Original subtitles

ȘERIFUL COMITATULUI HANCOCK

Te rog, o gură de apă.

E normal să te bucuri de o mică victorie.

La urma urmei, cadourile sunt rare în lumea asta.

Îți spun ceva.

Voi plăti pentru gura de apă.

Cincizeci de mii de dolari.

Nu vei plăti nimic.

Asta e oferta mea.

Poți refuza, dar va trebui să te ucid.

- Numele tău? - De ce?

Ca să știu numele primului bărbat pe care îl voi ucide cu mâinile mele.

- Taci dracu' din gură. - Bine.

O să explodeze!

Abel.

Scumpa mea, Nectar. Mă bucur să te văd, iubito.

- Mi-ai adus banii? - Sigur.

Vezi ăștia?

Cincizeci de mii de dolari.

Îți imaginai că e mai mare?

Nu, teancul nu e impresionant.

Dar ar fi fost un preț bun pentru o gură de apă.

Ți-am luat ceva.

Ce atenție drăguță.

- Te rog... - Nu, Abel.

- Ce? - Nu în cap.

- De ce? - E prea rapid.

- Bine. - În burtă.

Va muri, dar mult mai încet.

În dureri atroce.

- Cum te cheamă? - Alex.

În regulă. Mulțumesc pentru apă, Alex.

Nu, așteaptă. Așteaptă!

Mi-a plăcut.

- Am o surpriză pentru tine. - Urăsc surprizele.

Asta o să-ți placă. L-am găsit.

Mason Goddard?

Cine altcineva?

Ziua asta a venit în sfârșit. Mulțumesc.

Să mergem!

UN HOȚ CU MANIERE ALESE

Traducerea și adaptarea: Yageat-san

Ce hazna e aici.

Urăști golful. S-a schimbat ceva?

E noua mea pasiune.

Unde sunt ceilalți jucători?

Au refuzat să mă lase să intru în club, așa că l-am cumpărat.

Acum sunt singurul membru.

Antecedentele mele i-au lăsat perplecși.

Ești nebun, băga-mi-aș.

- Te iubesc. - Și eu te iubesc.

Nu ești ușor de găsit.

E ca și cum aș vrea să fiu lăsat în pace, nu?

Nu mai ești singur.

Nu, nu sunt.

Fă-mi un tur al locului ăstuia.

Bine.

- Doamne. - Ce?

Zici că e apartamentul unui tip care a fost părăsit.

Amy nu m-a părăsit.

Luăm o pauză, atâta tot.

Încetează, Mason. Sunt fratele tău mai mic.

Nu face mișto de mine.

E în regulă. S-a terminat.

Noroc.

Închini pentru despărțirea noastră?

Trebuie să te punem pe picioare, Mason.

Nu.

- Nu? - Nu.

- Nu argumentezi? - Nu.

Haide!

Trebuie să ieși, amice.

De ce?

Lasă-mă să te duc într-o vacanță.

N-am nevoie, am toate astea.

- Astea? - Da.

Îmi fac cele 18 găuri la golf, mă întorc,

beau un pahar, mă uit la televizor, e bine.

E depresie curată aici.

- Exagerezi. - E groaznic.

Serios? Vrei să rămâi aici?

Fiecare cu ale lui, Sean. E școala veche.

Country club, verde închis,

whisky, sâmbătă seara.

Bine.

Ascultă...

Lasă-mă măcar să te invit să bem un pahar.

Du-te singur.

- Eu sunt bine. - Doamne.

Avem un bar întreg.

Bine. Rămânem aici.

Rămânem. Nu mă deranjează.

- Cum mai ești? - Bine.

O duc și eu cum pot.

Jucăm o partidă de șah?

Da. Asta chiar vreau. Bună idee.

- Chiar vrei? - Da.

Îți propun o chestie.

Dacă câștig, mă lași să te duc într-o vacanță.

Nu m-ai bătut niciodată la șah.

Nu se știe niciodată. Se poate întâmpla.

Dacă câștig, te cari și mă lași în pace.

- E bine? - În regulă.

Bine.

- S-a făcut. - Super.

Să începem.

Bun.

Cum se mișcă căluții, că am uitat?

E un cavaler călare.

- Nu uita, se mută în L. - Așa e.

Te-am învățat asta când aveai 8 ani.

Bine.

Se pare că Decker a devenit vânător de recompense.

Da?

Sunt sigur că e pricepută. Totul îi iese.

Doamne.

Trebuie să-ți revii.

S-a terminat, înțelegi?

O ador pe Decker.

Dar nu voi uita niciodată că a încercat să ne bage la închisoare.

Își făcea treaba.

Asta e problema, noi doi, suntem făcuți să furăm.

Ea e făcută să prindă tipi ca noi.

Niciun risc, Sean. M-am retras.

Asta e tot.

În cazul ăsta, o să adori vacanța asta.

- Șah mat. - Ce?

Cum ai făcut asta?

Explică. Ai mutat piese?

Arată-mi mutarea aia.

Și ce-ai făcut înainte?

Eram aici și m-am dus aici. Ești blocat.

Nenorocitule.

- Te-ai antrenat. - Am avut mult timp liber.

M-ai păcălit. Nu.

O luăm de la capăt.

Nu știam că te-ai antrenat.

Nu luăm nimic de la capăt. O învoială e o învoială.

Am făcut un pariu. Am câștigat.

Fă-ți bagajele.

Doar o vacanță? Promiți?

- Da. - Fără prostii?

Juri?

Va fi magnific.

- Unde mergem? - La Miami.

- Miami? - Da.

Îmi place Miami.

- Mason! Mason. - Salut.

- Mi-a fost tare dor de tine. - Și mie de tine.

- Ai grijă de ea? - Da.

- Fac ce zice. - Salut.

Victor, mă bucur să te văd.

Pari în formă.

E o plăcere să te văd, șefu'.

Te-ai întors. Ador să văd familia reunită.

Mă bucur să fiu aici.

