Original subtitles

Pe dealuri, departe de casa noastră,

Teletubbies se poartă ciudat.

Doi...

Trei...

Patru.

Iar Teletubbies se iubesc foarte mult.

O îmbrățișare mare!

Highlands - (Scoția)

De ce ai întârziat atât?

Cui îi pasă!

Stai acolo!

Ce se întâmplă?

Jimmy, stai jos, fii cuminte și nu te mișca de aici.

Fugi!

Fugi, Jimmy!

Tată!

Tată!

Jimmy...

Ce se întâmplă?

Nimic ce n-ar fi fost de așteptat.

Mi-e frică. Mama și fratele meu sunt morți.

Nu, fiule.

Nu sunt morți, au supraviețuit.

Azi e o zi glorioasă.

Ziua Judecății.

Uite,

fiule.

Să nu te desparți niciodată de el.

Fii credincios.

Da...

Da, copiii mei.

Tată,

de ce m-ai părăsit?

Virusul Furiei a distrus Regatul Unit.

A fost eradicat pe continentul european.

Insula Marii Britanii a fost pusă în carantină.

Supraviețuitorii au fost lăsați în voia sorții.

DUPĂ 28 DE ANI...

A venit ziua cea mare, Spike.

Scoală-te.

Magazinul satului

Farmacie

Folosiți doar la nevoie.

Resursele sunt limitate.

Ne vedem mai târziu.

Ai lanternă? Vestă, fluier?

Sticlă de apă?

Dă-mi-o pe asta.

Cuțitul tău?

Bravo, fiule.

Păstreaz-o.

Slănină la micul dejun?

Au adus-o Dave și Rosie aseară.

Tu nu mănânci?

Am mâncat deja.

Așa deci.

Spike,

asta e pentru tine.

Mă duc s-o văd pe mama ta. Termină-ți mâncarea în tihnă.

Apoi fă curat.

Vin acum, draga mea.

Iubito,

ce s-a întâmplat?

Trebuie să fii puternică.

- Trebuie să te odihnești. - Nu pot.

Spikey.

Bună, mamă.

Copilul meu...

N-am vrut să fac atâta tărăboi, capul meu.

- Nu-ți face griji. - Doare atât de tare.

Cum a fost la școală, spune-mi?

Nu m-am dus.

S-a făcut dimineață.

- Așa e? - Da.

S-a făcut dimineață.

Isla,

după cum știi, Spike nu se duce la școală astăzi.

De ce?

E weekend?

Nu, e vineri.

Atunci de ce nu se duce?

Am vorbit despre asta.

De mai multe ori.

Despre ce-ați vorbit, Jimmy?

Spike și cu mine plecăm într-o călătorie.

Prima lui călătorie.

Prima lui călătorie?

Mergeți pe continent, nu-i așa?

- Da. - Ce?

Isla,

ce naiba spui?

Ai înnebunit complet.

E un copil!

Are 12 ani.

- Vrei să ne omori copilul, ticălosule? - Spike, du-te jos.

Ucigaș de copii nenorocit.

Du-te tu, tată.

Dacă tatăl meu ar fi fost în viață, te-ar fi omorât.

Nemernicule.

- Mamă... - Nu!

Sunt eu.

Spike.

Ce se întâmplă? Mi-e atât de cald.

De ce mi-e atât de cald?

E cald, asta e tot.

Mi-e foarte cald.

Totul e în regulă.

Ți-am adus mâncare.

Niște slănină.

Mănâncă atunci când ai poftă.

Pleci?

Unde?

La școală.

Bine, Spikey.

Du-te. Te iubesc foarte mult.

Și eu te iubesc.

Salut, fiule.

Salut, Sam.

Ți-am montat o frânghie nouă.

- Nu era nevoie. - Ba da.

Dar m-a liniștit.

E în regulă, Sam.

Haide, testează-i rezistența.

Trage tare.

Stă perfect.

Ai o mână puternică.

Hai să mergem, fiule.

Ne vedem diseară!

- Ne bazăm pe voi. - Mulțumim, băieți.

Mult noroc, Spike.

Haide, fiule.

De la mama.

Mulțumesc, Betty.

Diseară e petrecerea ta. Nu întârzia.

Adu-l înapoi teafăr.

Haide, Jimmy.

Mult noroc, Spike.

Nu-ți face griji, Jacob.

Spike, tot consiliul satului e aici.

Zâmbește și fii politicos.

A venit ziua cea mare.

