Original subtitles

Aceasta este povestea diviziei SS de elit� Das Reich,

care a luptat �mpotriva Alia�ilor p�n� la sf�r�itul r�boiului.

Solda�ii s�i, loiali F�hrer-ului,

au comis atrocit��i revolt�toare �n numele patriei.

Sunt chema�i acum s�-�i justifice faptele.

Debarcarea Alia�ilor �n Normandia

reprezenta o amenin�are direct� pentru suprema�ia lui Hitler �n Europa.

Dar traseul diviziei Das Reich prin centrul Fran�ei, ca for�� de sprijin,

a fost pres�rat cu �i mai multe acte de barbarie,

fapte pentru care solda�ii s�i nu vor pl�ti niciodat�.

DAS REICH, DIVIZIA MOR�II Episodul 2: 10 Iunie 1944 - 8 Mai 1945

La 10 iunie 1944,

Das Reich comite una dintre cele mai abominabile crime

asupra locuitorilor din satul francez Oradour-sur-Glane.

C��iva supravie�uitori �i amintesc masacrul.

Imagini din filmul "Come And See" (Vino S� Vezi), 1985

"Au tras, apoi au verificat cadavrele"

"�i i-au ucis pe cei care mai mi�cau."

"Tr�geau �n mul�ime cu pistoale, cu mitraliere."

"Am fost r�nit. Ne-au acoperit cu paie �i surcele, cu ce-au g�sit �n hambar."

"Apoi ne-au dat foc."

"Am fost �ncuia�i �n biseric�."

"Germanii au adus o lad� mare."

"I-am spus unei femei c� e o bomb�"

"�i c� ne vor arunca �n aer cu tot cu biseric�."

"Ea mi-a zis s� nu mai vorbesc prostii."

"�ntr-adev�r, lada a explodat."

"A ie�it un fum gros �i am �nceput s� ne sufoc�m."

"Nu vedeam nimic, se auzeau �ipete �n jur."

"Fata mea cea mare �i pierduse copilul."

"Apoi l-a g�sit, dar nu �tiu dac� mai era �n via��."

"Fata cea mic� a fost ucis� de un glon� venit de afar�."

"Cea mare a ars de vie."

"Atunci am s�rit pe fereastr�."

�n seara zilei de 10 iunie,

Marguerite Rouffanche se afla �ntre via�� �i moarte.

A�tepta plecarea germanilor, fiind �mpu�cat� �n trei locuri.

Robert H�bras, reu�ise s� se ascund�

�i vedea cum este ars satul.

SS-i�tii lui Diekmann, confisc� motociclete, ma�ini �i animale din sat.

Kahn ia un Peugeot albastru, Barth, casa de marcat a b�canului.

Nu departe de ruinele fumeg�nde din Oradour-sur-Glane,

SS-i�tii se instaleaz� �ntr-o �coal�, unde m�n�nc� �i beau p�n� t�rziu.

Pe o hart� militar� din 11 iunie,

germanii �ncercuiesc zona Oradour-sur-Glane,

unde comiseser� masacrul cu o zi �nainte.

E notat cu ro�u: 500 de mor�i.

De fapt, �n satul francez au fost ucise 642 de persoane

la 10 iunie 1944.

Dintre oamenii �ncuia�i �n hambare, doar cinci supravie�uiesc.

Dintre zecile de femei �i copii ar�i de vii �n biseric�,

a sc�pat doar Marguerite Rouffanche.

Pentru Adolf Diekmann, comandantul regimentului Der F�hrer,

care a condus masacrul,

violen�ele au avut scopul de a-i instrui pe noii veni�i din subordine.

Tinerii erau din Alsacia, Ucraina �i Ungaria

�i abia se �nrolaser� �n divizia Das Reich.

�nainte de masacrul de la Oradour-sur-Glane

nu primiser� �nc� botezul focului,

spre deosebire de camarazii lor de pe Frontul de Est.

Acum, nu mai puteau sus�ine c� sunt nevinova�i

de crimele comise de SS-i�ti.

Oradour nu este un caz singular �n vestul Europei.

Dup� ce luptaser� �n Uniunea Sovietic�, diviziile SS au fost trimise �n vest.