- Cine e gata pentru Miami? - Eu.

- Să mergem. - Am plecat.

De ce Miami?

- Sunt tipi dubioși. - Plaje frumoase.

- Super cluburi. - Super mâncare.

Și va fi o surpriză imediat ce aterizăm.

Vedeți? Nu credeați că voi reuși.

Și priviți rezultatul.

Face parte din planul meu, șah 3D.

Vrei să spui șah 4D.

3D, e jocul clasic.

Te gândești la un om care are trei mutări avans față de adversar.

Asta e 4D.

Cine știe, poate am pretins că nu știu.

Asta e profund.

Asta spun și eu. Haideți, să mergem.

Să decolăm.

Da.

- Mason. - Miami!

Nu-mi place fața asta.

Sunt puțin îngrijorat.

Pentru că știi că Sean a plănuit ceva, nu-i așa?

Nu sunt sigur.

Cum să prevezi planurile unui jucător de șah 4D?

N-ai cum!

Imediat ce ajungem la Miami, am un contact pe care-l cheamă Big Lou.

Are tot ce ne trebuie.

Mașini, iahturi, femei...

homari...

caviar.

Se anunță bine.

- Mese? - Mese.

De fapt, cunosc pe cineva care joacă.

Tipi dubioși?

Vor fi acolo.

Avem reputația de a semăna haos peste tot pe unde mergem.

E normal să ardem puțină adrenalină.

Aici, pe pistă.

Big Money Lewis!

Ce mai faci?

Anton, bun venit la Miami.

Deci, ați avut un zbor bun?

- Ești bine? În formă? - Da. Slavă Domnului.

- Îți prezint familia. - Familia?

Deci voi sunteți familia mea.

- Ce faceți? - Familia.

El e șeful.

Amicul meu, Mickey.

El vă va găsi orice: mașini, mâncare, iahturi,

homari, caviar, doar cereți.

Hotel, apartamente, case pe apă, bărci rapide, trabucuri.

Tot ce vă trebuie.

Familia, e familie.

Tratează-i regește.

Bun venit la Miami.

Sunteți gata? Să mergem.

- Ce mai faci? - Sunt binecuvântat.

- Ce ai aici? - Porsche, 4 milioane.

La mijloc, 3,5 milioane.

Frumusețea de acolo, doar 1,5 milioane.

Nu-i rău,

- e un chilipir. - Da.

Suntem binecuvântați. Ar trebui să iei volanul,

să te distrezi cu ei.

Nu. E bine așa.

Am auzit lucruri frumoase.

- Povești frumoase. - Da?

Te respect, iar strada te iubește.

De fapt, am afaceri mari în vizor.

- Ocazii de aur. - Nu.

Vreau să discutăm afaceri.

Nu. M-am retras.

Fratele meu a vorbit cu tine?

- Eu și fratele tău, suntem amici. - Văd asta.

PLAYA LARGO HOTEL & SPA

Sunteți aici pentru licitație?

Licitație?

Operele de artă ale Fundației Cavendish.

Licitație de artă.

Exact. Adorăm arta. Suntem colecționari.

- Incredibil. Fac parte din consiliu. - Minunat.

Discută cu domnul despre artiștii tăi preferați.

Îmi plac cei mai mari.

Michelangelo, Leonardo, Rafael, Donatello.

- Vă place Renașterea. - Da.

Sau Țestoasele Ninja.

Cheile tale, domnule.

- Mulțumesc mult. Ai grijă de tine. - Și tu.

Te rog.

- Să cumpărăm costume frumoase? - N-avem nevoie.

Dar în caz că...

Nu, n-avem nevoie.

- Ca să ne îmbrăcăm elegant... - Nu.

- Și dacă da? - Desigur,

avem un croitor excelent și consilieri de cumpărături.

- Ne putem ocupa de tot. - Super.

- Numele tău de familie? - Trouble = Problemă.

Nu-i sublim, aici?

E drăguț.

Drăguț?

Glumești? E demențial.

De ce suntem aici, Sean?

Pentru vacanță.

De ce suntem aici, Sean?

Ai nevoie de asta, Mason.

Să-ți recapeți ambiția.

De ce suntem aici, Sean?

- De câte ori o să facem asta? - De câte ori e nevoie.

Spune tot.

- Pentru... - Zi odată.

- Suntem aici pentru... - Un furt de opere de artă.

Scuze că te-am indus în eroare.

Ai fi refuzat.

Și de ce asta?

Mereu îmi respingi ideile.

N-ai nevoie de bani.

Cu criptomonedele, ai făcut 80 de milioane.

Nu poți să fii falit.

Nu-i adevărat. Băga-mi-aș!

- Poate am investit prost. - Asta trebuie să fie.

Ăsta e jocul, nu? Totul sau nimic.

Iahtul ăla, de exemplu.

Crezi că proprietarul lui nu-și asumă niciun risc?

Cu siguranță nu.

Îl cheamă Hamish Hawks, e un jucător înrăit.

De unde știi asta?

Pe el îl vom jefui.

Un mare colecționar.

Are un tablou la licitație estimat la peste 100 de milioane,

depozitat pe iahtul ăla.

Trebuie doar să mergem, să luăm tabloul și să dispărem.

Cine te-a angajat?

Fosta lui soție.

Îl urăște.

Mi-a virat deja un milion pentru cheltuieli,

încă 50 de îndată ce-i predăm tabloul.

Asta înseamnă opt milioane de fiecare.

Pot să ți-i dau eu, nu face pe prostul.

Nu-ți voi lua banii.

Răspunsul e nu.

Încă o dată, treburile care par ușoare nu sunt niciodată așa.

- Mason... - Iese din discuție.

Scuze. Dar uite ce vom face.

Ne vom distra în hotelul ăsta fermecător

cu prietenii noștri, apoi fiecare va merge pe drumul lui.

Asta e tot. Sfârșitul poveștii.

- Mason... - Nu.

Pot să recuperez mingea?

