Original subtitles

Din sezonul trecut...

Acum mulţi ani a fost un ucigaş în serie. Îi spuneam Şacalul.

Larry şi cu mine l-am urmărit, dar tocmai a murit un om.

Se pare că Şacalul în sfârşit l-a prins.

Vă pronunţ soţ şi soţie. Poţi săruta mireasa.

Ştii ce mi-a făcut cazul acela, ce ne-a făcut mie şi lui Kelly.

În niciun caz nu pot s-o iau de la capăt.

Îmi spui că FBI-ul încearcă să-mi fure cei mai buni rangeri?

Linişteşte-te, căpitane. Nu fură nimeni nimic. E o operaţiune de opt săptămâni.

Cred că o să accept, dar s-ar putea să fie pentru mai mult de-o vară.

Ce-ai zice să stai aici?

Vorbeşti serios?

Îl cunosc, e de treabă. Hei, Witt!

Ea e Stella. Stel, fă cunoştinţă cu Witt.

Dumnezeule!

Unde e trupul?

CINCI LUNI MAI TÂRZIU

Se pare că n-am ajuns să ies pe uşă.

Încă mai e timp.

Dar nu vreau.

Asta-i cu totul... altceva.

Dar nu poţi întârzia când pleci mai devreme.

Deci vrei să spui că avem tot weekendul pentru asta?

Auzi cam ce vrei tu, dar... da.

- Pune-ţi o dorinţă, sărbătoritule. - Nu.

- Nu! - Haide.

Fără carbohidraţi azi. Trebuie să mă păstrez.

- Serios? - Da.

Pentru concursul de mâncat de la Grand Lonestar? Mai sunt 24 de ore până atunci!

Totul ţine de pregătire. Mentală şi fizică. Dar... mulţumesc.

Tot nu-mi vine să cred că faci asta cu mine.

Ce-ar putea fi mai romantic

decât să-mi privesc iubitul punându-se cu o friptură de 2 kg?

- Aş zice că absolut tot. - Ai dreptate. Absolut tot.

Dar...

vorbeşti despre concursul acesta de când aveai 16 ani.

- Da. - Deci...

mă bucur că putem să-l tăiem de pe listă.

Chiar dacă asta înseamnă un drum de opt ore.

- Da. - Hei?

Încă eşti în întârziere.

Da. Aşa este, sunt.

Stai să... aranjez ăsta.

Şi...

Bine.

Ne vedem deseară.

Să nu întârzii. Trebuie să plecăm până la 17:00.

Şi nu...

Stai departe de carbohidraţi, iubitule.

Cordi a plecat.

Ziceam doar că e un weekend perfect.

Pentru altă petrecere la Scooter?

La casa de pe lac. E ultimul an de liceu!

- Ben, susţine-mă aici. - Nu mă mai păcăleşti încă o dată.

- Uite un om care gândeşte cu capul. - Trădătorule!

Doamne fereşte să-ţi petreci weekendul într-un autobuz de petrecere

mâncând friptură cu piure! Ce-o să te faci?

Acum gata cu asta. E ziua de naştere a tatălui tău

şi Geri vrea să-l surprindă cu noi toţi la Grand Lonestar.

Şi pentru cei majori, am pregătit o sticlă aniversară de limoncello.

Serios? Încă una? Ai continuat.

Ce noroc pe noi!

Ia uită-te la tine!

- Nu te-am mai văzut cu cravata mov din... - Campania electorală?

Aşa e, ai candidat pentru procuror districtual.

Nu ţi se pare ciudat că zeci de mii de oameni te-au votat odată?

Doar când mă gândesc la asta. Şi anume nu în dimineaţa asta.

Ce-a zis detectivul Parra la telefon?

Că a apărut ceva în cazul spargerii de acasă de la Geri

şi că vrea să ne vadă personal pe mine şi pe Stella. Atât.

- Poate că ăsta e sfârşitul? - Nu ştiu.

E o anchetă în curs în care n-a apărut nimic şi acum... asta.

Poate se termină sau poate a apărut ceva nou.