Au comis masacre similare �n Italia, Belgia �i Grecia,

folosind aceleai metode �ncercate �n Ucraina �i Belarus.

12 august 1944, Italia.

Batalionul diviziei 16 de panzere condus de Walter Reder,

care luptase la Harkov, �i divizia SS Totenkopf,

au executat 560 de femei, copii �i b�tr�ni

�n satul Sant'Anna di Stazzema, pe care l-au ras apoi din temelii.

Mai t�rziu, l�ng� Bologna,

tot ei au executat aproximativ 955 de civili

�n zona satului Marzabotto.

Ca �i la Oradour-sur-Glane,

nu s-au g�sit leg�turi �ntre popula�ia civil� �i partizani.

Dup� Oradour, Diekmann le cere solda�ilor

s� nu spun� nim�nui ce s-a �nt�mplat la 10 iunie 1944,

cel mult s� spun� c� au g�sit un depozit de arme al Rezisten�ei

pentru a-�i justifica faptele.

Iar maiorul Helmut K�mpfe, a c�rui dispari�ie declan�ase masacrul,

este executat din ordinul �efului Rezisten�ei, Georges Guingouin,

c�nd s-a aflat ce s-a �nt�mplat la Oradour.

Cadavrul lui K�mpfe n-a mai fost g�sit.

A doua zi, c��iva solda�i din Das Reich se �ntorc la Oradour

pentru a �terge urmele masacrului.

�ngroap� cadavrele femeilor �i copiilor �ntr-o groap� comun�.

Solda�ii comanda�i de Otto Kahn �i Heinz Barth,

ofi�erii care coordonaser� atacul, se �ntorc la divizie.

Pe 12 iunie 1944, la ora 08:45,

regimentul Der F�hrer porne�te, �n sf�r�it, spre frontul din Normandia.

�n a treia zi a ofensivei Alia�ilor �n Normandia,

se duc lupte aprige pe uscat �i �n aer.

Sunt aduse �nt�riri din vest �i Germania,

dar este clar c� nu vor reu�i s�-i �mping� pe Alia�i p�n� la mare.

A�a c� F�hrer-ul ordon� s� mai fie trimise trupe:

divizia 2 de blindate, regimentul 1 de tancuri,

divizia 116 de panzere �i divizia 2 SS de panzere, Das Reich.

�n timp ce Das Reich �ncearc� s� elimine cuiburile de rezisten��,

r�sp�ndind teroarea �n calea sa,

�n Normandia, germanii nu reu�esc s� opreasc� �naintarea Alia�ilor.

Sosirea diviziei are �nc� �anse s� �ncline balan�a.

Totu�i, vehiculele �i armamentul sunt �ntr-o stare deplorabil�.

�n jur de 60% dintre tancuri �i 30% dintre semi�enilate sunt defecte.

Generalul Heinz Lammerding, comandantul diviziei,

se pl�nge superiorilor

c� panzerele defecte ar fi trebuit abandonate mai la sud,

�ntre Montauban �i Tulle.

E vorba de zecile de blindate trimise pe calea ferat�

de la Montauban, �n vagoane platform�, cu c�teva zile mai �nainte.

�eful opera�iunilor speciale, SOE, �tia asta.

�n baza informa�iilor furnizate de Andr� Malraux,

�eful Rezisten�ei din Dordogne,

sunt trimise bombardiere ca s� distrug� trenurile pe traseu.

Phillippe Liewer, �eful unit��ii lui Violette Szabo,

cere armatei secrete franceze s� intensifice sabotajele.

�n baza submarinelor germane din Rochefort este �ntrerupt curentul.

Tronsonul de cale ferat� Paris-Limoges este dinamitat.

�n Salon-la-Tour, localitatea unde Das Reich o prinsese pe Szabo,

Liewer �i Maloubier provoac� ciocnirea a dou� trenuri.

Germanilor le ia trei luni s� repare calea ferat�.

La 13 iunie, 91% dintre cele 1.055 de sabotaje asupra c�ilor ferate

planificate de Alia�i fuseser� duse la �ndeplinire.

Violette Szabo are probleme mari.

Dup� ce a fost prins�, a ajuns la sediul Gestapo din Limoges,

unde i se descoper� rapid adev�rata identitate.