- Pasă lungă. - Sigur? La ce viteză?

- Alergi ca Tyreek Hill? - Chiar mai repede.

Ia să văd. Dă-i drumul.

Ascultă, nenorocitule. Găsești numai scuze!

În fiecare zi, îți rezolv mizeriile,

te plătesc de ani de zile.

Nu mai vreau să-ți aud prostiile!

Nu-mi pasă care e problema. Rezolvă asta chiar acum!

Se dă la tine, șefu'.

Nu, nu-și mai suportă iubitul.

Asta mă enervează.

Cum o mai duci?

Mă știi. Îmi văd de treabă, stau deoparte.

Ce faci în timpul liber?

Cu banii din cripto, am construit un centru comunitar.

- Nu cred! - Ba da.

Glumești?

E și un loc unde puștii pot primi sprijin școlar

și pot învăța să se descurce.

Futu-i, asta mă dă pe spate. Sunt mândru de tine.

Chiar predau fotbalul.

Ce? Faci asta?

Am găsit rețeta secretă a succesului.

Secretă, sau poți să-mi spui?

Le dau 100 de dolari pentru fiecare meci câștigat.

Suntem neînvinși.

- Asta trebuie sărbătorit. - E genial.

În cinstea noastră. Mă inspiri.

ARTA MAGIEI

Haide, ia o carte.

Unu, asul de treflă.

Perfect. Mulțumesc mult.

Jos, asul de pică.

O să te rog să-ți numești cartea.

- Deci, ce carte? - Cum ai făcut asta?

Sunt încă furios. N-a câștigat niciodată.

L-am învățat șah, și dintr-odată...

Bună seara. Sper că aveți o seară magică.

Vreți să luați o carte?

- De ce nu? - Poftim.

Știi să dispari?

Dacă așa vrei.

A fost o nebunie!

Unde a dispărut?

- A dispărut. - Ce bine, mulțumesc.

Trebuie să-l găsesc, să-i învăț trucurile.

- Da. - Da.

Știți ceva?

Sunt cu adevărat fericit că suntem toți reuniți.

Să regăsești familia, face bine.

- Te iubesc. - Și eu.

Am trecut prin atâtea.

Nici nu-mi spune. Mă plictisesc tot timpul.

- Serios? - Găsește-ți un hobby.

Ce, golf? E pentru bătrâni.

Încearcă pickleball.

- Asta mi-ar plăcea. - Tare.

Indiferent care e viitorul nostru, în seara asta ne distrăm.

- Sănătate. - În cinstea voastră.

Ce se întâmplă?

Ai ceva să ne spui?

- Cred că da. - Spune-le, scumpo.

Ce?

Spune-ne.

- Haide. - Ce?

Nu am spus nimănui, e încă devreme,

dar ar trebui să fiți primii care află.

Sunt însărcinată.

E minunat.

Felicitări.

Felicitări.

E incredibil.

Știi cine va fi nașul.

Eu nu schimb scutece, să știi.

- Păi... - Să închinăm pentru bebeluș.

- Mulțumim. - Noroc!

Nu, nu iei desert.

Iubitule, doar o felie de tort.

Am vorbit deja despre asta.

- El e. - Cine?

Hamish Hawks, proprietarul iahtului.

Am avut des discuția asta.

- Vezi ceasul de la încheietura lui? - Da.

- E un RM 56 care valorează 1,6 milioane. - Bine.

Mă duc să-l salut.

Scuză-mă că te întrerup.

Ești dl Hawks?

Mason Goddard. Încântat.

Se spune că ai o colecție de artă fabuloasă.

- E adevărat? - Desigur. Toată lumea o știe.

Îmi permit, de ce colecționezi opere de artă?

- E o investiție bună. - Da.

Dar ți se întâmplă să-ți admiri operele?

Să le apreciezi pe cele pe care le deții?

- E vreo problemă? - Sunt doar curios.

Bine, domnule Curios.

Colecția mea de artă, e ca un cont de economii.

Înțeleg.

Poate merg prea departe, dar am un sfat pentru tine.

În locul tău, aș aprecia ce am.

Ai putea pierde totul așa.

Mi s-a întâmplat, am pierdut mult.

O să-ți spun.

Nu ascult sfaturi.

Nu sunt prietenul tău.

Absolut. Deci...

O seară bună. Bună seara, doamnă.

Ce urmărești?

Doamne!

Am reacționat prea repede respingându-ți planul.

- Chiar așa? - Da.

- Fără mișto? - Ne vom distra.

Haide, am plecat.

Mă duc să fac o plimbare. Revin.

- Odessa. - Mason.

Bună seara.

Frumos truc. Nu ți-ai pierdut îndemânarea.

- Ai văzut asta? - Nimic nu-mi scapă.

Și tu nu te-ai schimbat.

Băga-mi-aș!

Unde mi-e ceasul?

Ieșim?

Cu mare drag.

Ce te aduce la Miami?

Sean...

m-a târât aici.

- Pentru o lovitură? - Nu, m-am retras.

Dacă spui tu, Mason. Mă voi preface.

- Și tu? - Ce, eu?

Una dintre cele mai mari hoațe de artă

asistă ca din întâmplare la o vânzare prestigioasă.

"Una dintre cele mai mari"?

Scuze, cea mai bună.

Asta e de domeniul trecutului.

M-am cumințit.

Glumești?

Sunt consultantă pentru colecționari.

De-a lungul anilor, am devenit expertă în ceea ce furam.

Valoarea prăzii, cumpărătorii importanți,

și până unde ar merge ca să aibă un avantaj.

- Destul de departe, îmi imaginez. - Da.

Am o cameră aici pe durata licitației,

dar trăiesc în Miami.

- Da? - Am un loft magnific în oraș.

Drăguț.

Treci să-l vizitezi într-una din zile.

S-ar putea.

Și? Îți lipsește?

- Ce? - Jocul.

Dar ție?

Iau asta ca pe un da.

Ești tot cu aia...

agentă drăguță de la Narcotice?

