Original subtitles

- Ce mi s-a întâmplat, mai exact? - Ai fost împuşcată.

- Eva. - Ţi-ai pierdut copilul.

Peter, chiar dacă ai văzut-o, ceea ce e improbabil...

ea este fosta ta iubită. Trebuie să raportez asta.

La naiba. Judecătorul va decide...

- Nu înrăutăţi lucrurile. - Nu fac asta. Dă-mi drumul.

- Ai fost în contact cu băieţii azi? - Nu. Doar treceam pe acolo.

Marten a fost cel care a încercat să te tragă într-o maşină?

Mă vei ajuta, odată ce vei fi liber. Adică în trei săptămâni.

Vreau să te ocupi de Sem.

Trebuie să iei legătura cu tutorele lui.

E pe una dintre aplicaţiile de întâlniri. Va fi o nimica toată.

Ce tare e.

Carl.

Nu-mi pot imagina că totul a dispărut aşa că m-am gândit...

Am înţeles.

Watch Online Movies and Series for FREE www.osdb.link/lm

Ce este asta?

Acesta de aici e peretele abdominal.

Şi acesta, aici, este un muşchi.

Ţesut cicatricial.

Şi aici ar trebui să fie cele două ovare ale tale şi...

Acolo ar trebui să fie uterul.

Îmi pare rău.

- Mamă, ar trebui să sunăm? - Nu.

- Nu ştiu. Ai putea... - O să ai grijă de sora ta.

Bine?

- N-ai putea s-o ţii o vreme? - Nu, ţin asta. Ai înţeles?

Ce faci?

Max, ce faci?

- Nu te purta ciudat! - Ar trebui să o supraveghezi.

Ai grijă de ea.

Max, treci aici. Scoot. Vino aici.

Bună.

Bună. El trebuia să aibă grijă de ea.

Hei, Roos. Îţi aminteşti de mine? Hei.

Nu e nimic de făcut în zonă. Cât timp ai locuit aici?

Cumpărăturile sunt singurul lucru distractiv aici,

dar, de preferinţă, fără un copil care plânge.

Bine. Max nu face ce îi cer, de mulţi ani.

Mi se pare cam mic, ca să facă pe bona, nu-i aşa?

Pun pariu că ar prefera să joace fotbal.

Da, bine. Viaţa nu e un picnic, nu-i aşa?

Am o grămadă de timp, aşa că, dacă vrei, aş putea să fac pe bona.

Nici măcar nu trebuie să mă plăteşti.

Ai o dizabilitate?

Ce e în neregulă cu tine?

Eu... am avut un accident. Am fost o vreme în spital.

Nu-mi amintesc prea multe despre viaţa mea dinainte de accident.

Înţeleg.

Ţi-ai pierdut memoria?

Apare şi dispare.

Rimelul tău...

VECINII Sezonul 2 - Episodul 3

Lilly! Ce faci?

Carl. Bine, Carl. Hei.

Nu m-ai blocat, nu? Sau eşti interesată de altcineva?

Ce vrei să spui "blocat"? Nici măcar nu ştiu cum.

Pot lăsa mesaje vocale.

Tare, nu?

Lilly, vocea ta! Parcă ai avea 30 de ani.

Cuceritorule.

Ce faci?

La muncă.

Trimite-mi o fotografie.

PI Almere - Instituţie penitenciară pentru recidivişti.

Nu ştiu...

Îmi pare rău că te-am lăsat să aştepţi. A apărut o urgenţă.

O urgenţă, Carl? Într-o instituţie penitenciară?

Instituţia Penitenciară Almere

PI Almere, da. Am avut nişte probleme cu un deţinut.

Bună.

Cum stă treaba?

Am sunat la spitalul unde a fost internată fosta ta soţie.

Eva.

Ea a fost externată.

E acasă.

Au aplanat totul, ca să-şi poată continua viaţa în pace.

E foarte posibil s-o fi văzut la centrul comercial.

Peter...

Nu încerc să-ţi fac speranţe. Eva e zonă interzisă, ai înţeles?

Mulţumesc.

Bine.

Şi...

Aş prefera ca Wolkers să nu afle că ţi-am spus asta.

