Original subtitles

Adaptare divx burlacu.stefan@yahoo.com BlackSeaTeam

Acum c��iva ani, �n timp ce vizita, mai bine zis, scotocea prin Notre-Dame,

autorul acestei c�r�i a g�sit �ntr-un ungher al unui turn

acest cuv�nt gravat manual pe perete.

Aceste majuscule grece�ti I- au intrigat pe autor.

A �ncercat s� ghiceasc� ce suflet suferind

n- a vrut s� p�r�seasc� lumea asta f�r� s� lase aceast� �nsemnare

ce vorbe�te despre crim� �i nenorocire pe fa�ada vechii biserici.

�n afar� de aceast� vag� amintire,

n- a mai r�mas nimic din acest cuv�nt misterios,

nimic din soarta unic� pe care o reda at�t de melancolic.

Acest cuv�nt m-a inspirat s� scriu aceast� carte.

Victor Hugo, februarie 1831

- Eu sunt Jupiter! - �i eu sunt Jupiter!

E destul de curajoas�, de o frumuse�e pu�in sever�, dar e o moralitate nou�

care n-a fost �nc� pus� �n scen� cu multe elemente fermec�toare

�i chiar pu�in �ndr�zne�e.

De unde �ti�i toate astea?

M� numesc Pierre Gringoire, autorul acestei piese.

- Mil�, v� rog! - Lini�te!

Mil�!

Mil�, Credin�� �i Speran��... Speran�a c� Misterul ne va trezi interesul.

Lini�te! Gata cu g�l�gia! A venit Cardinalul!

�i ambasadorii!

La naiba cu Cardinalul �i Ambasadorii!

Azi la noi, m�ine peste tot!

- Eu sunt Jupiter! - Ai mai spus asta.

Dar nu m-a�i ascultat.

- �ngrozitor! S-au dezl�n�uit. - O s�-i calmez eu.

"Dreapta judecat� a Doamnei Fecioare" este titlul Misterului.

- Mila! - Lini�te!

Venus �i Doamna Fecioar�,

cu Delfinul de Aur �i Regina de Golconde.

- C�nd �ncepe piesa? - Poetule, l�s� loc actorilor.

�i noi, �n Flandra, avem S�rb�toarea Papei Nebunilor.

E o mare comic�rie, cu picioare �n aer. Un spectacol grandios.

- Salut, Clopin! - Salut!

Am numai prieteni ale�i. Acest cer�etor e rege. Ne-am cunoscut la Anvers.

- Am c�l�torit mult. - Da, dar �n Anvers erai bolnav.

Am fost �n multe pelerinaje ca s� m� vindec.

C�nd Fecioara Maria a ar�tat spre luminoasa Prin�es�,

elegantul Delfin de Aur, fiul Regelui Fran�ei,

o vede �n visul lui, se ridic� �i z�mbe�te.

Veni�i, �ngeri ai cerului, dac� �ine�i c�tu�i de pu�in la aripile voastre!

- Asta nu e �n pies�! - Era �i timpul!

�n sf�r�it, o glum�! Risc� s� devin� plictisitoare.

Trebuie s� fim de acord c� un Mister f�r� muzic�...

Risc� s� devin� prea misterios! N- am vrut s� v� las pe dvs s� spune�i.

- N-am zis a�a ceva! - L�sa�i-m� pe mine.

Domnilor Burghezi, nu �tiu ce facem aici.

Dar trebuie s� alegem un Pap�.

lar un spectacol, oric�t de moralizator ar fi, nu trebuie s� umbreasc� altul.

Tr�iasc� Nebunii!

Ce dori�i? "Vox Populi, vox Dei", dar numai o dat� pe an, din fericire.

- Lua�i asta de aici! - lat�-I pe omul mohor�t.

- Cel care ne stric� cheful! - Fat�-trist�!

- Ast�zi, totul e permis! - Nu �n fata bisericii!

Ast�zi, avem toate drepturile!

- �i dac� nu-�i convine, fat� posac�... - ��i schimb�m costumul.

Cu costumul lui Adam. O s� fii frumos precum...

Precum c�inele iadului!

Quasi... Quasi... Quasimodo... Clopotarul de la Notre Dame

Ne spargi urechile Noua �i so�iilor noastre,

Dar tu e�ti surd ca o oal�, Quasi... Quasi... Quasimodo!

Las�-m�!

De ce e�ti mohor�t? Ajut� un biet om care are nevoie de bani.

Ast�zi, e s�rb�toare.

S�rb�toare? E o parodie ru�inoas�. Unde vor ajunge ace�ti bani?

La cabaretul M�rul Evei!

- Jean, n-ai inim�. - Tu tr�ie�ti al�turi de moarte!

Eu am via�� �n trup �i el are nevoie de bani.

- Du-te naibii! - Diavolul mi-e prieten.

Nu uita, frate. Sugrum�ndu-m� cu cordonul pungii tale cu bani,

mi-ai dat un exemplu prost. O s� m� fac cer�etor!

St�p�ne, a�i venit... V� datorez at�tea! Ca s� vede�i ce?

Un dezastru. Au scos tot! Publicul, Cardinalul, Ambasadorii �i muzica!

Mul�imea care pleac� nu e nimic

�n compara�ie cu cei care r�m�n �i p�streaz� �n inimi muzica sacr�.

Djali!

Djali!

lerta�i-o! S�rb�toarea Nebunilor a scos-o din min�i.

Gilles, nu te duce acolo!

Esmeralda!

- De unde vine aceast� Esmeralda? - Din Egipt.

C�teodat�, �ndr�zne�te s� danseze �n pia�a din fata bisericii.

Am cerut s� fie alungat�, dar �n zadar. E o creatur� de temut.

De temut, �ntr-adev�r! Ea m-a nenorocit.

Exagerez, nenorocirea �ncepuse deja.

Ea a dat lovitura de gra�ie piesei mele,

dar o lovitur� at�t de fin�...

Esmeralda!

E �ncoronarea!

Lua�i asta!

- E pentru noi?. - Era pentru ei, apoi pentru mine.

- Azi e s�rb�toare, e pentru voi. - �i pentru tine?

Pentru mine, e s�rb�toare �n fiecare zi.

Vino, Djali!

Djali... Acest nume �mi aminte�te de ��ri �ndep�rtate.

- E frumos ca un vis! - Ai auzit, Djali?. Spune mul�umesc.

E cel mai bun! A c�tigat!

Tr�iasc� Papa! Tr�iasc� Guillaume!

Tr�iasc� Regele Nebunilor!

Cine-ar fi crezut? Clopin Troillefou, rege de Thunes?

Curtea Miracolelor e de acord cu aceast� alegere?

Tu, care-I vezi zilnic, crezi c� Guillaume s-a schimbat?

Mathias Hungadi, duce de Egipt �i rege al Boemiei.

Guillaume Rousseau e deja �mp�ratul Galileii.