Pentru binele Stellei, să sperăm că e prima.

Bine. Mulţumesc.

O scoţi tu din coconul ei?

Da, eu...

- Şi autobuzul pleacă la 17:00. - Da, bine.

17:00!

Stella, haide! Grăbeşte-te.

- La naiba! - Eşti gata?

La naiba!

Haide!

- Credeam că ne întâlnim la secţie. - Aşa trebuia, dar n-ai răspuns la mesaje.

Altă noapte târzie?

Care nu e? Doar e primul an de facultate, nu?

Da, sigur. Hai să te ajut cu astea.

Ţi-am simţit lipsa la adăpost weekendul trecut.

Toţi întreabă de tine, dar stai liniştită... te-am scos eu.

Nu trebuie să mă acoperi. Am nevoie doar de puţin spaţiu.

Dar sunt mult mai bine.

Da, sigur. Doar că e ziua tatălui tău weekendul acesta

şi-ar fi frumos să o petreacă cu familia.

O să vin.

Dar anul ăsta cum e de ziua lui?

Nu l-am văzut încă, dar sunt sigur că e foarte bine. Hai să mergem.

Băieţi, încep să cred că n-a fost o idee bună.

- Tu ai sărit în spatele camionului, Walker. - Ne scăpau. Din nou.

Şi oricum, ideea mi-a venit de la mişcarea lui Trey cu caii.

Stai aşa puţin. Acum dai vina pe mine?

Acela a fost primul meu caz.

Nu-i nevoie să ne certăm, e destulă vină pentru toată lumea.

Dar e şi-un lucru bun, nu?

Serios? Suntem închişi aici, oxigenul e limitat

şi suntem ţinte sigure când hoţul va realiza ca suntem aici.

- Are dreptate. - Da, sigur.

Dar tipul ăsta ne tot scapă printre degete de săptămâni. Asta e a patra bancă.

Dar acum nu prea mai poate, nu-i aşa?

Asta-i în avantajul nostru.

- Walker? - Numai puţin.

Încă n-am ajuns la partea asta din plan.

Ştiţi ce?

Staţi în spate.

Mă ocup eu.

Aoleu!

Walker, Texas Ranger.

Eşti arestat.

WALKER - Sezonul 4, episodul 1 Liniştea

Traducerea şi adaptarea: emihaela Subs.ro Team @ www.subs.ro

Eşti sigur de asta?

Haide, căpitane! N-a avut nicio legătură cu faptul că vreau să plec mai devreme.

- Dar n-a stricat. - Aşa este.

- Caz închis. - Nu pot să te contrazic.

- N-ai cum să mă contrazici. - Deloc.

Acum nu mai trebuie decât să vadă cum să dea gata 2 chile de friptură în sânge.

Plus salata, spanacul cremos, piureul, chiflele.

Nu ştiu ce să zic, căpitane. Nu cred că poate.

Te rog! M-am gândit la tot.

La momentul potrivit, vine bourbonul, puţină licoare digestivă ca să mai fac un pic loc.

Şi-apoi, bum! poza pe perete şi tricoul de campion. O să vedeţi.

Îmi plac ieşirile noastre în patru, dar mersi că nu ne-ai invitat şi pe noi

pentru că nu suport transpiraţia de la mâncat.

Nicio problemă. Şi că veni vorba...

Trey, când o să începem să facem rezervări pentru şase persoane?

Da, cum merge cu... Cine-i acum? Lauryn?

- Lauryn. - Da, Lauryn.

Dar nu sunt sigur că am ajuns în faza de cunoscut prietenii.

La fel ai zis şi cu Tara. Căpitane, încep să cred că e din cauza noastră.

Încercaţi şi voi să pricepeţi aluzia. Şi se spune "Tar-uh".

Credeam că e "Tyra".

Ia uită-te la ei!

- Cassie! - Salut!

- Salut! - Ce mai faci?

Nu ştiam că te-ai întors în oraş. N-ai mai sunat şi tu.

Da. Au trecut luni întregi.

Îmi pare rău.

