Original subtitles

PALERMO MILANO ÎNTOARCEREA

Traducerea şi adaptarea Ilie Nicolae.

Unsprezece ani mai târziu

Sunt gata.

Dna Avezzano ? Di Venanzio.

Dle judecător Conti. Bună ziua, Nino.

- Cum se face că m-a cerut pe mine ? - El şi-a schimbat ideea.

El vrea să meargă în Sicilia, şi solicită ca să-l escortezi.

Eu, şi de ce aş vrea să le risc viaţa oamenilor mei ?

Tu eşti singurul care-l poate convinge să restituie banii..

- Vreo veste despre Scalia ? - A fost văzut în Sicilia acum trei zile.

Da, vrea să-şi şteargă orice urmă.

Desigur, vrea să meargă în Sicilia să se răzbune.

Probabil. Asta e o favoare ce i-o pot da.

Di Venanzio, statul trebuie să-şi recupereze banii.

- Aşa vor mai muri alte persoane nevinovate. - Şi or să moară oricum dacă toţi banii

va rămâne în mâinile... lui Leofonte.

Dnă Alvezzano... Dle judecător Conti...

Vice comisare.

Să începem, Leofonte. Dvs, poimâine sunteţi liber.

Da, nu ştiu !

Mi-am plătit toate datoriile.

Unsprezece ani de carceră grea.

Sunt cinci sute de milioane, livraţi lui Scalia, şi aparţin statului, ştiai asta ?

A, statul !

Care stat ?

Cel din interior, sau cel de afară ?

Dacă veţi livra banii acum, veţi avea un nou program de protecţie,

organizat de adjunctul Di Venanzio.

Cunosc valoarea lui.

Eu nu-mi pot petrece restul vieţii sub protecţie.

Scalia doreşte acei bani.

Bătrânul Scalia e mort, iar fiul său, Rocco, e o marionetă.

Nu mi-e teamă.

Poimâine, Di Venanzio şi oamenii lui vă vor duce la destinaţie.

Dnă judecător, aş dori să rămân un pic singur cu Leofonte.

Doar câteva minute.

Vă aşteptăm acolo.

De ce ai vrut ca eu să te duc de aici ?

Pentru că, chiar dacă simt mirosul urii tale,

eu am încredere în tine.

Ura este un sentiment foarte profund, Leofonte.

Tu mă urăşti pentru că sunt tatăl Chiarei.

Dar, Chiara, Stefano, Sara sunt sângele meu ! Toţi trei.

Şi tu ai forţat-o pe Chiara să trăiască în infern.

Cu programul tău blestemat de protecţie..

Îţi mai aminteşti pe cei care te-au dus în Milano, Leofonte ?

Nu pot să-i uit.

Saro Ligresti...

Paola Terenzi..

... şi apoi Francesco Vinci, cel mai bun prieten al meu.

Soţul Chiarei, tatăl nepoţilor tăi.

Toţi au fost ucişi pentru a-ţi proteja fiica

din cauză că tu nu ai vrut să restitui banii.

Tu eşti cel care a obligat-o să trăiască viaţa asta.

Forţată să fugă ca un criminal, fără o casă, fără identitate.

Acum, programul de protecţie e la sfârşit. Ai rămas singur.

Banii crezi că îi schimbă viaţa fiicei şi nepoţilor tăi, Leofonte ?

Ai venit să mă înveţi ?

Să-mi dai o lecţie.

O fac pentru Chiara, aşa poate dispari cât mai repede din viaţa ei.

- Stefano n-a vrut paste. - Ca întotdeauna..

- Mulţumesc. - Cu plăcere.

Giovanni, portar, Giovanni, prieten.

- Giovanni, prieten. - Michelle, prieten de şcoală.

Michelle cu mama lui, Elda, şi tatăl său, Giorgio. Prieteni.

- Prieteni. - Nino, prieten.

- Nino. Tată. - Nino, prieten.

Nino, tata, tata, tata !

Ajunge cu jocul ăsta..

Să mergem la culcare. - Nino, tata. Nino, tata.

Nino - tată, tata...

Stefano...

Acum, voi face un truc. Miroase.

Nu simţi acest miros ? Îţi place ? - Da.

Îi plăcea şi tatălui tău.

- El este tata. - Da, da, ştiu că el este tatăl tău.

Rămâne totdeauna în inima mea. - În inima mea, numai în inima mea...

Un sanviş şi o Coca-Cola, vă rog. - Imediat.