Dar, cum caut� onoruri, de ce s� i le refuz�m?

Nu a�a de repede! Privi�i! lat�-I pe cel mai frumos!

Quasimodo!

Tr�iasc� Papa Quasimodo!

Trebuia s� m� g�ndesc! E str�mb din cap p�n�-n picioare!

Quasimodo, Sf�ntul Petru al Nebunilor, vegheaz� asupra noastr�!

Mul�ume�te clopotelor c� te-au surzit, e�ti surd ca un cazan, ca un z�vor!

Papa Surzilor, pleac�-�i urechea la rug�ciunile noastre!

Ce frumos e!

- Nu trebuia s�-mi faci asta! - N-am nici un amestec.

lubirea m� va ocoli toat� via�a.

F�r� ea, ce rost mai are patul?

- A�i putea-o �ntreba? - Nu. Nu modestia m� sufoc�.

Dar am �n�eles c� ea nu e pentru mine.

Nu e nici pentru noi �i totu�i suntem regii ei.

- Dar pentru cine este ea, atunci? - Spune-ne! �I ucidem!

Aud o muzic�.

Da, aud... Ca ni�te clopote! Ca fulgerele, ca tr�snetul!

Aud...

Aud...

Ce faci aici singur, �ntr-o asemenea noapte?

Vino cu noi, prietene! Aceast� noapte e iubirea.

Aceast� noapte e via�a!

Sacrilegiu! Stric� petrecerea!

Cu ce drept?

Tr�iasc� Papa!

S�-i t�iem urechile!

Oameni buni, dormi�i! E ora 11!

E ora 11. Oameni buni, dormi�i!

U�or de spus! Dac� a� �tii unde s�l�luie�te somnul,

m- a� culca �n fa�a por�ii sale.

- St�p�ne... - Pleac�!

Nu mai sunte�i la fel. Sunte�i sup�rat.

Ce-a� putea avea aici, �n afar� de sup�r�ri?

Pentru al�ii e s�rb�toare, pentru mine niciodat�.

Du-te �i adu-o la mine!

St�p�ne, e at�t de frumoas�.

Cu at�t mai r�u pentru ea �i pentru mine!

E vina mea c� danseaz�, c� are at�ta via�� �n ea?

E vina mea c� exist� frumuse�e?

E vina mea c� m� �nnebune�te ca altele? Du-te!

Ajutor!

E clopotarul!

- Ur�tul aduc�tor de nenorociri! - Lega�i labele maimu�oiului!

Aduce�i-I la judec�torie!

N- are dec�t un ochi.

Asta nu-I �mpiedic� s- o fac� pe prostul.

- Mul�umesc. - Ce voce frumoas�!

Mi-ar pl�cea s� v�d la lumina zilei gura care a mul�umit at�t de suav.

Frumoas� ca amanta unui rege.

- Dar tremuri, frumoas� fat�. - M-am speriat at�t de tare.

De mine nu �i-e fric�? �i eu te-am r�pit.

Nu e acela�i lucru. Dumneata m-ai salvat.

- Cum te cheam�? - Phoebus.

- Dr�gu�! - �nseamn� "Soare".

Soare...

- Unde m� duci? - Unde vrei s� mergi?

Oriunde �n noapte, cu Soarele. �n zori, calul se va putea opri.

E�ti prea frumoas� ca s� a�tep�i zorii.

E camera de sus. E cea mai frumoas� �i cea mai curat�.

Noapte bun�, Soare!

- M� la�i s� dorm singur? - N-o s� fii singur, o s� ai visele.

Bine, pentru c� tu e�ti visul meu �n noaptea asta.

La revedere, Soare! Mul�umesc �nc� odat�.

P�cat! Era frumoas�. Cam s�Ibatic� pentru gustul meu, dar frumoas�.

Frumoas� �i rebel�! �mi place asta.

Mil�, v� rog!

Prietene, mi-am v�ndut ultima c�ma�� s�pt�m�na trecut�

Mil�!

- Ave�i mil�! - Mil�!

O bucat� de p�ine!

Nu, n-am nici un ban de m�ncare, nici pentru un pat.

Nu ne intereseaz� s�r�cia ta, ci ��i cerem s� ai mil�!

Pu�in� mil�, altfel �i-o luam pe toat�!

- Nu trebuia s� veni�i aici! - Nu vreau s� v� deranjez, domnilor.

Am ajuns aici prin for�a lucrurilor. Mi-au furat p�l�ria.

- I-au furat p�l�ria! - Cine i-a furat p�l�ria?

la o p�l�rie p�n� g�se�ti una mai bun�.

lat� unul care se c�ie�te!

Simte �treangul ca o leg�tur� de vreascuri!

- Unde m� aflu? - La Curtea Miracolelor!

A� vrea s� v� cred. Adineauri, un olog mi-a furat p�l�ria.

Vine aici s� se pl�ng� c� a fost furat.

Mai bine te-ai pl�nge Cerului c� ai prea multe bog��ii.

E mult spus. Oricum, n- am f�cut nici un r�u nim�nui.

Nu trebuie s� te lauzi cu asta. Ne-ai �nc�Icat privilegiile.

Ai intrat �n cartierul Vagabonzilor, de�i nu e�ti s�rac.

�i a intrat �n fug�.

- E�ti at�t de gr�bit s� mori? - Doar nu inten�iona�i s� m� ucide�i!

E bine s� mai vedem din c�nd �n c�nd un om cinstit printre at��ia netrebnici.

Ne face s� ar�t�m onorabili.

- Ce meserie ai? - Sunt poet.

Unul care spune pove�ti din lume adunate �i apoi cere bani.

�n �treang, capul unui rege sau al unui poet

at�rn� la fel ca al unui ho�.

Dar nu-�i face griji. �nainte s� fii sp�nzurat, vei fi judecat echitabil.

Un om �n pericol de moarte! Bietul de el!

Se va face dreptate, pentru c� asta a�i cerut.

Regele Ludovic XI nu ne poate invidia.

Dar ar vedea cum e �n aceste cu�ti vechi ale c�ror secrete le �tie.

Cu�tile regelui sunt prea mici pentru mine.

Haide�i, fetelor! Dreptatea m� va face s� m� r�zg�ndesc.

- Andry Le Rouge, e r�ndul t�u s� joci. - Dar sunt nevinovat!

Da, ca un miel! Mieii nevinova�i au cele mai bune pulpe.

�mi amintesc de tine. Tu e�ti poetul, autorul acestui faimos mister.

Da, eu am scris "Dreapta judecat� a Doamnei Fecioare".

Sunt Pierre Gringoire.

Ne-ai deranjat azi-diminea�� ca s� nu fii sp�nzurat disear�?

Pari dezgustat. Dar vou�, burghezilor, vi se pare o idee m�rea��.

Dac� erai cer�etor...

A� vrea s� devin cer�etor, dac� e posibil.

