Original subtitles

Ajunge at�t!

E gata! Du-te!

L�sa�i-m� s� trec!

Massimo!

- Massimo, unde mergi cu sabia aia?

- Tat�l meu mi-a spus s� o duc centurionului Fabio.

- De c�nd tat�l t�u a �nceput s� v�nd� s�bii?

Nu, episcope Augustin!

Nu le face pentru ca s� le v�nd� ci le d�ruie�te solda�ilor.

- Atunci du-te! Dar ai grij� sabia aceea este foarte ascu�it�!

- Centurione Fabio, lua�i-o tat�l meu v-a mai f�cut una!

- Mul�umesc o voi da celui care va fi �n stare s� o foloseasc�.

Massimo, a�teapt�!

Vezi fa�a ceea de acolo?

Aceea care st� cu spatele, cu p�rul negru �i lung,

du-i asta! - Lucilla?

Da! Du-i asta �i spune-i c�-mi pare r�u

pentru ceea ce i-am spus alalt�ieri.

- Lucilla! - Massimo!

- �ine, asta este pentru tine.

�i cine �i-a dat-o?

- Mi-a dat-o Fabio, centurionul.

- Mi-a spus c�-i pare r�u pentru ceea ce �i-a spus ieri.

- Ia-o tu! - Toat�?!

Da, toat�!

Mai �ncerc�m odat�!

Ai prins, te �nal�i �i �mpingi!

- V� c�utam, unchiule! Am �nceput s� �mbarc�m c�r�ile Voastre pe vasele papei.

- Trebuie mai �nt�i s� vorbesc cu guvernatorul Valeriu.

- Mai spera�i s� pute�i opri atacul?

- S� tin� vie speran�a este una dintre datoriile episcopului.

- Dar, unchiule, barbarii ar putea ataca ora�ul dintr-un moment �n altul.

- Imediat ce va fi posibil vom pleca.

- De c�te ori trebuie s�-�i spun! Du-te! - La ordin!

- Acolo jos ar trebui s� fie punctul lor cel mai slab, exact aici!

- Valeriu, trebuie s� opre�ti �nrolarea civililor!

- Ini�iativa a plecat de la centurionul Fabio, nu de la mine.

- Dac� �ii la binele ora�ului nostru, trebuie s�-i opre�ti.

- Normal c� �in! Tocmai de aia �i voi �nrola.

- Oamenii ace�tia se duc la masacru!

- Ba nu, merg spre glorie!

- E mai mult� glorie s� lup�i pentru pace dec�t s� lup�i �n r�zboi.

- R�zboiul a f�cut mare Rom�!

- Nu r�zboiul ci virtutea.

Virtutea unora ca Regolo, Scevola, Scipione!

- Exact! �i de ce vre�i voi cre�tinii s� schimabati totul?

- Nu vrem s� schimb�m ci s� renov�m!

S� p�str�m ceea ce este bun pentru a d�rui noilor popoare.

- Roma unei haite de barbari?

Ce urm�re�ti Valeriu?

S�-i �nvingi pe vandali,

ca s� te po�i ar�ta ca salvator al �ntregului imperiu?

Ca un nou consul?

- Poate c� ast�zi a� fi fost deja consul Augustine, dac� nu erai tu?

- Nu po�i s� m� acuzi pentru c� am renun�at la r�u!

- R�u? A�a nume�ti tu prietenia noastr�?

- ��i mai aminte�ti c�nd am plecat �mpreun� de aici spre Milano?

Milano, re�edin�a �mp�ratului.

- �n acest moment discursul t�u �mpotriva lui Ambroziu este �i mai urgent.

- Nu-�i f� griji, m� voi �nchide �n cas� �i nu m� voi mai g�ndi la altceva.

- Nu cred c� va fi posibil!

De ce?

- Din c�te se pare, vei avea companie!

Calida!

Mam�!

Adeodatus!

- Am ajuns de putin� vreme la Milano �i deci trebuie �nc� s�-mi g�sesc o cas�.

Oricum vom g�si o solu�ie.

Du-te �i ajut�!

- Veni�i, bagajele duce�i-le sus, la etaj.

- Mam�, Voi pute�i s� v� acomoda�i aici, �n aceast� camer�.

Noi vom sta deasupra cu Adeodatus.

Dup�, v� voi ar�ta unde s� v� pune�i lucrurile.

Pentru Voi, Mam�, va trebui s� cump�r�m haine noi, mai frumoase!

Astfel ve�i putea veni la curte.

Trebuie s� �in un discurs �n fa�a �mp�ratului.

Adeodatus!

E obosit.

Trebuie s� doarm�, �mi pare r�u.

- Lua�i-l voi! M� duc s� pun la loc totul.

- Calida, lasa! Facem dup�.

Deocamdat� ai grij� de copil. Hai mergi sus.

- Trebuie s� te obi�nuie�ti din nou cu noi!

De ce m-ai min�it?

- Pentru c� mi-era ru�ine.