- Ce vrei ? - Eu...

Păi, un hotdog dublu, cartofi prăjiţi...

o friptură mare, salată...

şi după aia... nu ştiu... da, o bere.

- Aştepţi pe cineva ? - Nu, de ce ?

- Aşa. - Mulţumesc.

- Deci... - Deci, ce ?

- Ce ai pregătit.. - Libero, nu am chef în seara asta.

E un joc de-al soţiei mele.

Fiică-mea mă obligă să-l joc. Când era mică mă dispera.

Acum s-a făcut destul de mare.

Las-o baltă, că eşti nebun după ea.

Cea mică are un chip impresionant.

Aia e Coca Cola ?

Tarcisio a murit, pentru că a mers să cumpere o cutie de Coca-Cola.

De atunci, nu mai beau Coca-Cola, ştii ? - Îmi aduceţi o bere, vă rog.

Nu vroiam să zic...

Hai, nu mă ţine pe jar.

Ce-ai pregătit ? Hai, spune-mi adevărul.

N-am pregătit nimic. Şi chiar de ar fii ceva tu nu iei parte la aşa ceva.

Cum să nu iau parte. Trebuie, să iau parte.

Dacă este legat de grup, pentru Tarcisio, iau şi eu parte.

Ştii foarte bine. Singurul motiv pentru care nu am intrat în poliţie..

am vrut să caut un motiv pentru moartea fratelui meu.

Nu ! Libero, am avut doi fraţi. Unul era Tarcisio, al doilea tu.

Tarcizio numai e, iar eu te omor dacă îţi trece ceva prin cap.

Tarcizio e mort şi mi-a lăsat mie sarcina.. Ca să rămâi în viaţă.

- Nu, sunt şi ei oameni. - Sunt nişte animale, Libero.

- Aş putea să fiu mai rău decât ei. Nu mă călca pe nervi.

Dacă m-ai zici vreo prostie ca asta am să iau cina la poliţie, ai înţeles ?

Acum mănâncă-ţi cartofii, şi du-te acasă.

Şi să nu te ţii după mine !

- Au adormit ? - Da, dar nu a fost uşor..

Erau mai agitaţi ca de obicei.

Chiara, trebuie să vorbim.

Ce se mai întâmplă acum ?

Programul de protecţie e pe terminate.

Ştii ce înseamnă.

Astăzi am fost în închisoare la tatăl tău. Am încercat să-l conving.

Să-i explic că vei rămâne singură cu copiii tăi.

Dar pe el nu-l interesează.

Se gândeşte doar la bani.

Ştiu că tatăl meu mă iubeşte. Lasă-mă să încerc, să mă duc la el.

Poate reuşesc să-l conving să restituie totul.

E foarte periculos, Chiara.

Poate îl schimb.

Din cauza lui au murit multe persoane.

Îi am doar pe el şi pe copii.

Şi pe tine.

Mi-e teamă. Stai cu mine în seara asta.

Nu vreau să te las, Chiara.

Nu te voi lăsa singură. Nu te voi părăsi niciodată.

Dacă mă iubeşti, spune-mi...

spune-mi.

Te rog.. - Spune-mi...

Elda, Elda...

Am ceva important să-ţi spun, deschide-mi, vă rog.

Mai încet că trezeşti tot cartierul.

- Am înţeles, îmi deschizi ? - Nu te mai comporta ca un copil, Giorgio.

- Sunt un copil. Sufăr de iubire. - Giorgio, e unu noaptea.

Deschide nenorocita aia de uşa sau trezesc tot oraşul Milano.

- Ei bine, haide ! - Cât de frumoasă eşti, Roma...

... când se înserează

atunci când luna străluceşte în oglinda fântânii...

şi când toată lumea a plecat acasă.

Cât de frumoasă eşti Roma, atunci când plouă.

- Ai terminat ? - Da.

Atunci, urcă.

Dragostea mea, mor.. Eu nu pot fără tine,

nu mai face asta. Trebuie să găsim o soluţie.

Ţi-am adus ceva, uite. Ceva ce-ţi place.

Şterge-te cu ăsta. Ai să dormi pe canapea.

Mă trezesc la şapte şi jumătate. Te rog să nu-l trezeşti pe Michelle.

- Te-ai decis să mă chinui. - După ce ai făcut, eu sunt vinovată ?

Eu te chinuiesc ?

Cu fata aia nu am făcut nimic.