E interogat� de Aurel Kowatsch, "m�celarul din Tulle".

Camarazii ei din SOE refuz� s� o abandoneze.

Pun la cale o evadare pe 16 iunie.

De dou� ori pe zi, Szabo e scoas� din celul�

�i escortat� la sediul Gestapo de doi poli�i�ti.

Camarazii trebuie s� intervin� pe cei 200 metri c�t nu are c�tu�e.

Maloubier trebuie s�-i �mpu�te pe poli�i�ti din ma�in�

�i apoi s-o ia pe Szabo.

�n ziua respectiv�, interven�ia SOE e�ueaz�.

�n aceea�i diminea��, Szabo fusese transferat� la sediul Gestapo din Paris.

La 18 iunie, divizia Das Reich e la c��iva kilometri de front.

Regimentele adunate la Saint-L� se preg�tesc s� intre �n lupt�.

Alia�ii �nc� ocup� o f�ie �ngust� de p�m�nt de-a lungul coastei.

De�i americanii �nainteaz� spre Cherbourg,

germanii rezist� cu �nd�rjire

�i �in �n loc la Caen trupele generalului Montgomery.

�n timp ce Alia�ii continu� debarcarea pe plaje,

generalul Charles de Gaulle se �ntoarce �n Fran�a,

�i e ova�ionat de popula�ia din ora�ul Bayeux, proasp�t eliberat.

Dar succesul Alia�ilor e departe de a fi garantat.

Germanii taie aprovizionarea Alia�ilor gra�ie unei furtuni

�i recap�t� avantajul.

Pentru Das Reich, acesta este momentul decisiv.

Divizia a pierdut doar 40 de solda�i pe drumul anevoios spre nord.

Elimar Schneider, alsacianul din regimentul Deutschland,

e tot mai agitat pe m�sur� ce se apropie de front.

"Pe drum, pe deasupra noastr� a zburat un avion uria�."

"Simultan, am auzit explozii uria�e."

"Nu era un semn bun, mi-a luat-o inima la galop."

"M� g�ndeam c� e un bombardier american care scap� de bombele"

"pe care nu le aruncase deasupra Germaniei."

Hitler coordoneaz� acum direct ac�iunile.

Decide s� �ncerce spargerea frontului

�ntre Caumont �i Saint-L�.

La 29 iunie sunt trimise patru divizii SS de panzere

s� recucereasc� ora�ul Bayeux, cu Das Reich �n primele r�nduri.

Generalul Lammerding trimite batalionul 1 al regimentului Der F�hrer.

Acesta este regimentul din care face parte Diekmann �i Kahn,

capii masacrului de la Oradour-sur-Glane.

Propaganda nazist� eviden�iaz� importan�a ofensivei

�i spiritul de lupt� al solda�ilor germani de pe front.

"�n fiecare zi se duc lupte aprige �n aceast� parte a Europei."

"Confruntarea s-a transformat �ntr-un r�zboi de distrugere masiv�."

"Tancurile germane, mortierele �i tunurile"

"i-au atacat pe Alia�i la Bayeux."

�n realitate, opera�iunea e�ueaz� lamentabil.

Germanii sunt m�cel�ri�i.

Dup� dou� zile de lupte, regimentul Der F�hrer pierde 600 de solda�i.

Diekmann este mort, decapitat de un tanc Sherman.

Kahn �i pierde bra�ul st�ng.

Este trimis �n spatele frontului.

A doua zi, 250 de bombardiere britanice atac� pozi�iile Das Reich.

�n iulie, germanii se retrag, dar nu cedeaz�.

Unit��ile Das Reich se tot mut� pentru a veni �n sprijinul armatei

�i a contracara ofensiva Alia�ilor, dar nu mai fac fa��.

Se lupt� ba cu englezii, ba cu americanii.

Victoriile sunt efemere.

Balan�a puterii �nclin� tot mai mult �n favoarea Alia�ilor.

Das Reich a intrat �n lupt� prea t�rziu.

�n lipsa ambuscadelor Rezisten�ei

�i a atrocit��ilor comise de divizie �n drum spre nord,

poate ar fi ajutat la ceva.