Suntem foarte fericiți pentru tine.

Deși e cam mic.

Ar fi fost mai bine dacă avea 14 sau 15 ani.

E pregătit.

Vino în față.

Cunoști regulile noastre, Spike.

Poți să pleci.

Dar dacă nu te întorci, nimeni nu te va căuta.

Fără ajutor, fără excepții.

Am învățat asta pe calea cea grea.

Și dovada sunt toți cei pe care i-am pierdut.

Odată ce părăsiți insula noastră,

vei fi pe cont propriu, ai înțeles?

Da, Jenny.

Ai văzut ceva neobișnuit în dimineața asta, tu?

Nimic.

Liniște totală.

E liber?

E liber!

Deschideți-le.

Bravo, fiule.

Fiți atenți. Să nu ratați mareea.

Șapte, șase, unsprezece, unu

Șapte, șase, unsprezece, cinci

Nouă sute douăzeci într-o zi

Patru, unsprezece, șaptesprezece

Treizeci și doi în ziua precedentă

Ghete, ghete

Mărșăluind și bătând pământul

Nu-i odihnă-n război

Unde suntem, Spike?

Pe șoseaua suspendată.

- Și asta... - E singura cale de a părăsi insula noastră.

Se poate traversa doar la reflux.

E acoperită de apă la flux.

Se poate traversa înot?

Nu, sunt curenți maritimi.

Te duc departe de insulă,

te trag în larg,

și te îneci.

Nu, nu, nu, nu

Nu te uita înainte.

Ghete, ghete, ghete, ghete

Mărșăluind și bătând pământul

Bărbați, bărbați, bărbați, bărbați

Bărbați, bărbați, bărbați, bărbați

Toți o iau razna

Avem 4 ore până la flux.

Mergem?

Nu ne putem întoarce.

De ce?

Aș părea un laș.

Exact.

Și asta iese din discuție.

Hai, vino.

Numără, numără, numără, numără

Gloanțele din centura ta

Dacă îndrăznești să-ți pleci ochii, te vor ataca.

Pleacă-ți ochii și te vor ataca.

Ghete, ghete, ghete, ghete

Mărșăluind și bătând pământul

Nu-i odihnă-n război

Asta e sursa noastră de energie.

Într-o zi vei lucra aici.

E bine ziua, prietenii sunt aproape.

Dar când vine noaptea, ghetuțele militare vuiesc ca tunetul, cu milioanele.

Ghete, ghete, ghete, ghete mărșăluind și bătând pământul

E imens.

Dacă mergem suficient de departe, n-o să vedem marea la un moment dat?

Da, am putea merge săptămâni întregi fără să vedem coasta.

Nu e nimic acolo.

Nimic de valoare.

Sunt și alte sate.

Nu au nimic ce n-avem și noi.

Îi evităm pe toți.

Am mers șase săptămâni prin mijlocul iadului

Nu e foc, nici diavol, nici beznă.

Doar ghete, ghete, ghete, ghete

Mărșăluind și bătând pământul

Misiune, misiune

Gândește-te la altceva

Doamne, te rog

Salvează-mă de la nebunie

Ghete, ghete, ghete, ghete

Mărșăluind și bătând pământul.

Nu-i odihnă-n război!

Uite.

Ceva se mișcă încet.

Nu sunt rapizi.

Dar tot sunt periculoși.

Când vezi unul,

ceilalți se ascund.

Arcul nu e de ajuns să lovești în piept.

Trebuie să țintești la cap.

Bine, tată.

Ți-e frică?

Puțin.

Dar ție?

Nu, sunt bine.

E bine de aici?

Cred că da.

Asta e prima ta lovitură fatală.

Țintește.

Ține cont de vânt.

E al tău.

Mă ocup eu de ceilalți.

Când vrei tu.

Trage!

Tată!

Ucidere superbă, Spike.

Te-ai simțit bine?

- Puțin, da. - Nu sunt surprins!

Sunt mândru de tine.

Haide, trebuie să plecăm.

Țipetele lui sigur i-au alertat pe ceilalți infectați.

Haide, să mergem.

Haide, să înaintăm.

Incredibil.

Sunt magnifici.

Vino.

Hai să aruncăm o privire acolo.

Frumos.

Mereu găsim ceva.

Locul ăsta trebuie să fi fost scotocit de sute de ori,

dar nu se știe niciodată.

La naiba.

Asta ajută?

Nu, avem deja destule.

E bun.

Ce e asta?