Decker. Lucrează la FBI.

Da, la Narcotice.

Ești incredibil.

În fine, ne-am despărțit, nu-i grav.

- Și sunt bine. - Îmi pare rău.

Sincer?

- Nu. - Mă gândeam eu.

Mă deranja că prietena ta e polițistă.

Dar îmi pare rău dacă te-a rănit.

Mulțumesc.

Poate că m-am retras, dar cunosc oameni.

Un telefon și polițista drăguță dispare.

Odessa.

Bun.

- A fost o surpriză plăcută. - Da?

Îți doresc să ai o vacanță plăcută.

- Voi încerca. - Dacă lucrurile iau o altă întorsătură,

nu vreau să știu.

- Bine. - Nu sunt de la Narcotice.

Cu toate astea...

dacă descopăr...

că interesele unui client de-al meu sunt compromise

din cauza vacanței voastre...

nu voi fi blândă.

Normal. Nici nu mă aștept la altceva.

Noapte bună, Mason.

Noapte bună.

Am făcut rost de planurile iahtului.

Foarte original, are și o temniță sexuală.

- Serios? - Da.

- Unde? - Chiar acolo.

Fără glume. Trebuie să-ți omori timpul pe mare cumva.

Aici, avem camera de gunoi la nivelul inferior.

Refrigerată ca să prevină gunoaiele să putrezească și să pută.

Dar asta e standard,

și colecționarii își păstrează operele în încăperi climatizate.

- Deci ar putea fi acolo. - Posibil.

La un loc cu gunoiul.

Fiecare cu gusturile lui.

- Gândiți-vă la asta. - Mulțumesc, Sean.

- A fost grozav. - Da.

Ai fost magnific cu Odessa ieri.

Da?

Și să te gândești că era să te însori cu ea.

- Da. - A fost prima ta Decker.

E o femeie excepțională.

Am o idee. Dacă furăm tot iahtul?

Glumești? Știi cu ce viteză merge?

Cam 50 km/h.

Ar fi o urmărire a dracului de lentă și jenantă.

- De asta am nevoie de tine. - Sunt aici.

Am niște treburi de rezolvat până mâine.

Și am nevoie de echipament, cum ar fi costumele de scufundări.

Nu pentru mine.

- Doar pentru voi. - Ești sigur?

- Eu nu intru în apă. - Haide. E tradiția.

Nu. Să mergem acolo.

Mâine e licitația. Trebuie să ne mișcăm.

Ia uitați cine e aici!

Dl Curios, așa-i?

Pledez vinovat.

E amuzant că spui asta.

Când am vorbit, mi-am pierdut ceasul.

Ce să vezi.

Și la obiecte pierdute? Hotelul ăsta frumos trebuie să aibă așa ceva.

Poate ar trebui să te interesezi despre mine.

Nu colecționez doar opere de artă.

Pun pariu...

că ai o fabuloasă colecție de timbre.

Cred că începe să-mi placă tipul ăsta.

Serios?

Să mergem să discutăm. Vino.

VÂNZARE DE OPERE DE ARTĂ FUNDAȚIA CAVENDISH

Pentru o luptă loială.

Să încercăm să evităm un nou război al licitațiilor, dna Cavendish.

Nu promit nimic.

Mai multe opere mi-au atras deja atenția.

- Era să mă ruinezi anul trecut. - Știu.

Și s-ar putea repeta anul ăsta.

Face parte din plăcere. Ăsta e jocul.

Ai dreptate.

Fără milă.

- Cine nu riscă, nu câștigă. - Exact.

- Ești gata, scumpo? - Evident.

Am dezactivat camerele de pe iaht

și acum, văd tot hotelul.

- Cum arăt? - Sexy.

Cu cine vorbești?

Doar mă... rugam.

E adorabil.

Și eu fac asta.

Spune-i că dacă nu-și ia mâna,

cobor și i-o tai.

Domnul să te binecuvânteze.

Bine.

De câte ori trebuie să-ți spun?

Nu face mișto de mine. Îmi pierzi timpul.

Nu-mi pasă. Voi factura la secundă.

E clar?

Anton, leagă-l.

Hamish va pierde mai mult decât un tablou

dacă-și tratează soția prost.

Recepționat.

Ar fi o iubită super pentru Sean.

- Crezi că am o șansă? - Absolut.

Anton și Victor sunt pe poziții pe iaht.

Recepționat.

Am impresia că sunt asistentul tău,

ca la jaful de la cazinou.

Asta e impresia pe care vrem s-o dăm.

Data viitoare, eu voi fi șeful, iar tu, asistentul meu.

Bine. Cum vrei tu.

- Serios? - Da.

Având în vedere că nu va exista o dată viitoare.

Continuă să crezi asta.

Gărzile au fost neutralizate.

- Ai auzit? - Da.

Ce ți-am zis?

Bani ușori.

Nu spune asta.

Tanner, Mace, repet, mă recepționați?

Tu ești, Ralph?

Hamish ne-a spus că vei fi aici.

Voi ce vreți?

O ladă.

Toată lumea la pământ.

Nu te-aș sfătui...

Taci din gură! Eu am pistolul.

Pe canapea. Repede!

Haideți! Credeți că glumesc?

Și tu, pune-ți fundul jos. Leagă-i. Mișcă!

Te miști greu.

Nu te mai mișca.

Nicio mișcare!

Bună seara, Caras.

Agent Richter.

La pământ.

- Frumos costum, șefu'. - Mulțumesc.

- Te urmez. Haide. - Pe aici.

- Ai venit pentru licitație? - Da.

Licitația.

Colecționezi?

- Ca amator. - Îți permiți.

Dar tu, ce faci aici?

- Sunt în vacanță. - Prostii.

În vacanță?

Agenții federali câștigă bine.

Mai puțin decât un director de bancă devenit infractor.

Dar nu ne plângem.

Infractor?

Asta e de domeniul trecutului.

Mă bucur să aud asta. Nu schimba nimic.