Şi-aş vrea să spun că am venit pentru ziua ta de naştere,

dar am nevoie de ajutorul vostru.

Grupul operativ FBI are nevoie.

Ce-aţi zice să reunim trupa?

Ultimele două săptămâni în New Orleans.

Înainte de asta, o lună în Tallahassee.

Am crezut că mergem în Everglades,

dar se pare că reţeaua aceasta de fentanil se întinde în tot sud-estul ţării.

Cinci luni la un caz nu-i chiar puţin.

Dar numai două telefoane?

A trebuit să muncesc din zori până-n noapte.

Se pare că vrei să faci bine şi profiţi din plin de şansa asta. Bravo ţie!

Mă mir şi eu de cât mi-a plăcut.

Şi Tessa Graves e o tipă pe cinste, frate.

Şi ce mai face cel mai mare fan al meu?

E în spital în New Orleans.

A fost operată după ce a fost împuşcată.

De-asta sunt aici.

Cu ce te putem ajuta?

Reţeaua asta de fentanil e condusă de Frank şi Enzo Delmonico,

doi fraţi născuţi cu două generaţii prea târziu

pentru familia mafiotă care şi-ar fi dorit să fie.

Am auzit de ei.

- Încearcă să se extindă în Texas. - Da.

Până aici se întinde operaţiunea lor,

cu cel mai nou şi cel mai mare centru de distribuţie chiar aici în Austin.

Vestea bună este că, în ultimele cinci luni, le-am desfiinţat restul reţelei.

Miami, Atlanta, Baton Rouge.

Şi crezi că fraţii Delmonico se îndreaptă spre Austin acum.

Ştiu sigur. Am o echipă de supraveghere postată în faţa depozitului lor chiar acum.

Şi care-i planul?

Fraţii Delmonico vor ajunge aici cândva în următoarele 24 de ore,

pentru o ultimă tranzacţie înainte să fugă în Mexic.

Ei se duc la marfă, noi ne ducem peste ei.

Exact.

Asta este o operaţiune de genul "stai pe lângă telefon".

Pot să contez pe voi?

- Desigur. - Absolut.

Întotdeauna.

Îmi pare rău! Comanda nu era gata.

- Ce frumoase sunt! - În ce stadiu suntem?

Încă mai aştept să-mi confirme Stella, dar în rest suntem bine.

Suspecta ceva azi-dimineaţă?

Se gândea la altceva. Cred că o să-l luăm prin surprindere.

- Da! - Poftim.

Vorbeşti de lup... Alo?

Nu, îmi pare rău, dar nu pot să plec din oraş acum.

Nu cu noul caz al lui Cassie.

Ştiu, îmi pare rău. Nu vreau să ne stric planurile.

Da, sigur. Bine.

Pa, iubito!

E totul în regulă?

Da, doar că a trebuit să anulez planurile făcute cu Geri.

Bineînţeles că mă bucur că a venit Cassie, dar momentul...

Eram atât de aproape să dau gata friptura aia imensă.

Te înţeleg, dar fii atent aici. E de la detectivul Luna.

Zice că are o scenă a crimei în Hayward.

Un motel unde crede că şi-a petrecut Şacalul câteva nopţi.

Trebuie să... Vino încoace.

În regulă.

N-a mai apărut niciun cadavru după Hollis Miller.

Nicio locaţie cunoscută de cinci luni. Pista s-a răcit aproape de tot.

Ştiu. Şi acum asta.

- Walker, asta... - Asta ar putea fi ceva.

Poate fi un indiciu despre ce urmează să facă.

Poţi să te duci acolo?

Trebuie doar să mă strecor fără să observe James.

Du-te, te acopăr eu. Trey?

Sună-mă cum afli ceva.

Am înţeles.

Ne trebuie un nou plan. Încă e liber în seara asta, dar nu poate pleca din oraş.

Trebuie să fie ceva în congelator. Stai să mă uit.

Ia să vedem. Avem...

Da, aşa! Avem...

Nu, e doar o spată de porc. La naiba!

- Lăsaţi. - De ce nu ieşim în oraş?