Trebuie s� se mul�umeasc� s� umple golurile.

La 24 iulie se declan�eaz� Opera�iunea Cobra.

�n Normandia cad nu mai pu�in de 4.000 tone de bombe.

Este cel mai masiv bombardament din Al Doilea R�zboi Mondial.

Generalul Heinz Lammerding, comandantul Das Reich,

este r�nit �i trimis �n spatele frontului.

Americanii �i men�in pozi�iile �i �nainteaz� peste tot.

�n patru zile sunt eliberate ora�ele Coutances, Avranches �i Granville.

�n spatele liniilor germane, aproape de Saint-L�,

aflat �n convalescen��, Kahn e �nt�mpinat de un comitet.

Un judec�tor militar SS vrea s� afle ce s-a �nt�mplat la Oradour-sur-Glane.

Nun�iul papal �i prefectul regiunii Limoges vizitaser� satul

�i se pl�nseser� guvernului francez colabora�ionist.

"Satul Oradour era printre cele mai pa�nice din zon�,"

"cu o popula�ie muncitoare, lini�tit� �i cu p�reri moderate."

"Cu aceste preciz�ri pute�i reitera protestul la guvernul german,"

"insist�nd asupra naturii odioase a represaliilor,"

"a emo�iilor provocate �i a terorii care a cuprins popula�ia."

Vichy cere explica�ii.

"Mare�alul a fost impresionat de tratamentul crud �i inuman"

"la care a fost supus� popula�ia din Oradour-sur-Glane."

"A trimis protest oficial �efului guvernului"

"despre aceste acte nejustificate."

"Vrea s� trimit� c�t de cur�nd,"

"un membru al cabinetului s� prezinte omagii"

"�n locul unde at��ia nevinova�i, inclusiv copii,"

"au murit �n chinuri groaznice."

Membrii Rezisten�ei care au ajuns la Oradour pe 12 iunie

au filmat satul distrus.

Cadavrele carbonizate �i cl�dirile distruse �i �ocheaz�,

nu se a�teptau la a�a ceva.

Ei trimit un raport la Londra, �n baza m�rturiilor supravie�uitorilor

�i a probelor culese de legi�ti.

�n declara�ia sa, Kahn nu se abate de la explica�ia sugerat� de Diekmann:

la Oradour existau arme ascunse de Rezisten��.

Judec�torul SS d� verdictul dup� �ase luni,

accept�nd aceast� versiune �i consider� chestiunea rezolvat�.

Protestele francezilor nu ajung la Hitler.

Trimisul special al F�hrer-ului refuz� s�-l deranjeze cu chestiuni a�a banale.

Hitler are treburi mai importante.

Generalii germani cred c� b�t�lia din Normandia e pierdut�.

Hitler refuz� s� accepte lipsa lor de �ncredere.

Se izoleaz� �i decide, ignor�ndu-le sfatul,

s� �ncerce un masiv contraatac la Mortain,

condus de divizia 2 de panzere, Das Reich.

Avia�ia britanic� opre�te rapid contraofensiva de la Mortain.

Das Reich �nregistreaz� �nc� o lovitur� grea.

Heinz Barth, unul dintre autorii masacrului de la Oradour-sur-Glane,

p�r�se�te frontul pentru a-i fi amputat un picior r�nit.

Divizia Das Reich e decimat�.

Din peste 200 de panzere, mai func�ioneaz� doar 15.

Elimar Schneider e prins �n iure�ul luptei.

"Compania noastr� mergea unde era mai greu,"

"Mortain, Domfront, Argentan, Falaise,"

"toate aceste nume �mi amintesc ceva, dar nu le pot plasa cu exactitate."

"Mor�i de foame, urcam �n meri,"

"dar merele erau crude �i nu erau bune."

"De fapt, totul era necopt."

"Solda�ii �i ofi�erii erau prea tineri."

"Nu puteam �ncerca armele �nainte, din cauza lipsei de muni�ie."

"La c��i mor�i �i r�ni�i erau, unul �n plus sau �n minus nu mai conta."

"Nu m� refer la camarazi."

Chiar �n toiul luptelor,

diviziile Waffen-SS continu� s�-i caute pe membrii Rezisten�ei

�i s� comit� crime de r�zboi.