Doamnelor şi domnilor, aşa cum am spus, Marten Versteeg este eliberat.

Nu avem niciun motiv să-l mai ţinem.

Nu există nicio dovadă că el a fost cu adevărat pedofilul.

I-am verificat computerul, serviciul lui a fost anunţat,

a fost interogat despre asta

şi nimic nu indică un interes excesiv pentru minori, nici vreo infracţiune.

Hei! Au fost doi martori.

Un copil trebuie să fie violat...

sau ucis, înainte să fie luat în serios?

Îngrijorarea voastră este luată în serios.

Dar nu-l putem reţine fără motiv, fără dovezi.

În această ţară, un om e nevinovat până când se dovedeşte vinovat.

Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă liniştiţi. Vă rog.

După investigaţii suplimentare, credem că mai probabil...

băiatul a fost abordat de tatăl său.

Steef Blok a evadat de la PI Almere în aceeaşi zi...

şi e fugar, de atunci.

- Ştiai că Max a jucat fotbal cu Sem? - Da.

- I-am spus să n-o facă, nu-i aşa? - Da, ai făcut-o.

Da, şi a existat un motiv.

- Max a minţit poliţia pentru el. - Îşi proteja tatăl.

Bineînţeles că a făcut-o.

- Dragă, nu te enerva. - Să nu mă enervez?

- Ăştia acoperă un condamnat evadat. - Te auzi?

Ştii de ce casa de peste drum a fost goală atât de mult?

Eva era în spital. Un accident.

Şi vrea să aibă grijă de Roos gratis.

Gratis? De ce?

- Ea are handicap. Amnezie. - Nu-mi place asta.

Cum adică nu-ţi place?

Lăsăm pe cineva cu probleme de memorie să ne îngrijească copiii?

Eşti nebună?

Nu fac aceste ture pentru distracţie, ştii.

Şi îngrijirea lui Max este... Nu funcţionează.

Deci... Şi ea s-a oferit, ea singură.

- Încă o rochie nouă? - Da, era la ofertă.

Dacă ai cheltui mai puţin, am putea plăti grădiniţa.

Grozav. Da? Frumos.

Sexy, de asemenea.

Tatăl meu a fost înmormântat astăzi. Şi nu am putut să merg acolo.

Şi nu pot vorbi cu nimeni despre asta.

Şi asta mă ajută să... mă răsfăţ puţin.

Bine, oricum...

Eu... am încredere în ea, bine?

Intuiţia mea spune că e chiar bine.

- Nu ştim nimic despre ea. - Poate că nu. Dar văd cum e.

E atât de răbdătoare cu Roos. Se simte cu adevărat confortabil cu ea.

Să vorbim despre asta mâine.

Te culci acum?

Hei! Vrei să simţi? E un material plăcut. Hei.

Bine, atunci repede, bine?

Şi ce spune intuiţia ta despre asta?

Tată îşi împuşcă fiica cu arma de vânătoare

Ce mizeria naibii.

Mamă, mi-ai spălat hainele de sport?

Dar, de fapt, Eva e doar o victimă. Asta nu o face o dădacă proastă.

- Te auzi? - Da.

Max, le mai poţi purta o dată, sunt sigură.

Dă-le cu deodorantul tatălui tău.

Nu iese fum, fără foc. Spune-i lui Max să stea departe de Marten.

- El nu a făcut nimic. - Nu, asta e ideea.

Ce ai face în locul lui?

- Nu cred că e foarte recunoscător. - Spune-i tu. Nu mă ascultă.

Max?

Omul pe care l-ai acuzat a ieşit din închisoare. Deci ai grijă.

Şi ţine-te departe de Sem, bine?

- Da, dar... - Ai înţeles?

Ne vedem mai târziu.

Dă-i drumul, uită-te.

Nu poate fi uşor pentru copil.

Arată bine.

Mai bine decât Jessica, oricum.

Şi nu ai idee cine sunt aceşti oameni?

Aceştia sunt părinţii mei.

Aceasta este sora mea.

Şi asta a fost la Roma. Cel puţin, aşa scrie.

- Şi asta e făcută aici. - Se pare că am predat acolo.

Dar nu-ţi aminteşti nimic?