Am auzit că ar fi fripturi adevărate şi în Austin.

Pare cam puţin faţă de planul original.

Arz-o focul de friptură! Are dreptate.

August, vrei să-ţi aduci contribuţia?

Pare că vă descurcaţi destul de bine, aşa că o las pe seama voastră.

Nu se poate.

- Nu se poate! - Geri, nu e vina ta.

Ştiu că nu e vina mea,

dar Cordi s-a dat peste cap de ziua mea anul acesta.

A fost o surpriză totală.

Masaj pentru cupluri la Warm Springs, o noapte la OKC.

M-a dus în toate locurile despre care am zis că-mi plac când eram mică.

- Asta a moştenit-o de la mine. - L-am crescut bine.

Ce-ar fi să luăm o friptură uriaşă şi s-o mănânce aici?

Bunicule, tu ai măcelarii tăi, nu-i aşa?

Sigur că am măcelarii mei. Ce întrebare mai e şi asta?

Îmi place ideea. Ar fi grozav.

Putem să avem aici o friptură de 2 kg.

Încep să înţeleg.

- Şi eu pot să fac garniturile. - Da!

Îmi place. Am putea avea şi un ceas oficial.

Da. Dacă nu putem să-l ducem pe Cordi la Grand Lonestar,

atunci aducem Grand Lonestar la Cordi.

Aşa da! Mă duc să fac rost de o friptură uriaşă.

Da.

Grozav!

- Îmi cer scuze că v-am anunţat din scurt. - Nicio problemă, doar a apărut ceva nou.

Aşa am zis, nu?

Da, aşa ai spus.

Aţi vorbit cu consilierul lui Sadie? Ce mai face?

E la curent cu tot.

Ştiu că s-a tergiversat cazul şi voi aţi fost foarte răbdători,

dar conducerea şi-a schimbat priorităţile.

Ce înseamnă asta?

Vor să treacă mai departe. Alţi peşti mai mari de prins.

Asta chiar e ceva nou.

Dar, înainte ca dosarul tău să fie închis, am nevoie de semnătura ta aici.

Este raportul final despre noaptea în cauză.

Citeşte-l şi spune-mi dacă ţi se pare ceva în neregulă.

"În data de 16 iunie,

Sadie Yoo şi Stella Walker s-au întors acasă la Geraldine Broussard

unde s-au confruntat cu un intrus înarmat în mijlocul unui jaf.

A avut loc o altercaţie violentă

şi intrusul a fost rănit de un glonţ tras accidental cu arma intrusului."

"La ora 23:30, victimele şi William Walker au sunat la poliţie.

Intrusul a reuşit să fugă de la locul faptei

şi a fost găsit într-o maşină arsă la 3 km distanţă.

Cauza morţii, rană prin împuşcare, anterioară accidentului.

ADN-ul de la locul faptei și din maşină l-a identificat pe intrus, dl Witt McCarthy.

Ancheta a determinat că victimele au acţionat în legitimă apărare."

E totul în regulă?

- Doar dacă... - Dacă?

Aţi fost plecată o perioadă, dră Walker.

Aţi vrea să adăugaţi ceva?

Puteţi să vă gândiţi la un motiv pentru care un străin să fi vizat casa?

- Puteţi să ne lăsaţi cinci minute? - Sunt bine.

Serios, sunt bine.

În regulă.

Nu mai am nimic de adăugat.

Am revăzut noaptea aceea în minte de atâtea ori şi...

îmi menţin declaraţia.

Nu l-am mai văzut niciodată. Nu ştiu de ce a intrat în casă.

Bine. Puteţi considera acest caz închis.

Trebuie doar să semnezi aici.

Îi urmăream, elicopterul era înclinat la 45 de grade şi împroşca apă peste tot.

Eram nas în nas cu Lacul Okeechobee

şi cei doi tăntălăi încercau să fugă cu skijeturile.

Continuarea mai târziu. Mă bucur că v-am văzut.

- Pa! - O zi bună!

- Walker? - Cass.