Un frisbee.

N-ai mai văzut niciodată?

E un lucru minunat, o să-ți placă.

Vino, fiule.

Nu-ți pleca privirea.

Tată, te rog...

Fă ce-ți spun.

E o lecție pe care trebuie s-o înveți.

Ce i s-a întâmplat?

Probabil că cineva l-a dat pe mâna infectaților.

Acum a devenit unul de-al lor.

Infectat?

Da.

De ce i-au făcut asta?

Ar putea fi o pedeapsă.

Sau un avertisment.

Sunt oameni ciudați pe continent.

Umblă de colo-colo.

De aceea satul nostru e atât de prețios.

Asta e lecția mea?

Nu.

Omoară-l.

Cu cât omori mai mulți, cu atât devine mai ușor.

Nu faci nimic greșit.

Nu mai au conștiință.

Fără conștiință, fără suflet.

Spike!

Omoară creatura aia.

Omoar-o!

Ce aștepți?

Acum, băiete!

Omoar-o!

Pentru numele lui Dumnezeu, omoar-o!

Bravo.

Îmi ajut comunitatea.

Capul.

Inima.

Înarmați-vă.

Trageți săgețile.

Poate putem ucide și alții.

Vino.

Nu se mișcă încet.

De data asta sunt rapizi.

Simți mirosul?

Intestine.

În mod ciudat, îmi place mirosul ăsta.

Tată...

E mâna unui Alpha.

Pe aici, vino.

Mai repede!

Ne întoarcem.

L-ai ucis, și asta ne-am dorit.

- Nu e prea devreme? - Nu mai vorbi și deschide ochii.

E liber.

Să mergem.

Imposibil.

Un Alpha.

La naiba.

Înapoi.

Haide, mai repede!

Tată!

Haide, fugi!

Mai repede.

Continuă să fugi.

Pune-te în gardă.

Trage-ți sufletul.

Mă ocup eu de primul, tu de al doilea.

Respirația.

Controleaz-o.

Fugi!

Mișcă-te!

Haide.

La naiba.

Cu mine.

În poziție de apărare.

Haide, trage.

Capul, inima.

Capul, inima, Spike.

Intră.

Urcă.

- Haide! - Unde să mă duc?

Tată, unde...

În pod.

Piciorul.

Trage-te în sus.

Nu pot.

Bun venit, Spike.

Atenție în spate.

Lăsați-l să treacă!

La mâncare!

Felicitări pentru această zi.

Ați făcut o treabă bună.

Grăbiți-vă, noaptea e pe cale să cadă.

Așteaptă.

Cei Alpha nu sunt ca ceilalți.

Mai puternici, dar mai important, mai deștepți.

Ce vom face?

Cel puțin nu ne vom confrunta cu el.

Mi s-au terminat săgețile.

Oricum,

avem nevoie de vreo zece săgeți ca să-l ucidem.

Deci așteptăm și noi.

Îmi pare rău, tată.

De ce?

E vina mea.

- N-am nimerit niciunul. - Cum adică?

Eram atât de speriat, i-am ratat pe toți.

Nu e vina ta.

Nu te-ai oprit din tras cu arcul.

Am văzut adulți în panică, incapabili să-și încordeze arcurile.

Spre deosebire de tine.

Spike,

ai fost foarte bun.

Te asigur de asta.

Vom rata fluxul și refluxul.

Da.

Vom prinde următoarea maree.

Uită-te la mare.

Acolo.

Asta e...

patrula de carantină.

Poate sunt francezi.

Tată?

Ce e?

Un foc.

Arde ceva?

Da,

ceva.

E un alt sat?

Nu.

Atunci ce e?

Nu știu, n-am fost niciodată acolo.

Nu se stinge niciodată.

N-am fost niciodată, îți spun.

Spike.

Spike.

Tu ești?

Spike, mă sufoc.

Trebuie să ieșim de aici!

La naiba, să ieșim!

Scoală-te, Spike!

Coboară, adună-ți forțele!

Totul e în regulă, băiete.

La naiba.

Ce s-a întâmplat?

O cabană veche.

Hornul a căzut peste noi.

Zgomotul îi va atrage.

Trebuie să fugim.

- E reflux? - Nicio problemă.

Trebuie să ne mișcăm repede, dar fără să atragem atenția.

Dacă vezi un Alpha, fugi până ajungi la barieră și continuă.

Ai înțeles?

Nu te opri.

Haide.