Nu chiar.

Iisuse. Chiar nu-mi pot imagina.

Pare atât de bizar.

Am cutreierat prin casă şi m-am uitat la fotografii.

Şi am venit în oraş, dar...

Nimic nu revine.

Dar ştii cine sunt părinţii tăi? Şi sora ta?

Da. E ciudat.

Nici măcar nu ştiu dacă o anumită parte a memoriei mele a dispărut

sau doar anumite persoane.

Sau amândouă.

În orice caz, nu-mi amintesc nimic dinainte de accident.

Şi...

Îi spui "accident"?

Eu... nu ştiu cu adevărat.

Eu aş încerca tot ce aş putea.

Pastile, hipnoză... N-aş putea suporta.

Nu a dispărut totul. E în creierul tău, undeva.

- Creierul meu. - Da, exact. E doar...

Pur şi simplu nu îl poţi accesa acum.

Păi, oricum. Fiecare are un trecut.

Lucruri pe care ar prefera să nu...

să nu le împărtăşească.

- Te-ai gândit la oferta mea? - Da.

Da, şi chiar cred că e o ofertă foarte bună.

Lex, de asemenea. Dar vrea doar să ştie câteva lucruri despre tine.

El e foarte stresat din cauza pedofilului.

Şi... pentru că nu-ţi aminteşti lucruri.

Ei bine, îi este doar frică că o vei uita pe Roos sau aşa ceva.

Aşa că...

Cu siguranţă a dormit bine, nu-i aşa?

- Hei, vecine. - Probleme?

Nu. Dimpotrivă. M-am gândit că ar trebui să spăl maşina.

O spălare şi ceară vor proteja vopseaua.

- Trebuie să plec. O zi plăcută. - Bine.

- Bună. - O spălare şi ceară.

- Da. - Şi ai putea...

- Bună ziua. - Bună ziua.

- Ce deţinut vrei să-vezi? - Nu sunt aici pentru un deţinut.

Am venit să-l văd pe Carl Dijkma, colegul tău.

- Carl Dijkma. - Lucrează aici.

- Pot vedea un act de identitate? - Bine.

În regulă.

Doamnă, orice contact fizic e interzis.

Ai la dispoziţie o oră. Treci prin poartă.

Înţeleg.

Vă rog să intraţi. Puneţi geanta în cutie, vă rog.

Daţi-i drumul.

Veniţi aici.

Desfaceţi braţele.

Luaţi poşeta.

Lilly.

- Ei bine... - Bine ai venit.

Dacă aş fi spus că sunt închis, nu ai fi venit niciodată.

Am vrut să fac tot ce pot ca să te întâlnesc.

Când ţi-am văzut fotografia am simţit că am câştigat la loterie. Serios.

Am văzut o femeie care avea totul.

Eşti frumoasă.

Si puternică.

Şi am văzut o femeie care a avut nişte necazuri.

Dar ea nu priveşte în trecut, ci la viitor.

Am restul vieţii înainte. O să-l apuc şi să mă bucur de el, nu?

Dar aproape am terminat aici. Sunt aici de câteva luni.

Am făcut nişte prostii.

Am devenit prea creativ cu evidenţa contabilă. Şi am făcut bani frumoşi.

Şi mi-am învăţat lecţia. N-o să mai fac.

Şi tu?

Spune-mi despre tine.

Sunt văduvă.

Bine, eu... Într-adevăr, m-am gândit: am mulţi ani înaintea mea.

Asta este un pic copleşitor.

- De cât timp eşti văduvă? - Doi ani.

Am fost căsătorită 24 de ani şi nu a fost mereu uşor.

Dar am avut o viaţă frumoasă împreună.

Grozav.

Un fluture.

Un buchet?

Apus de soare.

Un fel de coşmar.

Un munte?

Nu ştiu. E un munte?

Ceva din tinereţea mea?

Probabil nu vei fi mulţumit până nu spun că e Eva, fosta mea.

Nu e Eva. E o pată neagră. Şi un bulb roşu, unul verde şi unul albastru.

- Poftim. Sunt răspunsuri serioase. - Eu...

Am hotărât să elimin derapajul tău din dosar.