- De ce �i-era ru�ine? De familia ta!?

De mine �nsumi!

Datorit� maniheilor sunt aici.

Mi-era fric� c� Voi, nu a�i fi fost m�ndr� de mine!

- �i tu e�ti m�ndru de tine �nsuti?

Sigur c� da!

Ce mi-a� putea dori mai mult?

- L-ai �nt�lnit deja pe episcopul Ambroziu?

Da.

�l cunoa�te�i?

- Dup� papa Siricio, este episcopul cel mai ascultat printre cre�tini.

Cum a�a?

- P�n� acum zece ani nu era nici m�car botezat,

dar f�cuse deja carier�.

La treizeci de ani era deja guvernatorul �ntregii provincii.

Era a�a de iubit de oameni,

c� la moartea episcopului cre�tinii l-au implorat s�-i ia locul.

�i el a acceptat!

A acceptat!

A dat tot ceea ce avea s�racilor,

c�sting�nd o via�� nou�.

Dac� o spune�i Voi!

- N-o spun eu. O spun Sfintele Scripturi!

- Da sunt foarte sacre! Dar c�nd �ncepi s� le cite�ti

spun c� Domnul Dumnezeu a creat omul dup� chipul �i asem�narea lui, nu-i a�a?

V� imagina�i un Dumnezeu care seam�n� cu mine!?

Cu dou� bra�e �i cu picioare �i care diminea�� trebuie s� se b�rbiereasc�?

- Cu siguran�� ar vorbi mai pu�in dec�t tine!

Nu te auzi cum vorbe�ti!?

Nici m�car c�nd te g�nde�ti la Dumnezeu

nu reu�e�ti f�r� s� te g�nde�ti la tine �nsuti!

Dute la Calida, a suferit foarte mult din cauza ta!

Oare la ce viseaz�?

Avea nevoie de Voi!

Calida!

�mi pare r�u.

�mi pare r�u c� am plecat f�r� s�-�i spun nimic.

- Nu era�i obligat s�-mi spune�i.

- Nu... dar ar fi trebuit...

Ar fi trebuit!

Da!

Ar fi trebuit!

- Fra�ilor �i surorilor! Litera ucide, duhul d� via�a!

Aceste cuvinte ale lui Paul au dou� �n�elesuri.

Mai �nt�i c� Biblia nu trebuie �n�eleas� �n sens literal.

A spune c� Dumnezeu l-a creat pe om dup� chipul �i asem�narea sa, de exemplu,

nu �nseamn� c� Dumnezeu se asem�n� cu omul

din punct de vedcere fizic, �n sens material.

Este vorba despre via�a noastr� spiritual�,

despre capacitatea noastr� de a iubi,

despre libertatea noastr�.

Acestea �l fac pe om asemenea lui Dumnezeu.

Dar cuvintele lui Paul mai au �i un alt �n�eles.

G�ndi�i-v� la r�urile de munte.

Atunci c�nd �nt�lnesc un obstacol, devin mai puternice.

Se nepustesc asupra lui cu for�a �i se izbesc cu violent�.

Acela�i lucru se �nt�mpl� cu dorin�ele noastre.

�mpiedicate de vre-o lege devin �i mai puternice

�i ne arunc� c�tre r�u

c�tre moarte.

�i �n acest sens liter�, adic� legea,

ucide.

�ns� Domnul ne d� �i Duhul S�u

iar Duhul d� via�a.

Duhul conduce dorin�ele noastre.

Duhul ne face s� iubim binele.

Duhul ne face liberi.

Mam�!

Augustin!

Ce faci aici?

- Trebuie s� vorbescu cu episcopul Ambroziu.

Iar Voi ve�i veni cu mine.

- L�sa�i-m� s� treac.

Trebuie s� vorbesc cu episcopul!

�i noi!

- Eu sunt oratorul cur�i!

- Da, sigur! Iar eu sunt regele Persiei!

Opre�te-te! Vino!

E r�ndul nostru. Vino!

Episcope Ambroziu!

Ce onoare!

Mama mea, Monica!

�i-a dorit at�t de mult s� v� �nt�lneasc�.

- E o pl�crere s� o cunosc pe mama noului orator.

E�ti catolic�, fiic�?

Da!

- A�a c� de data aceast� suntem majoritari!

- V�d c� preg�ti�i deja o alt� predic�.

- Nu. E o carte dspre filozoful Plotin.

- Plotin! Dar nu este un cre�tin.

- Nu, dar r�m�ne totu�i un mare filozof.

Este mult adev�r �n lucr�rile sale.

�i dup� cum spune Evanghelia...

cine nu este �mpotriva noastr� este cu noi.

- A�a c� cine este �mpotriva voastr�, este �mpotriva adev�rului?

- Cine este �mpotriva adev�rului este �mpotriva s� �ns�i.

- �i de aceea a�i renun�at la func�ia de guvernator.

- Motivul pentru care am f�cut-o nu este vizibil pentru ochiul omului.