Crezi că-s proastă? Chiar dacă sunt înşelată, nu sunt şi proastă.

E un fleac. - Deci, a fost un fleac ?

- A fost un fleac. N-am făcut nimic. - Eu te iubesc doar pe tine.

- Eşti un prost. Sunt un prost. - Spune, sunt un prost.

Dar eu te iubesc nebuneşte.

Dă-mi o altă posibilitate... - Nu mă atinge...

Nu striga, trezeşti copilul !

- Pleci nu vrei nici măcar... - Nici măcar, ce ?

Să vorbim.

Am terminat de vorbit cu tine.

Mai e ceva ce trebuie să-ţi spun,

felicitări că ai acceptat misiunea cu mine. Ai dat lovitura !

Mulţumesc pentru solidaritate.

Nu-mi place povestea asta... Nu-mi place deloc.

Am vrut să o accept, doar ca să o protejez pe Chiara.

Nu vreau să fie rău pentru voi. Nu ştiu de unde să iau alţi oameni.

Taci din gură, suntem mereu cu tine. Ca întotdeauna.

Pentru mine, Rocco Scalia e deja aici. Trebuie să stau la ţară ,Remo .

Pentru 500 de milioane de euro or să cheme şi armata.

Ea cum e ? Nu i-a picat bine.

Iar tu ?

Am schimbat bacul.

Trebuie să fie gata până mâine dimineaţă.

Ai chemat băieţii ?

Sunt pregătiţi.

I-am luat pe judecătorul Conti, şi doamna Alvezzano.

Nu ai încredere în ei ? - Nu ştiu.

Nu mai ştiu ce să cred.

- Suntem singuri. - Ca întotdeauna.

- Te cunosc. - Şi eu. Am călătorit împreună.

Dă-i drumul.

Deci, astea sunt noile acte.

Paşaportul, buletinul şi codul numeric.

Noul nume e Marcelo Bareka.

Aici sunt prea tânăr . Eu nu mai sunt aşa.

Dar o să schimbăm curând.

Cum merge ?

Totul este bine.

Bine, să mergem.

Camera 551, etajul al patrulea, dreapta.

Folosiţi liftul oficial.

Leofonte, mai ai timp să restitui banii.

- Vă ajung din urmă. - Bine..

- Mutaţi furgonul mai aproape. - Bine..

Verifică în jur.. - Am plecat.

Remo.

Scuze.

În baie.

- Cine este ? - Eu, Chiara.

Intră.

- Ce cauţi aici ? - Unde este tatăl meu ?

- Chiara, trebuie să pleci de aici. - Unde este tatăl meu ?

- Chiara. - Tată.

Sunt copiii mei.

Stefano...

Sara...

- Chiara pleacă de aici. - Trebuie să vorbesc cu tata, singură.

Nu mă forţa să-i chem şi pe ceilalţi.

Fă ce vrei, eu stau aici.

Doar două minute, nu mai mult !

Veniţi. Vino, Stefano.

Uite, ăsta e pentru tine. Acum o să ţi-l arăt şi ţie.

- Mamă, pot să-l deschid ? - Desigur.

Vino, Stefano. Stai aici.

Priveşte.

- Cât e de frumoasă... - Îţi place ?

Ascultă-mă bine. Asta e un joc special, Stefano.

Eu l-am făcut cu mâinile mele. Acesta e o vânătoare de comori.

Să vedem cum stai acum cu numerele. Fii atent.

E un puzzle făcut din numere şi litere.

Priveşte cât e de frumos.

Vezi, câte numere sunt aici.

Şi câte litere sunt. Le vezi, Stefano ?

Acum ascultă-mă.

Uită-te bine la foaia asta.

Înăuntru, în mijlocul acestor numere

stă ascunsă o frază magică care eu

sunt sigur că tu o poţi ghici. Concentrează-te, Stefano.

Şi acum, spune-mi doar prima serie de numere

pe care ai reuşit să o ghiceşti.

Haide, Stefano, haide...

- 2321... - Bravo !

Bravo, Stefano, eşti foarte tare.

Ştiam eu, ştiam...

Ascultă, Stefano, frazele pe care le găseşti.

Trebuie să ţi-le aminteşti. Ai înţeles ? Să ţi-le aminteşti ?

Dacă vrei să te joci cu bunicul.

E al tău, ţi-l ofer.

Ai grijă de el.

Chiara, în casetă, sunt codul şi frazele cheie pentru accesul la conturile mele,

şi fiul tău a înţeles modul cum să ajungă la ele.