Dacă tot stăm să-i aşteptăm pe fraţii Delmonico,

ce-ai zice să-mi tratez fostul partener cu un prânz aniversar?

- La ferma Walker? - Adică e trataţia mea?

Pentru ziua de naştere de care ai uitat?

Haide! Crezi că aş fi putut să uit după anul trecut?

- Ce-i acolo? - Pentru tine.

Nu cred.

- Serios? - Da.

Deschide.

Deci n-ai uitat.

Bine.

- Uau! - Nu-i aşa?

Da, e şi asta...

o variantă.

O variantă grozavă şi plină de atenţie.

Mulţumesc, Cass.

Piele de aligator. Florida. Trebuia să le iau.

Îmi plac mult.

Şi...

prânzul sună grozav.

Părinţii mei s-ar bucura să te vadă. Le-a fost dor de tine.

Grozav.

Chiar aş vrea să vorbesc cu mama ta despre ceva.

Despre ce? Un nou amorez în Florida?

Nu, o nouă carieră în Florida.

Deci Graves chiar vrea să te fure?

E permanent?

Quantico.

Quantico. Deci te-ai reprofila.

Asta explică tăcerea.

E mai uşor când rupi toate legăturile. Înţeleg.

Înţelegi, dar ce crezi?

Sincer?

Cred că e o mare oportunitate.

O oportunitate incredibilă. Una care nu apare prea des.

Toată lumea pleacă la un moment dat.

Dar fă-mi o favoare, da?

Mai dă şi tu câte un semn de viaţă.

Ne-ai lipsit tuturor cât ai fost plecată.

- Mai ales lui Trey. - Ştiu.

Îi sunt datoare cu o discuţie.

- Hai să mergem să mâncăm. - Mă duc să-mi iau lucrurile.

Chiar reiau serialul Hawk's Shadow?

Da, dar mai realist şi despre familia lui.

Crezi că în sfârşit vor explica care-i treaba cu grota lui Hawk?

Grota lui Hawk? Ştiam eu că o să ajungi până la sezonul şase.

- M-am uitat. - Bine.

Surpriză!

- La mulţi ani, tată! - Mulţumesc, Stella.

Haideţi şi voi.

- Te-am surprins? - Da, m-aţi surprins.

- Noroc! - Mulţumesc.

Nu, mulţumesc.

Dar mulţumesc ţie. Ştiu că tu ai făcut asta.

Trebuie să recunosc, Ger, te-ai întrecut pe tine.

Nu, toţi am făcut-o.

Ia uitaţi ce am aici!

În estul Texasului, le spunem petite filets.

Stai puţin. Câţi concurenţi sunt?

Nu mi s-a părut corect faţă de oaspeţii noştri să nu le dăm şi lor o şansă.

Crezi că eşti singurul care mănâncă?

Presupun că aşa este.

Tu ce zici, voinicule? Te încumeţi la o friptură de 2 kg?

- De fapt, voiam să te întreb ceva. - Spune.

E o petrecere a celor dintr-a XII-a.

Mă întrebam dacă n-ai nimic împotrivă dacă plec un pic mai devreme?

În seara asta?

Nu ştiu câte seri ca asta o să mai fie, aşa că...

Amice, nici noi nu ştim câte seri ca asta o să mai avem.

Tu ai zis că trebuie să mă bucur de anii de liceu.

Da, ai dreptate, aşa am zis.

Şi am vorbit serios.

Dar dacă e important pentru tine, sigur că pot rămâne.

Nu, du-te. Ai grijă.

Dacă n-ai cu ce să te întorci, sună-mă.

- Mulţumesc mult. - Desigur.

- La mulţi ani, tată! - Mulţumesc.

Augie a avut ideea cu fripturile acasă.

- Doar că... - Drăguţ din partea lui.

Da.

Bună!

Trebuie să...

- Desigur. - Scuze.

- Salut! - Sărbătoritule.

- Deci... - Trebuie să vezi asta acum.

Vino încoace.

Te avertizez, are gust de apă sălcie cu...