- Nu este vizibil... ca Duhul despre care a�i vorbit �n predic�?

- Vorbesc scrisorile sf�ntului Paul.

Eu doar am comentat cuvintele sale.

- Invizibil... �i �n acela�i timp d� via�a!

Eu cred c� sunte�i un om inteligent, Ambroziu.

Nu vi se pare totul prea pu�in credibil?

- Iubirea pe care o sim�i�i pentru tovar�a Voastr� este vizibil�?

A� spune c� nu, nu-i a�a?

�i totu�i, aceast� iubire a dat na�tere la o nou� via�� �n aceast� lume.

Ceva foarte concret.

- V�d c� ave�i informa�ii despre mine.

- Nu face�i acela�i lucru acum?

- Faima care v� �nso�e�te este meritat�!

Sunt sigur c� �n discursul pentru �mp�rat,

ve�i avea posibilitatea s� o confirma�i pe a Voastr�!

- La prima vedere p�rem to�i egali.

Un cap, dou� m�ini, dou� picioare.

Desigur, c�nd vine vorba de picioare,

cineva ar putea s� le prefere pe cele ale frumoasei Blizila

dec�t pe cele ale valorosului Baltone.

Dar �n mijlocul nostru este cineva care este deasupra nostr�.

Cineva care ni se aseam�n� a�a cum un diamant poate s� se asemene unei pietre,

un vultur unui fluture,

o stea unei flac�ri de lum�nare.

�mp�ratul nostru Valentinian!

Lui �i dator�m pacea �n Imperiul nostru,

prosperitatea c�mpurilor �i favoarea cerului,

totul �i dator�m lui �i nu unui episcop care �i arog� drepturi

conferite de Dumnezeu unui �mp�rat �i numai unui �mp�rat.

- Se refer� la episcopul Ambroziu?

- �ntotdeauna perspicace, generale!

�mp�ratului �i nu episcopului,

Dumnezeu i-a conferit puterea de a media �ntre cer �i p�m�nt

de a conduce poporul s�u la m�ntuire.

�mp�ratului �i nu episcopului

Dumnezeu i-a conferit puterea de a media �ntre cer �i p�m�nt.

�i deci c�tre �mp�rat �i nu c�tre episcop vor fi �ndreptate rug�ciunile noastre,

cererile �i invoca�iile noastre.

�n el este credin�a noastr�,

m�ng�ierea noastr�,

speran�a noastr�.

C�mpurile, casele �i chiar �i bisericile sunt ale sale

�i dac� �mp�ratul va decide s� �i le �nsu�easc�

nimeni nu se va putea opune

nici m�car episcopul Ambroziu.

Pentru c� cine nu este cu noi...

este �mpotriva noastr�.

Eu, voi, noi to�i...

�i apar�inem lui!

- Discursul fiului t�u de ieri a fost un succes!

- M� simt a�a de prost!

Nu este vina ta!

- Ar fi trebuit s� fiu o mam� mai bun�.

- Exist� oare o mam� mai bun� dec�t Dumnezeu?

Cu toate acestea c��i dintre fii s�i continu� s�-l resping�.

Dar nu trebuie s� te descurajezi.

Dac� Augustin ar fi fost un b�iat simplu

cu siguran�� Dumnezeu nu i-ar fi dat o mam� ca tine!

- Astfel existen�a omului...

va fi mereu

�ntr-o uitare complet� de ceea ce...

- Adeodatus! L-ai v�zut pe Adeodatus?

Nu!

- Adeodatus, micu�ule!

- Nu trebuie s�-�i fie fric�!

- Augustin! Am ve�ti mari!

Vino!

I-a ghice�te ce mi-a cerut �mp�ratul?

Un cal de juc�rie?

- Hai c� nu e momentul s� faci glume.

- �mp�r�teasa a luat �n serios discursul t�u

�i vrea ca noi s� lu�m bazilica episcopului Ambroziu.

Eu �i cu tine

�i nu Baltone sau vre-un alt oficial.

Ce �i-am spus, devenim din ce �n ce mai importan�i �n ora�.

Grozav!

Dar trebuie s� vedem dac� Ambroziu ne va asculta.

Tu e�ti vocea �mp�ratului!

Iar �mp�ratul - nu-�i mai aduci aminte? - Este mediatorul dintre cer �i p�m�nt.

E�ti vocea lui.

I-ai convins pe to�i de acest lucru.

Cum ar putea episopul Ambroziu s� se opun�

unui ordin al �mp�ratului.

�n seara asta s�rb�torim!

�n s�n�tatea noastr�!

- Apropo. Maniheii din Milano mi-au cerut s� te invit la un ritual m�ine sear�.

Nu vreau s� mai am de face nimic cu ei.

- Dar e�ti manihei de ani buni. Ce s-a �nt�mplat?

- Ani de ne�n�elegeri, asta-i tot.

- Mi-a fost suficient s�-l citesc pe Plotin ca s� �n�eleg.