Nu uita niciodată asta !

Întotdeauna am ştiut că ai de gând să o faci, tată.

Tu nu ştii decât timp îmi doream acest moment.

Nu mai e nevoie. Şi pentru mine.

Chiara !

- Trebuia să vină aici. - Va veni, stai liniştit.

Am ajuns.

Este pentru tine.

Îl voi purta mereu cu mine.

Aţi expirat timpul.

Unde sunt, unde sunt ?

- Remo ! - Probleme ?

Vino imediat la etajul al patrulea.

Ăsta e semnalul.

Ocupat.

- Dă-te din drum.

Haide, trage. Cum doreşti.

Leofonte ? Trebuie să vorbim.

Chiara şi copii. Ce ?

Ai văzut ce cadouri frumoase ne-a dat bunicul ?

Da, foarte frumose.

- Nu avem o maşină aici ? - Da.

Era aici.

Chiara, fugi !

Staţi lângă mine. Jos.

- Unde eşti ? - În spate.

- Aşteaptă-mă acolo. - Te aştept. Să fugim !

... Vino aici. - Mamă, mi-e sete.

O să cumpăr ceva.

Ia-l pe al meu, Chiara.

Chiara Vinci ?

Sau preferi să-ţi spun Chiara Leofonte ?

Sunt copii tăi ? Foarte drăguţi.

O să iau unul din ei.

O să te pun să decizi aici.

Ai douăzeci de secunde. Sau o să-i omor pe amândoi.

O să fac tot ce vreţi, dar copii nu.

Remo, unde eşti ! Grăbeşte-te !

Mai ai zece secunde.

El sau ea ?

- Deci ? - Las-o în pace !

Ultima alegere.

Du-te iubitule... Du-te...

Sunt prieteni de ai mei.

Nu-ţi face griji, sunt prieteni mamei.

Bravo.

Să nu vii după noi, dacă mai vrei să fie în viaţă.

Lasă copilul său te omor !

Înconjuraţi-i.

- Ce puii mei faci aici ? - Am venit să te ajut.

Doamnă, ia-o, te rog.

Mamă, mamă !

Pot acum să trec ?

Nu !

Chiara !

La dreapta...

Trage !

Fugi, fugi ! Repede !

Lăsaţi-mă să ies . - Înapoi !

Plecaţi !

Aşteptaţi, aşteptaţi !

Haide, mergi !

Jos, stai jos.

Giorgio !

Apel galben ! Haide.

Bomba !

Afară, ieşiţi !

Giulio, ce dracu... Giulio !

Nicola...

Stai aici, să nu te mişti de aici !

Ana a fost rănită...

Doamnă, vă rog, ajutaţi-mă.

Salvaţi-mi soţul, vă rog.

Ieşi afară !

Stefano !

- Stefano ! - Nu !

Mama !

Nu e nimic, încet. Nimic grav.

Leofonte fuge.

Fugi ! - Leofonte !

O Doamne, copilul !

Mă descurc, du-te.

Chiara.

Chiara. Chiara !

Unde sunt copii ? Chiara.

L-au luat pe Stefano.

Chiara.

Mama ! Mama !

Dă-mi. Haide !

Mamă, mama...

- Alo ? - Di Venanzio,

Chiara Leofonte va fii operată imediat.

- Şi Sara, fetiţa ? - În siguranţă.

Acum te voi opri. Unde eşti ?

Numai agrava situaţia.

De ce îmi zici toate chestiile astea ?

Ce ai de gând ?

Traseul nostru nu trebuia să fie secret ?

Deci, cum a ştiut toate astea Scalia ? Cine l-a informat ?

- Acestea sunt afirmaţii periculoase, Di Venanzio ! - Dă-mi-l pe judecătorul Conti.

Dacă tu nu-l predai pe Leofonte

eu nu te mai pot proteja.

Şi copilul ? Cine-l va proteja ?

Îmi pare rău, eu merg înainte.

Şi fiţi atenţi, păziţi-vă spatele.

- Remo, Remo, mă auzi ? - Libero ?

Copilul e cu Scalia, în jeep.

Du-te după el. Nu-l pierde din vedere !

Am plecat deja.

Libero, ce se întâmplă ?

Libero, răspunde ! Mă auzi ?

- Spune-i să se oprească, ajungem. - Stai acolo şi nu mişca !

Libero, răspunde ! Mă auzi ?