Pentru că... nu sunt nebun.

Cred că s-a datorat parţial...

şi lipsei de experienţă a însoţitorului tău.

Asta e tot?

Şi au şi mai mulţi adepţi...

- Din ce e făcut? - E o substanţă chimică, o invenţie.

Cu siguranţă este important. În rest, pare neîngrijit.

Tot felul de poveşti despre tine apar de la alte femei de aici sau, ştii...

- Alo. - Bună, Lilly. E un moment prost?

- Nu. - Bine.

- Nu chiar. - A trebuit să te sun din nou...

ca să aflu dacă ai supravieţuit vizitei.

Da.

- Da? - Da, am supravieţuit.

Uite, închisoarea nu e locul ideal unde să ne întâlnim. Înţeleg.

Adică... Şi să las dragostea să înflorească.

Dar te implor, în genunchi, să mai vii.

Până când voi fi eliberat.

Pentru că alături de tine se deschide un nou viitor luminos.

Lilly? A fost un "da"?

- Mi-ar plăcea să vin din nou. - Bine.

Hei, trebuie să închid acum. Ne vedem curând.

Noapte bună.

- Omul acela a fost eliberat. Marten. - Va fi supărat.

- Poate ar trebui să-i cerem scuze. - Pentru ce?

Să acuzi pe cineva în mod fals e o infracţiune pedepsită.

Aveţi vreo întrebare?

Da, dar mai mult pentru mine. Pentru subconştientul meu.

- De aceea sunt aici. - Bine.

Există evenimente majore din trecut care mai joacă un rol?

Ar fi de ajutor dacă ai avea o întrebare clară.

Odată ce ai băut asta...

ţine cont de această întrebare.

Efectul imediat va dura patru până la opt ore.

Dar în săptămânile şi lunile următoare,

ar putea aduce o mulţime de imagini.

Dragă Eva...

Da... Da, asta este. Bun... Da.

Unde ar trebui...

- Poate că totul a dispărut. - Trebuie să fii atentă.

Îi rezişti.

Ţine-ţi mâinile departe de copiii noştri!

Tata spune că ar fi bine să stăm departe.

Dar nu a făcut nimic. Haide.

Bună ziua. Vrem să vă spunem că ne pare rău. Ne-am înşelat.

Şi te putem ajuta să cureţi graffiti-ul acela urât, dacă vrei.

În regulă, atunci.

Biscuiţi?

Nu vă e sete?

Tu...

ai idee de ce ai început cu acuzaţia ta falsă?

M-ai marcat.

Pentru totdeauna.

Şi curăţarea acestor cuvinte de pe faţa casei nu va rezolva asta.

Sunt gravate în memoria colectivă a oamenilor din acest cartier.

Nu mă suportă acum.

Oamenii îmi aruncă priviri murdare.

Am putea pune scrisori în cutiile poştale...

spunând că ne-am înşelat.

Sigur. Bine, vrei să te revanşezi.

M-ar ajuta puţin sprijin la stivuirea lemnelor în şopron.

Ca să am destule lemne pentru sobă.

Cum numeşti un bucătar gay pensionat? Nu ştii? Nu?

Un glisor viclean.

Hei, şi ştii unde e cea mai mare curvă din Rotterdam?

Stadionul Feyenoord. Acolo, poţi fi sigur că ţi-o va trage cineva.

Taci, omule. Înainte să-mi pierd răbdarea şi să-ţi smulg limba.

- Relaxează-te, omule. Glumeam. - Apoi, pot să uit de permisia mea.

Cele 72 de ore ale mele de libertate.

Când ieşi, poţi să faci ceva pentru mine?

Aţi putea trimite o scrisoare pentru mine?

O scrisoare?

Trebuie să fie o scrisoare cu totul specială,

dacă nu poate pleca cu poşta obişnuită.

Plănuieşti să evadezi?

- Cât vrei? - Presupui că o voi face?

Aş risca mult.

Nimeni nu trebuie să ştie.

Livrată personal?

Înţeleg. Apoi, desigur, ar trebui să cumpăr şi un plic.

Şi un timbru poştal.

Toată hârtia aia o să-mi mărească factura.