- �i cine ar fi asta? Un filozof cre�tin?

Nu, doar un mare filozof.

- Obosit� din cauza s�rb�torii?

- Sunt obosit� din cauza acestui palat. C�te-odat� nu vreau dec�t s� r�mn singur�.

- E cam ciudat s� vezi singur� o femeie ca Voi.

O spune�i serios?

- �i so�ia Voastr� unde este?

Nu sunt c�s�torit.

- Pentru un om cu ambi�ii ca ale Voastre este cam ciudat.

�i ce face�i atunci c�nd v� sim�i�i obosit� din cauza acestui palat?

- Plec departe, cel pu�in pentru un timp.

�i unde merge�i?

- M� ascund �ntr-un loc secret.

- Atunci nu mai spune�i nimic,

pentru c� altfel nu ar mai fi un loc secret.

- Nu v� voi spune unde este ci doar cum este.

Este o vil�, �nconjurat� de p�dure av�nd �n fat� un mic lac cu totul special.

Un lac care izvor�te dintr-un izvor natural.

Apa sa este mereu cald�, foarte cald�.

Este a�a de pl�cut.

Imagina�i-v� scena pe timp de iarn�.

S� te scufunzi �n apa aceea, noaptea,

cu peisajul acoperit de z�pad�.

- Nu am v�zut niciodat� z�pada.

- Atunci ar trebui s� veni�i!

- Dar este locul Vostru secret!

- Sunte�i bun cu cuvintele.

Poate c� �ntr-o zi...

o s� m� convinge�i s� vi-l ar�t.

Augustin!

Episcope!

- �n discursul vostru �mpotriva mea la curte v-a�i folosit bine de cuvintele mele.

Au fost utile ca s� v� cunosc mai bine at�t pe Voi c�t �i pe Plotin.

- Dar s� �ti�i c� �n oper� lui Plotin este explicat totul...

mai pu�in esen�ialul.

C� adev�rul nu este o idee care trebuie �n�eleas�, un concept, o stare de spirit.

Adev�rul se �ntrupeaz� �ntr-o persoan�.

- Suntem aici �n numele �mp�ratului Valentinian.

- Bine. Iar eu sunt aici �n numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumneuzeu.

- �mp�ratul pretinde s� ceda�i biserica aceasta...

comunit��ii ariane.

Pretinde?

Da, pretinde!

- �n numele c�rei autorit��i?

- �n numele autorit��ii conferite...

De cine?

De Dumnezeu!

Minciuni!

Cum �ndr�zni�i?

- Cum �ndr�zni�i Voi s�-l numi�i pe Dumnezeu dup� cum v� pare?

Voi nu crede�i �n El.

Voi nu crede�i �n nimic.

�i voi, chiar �i mai r�u, invoca�i demoni p�g�ni.

C�ini lega�i �n les�, asta sunte�i!

Umbla�i l�tr�nd minciuni! S� t�ce�i!

Intra�i �n voi �n�iv� �i �ntreba�i-v�

care este Adev�rul.

Doar Adev�rul v� poate face oameni adev�ra�i.

Oameni liberi!

- Va trebui s�-i raport�m �mp�ratului atitudinea Voastr�.

- Spune�i-i c� dac� vrea s� se elibereze de mine, va trebui s� m� atace pe mine

�i nu pe oamenii mei.

S� mergem!

Augustin!

Aminti�i-v� ce v-am spus.

Nu este omul cel care g�se�te Adev�rul...

trebuie s� lase s� fie Adev�rul cel care-l g�se�te pe el.

Deoarece Adev�rul este o persoan�

Isus Cristos,

Fiul lui Dumnezeu.

- Ce o s�-i spunem �mp�r�tesei Mam�?

S� folosim for�a.

S�-l trimit� pe Bautone �i solda�ii s�i s� ocupe bazilica.

- Asta nu va fi pe placul oamenilor.

�i se vor da din nou de partea lui Ambroziu.

Nu!

Deoarce tu, prin cuvintele tale

vei fi pe placul oamenilor �i de data asta.

Iar tu vei lupta de partea noastr�.

Aici juc�m totul Augustine!

E�ti cu mine?

- Prive�te cum se face un mozaic.

Piatr� cu piatr�.

�ns� doar c�nd ficare pietricic� �i va g�si locul

se va putea vedea desenul �ntreg.

- Te las pe m�ini bune Augustin.

- Ne vedem mai t�rziu.

- Uite, Adeodatus, e tat�l t�u!

- Mi-ar face pl�cere s� v� invit la vila mea!

- Ar fi o onoare pentru mine.

- Crede�i-m�, eu m� pricep. Ave�i �n fat� un viitor mare.

�n cur�nd vocea Voastr� va fi cea mai ascultat� de la curte.

- Asta va depinde de diferite circumstan�e.

- A adev�rat. �ns� de una �n mod deosebit.

De una care �nc� v� lipse�te.