Te văd, Libero. Eşti rănit ?

- Totul e bine ? - Da.

Asta mi-a dat.

- Cum eşti ? - E în regulă.

Mamă, unde eşti, mi-e frică.

Mamă, unde eşti ?

Stefano, nu-ţi face griji Vin să te iau.

Mă auzi ? Sunt Nino.

Nino... prieten. Nino, Nino...

Di Venanzio, îţi aduci aminte de mine ?

Scalia.

Îl vreau pe Leofonte.

Exact într-o oră eu o să merg pe autostrada pentru Livorno.

Dar să nu mă urmăreşti.

Este periculos.

Stai puţin.

Te rog, am nevoie să ies.

Sunt cizme fluorescente.

RTL 100-2-5, Ştiri de urgenţă

O zi bună de la Luigi Tornari.

Cu toate acestea, din motive necunoscute masacrul din Montecatini

numărul victimelor creşte din minut în minut

O femeie tânără, Chiara Vinci, plasată într-un spital din Pescia,

şi a fost luată imediat în îngrijire. Starea ei este

foarte disperată.

Şeful clinicii a declarat că starea ei este în continuare gravă.

În prezent e în comă.

Printre victimele oribilului masacru

sunt şi cinci ofiţeri de poliţie,

agentul Nicola Pilani, Giulio Contarelo

Vito Marchioma, Giulio Maestrangeli

şi Luca Petrazzi. Mulţi reprezentanţi ai liniei oficiale...

Călătoria ta se termină aici.

- Nu, eu nu fac... - Se încheie aici !

E numai vina mea..

Ce tot spui acolo ?

Eu sunt vinovat...

Trebuia să dau alarma şi n-am făcut-o.

Hei, nu ai făcut nimic greşit, să întâmplat.

Nu mişcaţi !

Nu mişcaţi ! - Ce vrei să faci ,Leofonte ?

Dă-mi telefonul.

Ce vrei să fac ? - Linişte !

Dă-mi pistolul, şi pe al tău.

Pune-i cătuşele, repede !

Ce crezi că faci ? Crezi că poţi să faci singur totul ?

Sunt mult mai bun decât voi.

Ştii că-l poţi ucide pe Stefano ?

Aici greşeşti.. Viaţa mea pentru a lui.

Dă-mi pistolul.

Leofonte, stai...

Vă rog, domnule, nu-i faceţi rău copilului..

Unde dracu credeai că fugi ?

Unde dracu credeai că fugi ?

Să mergem, haide.

Mama !

Mama !

Nu sunt mama ta şi nu mă numi aşa

te-am auzit bine.

M-ai înţeles ?

Ce este ?

Mi-a rămas doar fiul meu.

Ţi-e frică ?

Nu-ţi fie teamă

îţi va ţine companie.

Acesta este fiul meu.

Toni, salută-l.

Ce are ?

E un pic cam prost ?

E numai speriat.

Dar va trece... Dacă te temi,

înseamnă că ai înţeles totul.

Rămâi cu el, ca să deveniţi prieteni.

Ce ai înăuntru ? Arată-mi.

Dacă prostuţul nu vrea să o ating

n-am să o ating.

Dacă-mi arăţi comoara ta, ţi-o arăt şi eu pe a mea.

Eşti de acord ?

Ce e acolo ?

Un joc uşor pentru Stefano.

Jocurile sunt uşor pentru mine.

Ce trebuie să fac ?

Un joc uşor pentru Stefano.

Mama Rozalia mi l-a dat. Doar o singură lovitură...

şi boom... şi voi fi mare.

Joc uşor pentru Tony.

Ăia ne caută pe noi.

- Alo ? - Autostrada este plină de poliţie.

Ajungeţi la punctul de control şi oameni tăi să aştepte acolo.

Când ajungi cu Leofonte vei ieşi pe la casa cealaltă.

Să ne separăm, şi de ce ?

O să afli. Ascultă la mine.

Lasă-mă să vorbesc cu Stefano . - Îmi pare rău, acest lucru nu este posibil.

- Şi cine garantează că este încă în viaţă ? - Puştiul nu e cu mine, dar e în siguranţă.

Şi va trebui să te grăbeşti. Du-te, dacă vrei să-l vezi în viaţă.

Acest nenorocit vrea să treacă. Avem nevoie să-l anticipăm..

Băieţi !.

Ascultă-mă cu atenţie ! George, te duci mai întâi cu maşina ta.