Ce �tii s� faci? Ai �njunghiat pe cineva?

Din fericire, nu. Dar, dac� a� fi putut s� prev�d, poat� c-a� fi �ncercat.

Nu-i lipse�te bun�voin�a. O s� fie un sp�nzurat acceptabil.

Andry, trebuie s�-�i faci datoria.

O clip�! Alt�dat�, �nainte de sp�nzur�toare,

condamnatul era �ntrebat dac� vrea o femeie.

�mi lua�i p�inea de la gur�?

Lini�te�te-te! N- o s�-�i mai fie foame.

Bucur�-te, biet nenorocit! Norocul ��i sur�de.

Ai de ales. Te �nsori cu o cer�etoare sau at�rni �n �treang.

Oricum o s� m� leg la cap, dar am o preferin��.

Alegi cer�etoarea...

Femei, e vreuna dintre voi care �I vrea pe acest infanterist?

Tic�loasa Colette... Hoa�a Elizabeth... Marie B�t�u�a...

Marie Picior-lute, Claude Ront�ie-Urechi...

Isabeau Ghicitoarea. Veni�i s� vede�i! Cine vrea un b�rbat gratis?

E prea fragil. L-a� strivi.

Probabil c� m-ar m�ng�ia noaptea, dar nu mai sunt la v�rsta nebuniilor.

Am nevoie de un b�rbat util.

- L-a� lua eu, dar ai fi geloas�. - �I t�iem �n dou� �i-I �mp�r�im.

Via�a e nedreapt�. Nu g�sim niciodat� ceea ce ne dorim.

Prietene, ai ghinion!

Nu-I vrea nimeni? O dat�, de dou� ori, de trei ori!

Adjudecat sp�nzur�torii!

Opri�i-v�!

Vre�i s�-I sp�nzura�i?

Da, surioar�, dac� nu-I iei tu de so�.

- �I iau eu de so�. - Imposibil! E o glum�?

Nu, pe d-ta te amuz� moartea unui om, pe mine, nu.

Poate �I place.

Pe tine te-a� fi l�sat s� at�rni �n �treang.

Preg�ti�i nunta!

Arunc-o!

Frate, ea e so�ia ta... Sor�, el e so�ul t�u. Timp de patru ani.

Merge�i!

F�r� perdele pe mal F�r� z�voare �n p�dure

Frumoasa care alearg� Frumoasa care �noat�

Nu e �mbr�cat� dec�t �n secrete.

Numai soarele o poate dezv�lui...

Tu inventezi versurile?

Nu, nimeni nu le inventeaz�. Ele exist� dinainte.

Doar m� g�ndesc la sup�r�rile, durerile �i dorin�ele mele.

- Ai noroc. Pentru tine e simplu. - Tu e�ti poet. Cum compui?

Versurile nu-mi vin imediat. Trebuie s� le caut.

- Unde? �n�untru? - Da, din nefericire.

Bietul Gringoire! De ce �i-ai ales meseria asta?

E o meserie u�or de ales c�nd e�ti vagabond.

La �ase ani, am r�mas orfan. Am crescut �i am �ncercat de toate.

M- am f�cut soldat, dar nu eram destul de viteaz.

Apoi m-am f�cut c�lug�r, dar nu eram destul de smerit �i cam beam.

Pe urm� am devenit poet.

Am scris c�r�i, dintre care una de 600 de pagini despre cometa din 1465.

600 de pagini despre o stea c�z�toare? C�t� osteneal�!

Dar acum, gata cu fr�m�nt�rile sufletului. O s� fii cer�etor!

- Cer�etor? - Da.

Noaptea, oamenii se plimb�, pe str�zi.

Tu �i a�tep�i �i-i ucizi!

- Sau doar �i furi. - Dar sunt foarte ne�ndem�natic.

Atunci, o s� fii cer�etor, orb, ciung, schilod. Ai de unde alege.

Dar sunt perfect s�n�tos.

�i-am zis toate astea ca s� te sperii.

Po�i s� lucrezi cu mine �i Djali. O s-o aju�i s� scrie.

- Ea scrie?. - Da, ca noi doi.

M�ine, o s-o �nv�� un nume nou. Auzi, Djali? Phoebus!

- Phoebus �nseamn� soare. - �tiu.

E numele unui foarte bun arca� care era zeu.

Zeu!

�n antichitate, erau mul�i zei. Puteam alege unul.

- Eu am ales. - Chiar este Curtea Miracolelor.

C�utam un pat, muream de foame, voiam s� mor.

Acum, via�a mi-e salvat�, gura plin� �i am un pat...

Un pat �i o femeie. �i �nc� ce femeie! E a mea!

Dar patul mi se p�rea tare �i cam mic pentru am�ndoi. Nu crezi?

Eu o s� dorm al�turi, ca �ntotdeauna.

- Atunci de ce m-ai luat de so�? - Voiai s�-i las s� te sp�nzure?

M- ai luat de so� doar ca s� m� salvezi de la sp�nzur�toare?

- Ce alt motiv a� fi putut avea? - Nu �tiu.

Nu exist� nici unul, din p�cate.

Noapte bun�, Gringoire! Vise pl�cute!

Mila!

Excelent� alegere, mila.

E Regele Lepro�ilor. Mul�umesc pentru bun�tate, maiestate.

Mila!

Nu mai pot la v�rsta mea s� urc at�ta.

S� sper�m c� jocul va merita lum�narea irosit�.

Sire, e un spirit curios.

Charmolue, nu uita c� pentru Claude Frollo nu sunt regele,

ci cum�trul d-tale Tourangeau.

- Ce fac? κi vor rupe g�turile! - Tr�snetul a deteriorat acoperi�ul.

Notre-Dame �i protejeaz�. Ea, ca �i mine, nu-�i va pierde capul.

- Acolo e! - Dar tr�ie�te ca un pustnic.

Sunt c�teva nume de femei de un farmec at�t de dulce �i misterios,

pe care ar ajunge s� le pronun��m �n timpul opera�iei.

Esmeralda.

- Sire, �i continu� cercet�rile. - Care i-ar putea aduce moartea.

Dar dac� va g�si o formul� bun� de a face aur?

Numai asta ne-ar ameliora mijloacele b�ne�ti.

Avem destule vr�jitoare care ne ofer� cuno�tin�e �n domeniu.

S� mergem!

Am studiat medicina �i astrologia: neant! Corpul uman, astrele: bezn�.

P�rinte, nu sunt dec�t un biet gentilom, Tourangeau,

care-�i scoate pantofii �nainte s� intre �n casa unui c�rturar,

dar permite�i-mi s� v� �ntreb ceva.

- �n ce crede�i?. - Cred �n Dumnezeu.

- Domnul nostru. - Amin!

- �n ce mai crede�i? - Mai cred �n alchimie.

- Aurul e lumin�! - Aur? A�i f�cut aur?