La 13 august 1944, sunt ucise 18 persoane la Tourouvre,

�n regiunea Orne din Normandia, iar ora�ul e par�ial incendiat.

Prizonierii americani sunt executa�i pe loc de Das Reich,

sub pretextul c� au mutr� de evrei.

La sf�r�itul contraofensivei de la Mortain,

�nfr�ngerea Germaniei e sigur�.

Cei 100.000 de solda�i r�ma�i, din cele 30 de divizii distruse

sunt cople�i�i de bombardamentele Alia�ilor.

La 14 august, �efii de stat-major dau ordin de retragere.

Dup� ce pierduser� 12.000 de solda�i �n iulie

�i al�i 28.000 lua�i prizonieri,

germanii mai pierd 10.000 �n Falaise, la sud de Caen.

Al�i 50.000 de solda�i sunt lua�i prizonieri.

LUMEA LIBER�

Acest jurnal francez subliniaz� amploarea pierderilor germanilor.

"�ntre Caen �i Sena s-a c�scat o groap� comun�."

"Armata lui Hitler a fost nimicit� de tancurile britanice."

"Germania avea p�cate de pl�tit."

"�n cele 40 de zile de lupte aprige, Montgomery s-a m�surat cu germanii,"

"apoi i-a trecut prin foc �i gloan�e sl�bindu-le puterea."

"�nt�i c�te unul, apoi cu sutele,"

"prizonierii germani au fost trimi�i �n lag�rele de concentrare"

"construite chiar de ei pentru patrio�ii francezi."

Din Das Reich a mai r�mas o umbr� a diviziei de elit� care fusese odat�.

Cu mare dificultate,

cei care au supravie�uit miraculos b�t�liei de la Falaise

au reu�it s� le scape printre degete Alia�ilor.

Au traversat Sena �i au trecut grani�a cu Belgia prin Ardeni.

Apoi au disp�rut dincolo de linia defensiv� german� Siegfried,

�n timp ce Alia�ii se �ndreptau spre Paris.

La 15 august,

debarcarea Alia�ilor �n Provence mai deschide un nou front �n vest

�i gr�be�te nimicirea for�elor germane,

z�d�rnicind speran�ele acestora de a recuceri Fran�a.

La Paris, comandamentul german se preg�te�te de retragere.

Sunt evacua�i prizonierii importan�i, liderii Rezisten�ei �i agen�ii SOE.

De�i a fost supus� unui interogatoriu dur,

Violette Szabo nu �i-a pierdut d�rzenia.

�n deten�ie, s-a �nt�lnit cu dou� camarade din SOE:

Denise Bloch, de 28 de ani, agent secret de top,

a c�rei familie de evrei fusese arestat� de Gestapo �n 1942,

�i Lilian Rolfe, de 30 de ani, o transmisionist� ruso-britanic�,

arestat� de poli�i�tii francezi.

Szabo s-a str�duit s� le ajute �i s� le aline.

"Co�marul se va sf�r�i cur�nd", le-a promis ea.

De fapt, era abia la �nceput.

La 8 august, cu dou� s�pt�m�ni �nainte s� fie eliberat Parisul,

cele trei femei sunt duse la Gara de Est

�i urcate �n trenuri de vite, cu destina�ia Ravensbr�ck.

Acest lag�r de concentrare pentru femei se afl� la 90 km de Berlin.

Bar�cile gem de miile de de�inute for�ate s� munceasc�.

Sunt lupt�toare din Rezisten�a multor ��ri,

precum �i deportate pe motiv de ras�, evreice �i �ig�nci.

Sunt o for�� de munc� exploatat� de industria german� din zon�.

Violette Szabo, Denise Bloch �i Lilian Rolfe

muncesc �n fabrica de muni�ie din Torgau, �n condi�ii �nfior�toare.

Via�a de zi cu zi a celor trei femei e o lupt� pentru supravie�uire.

Ele nu �tiu c� Belarusul a fost eliberat de Armata Ro�ie,

care acum avanseaz� spre Berlin.

La 25 august este eliberat Parisul.

Grani�ele celui de-Al Treilea Reich se reduc cu fiecare victorie a Alia�ilor.