Şi tu, Elda, nu pleca de lângă Leofonte !

Doamnă, domnule !

- Aţi văzut ceva ? - Nu încă, dar autostrada a fost blocată.

- Şi drumurile regionale ? - Acum ne organizăm.

Scuze. Alo ?

Situaţia este ciudată...

- Şi rugămintea aceea ? - Doar câteva minute.

- Doamnă... - La revedere.

Jos !

Vino.

Cancare, ce se întâmplă, răspunde !

Nu te mai poate auzi, Rocco Scalia. - Di Venanzio...

Planul tău a funcţionat, rahatule.

Am rămas singur, dar şi ai tăi sunt morţi.

Şi, la fel o să fac şi cu tine dacă nu spui unde e băiatul !

Ai înţeles, nenorocitule ? Jur că am să te omor.

Calmează-te, poliţistule. Vreau să-l aud pe Leofonte.

Nu îţi face griji, piaza rea nu moare niciodată.

Spune-mi unde Stefano. - Ia-o pe Civitavecchia. Fugi.

Restul ţi-l voi spune prin telefon.

Blestemat să fii tu şi cu celularul ăla ?

Fii foarte atent, Scalia !

Am înţeles, şefule. Dar grăbeşte-te, îmi pierd răbdarea.

Şi copilul riscă, riscă mult, şi ştii asta.

Băieţi, mă duc singur cu Leofonte.

Cum singur, ce spui ?

Aţi făcut prea mult pentru mine.

Şi vă mulţumesc.

Nu este adevărat...

Acesta este un ordin !

Haide, aţi auzit.

- Haide, Leofonte. - Să mergem.

- Dacă ia maşina, cum ne vom întoarce acasă ?

Să mergem, haide, urcă.

Alo ?

A, tu erai ?

Ce faci ?

Cum ?

Fiul meu poate fi avea grijă de el.

Ei bine, cum spui tu.

Te aştept.

El a fost, nu-i aşa ?

După ce-l omor pe acest tâmpit, poate îl omor şi pe Rocco Scalia.

Poate aşa va termina să-mi mai fie tată vitreg ?

Taci din gură ! Ai un pic de respect ,Toni !

Nu uita ,fiul meu ,că el a avut grijă de tot ,după ce a murit tatăl tău .

- Nu este tatăl meu. - Ajungeai un sclav dacă nu era el.

Îl urăsc, nu-l vreau aici !

Acum încetează, ajunge.

- Taci şi mănâncă ! - Nu mi-e foame.

Am rămas singuri..

Ce avei de gând să faci cu toţi banii ?

Am vrut să mă răzbun.

Cu banii pe care îi aveam terminam toată familia Scalia.

Nu este suficient ce ai făcut ?

Mă gândesc doar la Stefano.

El trăieşte într-o o lume specială.

Diferenţa este că el este nevinovat.

Vorbeşti de parcă ar fii fiul tău.

Poate că este.

- Uitaţi-vă aici. - Ce e asta ?

Un scanner telefonic prin satelit.

- De asta ştia tot la telefon. - Aşa vom ştii unde e localizat.

- Ce faci ? - Încerc să văd unde sunt.

- Apelul este situat în Sicilia.

Acolo este ascuns copilul.

Domnule, s-a tras la vama din Casino. Sunt mulţi morţi.

Nu, nu-i niciunul de-ai noştri.

Avem noutăţi , în legătură cu ce mi-aţi cerut.

Ai terminat deja. Ce scrie acolo, nu înţeleg nimic ?

110 pe 24, linie, punct, şapte.

Îmi mai trebuie un punct să găsesc cuvântul cheie. Şase omega.

Ştii, mă poţi învăţa şi pe mine ?

Ar răde toţi la şcoală de prostia ta.

Stefano este bun, nu, nebun !

Joci un joc prostesc. Eşti nebun.

Nu sunt nebun, Stefano nu e nebun, e un simplu joc.

E inutil. Nu înţeleg nimic.

De ce să pierd timpul cu tine ?

Stefano nu este nebun.

Ei, calmează-te. Mănâncă.

Mă întorc mai târziu. Pa, nebunule.

Pa, Stefano.

Pa, Toni.

Bună ziua, domnule. Doamnă.

Deschide uşa.

Trebuie să-mi spui mai mult, doamnă.

Încetează, Scalia. Ţi-am dat să asculţi telefoanele agenţilor lui Di Venanzio.