Dac� a� fi f�cut aur, regele Fran�ei s- ar fi numit Claude, nu Ludovic.

- Dac� v-ar auzi regele! - V-ar �ntreba unde v� sunt studiile.

N- am r�t�cit at�ta vreme �n cavernele �tiin�ei

f�r� s� v�d �n fa��-mi o lumin�, o flac�r�.

Dar �tiin�a dvs nu e neagreat� la Notre-Dame?

Sunt sigur c� Notre Dame vegheaz� asupra studiilor noastre.

lubesc c�rturarii �i spiritele �nalte �i v� port o mare stim�.

Veni�i �ntr-o zi la Bastilia, unde m� simt bine �i-mi g�sesc lini�tea.

Aici, nu exist� rege. Suntem prea aproape de cer.

Ne vei arunca iar �n m�inile sor�ii, antihrist cu chip angelic!

Fiu de vr�jitoare! Piaz� rea!

Se petrece ceva �n ora�ul meu!

Cine naiba e biciuit aici?.

Charmolue, e�ti �mputernicitul regelui, ar trebui s� �tii.

- Quasimodo, sire. - Idiotul ora�ului. Clopotarul hidos.

Resimt loviturile, de parc� eu a� fi biciuit.

Fratele Frollo s-a ocupat de el.

Chiar a �ncercat s�-I �nve�e s� citeasc�, dar �n zadar.

Cu ce a gre�it acest discipol prost, ca s� fie biciuit?

O fat� nebun� s-a aruncat pe el �n seara asta.

P�rinte, pune�i prea mult suflet. Nu a depus jur�m�ntul de castitate.

Un om care tr�ie�te departe de lume, de viat�, de femei,

ignorat �i poate dispre�uit de femei, tinde s� fie atras �n capcane oribile.

�nt�mplarea face ca aceast� capcan� s� fie foarte frumoas�.

lar tenta�ia a fost cu at�t mai mare.

Mil�!

Ce c�l�u nenorocit! Pe vremea mea, �tiau s� loveasc�!

Chiar dac� a�i venit s� v� amuza�i, nu uita�i s� fi�i milo�i!

Mil�!

Mi-e sete.

�i mie mi-e sete!

F�nt�na nu e departe. Serve�te-te singur.

N- ai pic de inim�, s� bei ap� �n fa�a lui!

E ca �i cum I-ai �nfierat, dup� ce I-ai biciuit.

�nc� trei clepsidre �i te trimitem �napoi la clopotele tale.

Vezi? Apa proasp�t� la �ndem�n�. Nu e vina mea c� ai m�inile legate.

Vreau s� beau!

Vreau s� beau!

�i e sete. De ce nu-i da�i s� bea?

Cr�ciun!

Frumoas�...

Proasp�t�... Frumoas�...

Frumoas�!

Frumoas�!

Mul�umesc, oameni buni.

�n continuare, Esmeralda va executa c�t�va �nv�rteli

ale c�ror secret numai ea �I �tie, cu Djali, capra fermecat�.

Ce cau�i acolo, Gringoire?

Literele frumoase nu dau de m�ncare omului.

- �i apoi m-am �nsurat. - �nsurat?

�mpotriva voin�ei mele �i �ntr-un mod foarte original,

dar cu o femeie frumoas�.

Ai fost at�t de p�r�sit de Dumnezeu, �nc�t s� pui m�na pe fata din Egipt?

Pe locul meu din Rai v� jur c� n-am atins-o,

dac� asta v� �ngrijoreaz�.

Cum �i se pare via�a de om �nsurat?

E o fiin�� inofensiv� �i fermec�toare, nebun� dup� dans, zgomot, aer.

Jur�-mi c� n-ai atins-o pe egipteanc�.

Am �ncercat �n ziua nun�ii. Credeam c� sunt �ndrept��it,

dar abia am �ndr�znit s� �mping usa...

Taci...

�i am v�zut cea mai �nc�nt�toare �i mai �nnebunitoare fiin�� din lume.

Taci!

- Gringoire! - M� scuza�i, am treab�!

lat-o pe Djali, capra care �tie s� citeasc� �i s� scrie,

datorit� domnului Guttenberg.

Cuno�tin�ele acestui animal sunt extraordinare,

�in de domeniul minunilor. Alfabetul nu-i este str�in.

Dar acest animal e �nc�p���nat.

De azi-diminea��, are un singur cuv�nt �n coarne.

Ce cuv�nt dr�gu� a ales Djali. Sigur a citit �n astre!

Un cuv�nt str�lucitor, care �nseamn� "soare".

Vr�jitorie!

Phoebus!

Cum v-a�i l�sat dorit �i ce modestie!

Sf�ntul Mihail doboar� dragonul

�i nu-i poveste�te logodnicei lui vitejia sa.

Nu chiar dragonul, mai degrab�, un gargui.

Monstru sau gargui,

nu numai Floare de Crin, ci toat� lumea era emo�ionat�.

�i "Pe�tera lui Neptun" avea de suferit.

Bunii no�tri c�lug�ri de la Aba�ia St. Antoine des Champs

�I a�teapt� cu ner�bdare.

Fericitul Neptun! Cum I-a� putea invidia?

Eu, care am norocul s�-i plac celei mai frumoase sirene

�i permisiunea s-o iubesc.

- Ce frumos a vorbit! - A vorbit cu inima!

S�-I l�s�m s� vorbeasc� din inim�.

Dac� a� avea o sor�, v- a� prefera �n locul ei.

Dac� a� avea tot aurul din lume, vi I-a� pune la picioare.

Dac� a� avea un harem, dumneata ai fi preferata mea.

- Nu e egipteanca d-tale? - Egipteanca mea?

Cea pe care a�i salvat-o. Am auzit c� are o capr� alb�.

E foarte posibil, dar era noapte �i abia am z�rit-o.

Danseaz� fermec�tor.

Am dreptul ca, �nainte de nunt�, s� fiu pu�in geloas�?

Goniti-o de acolo, mi-ar face mare pl�cere!

Nimic mai u�or! O s� ordon...

Oferi�i-mi o dovad� de iubire �i alungati-o personal.

Solda�i!

M- ai abandonat, ingrato, �n plin� noapte!

- Nu te a�teptai s� m� revezi. - Ba da.

Nu m-ai uitat?

Nici n-am �ncercat. V� am �n minte. Cum v-a� putea alunga din memorie?

- Ce face�i aici?. - Execut ordinele regelui.

Pleca�i! Plaja e destul de mare pentru saltimbanci.

Adio! C�nd prietenii pleac�, plec�m cu to�ii. A�a e la noi.

- Nu vrei s� m� revezi? - De ce nu?

- C�nd? Disear�? - Unde?

Acolo unde ne-am desp�r�it.

Unde m-ai abandonat,

�n c�su�a unde n-ai binevoit s� intri.

- O s� vii? - Poate. Pe disear�, Soare!