O familie bogat� �n stare s� sus�in� ambi�iile voastre.

- O familie ca a Voastr�?

- �mi imaginez c� �ti�i c� am o fat�.

Peste doi ani va fi la v�rsta c�s�toriei.

Unirea �n c�s�torie va fi alegerea cea mai potrivit�.

At�t pentru mine c�t �i pentru Voi.

Binenteles dac� vre�i ca vocea Voastr� s� devin� cea mai ascultat� de la curte.

A�tepta�i!

- �mi aduc amite prima dat� c�nd v-am desf�cut sandalele.

A�i f�cut drum lung de atunci!

- Am f�cut-o am�ndoi, �mpreun�.

- �i mai ave�i �nc� drum lung de str�b�tut!

Da!

- Ast�zi v� a�teptam �mpreun� cu copilul la ie�irea palatului imperial.

Chia a�a?

- C�nd v-am v�zut ie�ind vroiam s� V� �nt�mpin�m

dar a�i fost re�inut de un om elegant

�i ce-i cu asta?

M-am �ndep�rtat.

Te-ai �ndep�rtat?!

Da!

De ce?

- M-am temut s� nu v� deranjez. Nu voiam s� v� stau �n cale.

- Nu te-am considerat niciodat� o piedic�.

- Iar nu nu a� vrea s� devin niciodat� una.

- E mai bine ca tu s� cre�ti cu tat�l t�u.

- �ntr-o zi ai s� �n�elegi.

Calida!

C�nd a fost alungat� de l�ng� mine femeia cu care tr�iam,

au trebuit s�-mi taie �i o bucat� din inima care era a ei,

iar ran� a s�ngerat mult.

S-a �ntors �n Africa jur�nd �naintea lui Dumnezeu c� nu va mai cunoa�te alt b�rbat

�i l�s�ndu-mi mie fiul natural pe care l-am avt de la ea.

Iar eu, nenorocitul, nu am avut r�bdarea s� a�tept doi ani

pentru a o lua acas� pe aceea care tr�buia s�-mi fie nevast�.

Mi-am luat alta, desigur nu ca so�ie,

ci pentru a �ntre�ine �i pentru a prelungi boala sufletului meu!

Dumnezeule!

Ai �nt�rziat!

- Tu, �n schimb, nu ai pierdut timpul, Valeriu!

Acuma stai �i te uit� pentru c� dup�,

va trebui s� vorbe�ti despre asta �n discursul t�u.

�n numele �mp�ratului vostru Valentinian,

eu v� ordon s� p�r�si�i locul acesta, imediat.

Bazilica va fi luat� �nainte de r�s�rit.

- Da�i Cezarului ceea ce este al Cezarului

�i da�i lui Dumnezeu ceea ce este a lui Dumnezeu.

- Dumnezeu nu-i cere �mp�ratului palatul s�u.

�mp�ratul s� nu-i cear� a�adar lui Dumnezeu casa sa.

- Dac� exist� cu adev�rat un Dumnezeu, episcope Ambroziu,

el locuie�te �n palatul �mp�ratului

nu �n bazilica voastr�.

- Dumnezeu exist� cu adev�rat, Valeriu,

�i vrea s� locuiasc� �n inima tuturor oamenilor

chiar �i �n a ta.

- Nu va fi tolerat� nici o form� de �mpotrivire.

Orice s-ar �nt�mpla, Voi a�i c�utat-o!

Orice s-ar �nt�mpla

Domnul a vrut a�a!

Doar Dumnezeu �i nimeni altcineva.

Comanda�i atacul.

- �mpotriva unor civili ne�narma�i?

Da, ne�narma�i,

sau �i ve�i spune voi �mp�r�tesei Mame c� i-au oprit pe solda�ii vo�tri.

Aten�ie la mine!

�nainte!

Respinge�i-i!

- Proteja�i-l pe episcop!

Nu profana�i templul lui Dumnezeu!

- Eu mi-am f�cut partea de acum e r�ndul vostru

s� face�i ca acest masacru s� par� o victorie.

S� mergem!

- Eu mai r�m�n, terbuie s� adun informa�ii pentru discursul meu.

- Bine. M�ine vei avea nevoie de tot talentul t�u.

Mam�!

- Ap�! Du-te �i adu ni�te ap�! Repede!

- Am nevoie de ap�! Da�i-mi apa!

Cu to�ii iubim pacea

nimeni nu iube�te r�zboiul.

Dar �tim c� nu exist� pace f�r� r�zboi.

Dac� vrem ca granitile s� fie �n siguran��

trebuie s� fim puternici.

Dac� vrem ca cet��ile noastre s� fie �n siguran��

atunci trebuie s� fim exigen�i.

Dac� vrem s� mai avem bun�starea

atunci trebuie s� folosim for�a.

Iat� de ce un �mp�rat trebuie s� �tie s� intevin� cu for�a.

Desigur, violen�a nu e frumoas� la vedere

nu e o pl�cere s� o exerci�i.