Ţi-am spus să o urmăreşti pe Chiara Leofonte. Totul a fost mutat pentru mâine.

Ce vrei să mai ştii ? Totul. Să nu mai fie greşeli.

Unsprezece ani am lucrat împreună, Maria...

Unsprezece ani de confidenţe, de complicitate..

Şi tu ai vândut totul acestor asasini.

Cum ai putut să faci asta ?

Di Venanzio...

Vorbeşte. La portul din Civitavecchia...

ultimul transport spre Palermo.

Nu mai e timp, dacă te grăbeşti vei ajunge !

Deci, două sucuri de căpşuni şi lămâie.

- Bravo, excelent. - Nimic. - Giorgio ? Un pat.

Nimic ? Eşti sigur ? - Aici, ia-i.

- Dă-i drumul - Îl lăsăm aici ?

Tu eşti ? Nu răspunzi ?

Tu eşti, Di Venanzio ? - Sunt cu el.

Vreau să-i aud vocea.

Rocco Scalia ?

Contabile, ce onoare !

Îţi voi da tot ce vrei, doar nepotul meu să fie în siguranţă.

Nu mă grăbesc. - Nici eu.De unsprezece ani aştept.

Dacă mai încerci să mă păcăleşti o dată am să te omor !

Apoi o omor pe Catia, ai înţeles ?

Nu se va mai întâmpla nimic. Ai cuvântul lui Rocco Scalia !

Nino ?

Spune-mi ce ţi-a spus fiica mea.

Nino... Te rog, răspunde-mi.

Indiferent de ce spune fiica mea...

trebuie să ştiu. Trebuie să ştiu !

Mi-a spus să te iert.

Chiara.

Fiica mea...

Fiica mea...

Dar nu credeai că o să te las singur ?

Hei, eşti nebună ? Ce faci ? Cine te-a sunat ?

Am vrut să vorbesc cu fiul meu.

Ce-a vrea să auzi ? Dar acum nu poţi şi tu ştii asta.

Trebuie să fi precaută, Elda !

Da, dar numai pot continua aşa.

Michelle al nostru ! Nu mai pot.

Iubita mea, uită-te la mine.

O să reuşim de data asta.

Ai înţeles ? O să reuşim de data asta !

Scalia crede că aţi murit.. A fost o ocazie de a lăsa să pleci.

Şi ce fac ? Nu, Nino, asta nu funcţionează.

Tu şi eu împreună până la capăt, asta a fost înţelegerea noastră.

Nu am nimic de pierdut, Remo.

Ai o familie, soţie, copiii...

Libero... Eldo şi Giorgio, au şi ei un copil.

Noi toţi suntem poliţişti.

Asta este viaţa pe care am ales-o, o acceptăm ca şi familia noastră.

Ce dracu spui ? Şi tu ai o familie ! O ai pe Chiara şi copii.

Sunt singur, Remo. Uită-te bine că sunt singur !

Cum pot să cresc copii ? Nu ştiu de unde să încep...

Crezi că ştiu ? Nimeni nu ştie, Nino !

Dar un lucru este sigur. Nu e bine să stai singur.

Stefano nu mă acceptă. Nu mă vrea .

Şi Chiara , unde e ?

Dacă nu poate fi cu noi va fi chiar mai rău.

Unicul responsabil pentru asta e rahatul ăla.

Tu îţi faci datoria .

Nu, şi eu sunt responsabil, Remo.

I-am promis că o apăr , că-i stau aproape.

Am trădat-o pe ea , şi pe prietenul meu.

Nu ştii ce este în mine.

Nu mai am timp mult... - Nino.

Ştiu, Nino, dar nu ai trădat pe nimeni.

Mereu împreună, Nino.

Până la sfârşit !

Di Venanzio, eşti treaz, Di Venanzio ?

Sunt gata pentru schimb, voi fi cu copilul pe cheiul 13. Te aştept acolo.

Ajungem.

- Cheiul 13. - Bine, am plecat.

Nino... I-am dat codul lui Stefano..

Sunt sigur că acum are o cheie.

Nu uita !

Acum să începem să numărăm.

Când ajung la trei

tu îl laşi pe contabil să plece

iar eu îţi trimit copilul.

Bine.

Unu...

doi...

trei.

- Leofonte ! - Nino !

Să mergem la maşină ! Haide !

Haide, haide !

Opreşte !

- Libero, unde ai fost ? - Dă-te la o parte !

Remo, motorul... ai grijă.. Remo...