Am auzit despre noul hobby al bunicului. Cred că pot să-l susţin şi fără să-l beau.

O idee bună.

Deci...

cum faci faţă la toată treaba asta?

Nu pot să dorm. Am rămas în urmă la şcoală,

şi nu mai spune nimănui, dar îmi cădea şi părul la începutul verii.

Nici măcar nu pot ţine deschisă fereastra de la cameră

pentru că e prea mult zgomot.

M-am gândit că după ziua de azi o să-mi găsesc liniştea,

dar tot simt...

tot mă mai simt...

aşa.

Mai ţii minte noaptea în care l-am pierdut pe Hoyt?

Am avut o discuţie cu tatăl tău

şi el mi-a zis că trebuie să mă iert singur.

N-am înţeles ce vrea să spună.

Să mă iert că am ucis un psihopat

ar trebui să fie uşor, dar...

ştim cu toţii cum a fost.

E nevoie de timp.

Încet-încet, o să fie mai bine.

Mulţumesc, unchiule Liam.

Vino încoace.

Gata, fripturile se odihnesc.

Unde e sărbătoritul?

Cred că l-am văzut cu Trey. Mă duc să-i aduc.

- Mulţumesc, dragă. - Arată minunat.

- Foarte frumoase, Bonham. - Da!

A venit friptura.

- Ce e aia? - Venim imediat.

Nu.

De ce ai asta?

- Kelly... - Hai să ne întoarcem la petrecere.

Trey, e-n regulă.

Eu şi Kelly am mai trecut o dată prin asta. Stai să închid uşa.

Dumnezeule!

- Kelly... - Nu pot să cred.

Unde aţi găsit astea?

La ultima locaţie cunoscută a Şacalului.

A plecat în grabă. N-a mai apărut pe radar de la nunta ta când...

când l-a omorât pe Hollis Miller.

- Nunta mea? - Da.

Uitaţi-vă câţi dinţi de şacal sunt.

El...

se pregăteşte.

Aşa pare.

Kelly, îmi pare rău.

Ştiu cum a fost James data trecută, cum v-a afectat pe voi doi.

De-asta eu şi Trey încercăm să descifrăm toată treaba asta doar noi doi.

Nu ne ducem cu asta la James până nu avem ceva.

Bine. Atunci, asta nu e ceva.

- Kelly... - Nu.

Mi-am pierdut o dată soţul din cauza acestui om. Nu-l mai pierd încă o dată.

- Kelly, ce ne ceri este... - Exact ce-a făcut Larry când a murit Emily.

L-a protejat pe Cordi de el însuşi cât a putut de mult.

Pentru că atât de mult ţine la tine.

Îţi cer să faci acelaşi lucru acum.

Amândoi.

Toată mâncarea trebuie terminată într-o oră.

Dacă nu-i înghiţită, nu se pune.

Şi eşti descalificat dacă altcineva îţi atinge porţia.

Şi, dacă ţi se face rău, s-a terminat concursul şi Abby te pune la spălat vasele.

În regulă.

Pe locuri...

fiţi gata...

porniţi!

- Miroase bine, tată. - Poftă bună!

Doamne, mai tăceţi odată! Vedeţi-vă de friptură, oameni buni.

- E o friptură bună. - Mulţumesc.

Mai sunt 38 de minute.

Abeline, adu defibrilatorul, draga mea.

James, ai transpirat un pic, iubitule.

Ce faci, tată?

- Abandonezi? - Renunţ.

Şi eu la fel.

- Mai avem unul? - Încă unul?

- Doi s-au dus. - Cred că...

- Cred că... - Ai terminat?

Îmi pare rău, dragule.

- Dacă ai terminat, am terminat şi eu. - Căpitane.

- Am terminat? - Da.

Am terminat, am ieşit.

- Ai încercat, căpitane. - A fost frumos, acum regret.

Mai sunt cinci minute.

Un pic de nectar al zeilor pentru tine.

Gata, am terminat.

Ştiam eu!

Şi-au mai rămas doi.

- Bravo, Liam! - Hei, Walker!