Băga-mi-aș.

Ce e asta?

Link, suntem într-o cramă!

Niciun coș de gunoi aici. Explică.

Poate au făcut alte renovări.

Trebuie să fie undeva.

Mason, mă auzi?

Am tăiat sunetul pentru ceilalți, dar Richter e aici.

- Fir-ar! Unde e Richter? - La gală.

- Ce? - Da.

Caras să-l supravegheze. Să nu-l scape din ochi.

Trebuie să fie acolo.

Mason, zi-mi că avem un plan B.

La momentul potrivit, vei fi primul care află.

- Mason. Mason? - Da, adu-l.

- Asta e? Mergem. - Da.

Stai. Agentul Richter de la FBI?

Da, e la gală. Ridică.

Nu-l las din ochi pe Richter.

Ce face?

Se pare că trage o partidă.

Scârbos.

Ceva nu e în regulă.

Nu se leagă.

Haide.

Așa. Rotește-l. Glisează-l.

- Mă ocup eu. - Dă-i drumul.

- La revedere, băieți. - Îmi pare foarte rău.

Plecăm într-un minut. Nu vă mișcați.

O ștergem! Haide.

Să mergem.

Anton, pornim!

Se stârnește vântul.

Vezi? Bani ușori.

Prea ușor. E o problemă. Nu se leagă.

Ce nu e în regulă, sunt toți explozibilii ăia de pe barcă.

Explozibili? Cum adică, explozibili?

- Am văzut C-4 la bord. - Unde?

Fir-ar!

Caras să nu-l scape din ochi.

Ce? Mason.

Încercam să-ți spun.

Trebuie să coborâm acum!

Ai prins-o.

- Superb, nu? - E atât de frumos.

- Ador sezonul ăsta. - Da.

S-a rezolvat.

Mason e mort.

Cum se simte, Abel?

Sunt dezamăgit. Poate că ar fi trebuit să-l fac să sufere mai mult.

Și să-l faci un martir al lumii interlope?

Nu după ce te-a făcut să înduri.

Ca de obicei, ai dreptate.

Mason Goddard, cândva cel mai respectat hoț din lumea interlopă,

a fost păcălit de cel mai periculos om.

Imaginează-ți titlul ăsta.

Nu sunt chiar atât de periculos.

Știu.

Dar imaginea contează.

Putem avea puțină liniște, acum?

Îmi place ideea asta.

Scuză-mă.

Hamish, bravo.

Cu plăcere.

Îl cunoșteam puțin pe Mason, dar începuse să mă enerveze.

Aș fi vrut să fiu acolo să văd focurile de artificii.

Mai avem niște detalii de pus la punct.

Nu acum.

În seara asta, petrecem.

Tu poate, dar eu nu.

Am zis nu acum, Hamish.

Am ales să te ajut doar...

pentru că ai acceptat în sfârșit să-mi dai banii înapoi.

Nu mă face să mă repet.

Nu toți ne temem de tine.

Ești sigur?

O sursă foarte de încredere tocmai m-a informat

că sunt cel mai periculos om din lume.

Abel!

Iachtul meu vine încoace.

Tu și Violet vă veți face bagajele și veți debarca înainte.

- Iubito. - Al tău.

Și când te gândești că nu voiai...

Nu spune asta.

- Să intri în apă. - Și a zis-o.

Cum adică, explozibili?

Încercam să-ți spun.

Trebuie să coborâm acum!

- Futu-i, apa e înghețată. - Fir-ar al dracu'!

Nu vă plângeți.

- Eu nu am costum de neopren. - Și eu?

Nu, tu, n-o să te mai plângi niciodată de nimic.

- Tu ne-ai băgat în rahatul ăsta. - Hai să-l scoatem.

Nu ai vrut costum.

Taci din gură.

E greu.

Măcar avem tabloul.

Alo?

Mason?

- Mason? - E Mason.

Sunt vii.

Cum?

Unde sunteți?

Ajungem imediat.

Sunt prea bătrân pentru asta.

O să mă lase inima.

Haide. Aduceți-l aici.

Doamne.

Vă credeam morți. Haideți.

Știam că o să scăpați.

- Ajută-ne! - S-o ștergem dracu' de-aici.

- Haide. - V-am adus haine.

Futu-i, ridică-l. Așa.

Mason, slavă Domnului.

După explozie, nu știam dacă...

Doar nu-ți imaginai că am vreo legătură cu explozia?

Păi...

- Sean, salut. - Mă bucur să te văd, Odessa.

Scuze că picăm așa, ești ocupată?

- Nu, intrați. - Nu suntem doar noi.

E...

- Toată gașca e aici. - Nu te deranjează?

- Super, mersi. - Veniți.

Salut.

- Ești bine? - Bine.

- Salut. - Salut.

Intrați.

Avem nevoie de părerea ta.

Interesant mod de a-ți petrece vacanța.

Nu e vina mea.

A fost vina mea, ca de obicei.

Dar cred că avem ceva special aici.

Ce palpitant.

Deci?

Silent Beauty de Winston Penn.

Estimat la peste 100 de milioane.

O sută de milioane?

În regulă.

Bravo, Sean. E și genul tău.

Să-l punem acolo.

Trebuie să fii prost să spargi 100 de milioane pe asta.

- E o mâzgăleală! - Nu știu.

Mie îmi place.

Atenție.

Metodele mele sunt uneori nebunești,

dar amicul vostru Sean își face treaba.

Absolut.

Șah 4D, Mason.

E impresionant.

Vezi? Prietena mea Odessa înțelege.

- Las-o să termine. - Da.

Foarte impresionant.

Impresionant pentru un fals.

- Ce? - Îți bați joc de mine?

Nu...

- Sean! - E o glumă.

- Nu, e imposibil. - Ba da.

Ce? Cum adică?

- Privește, Sean. - E prea perfect. Vezi asta?

Privește secțiunea asta. Vezi?

Pe tabloul original, se vedeau crăpături în vopseaua de ulei.