- Și tu? - Voi fi chiar în spatele tău.

Niciun Alpha la vedere.

- Marea e încă la flux. - Nu va dura mult.

Va fi puțin adâncă.

Ajunge la gambă, e bine.

Scoate-ți pantofii.

Mergi spre șosea.

Mergi drept înainte.

E în regulă, respiră.

Ia-l. Să mergem.

Mergi tu primul.

Ce zi, Spike.

Prima ieșire pe continent,

primul ucis, primul atac al infectaților.

Ai văzut un Alpha!

Și ai ratat mareea.

Am multe de povestit mamei.

Tată!

Fugi, Spike!

Fugi!

Fugi, la naiba!

Nu te opri!

Ridică-te!

- Nu pot! - Ridică-te acum!

Fugi, la naiba!

- Nu pot. - Poți.

La naiba!

Alarmă.

Deschideți poarta.

Jenny!

Treziți-vă!

Alarmă.

La posturi, copii.

Deschidem ochii.

Un Alpha.

Deschideți poarta afurisită!

Un Alpha.

Îndreptați proiectorul.

La pământ!

Am reușit, Spike!

Respiră.

Doamne!

Deschideți poarta!

Jenny!

Deschideți poarta afurisită!

Așteptați.

Deschideți poarta afurisită.

La naiba.

Așteptați!

Așteptați!

Uită-te în ochii mei! Nu avem nimic.

Așteptați.

Uită-te la el.

Uită-te în ochii lui, nu are nimic. Nu e nimic.

Să deschidem poarta!

Spike.

Sunt la 25, 30 de metri.

Iarbă înaltă. Vânt.

Unde se duce săgeata?

În gâtul lui afurisit.

Și grasul ăla se ridică,

țipă ca o fată...

și cade la pământ ca o grămadă murdară.

Și așa,

sunt 8 infectați nenorociți...

Vorbești urât.

...care ne fugăresc!

Zic: "La naiba, a început!"

Și domnul "Curajos" a început să tragă săgeți.

- I-am ratat pe toți. - Nu, nu i-ai ratat.

E modest.

Omul care ucide giganți.

Bea.

Unde mă duci?

Spike.

Credeam că nu te întorci înainte de miezul nopții.

Am venit s-o văd pe mama.

E bine?

Foarte bine.

N-am stat cu mâinile în sân, am mers până la câmpuri.

E foarte veselă când n-o apucă criza.

Cum a fost ziua ta?

Asta e important.

Ce a spus tata nu e adevărat.

Ce anume?

Că sunt un erou.

Pentru el ești.

Cred că mă minte.

Ce s-a întâmplat de fapt?

Am ucis unul dintre cei mari.

Abia se mișca.

Apoi ne-au urmărit cei rapizi.

Nu m-a prins niciunul.

Ne-am ascuns până a venit noaptea.

Mi-a fost foarte frică.

Voiam să vomit.

Voiam să fiu lângă mama.

La fel și tatăl tău, sunt sigur.

Oricum,

n-am mai văzut niciodată câmpii atât de mari.

- Erau atât de vaste. - Ce-ai văzut?

Dealuri,

păduri.

Și un foc.

Un foc?

Probabil e bătrânul Kelson.

Nu credeam că mai e în viață.

În sud-vest?

Doamne. Chiar e Kelson.

Imaginează-ți, a fost medicul meu de familie, acum vreo...

treizeci de ani.

- Ce înseamnă medic de familie? - Un doctor.

Un doctor?

Cabinetul lui era la ieșirea din Whitley Bay.

Tata nu știa ce e focul acela.

Spune că nu mai sunt doctori.

Și a spus că nu putem afla ce are mama.

Mi se pare că mă minte constant.

Cred că...

n-a vrut să te sperie.

Doctorul Kelson...

e o persoană specială.

Cum adică?

Și ce e cu focul ăsta?

Dacă tatăl tău nu ți-a spus ceva, nu-ți voi spune nici eu.

Te întorci la petrecere?

Voi rămâne cu mama ta.

Nu.

Du-te tu.

Mă ocup eu de ea acum.

Bine.

Te-am păcălit.

Toți sunt niște mincinoși.

Îmi faci o favoare?

Am nevoie de Nurofen.

Nurofen?

Pentru capul meu...

Lasă, nu contează.

Suntem la etaj.

Ce noapte, băieți.

Ceva nebunesc.

Se pare că te-ai pieptănat cu o greblă.

Poate.

M-am trezit pe un câmp.