Dar cineva trebuie s� fie dispus

s�-�i asume aceast� misiune.

Unul ca generalul Bautone

un om de valoare care cu abilit��ile sale a �tiut s� ne apere de inamici

de s�lb�ticia go�ilor �i de fanatismul catolicilor.

�i suntem a�adar recunosc�tori generalului

pentru c� a avut curajul s� ne apere de du�manii de departe �i de aproape.

Deoarece a �inut mereu la �n�l�ime onoarea imperiului roman

Deoarece a ucis...

persoane f�r� nici o vin�.

Nu �i-e foame?

- De ce nu m� privi�i?

- Nu V� place de fiul Vostru?

Nu.

Las�... ia copilul!

- Atunci de sunte�i aici?

De ce sunte�i aici?

- Deoarece tu e�ti aici.

- Ce vre�i de la mine?

- Doar ca tu s� fii fericit.

- Dar eu nu sunt fericit.

�n�elege�i?

Eu nu sunt fericit.

�i nu V� vreau aici.

- Po�i s� m� alungi dar nu po�i fugi de tine �nsuti.

Aduti aminte cine e�ti Augustine.

Ab�tut, m� fr�m�ntam acuz�ndu-m� mai mult ca niciodat�.

M� smunceam �n lan�urile mele pentru a le rupe.

Dar chiar dac� au devenit sub�iri, m� �ineau �nc� str�ns.

Domnul p�trundea �n secretele mele cele mai ad�nci

�i aspr� s� �ndurare m� biciuia cu lovituri de team� �i de ru�ine

pentru a nu ceda din nou

�i pentru a nu �nt�ri din nou acel fir sub�ire care r�m�sese

�i s� nu se str�ng� �n jurul meu mai tare ca niciodat�.

Ci, dimpotriv�, s�-l rup pentru totdeauna.

- Dar cuvintele sf�ntului Paul mai au �i un alt �n�eles.

G�ndi�i-v� la r�urile de munte.

Atunci c�nd �nt�lnesc un obstacol

devin �i mai puternice.

- Nu e vina noastr� c� suntem f�cu�i din materie

din r�u.

- Noi nu suntem oameni obi�nui�i �i nu avem nevoie de adev�r.

- Ce �i-am spus de acum avem din ce �n ce mai mult� influent� �n ora�.

- S� auzim �i vocea Voastr�!

Aten�ie la mine!

Voi nu crede�i �n nimic!

A�tept�m un copil!

- �i eu nu a� vrea niciodat� s� devin!

- Adev�rul nu este o ideie care se �n�elege, un concept,

o stare de spirit.

Curajul de a te lipsi de adev�r tu �l ai?

- Nu este omul cel care g�se�te adev�rul

trebuie s� lase s� fie adev�rul cel care-l g�se�te pe el.

- Iar eu te botez �n numele Tat�lui �i al Fiului �i al Duhului Sf�nt.

- Cuvintele nu sunt suficiente pentru a schimba o persoan�,

nici m�car �la tale.

�ncearc� s� �n�elegi, fiule!

- Deoarce adev�rul este o persoan�, Isus Cristos

Fiul lui Dumnezeu!

Ia �i cite�te!

Ia �i cite�te!

Scrisorile sf�ntului apostol Paul

S� tr�im frumos, ca �n timpul zilei, nu �n chefuri �i �n be�ii;

nu �n curvii �i �n fapte de ru�ine;

nu �n certuri �i �n pizm�;

ci �mbr�ca�i-v�

�n Domnul lisus Hristos.

�i nu purta�i grij� de firea p�m�nteasc�,

pentru ca s�-i trezi�i poftele.

P�rinte!

Fiule!

- Am vorbit mereu prea mult, e adev�rat!

Ast�zi �ns� pentru prima dat� am ascultat,

am ascultat glasul S�u.

P�rinte!

T�rziu te-am iubit...

Frumuse�e at�t de veche �i totu�i at�t de nou�!

T�rziu te-am iubit!

M-ai chemat �i ai sf�iat cu strig�tul t�u surzenia mea.

Ai str�lucit �i lumina ta a izgonit orbirea mea.

Ai r�sp�ndit mireasma ta, �i-am respirat suflarea

�i acum dac� lipse�ti tu, �mi lipse�te suflarea!

�i-am sim�it gustul, iar acum mi-e foame �i mi-e sete de tine!

M-ai atins �i ai aprins �n mine dorin�a dup� pacea ta.

- V-a�i f�cut singur de r�s!

- L-a�i f�cut de r�s pe �mp�rat,

fiul meu.

A�i f�cut de r�s tot imperiul.

Sunte�i eliberat din func�ia pe care v-a �ncredin�at-o �mp�ratul.

Din acest moment nu mai sunte�i oratorul cur�ii.

Nimeni de aici...

nu va mai asculta vocea Voastr�.

Valeriu!

Tu ai tr�dat �ncrederea noastr�.