- La dracu'. - Vino să vezi. Vezi?

Ghinion, Sean.

Da, ghinion curat.

Asta da lovitură dură.

Stai.

Vrei să zici că era să sărim în aer pentru un tablou fals?

Când a explodat barca, am știut că e un fals.

- Pe bune? - Da. Ăsta a fost planul de la început.

Nu te prinzi?

Să arunce totul în aer ca să încaseze asigurarea.

Cine ar profita de pe urma asta? Zi-mi.

Proprietarul tabloului.

- Da! - Exact.

- O fraudă cu asigurarea. - Bingo.

Recunosc că e inteligent.

Am înțeles.

Explicați-ne, idioților.

E simplu. Cineva cumpără un tablou original. Îl asigură.

Dacă e distrus, murdărit sau pierdut, e despăgubit.

Integral.

Păstrând în secret tabloul original.

Da, e bine gândit.

Nu chiar.

Dacă ar fi mers și s-ar fi aflat,

nenorocitul ăla de Hamish ar fi acuzat de patru crime.

- Vorbești de Hamish Hawks? - Da.

Tabloul îi aparține.

Hamish Hawks nu deține iahtul Silent Beauty.

Ești sigură? Era pe iachtul lui.

Nu e iachtul lui Hamish.

Îi aparține unuia dintre asociații lui.

Nu! De asta e Richter aici.

La dracu' nu. Scutește-mă de gândirea ta.

Salzar deține tabloul și iachtul.

Așa e?

Tehnic, tabloul și iachtul sunt trecute

pe două dintre firmele lui paravan.

Dar da, Mason, ai dreptate. E al lui Salzar.

Cum putem să fim siguri?

Eu am negociat acordul când a achiziționat tabloul.

Abel Salzar...

e clientul meu.

- Fir-ar. - La dracu', nu se poate!

NEGUSTORI DE CONDIMENTE ȘI CEAI

- Pot să gust? - Nu.

Tu ai înghețata ta.

Mersi oricum.

Vreo problemă, agent Richter?

Fără înghețată?

Nu tolerez lactoza.

Nu pari surprins să mă vezi.

Doar nu crezi că am pus botul la faza cu explozia?

Mi-ai mai făcut-o.

Aici n-am avut nicio legătură.

Poate că Decker voia să-ți curme suferința.

Aș putea fi întristat de despărțirea voastră,

dar te-aș fi putut avertiza de mult.

- Că n-o să dureze. - N-ai zis nimic.

Mereu aflu ultimul.

Am vreo șansă cu ea?

Îți place să mă vezi la ananghie,

Am dreptul să mă bucur puțin.

De câte ori a trebuit să alerg după tine?

Acum ai nevoie de mine.

Aș fi vrut să mă avertizezi despre Salzar.

De ce aș face asta?

Pot să-ți urmăresc gașca în loc.

Recunoști, ne-ai folosit ca momeală.

Recunosc că sunt bun la ce fac.

Unde e? Unde e Salzar?

Nu știi nimic, așa-i?

Doamne.

Ne-ai riscat pielea și nu știi unde e.

Poate că nu ești chiar așa bun.

Nu e idiot. Știu că nu e departe.

Dar folosește interpuși.

Care și ei au împuterniciți. Tipul ăsta e o fantomă.

Acum, crede că și eu sunt una.

- Norocosule. - Păcat pentru el.

M-am săturat de prostiile astea.

L-am mai prins. O s-o facem din nou.

- Ce? Ai un plan? - Da.

Cred că am.

Te ascult.

Uite...

N-am mâncat niciodată paste atât de bune.

- E adevărat. - Mersi.

Cum le faci?

Am ieșit cu unul dintre cei mai buni bucătari din lume.

Apare la TV. Am învățat câteva chestii.

- Înțeleg. - Înainte să-l prind în pat

cu o actriță câștigătoare de Oscar.

Îmi pare rău.

Nu-i cazul. Îmi place să am timp pentru mine.

Înțelegi?

Uneori mă simt singură, dar ca toată lumea.

Cred că și lui Abel Salzar i se întâmplă.

De când lucrezi cu el?

Angajații lui cumpărau opere de artă pe care le furasem.

Când m-am lăsat, am făcut afaceri cu Hamish,

apoi mi-am dat seama că era doar un intermediar.

Salzar era cumpărătorul.

Până la urmă Abel a avut destulă încredere încât să lucreze direct cu mine.

Ferește-te de el.

Știu că e fermecător și rafinat, dar e un ticălos.

- Știu să am grijă de mine. - Fără îndoială.

Nu vreau să pățești ceva rău, atât.

De ce?

Pentru că țin la tine.

Mason.

Să mai discutăm despre planul ăsta.

Planul? L-am revăzut de o jumătate de duzină de ori.

Dar n-avem un plan B, și e important.

La un plan A atât de bun, nu-i nevoie de plan B.

Nu știu ce să zic.

Mason, o să funcționeze.

Ar trebui să merg să văd echipa.

Să mă asigur că Sean nu dă de bucluc.

Au noroc că te au.

E reciprocă chestia.

Mă scot din minți, dar sunt fericit.

- O familie. - Exact.

Noapte bună.

Noapte bună, Mace.

În stil franțuzesc.

Doamne, mai e doar un pic. Îmi place.

Termin-o. Nu mai mi-e foame.

Ești sigur că nu mănânc prea mult zahăr?

A fost o replică bună, nu?

Ești foarte convingător.

Ăsta sunt eu. Știam că nu-i plac bătăușii, am făcut pe bătăușul.

Asta l-a motivat puțin mai mult să vrea să mă fure.

Sau cel puțin să creadă că pe tine te fură.

Exact. Știam că nu va putea rezista.

Păi... ești irezistibil.

Chiar mai mult decât prăjitura asta.

- Salut. - Salut.

- Deci, cum a fost cina? - Super.

I-am zis Odessei că pastele ei au fost demențiale.