Dar r�zboiul nu s-a �ncheiat �nc�.

�n septembrie, para�uti�tii americani nu reu�esc s� ajung� �n Olanda.

�n octombrie, canadienii lupt� s� elibereze portul Anvers,

o cale de aprovizionare vital� �n nord-vestul Europei.

Germania sufer�, dar nu cedeaz� �nc�.

Hitler decide s� lanseze un contraatac �n Ardeni,

unde pozi�iile Alia�ilor sunt slab ap�rate.

Acest podi� e aproape de Linia Siegfried,

aflat� la grani�a dintre Germania, Olanda, Belgia �i Fran�a.

E considerat� impenetrabil�, iar F�hrer-ul trimite alte �nt�riri.

Germanii vor s� sparg� frontul Aliat �i s� recucereasc� portul Anvers.

E o ultim� �ncercare disperat�.

Scopul nu mai e s� c�tige r�zboiul,

ci s�-�i asigure o pozi�ie ferm�,

pentru a negocia pacea pe Frontul de Vest.

�nainte de contraatac,

supravie�uitorii diviziei Das Reich �i ling r�nile �n Germania.

Alsacianul Elimar Schneider, ca �i restul diviziei,

se recupereaz� dup� luptele dure de peste var�.

"Mi-am aniversat majoratul la R�sebeck."

"A fost prima dat� c�nd am avut parte de pu�in� lini�te."

"R�ndurile batalionului nostru se m�reau vizibil"

"cu tineri recru�i unguri �i germani."

�n decembrie, primesc ordin de la Hitler

s� recucereasc� podi�ul Ardeni.

JURNAL DE �TIRI

"�n diminea�a de 16 decembrie, inamicul a fost surprins"

"de atacul nea�teptat lansat de puternicele for�e germane."

"Sute de tunuri de toate calibrele au nimicit du�manul."

"Infanter�tii americani au fost m�cel�ri�i."

"Chiar de la �nceput, americanii au suferit pierderi mari."

Heinz Lammerding, comandantul diviziei Das Reich,

recuperat acum, dup� rana suferit� �n Normandia,

abia a�teapt� s� se �ntoarc� la lupt�.

Das Reich trece iar la atac.

"Intram din nou �n lupt�."

"Sim�iser�m gustul dulce al vie�ii"

"�i acum eram iar speria�i de moarte."

La 23 decembrie se duc lupte aprige �n ora�ele Bastogne �i Saint-Vith,

iar divizia Das Reich �i face o intrare spectaculoas� �n lupt�,

lans�nd un atac feroce asupra americanilor

�n ofensiva din Ardeni.

Odat� stabilit� linia frontului, SS-i�tii bat pasul pe loc.

Moralul scade �i, ca �i camarazii s�i,

Schneider e adus la disperare de �nd�rjirea americanilor.

"�ntr-o noapte, c�nd eu �i caporalul dormeam,"

"compania noastr� a primit ordin s� recucereasc� o redut�."

"Am pierdut o treime dintre camarazi �i americanii nu s-au clintit."

Surpriza atacului a trecut.

Din cauza vremii, Alia�ii nu primiser� �nt�riri

sau sus�inere aerian�, dar acum vremea se �ndreptase.

Acum, ace�tia reiau atacurile aeriene cu toate efectivele.

Speran�ele germanilor de a contraataca decisiv sunt spulberate �n trei zile.

La 26 decembrie, divizia Das Reich este �nfr�nt� la Saint-Vith.

Generalul Patton salveaz� ora�ul Bastogne de asediu.

Visul a luat sf�r�it.

�n lunile care au urmat �nfr�ngerii din Ardeni,

solda�ii diviziei Das Reich sunt carne de tun.

�mp�r�it� �n trei grupuri pentru a-i �ine �n loc pe ru�i

�n Cehoslovacia, Ungaria �i spre ora�ul german Dresda,

divizia SS e nimicit� de ru�i

�n timpul ultimelor lupte din prim�vara anului 1945.

La fel ca mul�i al�ii,

Aurel Kowatsch, care �i alesese pe cei ce fuseser� sp�nzura�i la Tulle,

este ucis �n lupt�.