M-ai umilit pe mine �i pe fiul meu �n fa�a �ntregului Imperiu.

Iar noi nu permitem s� fim dispre�ui�i.

Nu vei mai fi bine primit aici.

�ntoarce-te de unde ai venit!

�i a�a! Nu au reu�it s� ia Biserica!

Convertirea ta le-a redat �ncrederea credincio�ilor

care au umplut-o din nou.

�mp�r�teasa nu putea s� ne ucid� pe to�i.

�i acum ce ai de g�nd s� faci?

Voi merge la Ostia, cu mama �i cu fiul meu.

De acolo ne vom �mbarca pentru Africa, �i ne vom �ntoarce acas�.

�i c�nd ajungi acolo?

- Vreau s� studiez �i s� m� rog.

S� tr�iesc �n singur�tate.

- Nu va fi prea u�or pentru tine s� tr�ie�ti singur.

�i-o spun din experient�.

- Nu m� sunt vrednic s� devin preot.

- Domnul ��i va cere mult mai mult dec�t at�t.

Tine!

Este cerneal�.

Te rog...

folose�te-o!

- Am vorbit cu c�pitanul.

Ne vom �mbarca peste trei zile.

- Mereu mi-am dorit s� fiu �ngropat� acas�,

�n Africa.

- Nu este acum momentul s� te g�nde�ti la moarte, Mam�!

Acum nu-mi mai pas�.

Po�i s� m� �ngropi unde vrei.

Chiar �i aici.

Mai este doar un lucru pe care l-am dorit mereu.

Pentru care am tr�it.

S� te v�d botezat �nante de a muri.

D�-mi m�na.

Nu trebuie s�-�i fie team� de nimic, fiule!

Ascult�, ce t�cere!

Via�a noastr� este doar o scoar��,

fragil� �i trec�toare.

�n noi �ns� tr�ie�te deja ceva

care nu este nici fragil nici trec�tor.

Tr�im deja via�a cea ve�nic�, Fiule!

Ie�i�i pe poarta lateral�.

Lucila!

Ce dori�i?

- �n noaptea asta vom ataca!

- Tocmai de asta mai are nevoie Rom�!

Al�i eroi c�zu�i la datorie pentru a fi venera�i.

- Da, eu voi lupta pentru Roma.

Dar voi r�m�ne �n via�� pentru tine.

Pentru c� doar pentru tine mai vreau s� tr�iesc.

Unde este Possidio?

C�uta�i-l pe Possidio.

- Unchiul meu! Trebuie s� plec.

- Episcopul Augustin este unchiul t�u?

Fratele tat�lui meu.

Fabio!

��i �n�eleg resentimentul pentru mine,

dar ascult�-m�!

Nu pierde via�a ta �i a oamenilor t�i

pentru a ap�ra un imperiu care apune.

- Eu sunt roman, un oficial al imperiului,

�i asta voi conitnua s� fiu p�n� la sf�r�it.

- Omul este ceea ce iube�te.

Iube�ti p�m�ntul, atunci vei fi p�m�nt.

�l iube�ti pe Dumnezeu, atunci vei fi Dumnezeu.

A�a cum spun Scripturile "Voi sunte�i dumnezei, �i fii ai lui Dumnezeu!"

- Eu nu sunt fiul niciunui dumnezeu.

Eu sunt fiul unui om care a murit c�nd eram doar un copil.

Vrei s� �tii Lucila cine l-a ucis pe tat�l meu?

Unchiul t�u!

Marele episcop Augustin! V� mai aduce�i aminte?

- Da, �mi aduc aminte foarte bine, orice detaliu!

Amroziu a avut dreptate. Am devenit preot.

Dar Dumnezeu mi-a cerut �i mai mult.

�i astfel, deja de c��iva ani eram episcop.

- Acum c� a�i terminat Confesiunile, ce urmeaz� s� dicta�i �n aceast� camer�?

- Ar fi multe lucr�ri de scris, dar una singur� este foarte urgent�.

O carte care s� apere Biserica de acuza c� ar duce imperiul �n ruin�.

De c�nd Roma a fost pr�dat� de Alaric,

vina pentru orice lucru cade asupra Bisericii

- �n schimb, Po�idio, va fi tocmai Biserica aceea care va salva tradi�iile Romei

de-alungul timpurile nesigure care urmeaz�.

- A�i decis deja titlul lucr�rii?

Cetatea lui Dumnezeu.

Episcope Augustin!

Un lucru groaznic!

Este p�rintele Pabile.

- I-au rupt m�inile �i limba.

- Cu siguran�� este m�na donati�tilor.

- A donati�tilor fanatici, trebuie s� facem o distinc�ie.

- �tiu diferen�a, dar c�nd se va afla despre crim�

nu cred c� lumea va face o distinc�ie at�t de subtil�.

Faptul acesta ar putea duce la un r�zboi civil

�ntre cre�tinii catolici �i cei donati�ti.

Ce ve�i face acum?

Un conciliu?