Unde ai fost aseară?

Am căutat peste tot,

eroul nostru a dispărut.

M-am întors acasă.

Ucigașul de giganți.

Voi pregăti micul dejun.

Ce s-a întâmplat?

De ce nu mi-ai spus că există un doctor pentru mama?

Un doctor?

N-am mai avut un doctor de mult timp.

Doctorul Kelson.

Focul pe care l-am văzut.

Cu cine ai vorbit?

Deci e adevărat.

Sam?

Ce prost!

Îți umblă la minte.

Nu e doctor, Spike.

Poate era acum mulți ani.

Dar a înnebunit.

Ce vrei să spui?

E doctor sau nu?

Înainte să te naști,

trăiam adunându-ne hrana.

Mergeam tot mai departe de fiecare dată.

Și într-o zi l-am întâlnit pe Kelson.

La mai puțin de 500 de metri,

am simțit miros de moarte.

Cunoșteam mirosul ăsta, morții erau peste tot.

Dar de data asta,

era ceva complet diferit.

Mirosul ăsta...

era ca un zid.

Se putea simți.

Am ajuns în vârful unui deal,

am privit în jos...

N-am văzut așa ceva în viața mea.

Cadavre.

Sute.

Erau toate aliniate cu grijă.

Bărbați, femei și copii.

Și în mijloc, o grămadă de lemne.

Și lângă el, Kelson.

Dintr-un motiv misterios, târâse cadavrele acolo.

După o vreme, s-a întors și s-a uitat direct la noi.

Și ne-a făcut semn,

de parcă ar fi spus: "Veniți și voi?".

Am plecat de acolo imediat.

Și timp de 15 ani,

nimeni dintre noi nu s-a mai întors acolo.

Ți-am spus.

E nebun.

La naiba.

Vrei să moară mama?

Bineînțeles că nu.

Ce fel de întrebare e asta?

Ce are?

Nu știu.

Va muri.

Nu știu.

Cred că va muri.

Și tu crezi la fel.

Dacă moare,

va fi cu Rosie și cu Davey? Ți-am spus să fii atent, la naiba!

Fiul meu...

Doare, Spike.

Știu, îmi pare rău.

Vrei niște apă, draga mea?

Nu te apropia de noi.

De voi?

Ai auzit bine.

Cară-te de aici, tată.

Foc!

- Fum... - Ant! Mark!

Foc!

La hambar!

Trebuie să mergem.

Trebuie să rămân la poartă.

Du-te, haide.

Îți țin eu locul.

Mă ocup de sirenă. Trebuie să te duci!

Au nevoie de toată lumea.

- Haide! - La naiba.

Mai repede.

Ține orizontul sub observație

și nu lăsa sirena din mână.

Avem nevoie de mai multă apă.

Vino, mamă.

Să mergem.

- Apă! - La mare!

Unde mergem?

La plajă.

Apoi la câmpuri.

La plajă?

Suntem pe continent.

Da.

Nu ar trebui să fim aici.

E foarte periculos.

- Totul e în regulă. - Nu!

- Te voi proteja. - Nu, asta nu ajută la nimic.

Jimmy.

Unde e tata?

Nu e aici.

Trebuie să ne întoarcem acasă, repede.

Mamă.

Nu ne putem întoarce.

E flux.

Nu.

- Mergem la doctor. - La doctor?

Un doctor adevărat, ca pe vremuri.

Ai o problemă, mamă.

Doctorul te va vindeca.

Bine?

Uite, Jimmy. Vine odată cu norii.

Mamă,

vom rămâne aici în noaptea asta.

Înăuntru.

Tatăl tău se poartă prostește.

- Tata? - Da.

Face glume pe seama ta?

Și bunicul tău se purta mereu prostește.

Nici nu-ți poți imagina.

Ceilalți îl considerau foarte serios,

dar când era cu mine, era un clovn adevărat.

Așa e și tatăl tău?

Când ești singur cu el?

Nu.

Vrea să fii un bărbat dur.

Ca el.

Când mă uit la tine,

văd ochii bunicului tău.

E atât de frumos.

Exact.

Trebuie să dormi.

Voi sta treaz de pază.

Bine, tată.

Ce s-a întâmplat?

Nu știu.

Ia.

Trebuie să plecăm.

La naiba.

Să continuăm.

Uite.

Un înger!

Îți amintești prima oară când mi l-ai arătat, tată?

Ne oprisem într-un șopron de fân.