- Mama, m� iube�te cum �I iubesc �i eu. - Cum tat�I t�u m-a iubit pe mine.

Tr�iasc� Clopin, Rege de Thunes! Tr�iasc� s�r�canii Parisului!

Unde mergem acum? La "Fata f�r� cap" sau la "Motanul galben"?

Du-te singur. Eu am �nt�Inire.

F�r� tine, nu m� pot �ine pe picioare

�i frumoasa ta Esmeralda mai poate a�tepta,

din moment ce se omoar� din iubire pentru tine.

Poate se gr�be�te s� moar�.

Phoebus, nu p�r�se�ti un prieten pentru o femeie. E seara de r�mas bun.

De ce?

Pentru c� am devenit vagabond, datorit� fratelui meu!

N- o s� m� revezi cur�nd, poate doar ca s�-mi pui �treangul de g�t.

�treangul! Doar e meseria ta.

Inima-mi bate �n cap!

Noapte bun�, cer�etorule!

Pe perna s�racului se nasc visuri de m�rire.

�i tu m-ai ajutat s� merg.

Opre�te-te!

- Ascult�-m�! - Tu vorbe�ti, umbr� de piatr�?

Credeam c� v�d dou� statui. M- am lini�tit.

- Te duci la �nt�Inire? - Cu dragostea.

�n bezna nop�ii, cu regina Egiptului, la poalele piramidelor.

Inventezi �i spui adev�rul, �n acela�i timp.

- Cerul v-a trimis. - Cerul? Nefericitule!

Cine a spus asta?

�nso�e�te-m�, umbr�. Contez pe tine s�-mi spui lucruri foarte triste.

Bem din f�nt�na nefericirii ca s� ne �mprosp�t�m g�ndurile.

Ajut�-m� s� traversez Marea Ro�ie.

Eram �ntre dou� vinuri. Ajut�-m� s� trec prin mijloc.

Nu trebuie s� te duci la �nt�Inire. Femeia care te a�teapt� e m�ritat�.

Prima veste!

�i eu o s� m�-nsor �n cur�nd, dar cu alta.

De ce iubirea �i c�snicia trebuie s� fac� o cas� bun�?

Vede�i aceasta lumini��? E semn c� va trebui s� ne desp�r�im.

E m�ritat� �i e puritatea �ntruchipat�.

Nu ave�i dreptul. Nici so�ul ei n- are dreptul s-o ating�.

Un coco�at care o r�pe�te, un so� care o neglijeaz�,

o umbr� care o ap�r�. Dar chiar m� a�teapt� o regin�!

- O regin� care-�i a�teapt� regele. - Trebuie s� ave�i mil�!

De cine?

De ea, de so�ul ei, de biata lui gelozie.

Adio, umbr� �i mul�umesc!

- Micu�a e sus, v� a�teapt�. - De mult?

�n dragoste, timpul e mereu prea lung sau prea scurt.

Nu m� s�ruta �nc�.

A� vrea ca toate femeile cele mai frumoase s� fie �ndr�gostite de tine,

iar tu s� treci pe l�ng� ele f�r� s� le vezi.

- E�ti deja geloas�? - Pu�in.

Ce-nseamn� pentru tine cea mai frumoas� dac� m� iube�ti pe mine?

O ur�t�.

- Dac� a� fi �i eu gelos? - Pe to�i b�rba�ii?

�nt�i, pe so�ul t�u.

Gringoire? Dac� I-ai vedea, gelozia ta s-ar evapora.

- A�adar e adev�rat c� e�ti m�ritat�? - Da, dar nu sunt so�ia lui.

I- am salvat via�a, nu i-am d�ruit-o pe a mea.

Via�a mea �mi apar�ine �i o p�strez pentru cel care m� iube�te.

�nainte de m� cunoa�te, te g�ndeai adesea la iubire?

Da, dar eram fericit�. Pentru noi, nomazii, bucuria e meseria noastr�.

Dar a�teptam pe cineva pe care s�-I iubesc.

- Nu I-ai g�sit? - Nu �tiu dac� el m� iube�te.

Cum po�i s� te �ndoie�ti?

Dac� m� iube�te a�a cum �I iubesc eu pe el,

dac� m� iube�te cu adev�rat.

Copil�! Fire�te c� am rostit adesea cuvinte de iubire f�r� s� le g�ndesc,

poate, pentru c� trebuia s� le spun ca s�-i fac pl�cere persoanei.

Dar pe tine te iubesc foarte simplu �i n-am nevoie de cuvinte mari.

Dac� aveam o sor�, te-a� fi iubit mai mult dec�t pe ea.

Dac� a� avea tot aurul din lume, �i I-a� fi a�ternut la picioare.

- Dac� a� fi avut un harem... - Eu a� fi fost preferata ta?

Mincinosule! Cunosc poezia.

- Ce am spus de te-am r�nit �ntr-at�t? - Nimic.

Mi-ai spus ce le spui tuturor femeilor, acela�i c�ntec!

Nu sunt trist� fiindc� m-ai min�it,

ci pentru c� asta nu m� �mpiedic� s� te iubesc.

Ce vrei s� fac acum?

Ajutor! O vr�jitoare a atacat un c�pitan!

- Nu mai am putere s� scriu. - Poftim. Sper c� ai putere s� m�n�nci.

Desigur, c�teodat� pleca f�r� s�-mi spun� unde,

dar �mi l�sa mereu un semn de viat� sau de fidelitate...

Flori �n vaz�, vin �n urcior.

- Sau o mic� moned�. - Da.

lat�-m� acum singur, ca un v�duv sau un so� p�r�sit.

Dar am �ncredere �n ea.

Dac� m-ar fi p�r�sit pentru altul, nu mi-ar fi ascuns vestea proast�.

Sunt �ngrijorat. E at�t de frumoas�!

V�n�m, p�ndim �i urm�rim frumuse�ea, bucuria...

Spune�i-mi dac� tr�ie�te! Numai asta conteaz�!

Lini�te, femeie! D- ta e�ti o femeie nomad�,

faci farmece �i nego� cu diavolul,

�n forma unei capre obi�nuite, implicat� �n proces.

De ce spune�i asemenea lucruri? Diavolul! Ai auzit, Djali?

Str�jeri, nu le l�sa�i s� converseze!

Dac� demonul care st�p�ne�te aceast� capr�

rezist� la orice form� de exorcism, va trebui s-o trimitem la e�afod.

Un cuv�nt scris de un animal malefic,

un b�rbat atras ca s� fie ucis de o vr�jitoare venit� din Egipt,

o moned� transformat� �ntr-o frunz� uscat�.

Totul este clar. S� intre martorii!

- O recunoa�te�i pe acuzat�? - Ea este.

�i acela e �apul ei, care sim�ea sabatul.

Domnilor, camera mea era plin� de s�nge.