Homar și scoici și, să zicem, un fel de fettuccine.

Au fost bune.

Încă te place.

Pe noi nu ne-a invitat.

Noi aveam un plan de elaborat.

Desigur... planul.

Ai încredere în ea?

Da. Am.

Bine.

Știi, ai voie.

La ce?

Nu vreau să par siropos,

dar îți poți deschide inima din nou.

Fratele meu iubit.

Ești un om bun.

Și tu, Mason.

Da.

Începe să se facă frig.

Intri?

Nu, o să aștept să plece gândacii.

Voi intra după.

Da, cu siguranță nu mai e ce era la hotelul ăla.

Odessa, cum a mers vânzarea?

Foarte bine. Am tot ce ai vrut.

Sigur că da. De asta te plătesc atât de bine.

Ți le voi trimite mâine.

Aș putea veni cu mașina

să te văd, și de-asemenea și pe Nectar.

Cărui fapt datorăm onoarea?

Am o surpriză pentru tine.

Femeile și surprizele lor...

E despre Mason Goddard.

Știu. Mason Goddard e mort. Hrănește peștii.

Nu, Abel. Mason e în viață.

Și o să vină după tine.

Știu exact ce o să facă.

- Vă rog, deschide-ți portbagajul, doamnă. - Sigur.

Totul e în regulă!

- Bine ați venit, doamnă. - Mersi.

Camionul cu noile opere o să ajungă curând.

Bine, mersi.

Trebuie să vă percheziționez.

Dă-i drumul, frumușelule.

Deși n-aș putea ascunde nimic pe mine.

Nu va fi necesar.

Odessa nu mi-ar face niciodată rău, ar dăuna afacerilor.

- Aș putea încerca să te fur. - Doamne.

Comisioanele tale sunt deja furt calificat, dragă.

- Dar merit. - Asta-i sigur.

Ai văzut noile amenajări peisagistice?

Absolut. E un parc în fața casei tale.

- E frumos, nu? - Da.

Ce zici?

- E drăguț la tine, Abel. - Umila mea locuință.

- Unde e baia? - În capătul holului, pe stânga.

- Mersi. - Te aștept în salon.

În regulă.

Îndrăzneață fază, să expui o operă de artă așa-zis distrusă, Abel.

- Colecția ta s-a mărit. - Da.

Interesant.

Ăla e Alex.

Dai nume armelor tale?

Țin în mod special la asta.

E o operă de artă pentru tine?

De ce nu?

Dar nu o atinge, e o armă adevărată.

E încărcată?

Evident.

O armă neîncărcată, e ca o pânză goală.

Utilă pentru artist, dar inutilă pentru un colecționar ca mine.

- Pot să-ți ofer puțină șampanie? - Nu refuz niciodată.

Nectar! Odessa e aici.

Odessa!

- Bună. - Îmi place ținuta ta.

Și mie a ta.

Mă bucur să te văd. Ești superbă. Ești bine?

- Minunat. - Bine.

- Sunt atât de încântată că... - Știu, am reușit.

Dragă, la fix.

Ce sărbătorim?

Artele frumoase.

Îmi place asta.

În cinstea operelor de artă pe care lumea întreagă le crede pierdute.

Ce zici de...

în cinstea "Stăpânului lumii"?

Noroc.

Vă așteptam.

Totul în regulă!

Băga-mi-aș.

Nu l-am putut recupera pe Sean.

Fir-ar.

Fii prudent, iubitule.

Domnilor, vă rog să descărcați lăzile aici.

Dați-le o mână de ajutor.

Acolo, vă rog.

E captivant.

Un cadou din partea mea pentru tine, Abel.

Lui Abel nu-i plac surprizele.

Nu e o surpriză, Nectar. Odessa m-a avertizat aseară.

- Ce e asta? - Deschide-l!

Bravo!

La fel ca Lazăr, Mason Goddard se întoarce din morți.

Cum?

Dăunătorii sunt cunoscuți ca fiind greu de exterminat.

Da, e complicat să ucizi un șobolan.

Poate că așa a fost scris.

Nu suferise destul.

Adevărat. Avem ocazia să rezolvăm asta.

Îl cunosc pe Mason de mult timp.

Chiar am rivalizat pentru a fura aceeași sculptură de Giacometti.

El a câștigat joculețul ăla. Dar astăzi, îl depășesc.

Serios?

Cu mine a fost doar un joc, Odessa?

El credea că o să-l ajut să te fure.

Deci care era planul?

Să intre în vila mea, să ia niște obiecte de valoare

și să plece în apus de soare?

Zis așa, pare simplu, dar...

Ăsta era planul nostru.

Ai încredere în ea?

Mersi, Odessa. E cel mai frumos cadou.

Sincer, mă aștept să fiu recompensată.

Vei fi, promit.

O scurtă întrebare, Odessa, cât valorează viața mea pentru tine?

Zi o sumă.

Probabil mai puțin decât îți imaginezi.

Chiar credeai că te voi lăsa să-mi jefuiești cel mai mare client?

Pentru că pe vremuri, însemnai ceva pentru mine?

Da, așa am crezut.

Mai întâi Decker, acum ea.

N-ai noroc la femei.

Poate.

Și aproape că-mi e milă de tine.

Presupun că...

mereu există un plan B.

Plan B?

Unde e? Nu... Găsiți-l!

Ești gata, iubi?

La semnalul tău, iubitule.

Acum!

Gata, bum.

Ce dracu' e asta?

Nenorocitul.

O să fie bine, iubitule. O să fie bine.

Cineva va plăti pentru asta.

Haide, calmează-te.

- Mișcă. - Gata, bine!

Trebuie să te calmezi. Încearcă pastilele cu canabis.

Tu ar trebui să eviți iachturile pe care nu ești binevenit.

Ce dracu', Odessa?

Mi-am îndeplinit misiunea. Ți l-am livrat.

Nu eu l-am lăsat să scape.

O să poți cumpăra alt iacht. Poate unul și mai mare.