Am mers.

Am mers până l-am văzut deasupra copacilor.

Ai spus că va rămâne acolo pentru totdeauna.

Ca piramidele sau pietrele de la Stonehenge.

Și că privindu-l putem vedea viitorul.

Îți amintești?

Aveam șapte sau opt ani, nu mai mult.

Ai spus că am călătorit prin timp împreună.

Am fost aruncați în viitor.

Și asta m-a făcut

speriată.

Am luat cuvintele tale în serios, am crezut că e real.

Câți ani am sărit de data asta?

Mii, sau mai mulți?

Mamă.

Nasul tău încă sângerează.

Nu te mișca.

Nu te mișca.

Ține ochii deschiși!

Totul e în regulă.

La naiba.

Haide, mamă.

Continuă, mamă.

Nu te opri.

Fugi.

Înăuntru.

Intră.

La naiba.

Continuă.

Mă sufoc.

E gazul.

- Mă sufoc! - Nu, mamă!

Lăsați-o!

La pământ!

Ce a fost asta?

Benzină. În stare gazoasă.

Se acumulase.

Numele meu e Spike.

Ea e mama mea.

Numele meu e Eric.

Ce are?

Nu știu.

O duc la doctor.

Bine.

Ce facem?

- Ce vrei să spui? - Tu locuiești aici, nu-i așa?

Asta e o insulă, ești de aici.

Un localnic?

Ce facem? Vin și alți infectați.

Nu știu, probabil. Trebuie să ne fi auzit.

"Sigur că vin.

O să vină berserkerii să ne smulgă capetele!"

- Nu ești de aici. - Fă-o să tacă.

- De unde ești? - Din Suedia. Fă-o să tacă!

Nu se poate abține.

Nu se poate abține, nu poți face nimic.

Ea nu poate face nimic, și nici tu.

Și dacă n-aș fi făcut nimic?

N-aș fi irosit un glonț.

Trebuie să plec.

- Plec. - Du-te, haide.

N-o voi lăsa.

Mulțumesc, tată.

Am înnebunit complet, omule.

La naiba.

Cel mai bun prieten al meu din liceu e curier.

Tu... ce e...

Nu știi...

Livrează colete comandate online.

Nu-ți spune nimic?

Nu contează. E grozav.

I-am spus:

"Îți distrugi viața, Felix.

Avem o singură viață. Și tu ți-o distrugi."

Și mi-a spus: "Și tu ce faci cu viața ta, prostule?"

Apoi m-am înrolat în armată.

Să-i demonstrez că greșește.

Acum, a cui viață e distrusă?

Nu înțeleg nimic.

Ar fi trebuit să fiu curier.

În loc să fiu aici, aș fi fost blocat în trafic

sau aș fi gonit pe vreo alee.

De ce ești aici?

Barca mea s-a scufundat.

Ne-am lovit de ceva pe coasta de est a Scoției.

Whisky cu gheață.

Nu contează.

Am găsit o barcă.

Voiam să ne îndepărtăm de coastă, dar vântul ne-a împins.

Eram opt persoane, iar eu sunt singurul supraviețuitor.

Vor veni să te ia.

Toată insula e în carantină.

Fac patrulări.

Știu. Dar nu e doar pentru noi, nu-i așa?

E pentru toți proștii care pun piciorul pe insula asta.

Nimeni nu poate părăsi acest loc.

Vino la noi acasă.

După ce vedem doctorul.

Unde e doctorul?

Acolo.

Nu e departe.

Nu e departe?

Nu tu o cari pe mama ta.

Voi lua o pauză.

N-am mâncat nimic de două zile.

Ia încă unul.

Se pare că-ți plac merele.

Baterie 1%.

Fără semnal.

Ce e asta?

În curând va fi doar o bucată de metal.

Dar acum încă e...

un fel de radio, dar cu poze înăuntru.

Aveți aparate de radio?

Poze?

Poze vechi.

Uită-te la asta.

Asta e făcută recent.

Asta e logodnica mea...

fosta mea logodnică,

mai exact.

Ce are pe față?

Cum...

E ciudată.

Tu ești ciudat.

- E foarte frumoasă. - Ești bine?

Știu ce e asta. O fată din satul meu are aceeași problemă.

Problema asta...

Are alergie la fructe de mare.

Dacă mănâncă scoici, i se umflă buzele.

Exact așa.

Adio, draga mea.

Nu te supăra, Felix.

Tată,

mi-e frig.