Cea mai frumoas� �i mai curat� camer�, plin� de s�nge.

Apoi frumosul capitan z�cea �ntr-o balt� de s�nge.

Fata avea hainele rupte �i �apul zburda! Jur c� r�dea!

Doamna Falourdel, vorbiti-ne de acest om negru,

ap�rut �i disp�rut ca prin farmec.

Mirosea a crim�, pucioas� �i s�nge! El a preschimbat moneda �n frunz�.

lat� frunza!

Ar�ta�i-o tuturor.

E o simpl� frunz� de castan care nu l�mure�te nicicum chestiunea,

care e foarte simpl�: vr�jitoarea I-a �njunghiat pe c�pitan.

- Pumnalul era asupra ei. - Desigur, aceast� arm� o acuz�, dar...

Continua�i, profesore Frollo. Sunte�i expert �n vr�ji. V� ascult�m.

Voiam s� spun c� mai este �i aceast� dispari�ie ciudat�...

- Crede�i c� era un demon? - Cine poat� �ti?

Femeie, I-ai v�zut pe acest b�rbat negru?

Nu, dar era acolo!

- L-ai v�zut? - Cum v� v�d �i cum m� vede�i.

Acest demon avea �nf��i�are uman�. �i ce-a f�cut?

V- am spus. A preschimbat moneda �n frunz� uscat� �i a disp�rut.

Str�jeri, duce�i martorii!

F�r�-ndoial� c� aceast� biat� fiin�� nu e �n toat� min�ile.

Dar a asistat la ni�te �nt�mpl�ri tulbur�toare.

I- a f�cut pe cei s�raci cu duhul s� descopere demonii ascun�i.

Scrie �n toat� marile tratate de demonologie.

Poate acest demon �i nu egipteanca, I- a �njunghiat pe c�pitan.

- Crede�i c� e nevinovat�? - Poate.

Nu putem fi siguri.

Trebuie s� m�rturise�ti, ca s� evit�m chinurile inutile.

N- ave�i dec�t s� m� omor��i dac� asta vre�i.

Dar ave�i mil�, spune�i-mi dac� tr�ie�te.

Tr�ie�te, femeie, slav� Domnului! E�ti mul�umit�?

E �n via�� �i ei m�-ntreab� dac� sunt mul�umit�!

Atunci, de ce m� aflu aici? Sigur v-a spus c� sunt nevinovat�.

�n depozi�ia sa scris�, c�pitanul a spus c� nu �tie nimic.

Nici m�car nu mi-a luat ap�rarea, dar �tie bine c� nu eu I-am atacat.

Este �nc� �i mai trist dac� e convins de contrariu.

Dar nu conteaz�, sunt fericit� c� nu i-am purtat ghinion.

Poate iubirea i-a salvat via�a.

lubirea, via�a... A�a vorbe�te cea mai periculoas� vr�jitoare.

Chiar dac� acest b�rbat negru, posedat de demon,

I- a dobor�t pe c�pitan,

f�r�-ndoial� c� a ac�ionat sub vraja acestei fiin�e malefice.

Femeie, continui s� negi?

Dat� fiind �nc�p���narea acuzatei, cer s� fie interogat�.

Se admite.

Femeie, continui s� negi acuza�iile ce �i se aduc?

S� neg? Nu �tiu nimic. V� spun doar c� nu e adev�rat ce povesti�i dvs.

�mi pare r�u, dar trebuie s�-mi fac datoria oficial�.

- Dle �mputernicit, cu ce �ncepem? - Cu "�nc�I��mintea".

- Scoate�i-mi asta! - Stai.

Opre�te-te! Recuno�ti c� ai f�cut un pact cu for�ele puterile r�ului?

Cunosc for�ele r�ului. Recunosc tot ce vre�i!

Nu vrem dec�t adev�rul! Vorbe�te!

M� doare �ngrozitor! L�sa�i-m� s� respir!

- Vorbe�te! - Cunosc for�ele r�ului.

Am lovit o pas�re. C�ntecul ei era prea frumos.

Am �mpins �n Sena un copil care r�dea, r�sul lui era prea vesel.

Nu devia de la subiect. L-ai atacat pe c�pitanul Phoebus de Chateaupers?

Da, I-am lovit pe Phoebus c�nd m� �mbr��i�a.

B�rbatul negru, care era acolo, m� f�cea s� dansez.

Da, Djali e diavolul �i so�ul meu la fel.

E �mp�ratul �obolanilor �i al �oarecilor.

S- a f�cut lumin�, �n sf�r�it! Elibereaz-o!

Nu s-a �nt�mplat nimic r�u. O s� mai po�i dansa, frumoaso.

Domni�oara va recunoa�te c� am ac�ionat cu toat� bl�nde�ea posibil�.

M- a durut at�t de tare.

Sunt obligat s� v� spun c�, deoarece a�i m�rturisit, va a�teapt� moartea.

�n ziua aleas� de regele nostru,

ve�i fi adus� �n c�ma��, cu picioarele goale,

�n fa�a por�ii catedralei Notre-Dame,

unde v� ve�i recunoa�te vina onorabil,

apoi ve�i fi dus� �n Place de Greve, unde ve�i fi sp�nzurat�.

La Curtea Miracolelor, cuv�ntul "sp�nzur�toare" m� speria,

dar aici, totul mi se pare foarte simplu.

La Notre-Dame Veni�i cu to�i disear�,

S- o vede�i pe t�n�ra Ce se preg�te�te s� moar�.

E un lucru �nfrico��tor Puteam fi noi �n locul ei,

Biata nefericit� Veni�i, alerga�i cu to�ii!

Azi �n via��, M�ine, moart�

Bunule lisus, Prinde-o de m�n�.

Multe vr�jitoare sunt arse pe rug sau sp�nzurate

f�r� s� li se �tie numele.

Aceasta nomad� L- a �njunghiat, cred,

Pe cel mai frumos c�pitan al regelui.

At�t de frumoas� �i at�t de crud�!

Asculta�i!

Ochii a�a de bl�nzi nu pot oglindi un suflet negru.

E o pl�cere s� vezi o t�n�r� frumoas� �n c�ma��!

Fie �i cu �treang de g�t!

E adev�rat c- o s� sp�nzure �i capra?

De ce nu? Anul trecut, au sp�nzurat un porc.

La Notre-Dame, Veni�i cu to�ii disear�!

S- o vede�i pe t�n�ra Ce se preg�te�te s� moar�.

Azi �n via��, maine moart�. Bunule lisus, prinde-o de m�n�.

Domnule judec�tor!

Ad�post!

Catedrala e un loc de refugiu. Justi�ia omeneasc� se opre�te �n prag.

Ad�post!

Nu te teme! Ai sc�pat de �treang.

Sunt �i mai ur�t c�nd r�d, dar r�d c�nd sunt fericit.

Aici e casa mea.

E �i casa ta. �sta e patul meu.

Nu te apropia de mine!