Stai pe loc.

- E furat motorul. - E furat ? - O să-i oprească ?

A fugit, Toni. Repede ! A scăpat !

Rocco o să mă omoare . Hai repede ,fugi !

Mă duc să-l caut şi mă întorc acasă. Tu caută-l pe câmp.

Trebuie să-l găsim, Toni. Altfel suntem terminaţi ?

Fugi, Toni, fugi !

Ai încercat să scapi !

Prietenul meu.

Eşti bucuros că te-ai întors acasă, contabile ?

- Unde mă duci ? - Aici eu pun întrebări.

Spune-mi unde e nepotul meu.

În sânul familiei..

Dacă vrei să trăiască, nu ne face probleme.

Dă-mi o ţigară.

O, Dumnezeule... Rocco. Ce să-i spun ?

Alo ? A, Rocco...

Cum ?

Nu, Rocco, e totul în regulă. Totul e bine.

Să nu-i mai dai drumul !

Sângele meu... Acum, că vei creşte mare...

Trebuia să-l ţii legat strâns

ca să nu-ţi mai scape !

Apelul a venit de la..

Capo Zaferrano.

Un mic port. E aproape.

Nino.

Rocanevra, un mesaj de la Leofonte.

- Ştii unde e ? - Vechiul sat al lui Scalia.

Să mergem.

Ajută-l să coboare, Tony.

Dalia, uite cât de frumos este, Tony.

Nu vezi ?.. Ce altceva e...

mai frumos ca Rocanevra ?

Pietriş şi pajişti abandonate. Oamenii stau încasa...

Rocco Scalia ne-a promis o bucată de brânză.

Şi au venit toţi aici,

ca lăcustele de pe dealuri pentru a găsi ceva.

Dar noi nu suntem aşa, Tony. Noi nu suntem ca ceilalţi.

Fă-ţi datoria !

Şi vom putea pleca din rahatul ăsta !

- Stefano ! - Bunicule ! - Unde te duci !

Stai aici !

Ţi-ai văzut nepotul.

Acum fă-ţi treaba, contabile.

N-am să fac nimic până când nu-mi văd nepotul pe mâini sigure.

Doar nu crezi că o să am grijă de el ? Rosaria...

Haide, Toni.

Eşti nebun ? Eliberaţi -l !

Aceasta este o condiţie pentru a intra înfamilie.

Dă-mi toţi banii şi poate că o să-l lăsăm în pace.

- Ia computerul ! - Este conectat cu banca. Banca de reţea.

Alo...

Mâine începe răzbunarea mea.

De ce te-ai oprit, continuă !

Am terminat. Poţi să controlezi.

În sfârşit, sunt toţi.

Eu mi-am făcut datoria. Acum dă-i drumul nepotului meu.

Rosaria. Pune-l pe fiul tău, să o facă.

Toni, ai auzit ce-a zis Rocco ?

Ce mai aştepţi ? Termină treaba, fiul meu.

- Laşilor ! - Haide, Tony, trage !

Leofonte, îţi mai aminteşti de tata ?

Sânge pentru sânge, bastardule !

- Haide, Tony, trage !

Trage, Toni, trage !

O Doamne... nu !

Uite, am tras. Eşti bucuros acum ?

Curvă, ce face fiul tău ?

Nu ! Am de gând să fac asta !

Îl omor eu pe bastardul ăsta ! - Nu !

- Ai dat greş ! - Rocco, ce tot zici ?

El este fiul meu ! - Vrei să vezi ?

Mama !

Mama !

Rocco Scalia !

Aruncă arma.

Ce cauţi aici ? - Am venit să-mi iau copilul.

Bravo ! Aşa te pot omora şi pe tine.

Răzbunarea mea e completă.

Ia-mă pe mine în schimb. Pentru mine, dacă trăiesc sau mor, este aceeaşi durere.

Ce, eşti un poet ? Un erou ?

Ştii ce eşti ? Un poliţist singur.

Nu, tu eşti singur.

Lasă copilul !

Îţi aduci aminte ce ţi-am spus..

"Mâine începe răzbunarea mea" ?

Îţi aminteşti ? - Cheia, bunicule !

- Cheia. - Bravo, puştiule.

- Nino... codul...

care l-am folosit la computerul

lui Rocco, e fals.

Stefano, Stefano...

el are cheia. Stefano e cheia.

Chiara a fost salvată.

Stefano. - Nino, Nino...

... tată...