De ce îți spune "tată"?

E foarte ciudat.

Bănuiesc că vă împerecheați între voi pe aici,

dar asta nu are sens.

Încurcă unele lucruri.

Nu era așa. De cele mai multe ori e cum era înainte.

Cine e cum era?

Tu, mamă.

Cine ești?

Eric.

El e tatăl tău, Spike.

Ce?

E o glumă. E un prost mare.

Mamă!

Îmi pare rău.

Ne-a salvat.

Recunosc un ticălos mare când îl văd.

Amintește-mi unde mergem.

La doctor.

Da.

Să mergem.

Funcționează?

De ce sunt atât de puternici?

Berserkerii.

Potrivit lui Sam,

la unii,

virusul acționează ca un steroid.

Nu știu ce sunt, steroizii,

dar cred că îi fac Alpha.

Masculi Alpha. Vorbești de parcă ar fi afaceriști.

Ca bărbații de pe Wall Street.

Ce e aia?

Știi ce e un berserker?

Descrie mai bine starea.

E un nebun, un viking afurisit.

Pricepi?

Eu sunt un viking.

Pot fi și eu un Alpha.

Ce a fost asta?

Nu știu.

Unde te duci?

N-o voi lăsa singură.

Mamă.

Mamă.

Spike, așteaptă.

Ce faci?

Oprește-te.

La naiba!

Ce faci?

Las-o!

Taie-o, Spike.

Taie-o!

- Unde? - Acolo.

Dă-mi niște apă.

Apă.

Spală-te pe mâini.

Ce e asta?

Sunteți cu toții nebuni.

Bravo, Spike.

Spike.

Lasă aia.

Pune-o jos.

Nu.

E un copil.

E un zombi afurisit, de la o curvă degenerată!

Nu trebuie să le permitem acestor scursuri să se înmulțească.

E o fată.

Pune chestia aia jos.

Pune-o jos, afurisito!

- Nu are virusul. - Nu.

Lăsați-o sau vă omor pe amândoi.

- Nu are nimic. - Vă omor!

Aveți 5 secunde.

- Cinci... - Ridică-te, mamă.

Patru...

Trei.

Un Alpha.

Haide, mamă.

Haide.

Fugi, mamă!

Mamă, coboară din tren!

Unde e fum

Nu te opri.

Morfină, xilazină.

Are efect foarte rapid.

Scuzați-mi înfățișarea, mă dau cu iod.

E o măsură preventivă excelentă.

Virusul e foarte slab în fața iodului.

Îmi permiți,

Samson?

Lasă-l.

L-am numit Samson.

Locuiește aici de trei ani.

Dar încerc să păstrez distanța.

Domnule...

Domnule?

Ești o persoană politicoasă, spune-mi.

Sunteți doctorul Kelson?

Într-adevăr.

Numele meu e Spike.

Ea e mama mea, Isla.

Spike, Isla.

Acesta e un copil.

Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră.

Veniți.

Să mergem înainte să se trezească.

Ce s-a întâmplat?

Aproape...

am așteptat 13 ani să mi se pună această întrebare.

De multe ori am crezut că voi muri aici,

singur, de bătrânețe,

de foame,

sau am crezut că voi muri într-un accident violent,

fără să am vreodată ocazia să răspund.

Cunoașteți expresia "memento mori"?

Nu.

O limbă moartă, ce ironie.

Înseamnă:

"Amintește-ți de moarte."

Amintește-ți că vei muri.

Asta îi ține la distanță.

A fost multă moarte.

Infectați

și neinfectați, fără deosebire.

Pentru că foarte puțin îi desparte.

Fiecare craniu este un șuvoi de gânduri.

Aceste orbite au văzut,

iar aceste fălci au vorbit și au mestecat.

Acesta este un monument dedicat existenței lor.

Un templu.

- Scuze. - Nicio problemă.

Valoarea sa stă în altă parte.

Structura e solidă,

dar uneori oasele se prăbușesc.

Din cauza timpului și a intemperiilor.

Sau de mâna lui Spike.

"Memento mori"... o amintire a morții.

S-a întâmplat.

Îl cunoști?

Numele lui era Eric.

Ne-a salvat viețile.

Să-i găsim o casă.

Continuă, foarte bine.

Bravo, fiule.

Ce păcat, săracul Eric.

Alege-i un loc.

Foarte bine.

Bravo, Spike.

Copilul.

Nou-născut.

E copilul unei femei infectate.

Dar e sănătos.