Deci vorbim de vreo 200.

Bine.

Odată, un băiat s-a pierdut în aceste păduri. Da...

Nu s-a mai auzit de el luni de zile.

A spus că vrea să construiască o colibă.

Apoi, nu a mai venit acasă. Nici în seara următoare.

Şi nici în seara următoare. Nu au mai auzit niciodată de el.

Până când într-o zi, un cuplu de bătrâni

şi-a pierdut câinele în timp ce se plimba pe aici.

Şi câinele era acolo, lătra. Şi schelălăia.

Lângă băiatul ăla.

Şi era mort?

Devorat de mistreţi. Doar oasele au mai rămas din el.

Ne jucăm de-a v-aţi ascunselea.

Trebuie să plec de aici. A funcţionat?

Desigur. Tu mă cunoşti. Acum, sunt fierbinte în Zonnewijk.

Dar nu ai simţit nimic?

Şi nu vezi pete roz şi nu te gândeşti brusc: "La naiba. Aşa a fost?"

- Nu? - Nu, mă simt bine. Foarte relaxată.

Ca şi cum s-ar fi ridicat o greutate de pe umerii mei. De ce?

- Poate ar trebui să încerc şi eu. - Păi bărbatul ăla sau şamanul...

El a spus: "Ayahuasca îţi arată cu ce te poţi descurca în acest moment".

- Poate nu sunt pregătită. - Sem e cu tine?

- Nu. - Hei, Eva.

- Mă bucur să te văd. - Ea e Jessica. Sem locuieşte cu ea.

Băieţii trebuiau să meargă să joace fotbal, dar a fost acum câteva ore.

Sem ar fi trebuit să se întoarcă de mult.

Are un meci de fotbal şi...

Mereu vine acasă târziu, dar nu când are meci.

Încerc să-l sun de mult, dar nu-l găsesc.

La naiba.

Hei. E puicuţa ta.

Stef?

Ce vrei să spui? L-ai sunat?

Fir-ar să fie. Vin. Trebuie să ies puţin.

Propun să ne despărţim.

Câteva perechi pot acoperi cartierul.

Restul pot căuta în pădure.

Voi lua pădurea. Cine merge cu mine? Tu?

Cine va lua mlaştina? Pădurea Catedralei?

- A încercat cineva la Marten? - Nu.

Du-o pe Roos acasă. Mă duc să caut cu ei.

- Bine. Tu din nou. - L-ai văzut pe fiul meu?

- Nu. - Nu?

Ai de gând să mă loveşti din nou? Chiar dacă nu am legătură cu asta?

De data asta, nu va rămâne aşa.

De data asta, voi depune plângere de agresiune şi de defăimare.

Ce ai crezut? Că voi rămâne aici?

Sper că eşti sincer. Altfel voi veni după tine.

Oriunde te-ai duce.

- Sem. Max. - Max.

- Sem. - Unde eşti?

Max.

- Haide, Sem. - Max?

- Max! - Sem.

- Hei, haide. - Sem...

- Hei, Max? - Sem.

Max?

Max!

Max!

Sem...

- Max. - Unde eşti?

Ajutor.

- Ajutor, haide! - La naiba. Max...

- Max. - Ajutor.

- Max... Stai. - Ajutor.

- Ok... - Ajutor!

Max?

- Max... - Ajutor. Ajută-ne.

- Max. - Ajutor. Dă-ne drumul.

Te-am prins.

I-am găsit!

Sem...

Arată-mi. Doare? Nu, lasă-mă să văd.

- Esti rece. - Vino aici.

- Vrei să mergi la culcare? - Da.

- Ce, doare? - Ce faci?

- În pădure? - Nu ştiu.

Eva?

Mulţumesc.

În episodul următor

Iubita ta, Eva, e excitată?

- Ai vreo problemă? - Nu.

Hei. Supraveghetor?

Poate nu-ţi pasă că tatăl meu e mort, dar mă bucuram să mă iei.

- Ce este? - Gaz ilariant.

- Gaz ilariant? - Încerci să mă arunci în aer?

Îţi va asigura victoria.

Nu deschide.

Do you want subtitles for any video? -=[ ai.OpenSubtitles.com ]=-