Supravie�uitorii din Das Reich care au sc�pat de Armata Ro�ie

se retrag la Praga �i se predau americanilor.

Germania e �n ruine, Hitler se sinucide �n bunc�r.

Lammerding, care �n ultima sa misiune ap�r� Berlinul,

reu�e�te s� le scape Alia�ilor printre degete.

La 8 mai 1945, Germania capituleaz�.

Dar Violette Szabo n-a apucat victoria c�reia �i dedicase scurta sa via��.

�n februarie 1945, �n spatele crematoriului din Ravensbr�ck,

este executat� �mpreun� cu colegele ei din SOE, Denise Bloch �i Lilian Rolfe

cu dou� luni �nainte ca Armata Ro�ie s� elibereze lag�rul

�i doar cu trei luni �nainte de sf�r�itul r�zboiului.

Dintre cele 130.000 de de�inute de la Ravensbr�ck,

doar 40.000 au supravie�uit muncii silnice

�i experimentelor medicale din lag�r.

Fiica lui Szabo, Tania, care nu avea nici trei ani, o a�tepta la Londra.

Ea prime�te cele mai �nalte medalii

acordate postum mamei sale de c�tre englezi �i francezi.

JURNAL DE �TIRI: ORADOUR-SUR-GLANE

"Generalul de Gaulle viziteaz� satul Oradour-sur-Glane, distrus de germani."

"Primarul satului Oradur i-a spus: 'Ne-a�i salvat.'"

"'V� rug�m s� ne �i r�zbuna�i.'"

"Dup� o vizit� �n cimitirul satului ajuns �n ruine,"

"generalul de Gaulle a spus: 'Dac� ne ajut� Alia�ii, bine,'"

"'dar depinde de noi s� facem dreptate'"

"'�i s� �mpiedic�m repetarea unor asemenea atrocit��i.'"

R�zboiul se sf�r�ise,

dar oamenii nu au uitat crimele comise de Das Reich.

Dup� 1946, sp�nzur�rile din Tulle �i masacrul de la Oradour-sur Glane

au fost �n centrul proceselor.

La procesul de la N�rnberg, procurorii au �ncercat �n van

s� afle cu precizie cine a ordonat masacrele.

Ofi�erii din Das Reich nu erau prezen�i.

�ntrebarea a r�mas f�r� r�spuns.

Abia �n deceniul urm�tor s-a aflat.

�n ianuarie 1953, dup� �apte ani de investiga�ii,

a �nceput la Bordeaux procesul Oradour-sur-Glane.

�n septembrie 1948, �n Fran�a s-a votat o lege

prin care se lua �n considerare r�spunderea colectiv� a inculpa�ilor.

Legea era menit� s� pedepseasc� SS-ul pentru crimele comise.

Procesul de la N�rnberg stabilise c� SS este o organiza�ie criminal�.

Doi supravie�uitori de la Oradour,

Robert H�bras �i Marguerite Rouffanche,

vin s� depun� m�rturie la Bordeaux.

Tribunalul din Bordeaux investigase r�spunderea celor 21 de inculpa�i,

printre care �i 14 alsacieni care se declarau nevinova�i.

Sus�ineau c� fuseser� for�a�i de SS.

Erau numi�i "grupul celor sili�i".

�n seara de 12 februarie, verdictul a declan�at un val de proteste.

S-a pronun�at o condamnare la moarte �i c�teva la munc� silnic�.

Rudele victimelor au condamnat sentin�a indulgent�.

Rudele alsacienilor considerau injust�

condamnarea acestora la munc� silnic� sau deten�ie.

�n numele reconcilierii na�ionale,

to�i au fost gra�ia�i �n anul urm�tor.

Indignate, rudele victimelor de la Oradour au trecut numele

celor 319 parlamentari care votaser� pentru gra�iere

pe o plac� la intrarea �n satul distrus.

P�n� �n 1968,

nu au permis accesul autorit��ilor la comemorarea victimelor.

Au fost proteste �i contra autorilor sp�nzur�rilor de la Tulle.

Rudele victimelor au cerut extr�darea lui Heinz Lammerding,

generalul din Das Reich care ordonase execu�iile.

