Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
Frisian
Ga
Galician
Georgian
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Datul geografic, bogăția în poieni și pășuni naturale de o mare diversitate
dar și flora spontană extrem de bogată au făcut ca
o lungă perioadă de timp, în zona obcinelor bucovinene,
principala ocupație să fie creșterea vitelor iar, în cadrul acesteia,
creșterea oilor și păstoritul să fie dominante.
Asemeni celorlalte ocupații tradiționale, păstoritul dispunea de un calendar popular
propriu împărţit în două sezoane simetrice
– vara pastorală, patronată de cal, şi iarna pastorală, patronată de lup.
La hotarul lor străjuiau doi sfinţi – Sângiorz şi Sâmedru
- ce purtau la brâu cheile vremii pe care şi le schimbau
atunci când se împlinea sorocul, adică la 23 aprilie şi 26 octombrie.
În preajma și în ziua de Sângiorz, la debutul verii pastorale,
erau săvârșite numeroase practici magice ce aveau ca scop
învingerea spiritelor malefice şi atragerea manei cereşti
asupra turmelor de vite şi a comunităţilor umane.
Se aprindeau „focurile vii”, se făceau zgomote şi se buciuma din trâmbițe ,
în toate spaţiile de trecere se punea o creangă verde
înfiptă într-o brazdă patrulateră, vasele în care se obţinea
și se prelucra lapele erau umplute cu apă şi erau gătite
cu coroniţe împletite din crengi verzi şi flori de primăvară, se pregătea și se împodobea colacul de Sângiorz
prin care se făcea prima mulsoare, vitele și oamenii erau stropiți cu apă sau agiasmă
cu apă sau agiasmă și erau sorcoviți cu urzica, leușteanul sau pelinul…
În egală măsură, în preajma Sângiorz-ului, erau organizate și activități
practice și juridice: se închideau țarinile, se construiau
și se reparau stânile, se înțărcau mieii, se însemnau și se
tundeau oile și berbecii, se realiza asocierea sâmbrașilor,
se angajau ciobanii, se plătea pășunatul, se urcau oile
la munte și, nu în ultimul rând, se organiza
măsurișului oilor când se stabilea cantitatea de produse ce urma sa fie dată proprietarilor.
În derularea calendarului, urma, la 20 iulie, miezul verii pastorale
când era celebrat zeul solar numit Sântilie,
eveniment sinonim, altă dată, cu Nedeia organizată pe vârf de munte.
În timp, nedeile de Sântilie au fost transformate în întâlniri sezoniere
la care participau păstorii
de pe plaiurile învecinate muntelui iar, mai târziu, au coborât spre
poalele munţilor devenind tîrguri și iarmaroace.
Vara pastorală se termina de Sâmedru, în ziua de 26 octombrie,
când se încheiau soroacele între păstori şi proprietarii de oi,
se făceau deconturile pentru toate înţelegerile de la Sângiorz și se puneau
bazele pentru învoielile din următoarea vară pastorală.
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.