Eram mai ur�t dec�t un animal c�nd te-am r�pit, dar...

- Pleac�! - Plec.

Fluier� dac� ai nevoie de mine. �uieratul �I aud.

Nu-�i fie team�! Tu mi-ai dat de b�ut, eu o s�-�i aduc m�ncare.

Eu o s� stau acolo.

S� nu ie�i din biseric�. Te vor ucide.

Dac� te-ar ucide, a� muri.

- M� �ntreb ce-o face acolo, sus. - Cum e singur, cred c� doarme.

Nimeni nu vine aici ca s� doarm�.

Poate c� e mort.

Diavolilor, ce c�uta�i aici?

A fost g�sit� vinovat� c� tr�ie�te, c� exist�!

La fel de vinovat� c� voi, ca acest biet idiot! Ca mine!

Acum, s-a terminat. Sufletul ei s� se odihneasc�-n pace.

�i sufletul meu, Doamne!

Pleca�i!

Tr�ie�ti! Cine te-a adus aici? Diavolul sau Dumnezeu �tie...

V� cunosc. V- am v�zut min�ind la tribunal.

- Avea�i cel mai ur�t chip. - Ascult�-m�...

M- a�i ar�tat cu degetul �i m-au ridicat s�-mi fac� r�u.

- Tu e�ti b�rbatul negru! - Taci!

Tu e�ti b�rbatul negru care I-a lovit pe Phoebus!

- lart�-m�, Esmeralda. - De ce a�i vrut s�-i lua�i via�a?

De ce a�i vrut s� mor? Ce mai vre�i de la mine?

M�-ntrebi ce vreau de la tine?

Ad�post!

Ad�post!

Nu!

Nu!

- El mi-a spus s� m� duc s� te iau. - �tiu. Am �n�eles acum.

�i mai mult m� tem de el, dec�t de tine.

Nu pleca, nu m� l�sa singur�. O s� dormi acolo.

Tu... acolo...

De ce te ascunzi?

Nu vrei s� te privesc?

�ntr-o �ar� unde toat� lumea ar fi ca tine,

s- ar arunca cu pietre �n mine.

Mereu am fost ur�t. Mereu am speriat oamenii.

Mi-era indiferent. Dar m-ar durea s� te sperii pe tine.

Pentru mine?

Rochia mea de sp�nzurat� e destul de frumoas�.

Nu m� mai dor picioarele.

Judec�torul avea dreptate. �nc� pot s� dansez. Uite!

E Maria. Ea m-a surzit. Suntem prieteni.

Muzica e numai pentru tine.

Mil�!

- Clopotele parc-au �nnebunit! - Sigur nomada le face s� danseze.

C�nd regina e frumoas�, muzica e vesel�. Mila!

- ��i place? - Da.

Mul�umesc, Quasimodo.

O s� te sim�i foarte bine aici, cu mine �i cu pasarelele.

Dar p�s�rile �i iau zborul.

S�rmane Quasimodo, crezi c-o s� stau aici toat� via�a...

Oamenii de jos sunt r�i.

Phoebus!

Nici m�car n-a ridicat capul. �tia c� sunt aici.

Vrei s� vin�? Am v�zut �n ochii t�i c� I-ai chemat.

Am chemat o amintire.

Du-te �i caut�-I! Vreau s�-I v�d!

Vreau s�-i spun c� nu-I mai iubesc, c� doar m-am pref�cut c�-I iubesc.

Du-te!

Drept de azil! �n zilele noastre, o p�g�n�, o creatur� a Diavolului

se poat� plimba pe acoperi�ul casei Domnului!

la loc, Phoebus. E�ti r�nit din vina ei.

Floare de Crin e mai r�nit� ca mine �i e vina mea.

Unde-mi pot pleda cauza?

C�t timp o s� stea acolo sus, sfid�ndu-ne, insult�ndu-ne legile?

- Ani, poate. - E o fat� s�Ibatic�.

O s�-ncerce s� ias�. O s-o p�ndim �i o vom prinde.

Sper!

- Nu crede�i c� s-ar face dreptate? - Sunt soldat, doamn�.

Dac� a� avea inima s-o iert, m�-nclin �n fata drept��ii regelui.

Uite cine vorbe�te!

Phoebus, nu-�i mai ascund nimic.

Ca s�-�i uite sup�rarea,

Floare de Crin s-a retras la Saint-Paul des Grimault,

pe domeniul nostru,. Ce trebuia s� fie al vostru.

- S�-n�eleg c�-mi permite�i... - Nu vrea s� mai aud� de tine.

Adic� te-a�teapt�. Du-te!

- Pare mul�umit. - Acum e �nsurat.

Cu o vr�jitoare!

- Nu pleca�i! E acolo, sus. - Cu at�t mai bine pentru ea.

C�t� vreme o s� stea acolo, via�a ei nu e �n pericol.

Duce�i-i flori. �i plac florile. O s� se bucure.

- O s� v� aduc �napoi. - Las�-m� s� trec.

Nu, veni�i. Vrea s� v� vad�.

V� iube�te! Dac� nu v� iubea, v� omor�m!

Stai lini�tit�, Djali. N- o s� mai fiu rea.

N- o s�-i spun imediat c� nu-I mai iubesc.

Dar m-a� bucura s�-I rev�d.

N- a vrut s� vin�. �i-am adus flori. Le-am luat de jos.

Ai lacrimi �n ochi. Nu-i adev�rat ce-am spus. O s� vin� �n cur�nd.

Mi-a f�cut semn. Am �n�eles. Florile sunt din partea lui.

Nu �tii s� min�i. E�ti prea sincer.

E�ti bucuroas�?

Bietul Quasimodo! Dac� inima ta ar bate �n pieptul lui Phoebus,

lumea ar fi foarte frumoas�.

A�i avut dreptate s� v� consulta�i cu cum�trul dvs din Touraine.

Dar dreptul la azil e un lucru sf�nt, la care oamenii �in.

Ar putea fi enerva�i de asta.

Dac� poporul e nervos, trebuie s� sacrific�m acest drept.

Episcopul pe care-I vom consulta e un om de o rar� erudi�ie

�i ne va da sfaturi excelente.

lertare! Mil�, sire!

F�r� clarviziunea judec�torilor, clementa regilor ar fi o sl�biciune.

Sunt nevinovat, sire.

Lumineaz�-m�!

Eu, care de 14 ani, n- am mai v�zut lumina zilei?

M� refeream la cuno�tin�ele d-tale, iar singur�tatea �nvioreaz� memoria.

Dreptul la azil, iat� motivul fr�m�nt�rii mele.

- Dreptul la azil este... - Este un privilegiu minunat, �tiu.

Dar vreau s� �tiu dac� poate fi �nc�Icat.

Mul�i prin�i au trecut peste acest privilegiu al bisericilor

pentru gloria �i nevoia statelor.