Vezi cum faci să n-ajungă spanacul acela într-un şervet.

Perez la telefon.

Băieţi, au apărut fraţii Delmonico.

- Acum? Deja? - Da.

Asta înseamnă că se suspendă concursul de mâncat friptură.

- Eu am terminat. - Ce?!

Nu se poate!

- Asta e doar o suspendare. - Nu. Avem un câştigător.

Sigur, dacă de asta ai nevoie ca să dormi noaptea, Walker.

Haide!

Îmi pare rău, trebuie să plecăm. Cassie, e show-ul tău de-acum înainte.

Să-i dăm drumul.

- Ai auzit? - Da.

Îl vezi?

Nu.

Care-i planul, Walker?

- Mă gândeam să-i întindem o cursă. - Da. Sună bine.

Tu momeşte-l.

- De restul mă ocup eu. - Am înţeles.

- Gata? - Da.

Arunc-o jos acum.

Bravo!

Să nu faci vreo prostie.

- Perez? Tu eşti? - În carne şi oase.

Ce mai face prietena ta?

Mulţumesc de întrebare, Enzo. O să supravieţuiască.

El s-ar putea să nu. Lasă arma jos.

Poate n-am fost suficient de clari în Tallahassee.

Nu intenţionăm să plecăm cu mâinile goale.

Poate să fie foarte uşor. Un simplu schimb.

Noi îţi dăm rangerul înapoi, tu ne laşi să plecăm.

Sigur. Dar hai să vorbim un pic ipotetic.

Ce-o să se întâmple când ajungeţi în Ensenada?

Ne retragem.

- Şi prietena lui? - Poftim?

Vă ascultăm de luni de zile.

V-am urmărit maşinile.

Am surprins o groază de ilegalităţi.

Dar şi multe indiscreţii.

Despre ce vorbeşte, Frank?

Ştii că Frank îşi trage partea, nu?

Şi se mai şi culcă cu iubita ta.

Pardon.

"Enzo nu-i suficient de bărbat?"

"E momentul să alegi, Cynthia."

Ce i-ai zis Cynthiei?

- E complicat. - Chiar aşa? Chiar e complicat, Frank?

Perez, Texas Ranger.

Sunteţi arestaţi.

- Salut! - Salut!

Ai făcut treabă bună.

Mulţumesc.

A fost uşor sub comanda ta de... ranger?

- Nu, agent special. - Rămâne de stabilit.

Noapte bună, Cass!

Noapte bună!

Îmi pare rău, dar trebuie să întreb.

Am stricat lucrurile între noi la nuntă?

- Nu. - Pentru că n-am vrut...

Nu, n-ai stricat nimic. Ar fi trebuit să spun ceva mai devreme, dar...

Cass, nu vreau să fiu eu motivul pentru care...

ai fost plecată atâta timp.

Nu, Trey. Nu, n-a fost din cauza ta.

Nunţile sunt oricum ciudate, nu?

Da.

Sincer,

cea mai bună parte a zilei de azi e că mi-am regăsit prietenul.

Da.

Şi eu m-am bucurat s-o am pe prietena mea înapoi.

Chiar dacă şi numai pentru o zi.

Perez.

Putem vorbi puţin?

Nu pot spune că sunt surprins, dar a fost impresionant.

Te-am văzut cum ai condus operaţiunea, părea că ai mai făcut-o şi înainte.

Înţeleg de ce te vrea Graves la Quantico.

S-ar putea să nu-mi placă răspunsul, dar... către ce parte înclini?

Nu ştiu. Aş fi vrut să ştiu.

Când am lucrat azi cu tine, cu Trey şi cu Walker...

a fost ca pe vremuri. M-am simţit acasă.

Dar federalii...

E foarte plăcut să poţi avea un impact la o asemenea scară.

Chiar simţi că schimbi ceva.

Îţi aduci aminte când ai venit prima oară aici?

După ce l-ai încuiat pe Walker în portbagaj.

Ţi-am cerut să ai încredere în mine.

Asta e în întregime decizia ta, Cass.

Îţi cer să ai din nou încredere în mine.