L-am luat de la mama lui.

Interesant.

Magia placentei.

Mi-am imaginat acest scenariu.

Dar va avea nevoie de lapte.

Poate supraviețui câteva zile doar cu apă.

Acesta e motivul pentru care sunteți aici?

Pentru copil?

Nu.

Pune degetul arătător drept pe nas,

apoi încearcă să-mi atingi degetul arătător.

Cu permisiunea ta, trebuie să-ți examinez pieptul

și axilele, dacă-mi permiți.

Doare?

Senzația ta de confuzie

e intermitentă,

intermitentă,

sau continuă?

A fost în valuri, dar...

simt că vine valul.

Te-am pus să memorezi un cuvânt.

Da.

Ți-l amintești?

Isla,

nu am echipament de diagnostic

și nu pot efectua o biopsie.

Dar pe baza observațiilor mele,

probabil este cancer.

Probabil s-a răspândit de la creier la restul corpului,

sau invers.

Oricum,

s-a răspândit.

Și asta explică simptomele tale

și mă tem că,

ai noduli la sâni și la ganglionii limfatici.

Îmi pare rău.

Când încurc lucrurile, îmi dau seama.

Asta mă surprinde.

Îmi vin în minte cuvinte ciudate,

dar le spun oricum.

Dar nu încurc totul.

Am crezut că e cancer.

N-am știut cum să-ți spun, Spike.

Mi-a fost atât de frică.

Am vrut să-ți spună altcineva.

Nu înțeleg.

Nu o poți trata pe mama.

Aș vrea să pot, dar e imposibil.

Ce înseamnă asta?

Va muri?

Cancerul o va ucide?

Da.

Când?

E greu de spus.

În curând.

Va suferi?

Spike, dragul meu,

deja sufăr.

Nu e posibil.

Domnule doctor, vă rog,

găsiți o soluție.

Există medicamente,

cum erau pe vremuri, în spitale.

Spuneți-mi care e, și mă voi duce să-l aduc.

Spuneți-ne.

Nu există niciun medicament care să o poată vindeca.

Domnule doctor, vă implor.

Am suferit atât de mult să ajungem aici.

Să vă găsim.

- Vino aici. - Spune că nu se poate face nimic.

Ar fi trebuit să-ți spun.

Ar fi trebuit să-ți spun.

Spike.

Nu mă poate vindeca, dar mă poate ajuta.

- Nu înțeleg. - Eu înțeleg.

Vreau să încerci mereu să-ți amintești asta.

Înțeleg.

Totul e în regulă.

Liniștește-te, totul e în regulă.

Bine.

Uite cine a venit.

Spike.

Memento mori.

Ce înseamnă asta?

Amintește-ți

că toți vom muri.

Acesta e un fapt.

Există multe moduri de a muri.

Unele sunt mai bune decât altele.

Cele mai bune

sunt cele care sunt pașnice.

Lasă în urmă iubire.

Tu îți iubești mama.

Da, o iubesc.

Isla, tu îl iubești pe Spike.

Foarte mult.

Amintește-ți că trebuie să iubești.

Amintește-ți că trebuie să iubești.

Isla,

vino.

Rămâi aici cu copilul.

Te iubesc, Spike.

Amintește-ți...

Mamă?

Spike.

Găsește-i un loc.

Cel mai bun loc.

Mamă...

Te iubesc, mamă.

Intră! Ascunde-te.

Stai jos.

Nu te mișca.

Mulțumesc, Spike.

Cred că e timpul ca tu și copilul

să vă întoarceți acasă.

DUPĂ 28 DE ANI...

Tată,

sunt bine.

Nu trebuie să-ți faci griji.

Mă voi întoarce când voi fi pregătit.

Vreau să continui să lucrez.

Până nu voi mai vedea marea.

Doctorul Kelson a fost găsit.

Nu e mort.

E un om.

Un copil?

E copilul unei femei infectate.

Dar e...

sănătos.

L-am găsit la ușă.

Ai grijă de ea.

Numele ei e Ella.

Spike.

Spike.

O lovitură excelentă.

Pariu. Păr pur.

Totuși...

Următorii vor fi mai mulți.

Chiar și pentru un arcaș tânăr ca tine.

Ne permiți să intervenim?

Dar să fim prieteni.

Bine.

Așteptați...

Zdrobiți-i!

Salut.

Numele meu e Jimmy.

Să fim prieteni.

Traducerea și adaptarea: MEOO Team