Sf. Hughes, episcop de Anglia, a permis regelui Edward

s� prind� un magician, aflat �n biserica sa.

Ludovic, regele Fran�ei, a ignorat, din acela�i motiv, biserica St. Paul.

Nu e nevoie s� continui. Mul�umesc. N-o s� v� uit�m.

lertare, sire! Mil�!

Notre-Dame de Paris, sf�nta mea protectoare, iart�-m�.

Trebuie s-o pedepsim pe aceast� nomad�...

Sf�nta Fecioar�, e o vr�jitoare nedemn� de protec�ia ta divin�.

N- o s� se mai �nt�mple �i o s�-�i donez o statuie de argint,

mai frumoas� dec�t aceea de la Notre-Dame d'Ecouys.

A�a s� fie!

Mila!

- Poetule, e so�ia ta, p�n� la urm�... - At�t de pu�in.

�tiu. Mila!

O s� te duci s-o vezi din partea noastr�

�i o s�-i spui c� n-o s� fie uitat� de Curtea Miracolelor.

- N-o m� lase s� urc. - �i-e fric� de �ngerul ei p�zitor?

- Nu e numai asta, dar... - Asta sau altceva, descurc�-te.

- Profesore, voiam s� v� rog... - Nu acum, Gringoire.

E legat de so�ia mea.

Dac� era so�ia ta �n fa�a Domnului, te-a� fi comp�timit, Gringoire.

P�rinte, de ce I-a�i luat pe Dumnezeu?

- O s� revin� m�ine diminea��. - C�nd se va face voia Regelui.

Altfel, n-o s�-�i vad� biserica profanat�.

Ai �n�eles? Dreptul la azil.

Dac� se vor opune, m�ine vei fi v�duv.

Nu r�m�ne�i aici. Ar fi semn de curiozitate.

P�n� m�ine, Notre-Dame nu mai e un loc de rug�ciune. Pleca�i!

Vino cu mine! �nc� te mai po�i salva.

Nu. �tiu c� i-a�i vrut mereu r�ul.

Ad�post!

Ad�post!

Prundi�ul v�j�ie, prundi�ul se agit� Toarce, caierule

Toarce �treangul c�l�ului Care fluier� �n curte.

Prundi�ul v�j�ie, prundi�ul se agit�.

Frumosul �treang de c�nep�,

Sem�na�i din Issy p�n�-n Vanvre C�nep�, nu gr�u.

Ho�ul n-a furat frumosul �treang de c�nep�.

De unde ai furat acest cal?

Frollo de Tirechappe �i-ar face de ru�ine fratele

dar ar pleca la lupt� pe jos, ca un ��ran.

Vreau s�-I bucur �i s�-i fac pl�cere.

Sper ca sufletul lui blestemat s�-mi cad� �n m�ini.

�n loc s�-i spunem chior, mai bine-i spunem orb.

Tu erai? M-ai speriat! Ce frumos e�ti!

Supa bun� de s�nge se face �n armuri vechi!

Nu te mi�ca. Poe�ii �i pictorii au nevoie de modele.

Gata! Mul�umesc. O s�-mi r�m�i �n memorie.

O s� apari �n "Epopeea cer�etorilor", scris� de mine.

"Si mul�i vor muri... " Din nefericire!

De voi muri, Acest c�ntec scris pentru ea,

Frumoasa Esmeralda �I va c�nta mai t�rziu.

Dac� r�m�i aici, nu ri�ti s� mori.

Dac� m� duc acolo �i mor de fric�,

Cine va scrie "Epopeea cer�etorilor"?

Cine ar putea descrie, �n locul meu, aceast� team� de fric�.

Pe pozi�ii, Egipt!

Pe pozi�ii, cer�etori!

Pe pozi�ii, Galileea!

Louis de Beaumont, episcop de Paris,

eu sunt Clopin Trouillefou, rege de Thunes, Prin�ul Cer�etorilor,

episcopul Nebunilor.

Dac� biserica ta e sf�nt�, a�a e �i sora noastr�.

Dac� sora noastr� nu e sf�nt�, nici biserica ta nu este.

Sora noastr�, acuzat� pe nedrept de magie, s-a refugiat �n biserica ta.

Trebuie s�-i garantezi dreptul la azil �i la protec�ie.

De aceea, te som�m s� ne dai fata dac� vrei s�-�i salvezi biserica.

Sau o vom lua pe fat� �i vom jefui biserica.

�n credin�� �mi �nfig stindardul!

Dumnezeu s� te aib� �n paz�, episcop de Paris!

Prieteni, nu uita�i c� �n�untru sunt 40 de care cu aur!

�nainte, b�ie�i! La treab�, nelegiui�i!

Sparge�i z�voarele!

Ne cade cerul �n cap!

B�rbo�ii �i burto�ii se tem de o grind�!

M�car de-ar fi numai o grind�! U�a e grea �i �n�epenit�!

lat� berbecul visat pentru a deschide Notre-Dame!

�nainte!

Ataca�i!

Nu-�i fie fric�! Vor s�-�i fac� r�u, dar nu-i voi l�sa!

Am s�-i omor eu pe ei!

Esmeralda!

Opre�te-te! Sunt prietenii mei, fra�ii mei.

Nu-�i fie team�!

Ei �ncearc� s� m� salveze.

Sunt multi... dar vei vedea!

Totul va fi bine, du-te si te culc�.

Victorie! Avem scara de la pod!

Sa ne �ntoarcem la berbec!

S� lu�m comoara!

Tr�iasc� crima!

Si tu vrei s�-i faci r�u!

Doamne, eu n-am credin�� si nici lege

nici c�min, n-am nici un ad�post.

N- am nici Dumnezeu, nici rege.

Fr��iorul meu, te condamn s� ajungi in iad!

Eu n-am suflet, a�a ca n-o n- o sa ajung in iad.

Haide�i mai cu for��, z�vorul cedeaz�.

Or s� intre in cur�nd, vino trebuie s� te ascund!

Inc� o lovitur� de berbec!

Aproape am pus m�na pe comoar�

Prive�te Mathias, vezi c� a meritat...

Fugi�i!

Dobor��i-i!

Dobor��i-i!

Viata e frumoas�!

Mil�! Ave�i mil� de ea!

Prea t�rziu, totul s-a terminat.

Acum c� e moart�, sp�nzur-o! A fost judecat� si condamnat�!

Vino! Au plecat to�i!

Esmeralda!

Esmeralda!

S-a terminat!

Din cauza d-voastr�!

In noaptea in care a murit Esmeralda

groparii au dat jos cadavrul din sp�nzur�toare

si I-au mutat in catacombele din Montfaucon.

Dupa doi ani de la aceste evenimente

s- au g�sit doua schelete �mbr��i�ate.

C�nd au vrut sa le despart�, s-au f�cut praf.

Adaptare divx burlacu.stefan@yahoo.com BlackSeaTeam