E tipul care ți-a aruncat iachtul în aer.

- Unde e Mason? - Habar n-am.

Găsește-l!

De ce mi-ai aruncat iachtul în aer?

Ce să vezi...

- Tot n-ai înțeles. - Mâinile sus.

M-ai prins.

Arma ta.

De ce te-ai întors? Credeam că fratele tău e idiotul.

Fratele meu e orice altceva, mai puțin idiot.

Măi să fie. Mersi, Mason.

Ce mi-a scăpat?

Sean, ai cuvântul.

Cunoști șahul 4D?

Doamne.

Mason nu era singurul din lăzile alea.

Deci Anton și cel nou sunt prin preajmă.

Perfect. Oamenii mei îi vor găsi și veți muri împreună.

Mișto! Să-i dăm bătaie.

Ai grijă să-l ții bine.

S-o ștergem de-aici.

Ce faceți?

Îmi furați mașina?

Asta ar trebui să mă afecteze? Am zeci.

Furtul de mașini nu e punctul nostru forte.

Tu. Ești băgată în asta.

Cine, eu?

- Da. - Fir-ar.

Acum îmi amintesc.

Nu, te descurci bine.

Nu v-a mirat că Mason a pornit barca atât de repede?

- E drăguț la tine, Abel. - Umila mea locuință.

- Unde e baia? - În capătul holului, pe stânga.

- Mersi. - Te aștept în salon.

În regulă.

Nu înțeleg totul,

dar ar fi trebuit să te gândești, Abel.

- Doar îți spun. - Da.

Și în timpul ăsta, eu mă strecuram de pe iacht.

Invizibil, un adevărat profesionist.

Ca un ninja.

Ai fața de „nu-mi pasă”, Salzar, dar nu-ți face griji.

Link s-a asigurat de siguranța echipajului.

- A dat un telefon de dimineață. - Da, Căpitane.

Sunt Suzanne Connors, de la compania Custom Yachts.

E o scurgere de monoxid de carbon pe barca voastră.

Echipajul trebuie să plece imediat.

Da, înțeleg.

Tehnicienii noștri sunt pe drum să rezolve problema.

Ai văzut explozia?

Cea mai bună tehnică de diversiune

ca să-i dăm lui Mason timp să se întoarcă.

Și să-mi dea ocazia să-i zbor creierii.

Pot să-ți zic ceva?

Nu mă pricep prea mult la artă. Chiar deloc.

Dar îmi place tabloul ăsta.

- Îți place? - Da.

Valorează peste 100 de milioane de dolari, cretinule.

Asta spun. Nu sunt expert.

Dar știu pe cineva care se pricepe la artă.

Din câte spune persoana aia...

Retrage-te.

O să-ți zic de la distanță atunci.

Dacă te uiți de aproape la tabloul tău,

vei vedea că trăsăturile de pensulă sunt perfecte.

De fapt,

sunt prea perfecte.

Ar trebui să fie crăpături în vopsea.

- Și nu sunt. - În vopseaua de ulei.

E doar o copie.

Da.

Și înainte ca Anton și Victor să-ți fure mașina,

l-au luat pe cel adevărat.

Frumos! O sută de milioane!

O să crăpați toți.

Măi... uitasem un ultim detaliu.

- Pot să-ți ofer puțină șampanie?? - Nu refuz niciodată.

Nectar! Odessa e aici.

Nenorocitule.

Ce?

- Șah mat. - Nu chiar.

Aproape.

cu 5 minute mai devreme

Bună, Abel. Mă bucur să te revăd.

Te rog, lasă arma jos.

- Acum? - Acum.

Șah mat, Salzar.

Băga-mi-aș, scăpați-mă de oamenii ăștia, vă implor.

- Vă implor! - Luați-l de aici.

Stai, stai!

Tu ești creierul, acum? Am pierdut șirul.

Se pare că vechiul meu prieten Abel Salzar e scos din joc.

Asta creează un vid de putere.

Profită de asta să-ți dezvolți afacerile.

Vom profita noi.

Știai că e încă în viață, nu-i așa?

Mason, nu a fost vorba să aruncăm iachturi în aer.

A explodat un iacht?

Sună periculos.

Ai noroc, nu e nicio victimă.

Acordul nostru ar fi picat.

Ar trebui să-l ții la răcoare, de data asta.

Arăt a director de închisoare? Jobul meu e să-l prind.

- Atunci, bravo. - Mersi.

Și ține-ți fratele departe de belele.

Nu pot să-ți garantez asta.

Nun vreau să-l bag la răcoare într-o zi.

O voi face dacă va fi nevoie.

Dar poți să-l ții acolo?

Să mergem!

Nu l-am subestimat niciodată pe Mason Goddard.

Dar Abel Salzar a îndrăznit.

Știi pe cine altcineva a subestimat Abel Salzar?

Hamish Hawks.

Doamne, ia te uită.

Viața e plină de surprize.

- Ce a fost asta? - Nu știu.

Dar știu că suntem geniali.

- Am reușit. - Da.

Ce mișto a fost!

- Și ție ți se pare? - Da.

Uitasem cât de palpitant era.

Nu te gândești să revii în joc?

Nu știu ce să zic.

Poate am avut parte de destulă acțiune pentru moment.

Mă bucur, pentru că am nevoie de un expert să vândă

tabloul ăla de 100 de milioane.

Comisionul meu e mare și nenegociabil.

Vei merita fiecare dolar.

Am reușit!

Doamne, Sean!

A fost mișto, nu?

A fost prea mișto.

Ai dreptate. E datorită ție.

Și scuză-mă că nu am crezut în povestea aia cu șahul 4D,

m-am înșelat.

- Serios? - Da, m-am înșelat.

E genial, pentru că mai am o idee.

Nu exagera.

E un plan genial pentru cea mai mare spargere.

- Vreau să-l aud. - Nu-l încuraja.

Ba da, vreau să-l aud.

Traducerea și adaptarea: Yageat-san