Pentru că eu cred că poţi avea impactul de care vorbeai,

dar cred că poţi să-l ai de aici.

- Ce înseamnă asta mai exact? - Ei bine...

aici intervine încrederea.

Doar...

mai gândeşte-te, da?

Aşa o să fac.

- Mulţumesc, căpitane. - N-ai pentru ce.

Tot nu-mi vine să cred că Trey a câştigat dintr-o chichiţă.

- Dar chiar aşa a fost? - Haide!

Mulţumesc.

- Hei... - Da?

- Eşti bine? - Da.

Păreai un pic supărat după discuţia cu August.

Era nebunie mare. Cred că m-a luat pe nepregătite.

Ar fi rămas dacă ar fi ştiut că înseamnă atât de mult pentru tine.

Ştiu, dar n-a însemnat. Sau poate da, dar nu în legătură cu azi.

Am nevoie să-mi traduci pentru că...

Da.

Mi s-a părut că-i mai mult decât doar ziua de azi, atât.

Parcă a accentuat toate schimbările de anul acesta,

la care am încercat toată ziua să nu mă gândesc,

dar cu Stella la căminul studenţesc, Augie pe cale să plece

şi plecarea lui Cassie la Quantico...

Când Augie a plecat, cred că m-a lovit.

Dar ce-i aşa de rău la un "cuib gol"?

Liniştea.

Liniştea?

Da, liniştea.

Când nu poţi să le ţii departe, gândurile întunecate de la muncă

ajung să te macine. Am văzut.

Va fi multă linişte în casa asta foarte curând.

Asta e apăsător, Cordi.

Cum spuneam, nu-i vorba numai de seara asta, cu August.

Dar ajută s-o spui cu voce tare, nu?

Da.

Şi e ceva ce probabil ar trebui să spun cu voce tare.

Geri,

sper că ştii asta, dar...

Intră.

- Bună! - Bună, Geri!

Sper că nu întrerup nimic.

- Nu. - Deloc.

Tocmai mă duceam la somn.

Să nu staţi până târziu din nou.

- Bine. - Da?

În regulă.

Cordi...

ştiu.

- Noapte bună! - Noapte bună!

În regulă.

Voiam să te întreb.

Tu şi Kelly păreaţi foarte afectaţi azi.

În legătură cu James şi cum a fost data trecută.

Cât de rău a fost?

Larry?

Te rog, vino acasă.

Ce naiba-i asta?

- Am chemat-o pe Kelly. - Ce naiba, Cordi? Ai adus-o...

Nu ştiu ce altceva să fac.

Eşti aici de două zile.

Ai dormit aici două nopţi la rând. Fiul tău întreabă de tine.

- Trebuie să nu mai bei. - Lucrez, Kelly.

- Da, ştiu că lucrezi. - N-am nevoie să nu mai beau, da?

Gata, am eu grijă de tine.

- Am eu grijă. - Cred că ai făcut destul.

Sunt bine.

- Sunt bine! - Te ajut eu.

- Cordi, sunt bine. - Gata, sunt aici.

Ia-ţi mâinile de pe mine. De ce ai adus-o pe soţia mea aici!?

Hei, eu sunt.

În regulă? Sunt eu, Cordi.

- N-am vrut. - Ştiu.

Îmi pare rău.

Ascultă...

Spune-i lui DJ că...

De ce ai adus-o aici?

Nu pot veni acasă.

Nu pot veni acasă. Nu încă. Sunt prea aproape.

Sunt atât de aproape.

- Larry... - N-o să se mai întâmple din nou.

N-o să se mai întâmple.

Rău.

A fost groaznic.

Nu l-am mai văzut niciodată pe James aşa de rău.

Cred că...

toată treaba asta l-a mistuit.

Depravarea?

Liniştea.

Trebuie să rezolvăm cazul înainte să mai apară altă victimă.

Trebuie să rezolvăm cazul înainte ca James să afle.

Sfârşitul episodului 1

Traducerea şi adaptarea: emihaela Subs.ro Team @ www.subs.ro