Condamnat la moarte �n contumacie la procesul de la Tulle, din 1949,

fostul ofi�er SS a dus un trai pa�nic �n Germania de Vest,

dup� cum se men�ioneaz� �n acest reportaj din 1965.

"Lammerding locuie�te aici, pe Falkenstra�e nr.1,"

"l�ng� aeroportul din D�sseldorf."

"Azi, Lammerding apare �n cartea de telefoane a ora�ului D�sseldorf,"

"unde lucreaz� ca antreprenor."

"Numele lui e �nscris pe camioane, dar, c�t am filmat,"

"ne-a fost imposibil s�-l vedem, fie �i din �nt�mplare."

�n ciuda cererilor de extr�dare, respinse de autorit��ile germane,

Lammerding a fost l�sat �n pace.

A murit la 13 ianuarie 1971, �n Bavaria, la v�rsta de 66 de ani.

Camarazii din SS �i Das Reich i-au adus omagii la �nmorm�ntare.

�apte ani mai t�rziu, la 69 de ani,

Otto Kahn, alt responsabil pentru masacrul de la Oradour-sur-Glane,

a murit la M�nchen, f�r� s� fi pl�tit vreodat� pentru faptele sale.

Subordonatul s�u, Heinz Barth,

de�i condamnat la moarte �n contumacie la Bordeaux, �n 1953,

a lucrat �ntr-o cooperativ� industrial�.

�ns� trecutul l-a ajuns din urm�,

�i a fost judecat �n 1983 de un tribunal vest-german.

"Prin ordinul procurorului general al Germaniei de Vest,"

"�i aduc acuza�ii fostului Obersturmf�hrer Waffen-SS Heinz Barth,"

"n�scut la 15 octombrie 1920."

"�l acuz de complicitate la crime de r�zboi �i crime �mpotriva umanit��ii."

Robert H�bras, supravie�uitor la Oradour,

care depusese m�rturie la Bordeaux,

a venit �n Germania la proces.

Procesul a fost urm�rit �i �n Fran�a.

Ziarele �i televiziunile i-au dedicat spa�ii ample.

"Heinz Barth are 63 de ani �i este �n deplin�tatea facul��ilor mintale."

"I se permite s� stea jos,"

"pentru c� are un picior amputat dup� b�t�lia din Normandia."

"Depune m�rturie de parc� ar recita o lec�ie de istorie la �coal�."

"E povestea obi�nuit� a unui soldat SS"

"devenit tor�ionar �i criminal din ambi�ia de a ajunge ofi�er."

Condamnat pe via�� pentru masacrele de la Lidice �i Oradour,

Barth a fost eliberat �n 1997.

Zece ani mai t�rziu, la v�rsta de 87 de ani,

a murit dup� o b�tr�ne�e lini�tit� la Gransee, locul s�u natal.

Dintre ce 15.000 de solda�i care au pornit la lupt� �n divizia Das Reich,

doar c��iva �i-au primit pedeapsa pentru crimele comise.

Condamn�rile la moarte sau �nchisoare pe via��

au fost schimbate toate sau amnistiate.

Motivele men�ionate: "Reconciliere na�ional�",

"Reconstruc�ie �i r�zboi rece."

Dintre voluntarii din Alsacia, cei din "grupul celor sili�i",

niciunul nu a f�cut, nici m�car o scurt� perioad� de �nchisoare.

Printre ei a fost �i Elimar Schneider.

Sus�in�nd c� a salvat un om de la sp�nzur�toare,

el nu a fost acuzat �n procesul de la Tulle,

�i pentru c� nu a fost la Oradour �i nu a participat la masacru,

nu a fost judecat niciodat�.

Oricum, exist� semne de �ntrebare privind motivele �nrol�rii sale �n SS.

�n 1982, nu avea niciun regret.

Nu sunt de acord cu cei care spun c� solda�ii din Waffen-SS erau uciga�i.

A fost o problem� de onoare.

C�nd am v�zut ce a f�cut Rezisten�a Ro�ie la Limousin...

...m-a determinat s� nu devin dezertor.

Am r�mas cu unitatea mea pentru a nu deveni un criminal.

Traducerea: SubRip/maximus32 Subtitrarea �i sincronizarea: maximus32

SF�R�IT