors.

Arthur, femeia din pădure

ţi-a spus ceva ?

Mai nimic.

Era ocupată să mă ucidă.

Dar a fost ciudat.

Cum adică ?

Eram la mila ei.

Putea să mă ucidă, dar m-a cruţat.

A spus că nu e destinul meu să mor de mâna ei.

Cred că te-ai temut.

Au fost momente neplăcute.

Cei care folosesc magia sunt răi. Dispreţuiesc şi distrug binele peste tot.

De asta te voia mort. E malefică.

Pari s-o cunoşti.

Aşa e.

Dacă ai cunoscut o vrăjitoare, le ştii pe toate.

Ai făcut ce trebuia, chiar dacă mi-ai ignorat porunca.

Sunt mândru de tine. Să nu uiţi asta niciodată.

- Încă mai trăieşti ? - Oarecum.

Am înţeles că trebuie să-ţi mulţumesc.

N-a fost mare lucru. E greu să găseşti un slujitor bunicel.

Am venit să văd dacă eşti bine. Mâine vii la muncă !

Da, la prima oră.

Arthur...

Îţi mulţumesc.

Şi eu ţie.

Odihneşte-te !

Arthur se mai ia de tine, dar e un om de onoare.

Puţini ar fi făcut aşa ceva pentru un slujitor.

Ar fi fost în van, dacă nu făceai tu antidotul.

Mănâncă !

Tot nu înţeleg de ce s-a chinuit să dea vina pe Bayard.

Putea să tacă şi să-l ucidă pe Arthur.

Ea nu voia să distrugă doar pe Arthur şi Camelotul.

Ştia că vei fi obligat să bei vinul. Pe tine voia să te omoare.

Mai e cineva care ştie că ai un destin măreţ.

Îi datorez viaţa mea lui Lancelot.

Plătesc datoria aşa cum pot.

E visul meu să mă alătur cavalerilor din Camelot.

- Ridică-te, sir Lancelot. - Nu mă întorc.

Nu pleca !

Merlin, acum ori niciodată.

Subtitrare: Retail

Sincronizare: zildan