- Exact. Voi sunte�i episcopul donati�tilor iar eu al catolicilor.

S� ne �nt�lnim cu to�i preo�ii no�tri la Cartagina pentru a discuta

�i astfel s� putem stabili cine are dreptate

�i care este adev�rul.

Adev�rul?

Adev�rul!

- �i atunci c�nd va fi stabilit ce vom face?

- Dac� adev�rul este de partea donati�tilor

atunci noi vom deveni donati�ti.

Dac� �ns� adev�rul este de partea catolicilor

atunci voi ve�i deveni catolici.

Cu to�ii ne dorim pacea.

Dar nu poate fi pace f�r� adev�r.

S�-l g�sim �mpreun�.

- Dar ar fi o provocare cu totul inechitabil�.

Cine ar fi �n stare s� contrazic� un orator ca Voi?

- Eu nu voi lua parte la disput�.

- Voi nu ve�i lua parte la disput�?!

- M� preocup� un singur lucru, episcope Sidonio,

adev�rul!

Dac� eventual, la sf�r�it, catolicii vor �nvinge �n disput�

nu a� vrea s� existe suspiciunea c� ar fi rezultatul excelentei retorice

�i nu al adev�rului argumentelor.

�nc� o condi�ie.

Judec�torul trebuie s� fie impar�ial,

dincolo de orice suspiciune.

�l vom alege �mpreun�.

Ilario Domitio am venit aici la Cartagina

pentru c� Voi sunte�i judec�torul cel mai stimat din toat� provincia.

- De obicei m� ocup de probleme penale �i nu religioase.

�i apoi nici m�car nu sunt cre�tin.

- Asta nu este necesar.

Trebuie doar s� stabili�i adev�rul.

- Trebuie s� ave�i o mare �ncredere �n Voi �n�iv�

s� pune�i totul �n joc �ntr-o dezbatere public�.

- Nu �n noi �n�ine ci �n adev�r.

- Au murit deja prea multe persoane �n conflictul acesta.

- De aceea avem nevoie de Voi.

Fabio!

Fiul meu Fabio.

- Are aceia�i ochi lumino�i a�a cum �i avea fiul meu, Adeodatus.

- Ast�zi este un pic sup�rat.

�i promisesem c� voi sta cu el.

- E vina mea. E vina mea!

Iart�-m� c� �i l-am r�pit pe tata ast�zi.

- Sunte�i sigur c� nu vre�i s� lua�i cuv�ntul, ast�zi?

- Te vei descuraca �i singur.

- Eu a� prefera s� v� ascult pe Voi.

�tii Po�idio!

- Pentru mine aici, �n acest tribunal a �nceput totul.

- Atunci nu putem dec�t s� sper�m c� nu va fi aici �i sf�r�itul.

- Cartaginezi! Cartaginezi!

L�sa�i-m� s� vorbesc.

Am fost chemat s� exprim o judecat� asupra conflictului vostru.

Voi asculta cu aten�ie argumentele ambelor p�rti.

Voi judeca cu impar�ialitate �i con�tiin��,

�ncrez�tor c� din adev�rul stabilit aici

ve�i g�si din nou unitatea.

Declar �n mod oficial deschis conciliul

�i �l invit pe episcopul donatist s� ia cuv�ntul.

Sidonio

Ilustre judec�tor

Ast�zi sunt aici �n fa�a voastr� �i a Dumnezeului nostru.

A� putea s� v� vorbesc despre religia noastr�,

despre p�cat, despre tr�darea scripturilor,

despre istoria rupturii cu fra�ii no�tri catolici.

�ns� ast�zi doresc s� v� vorbesc despre un singur om.

Un preot!

Care a fost un p�c�tos

mai mare dec�t noi to�i.

Episcopul Augustin!

- Lini�te! Face�i lini�te!

Nu am t�cut deja prea mult?

Acum a venit momentul s� rupem �n sf�r�it acel v�l

care pentru prea mult timp a ascuns adev�rul

despre preaiubitul vostru episcop.

Un om care �n trecut i-a ap�rat pe r�uf�c�tori, pe uciga�i,

inivizi dubio�i, lipsi�i de con�tiin�� �i de orice sim� etic �i moral.

Un om sclav al propriei ambi�ii

care l-a �mpins �n c�utarea sucesului prin vraja cuvintelor.

Un om al lui Dumnezeu devorat de patimi de pofte �i de egoism.

Un egoism f�r� limite care l-a f�cut s� nu adore

un alt dumnezeu �n afar� de sine �nsu�i.

Da! Doar pe sine �nsu�i!

Aceast� dezbatere trebuia s� caute adev�rul.

�ns� acest adev�r a fost eclipsat

de c�tre un singur om.

Nu exist� un p�c�tos mai mare �n lume dec�t episcopul Augustin.

Faptul c� el a devenit preot este prob�

c� pentru nici un motiv nu putem s� ne �ncredem �n catolici.

- De�i am decis s� nu iau cuv�ntul

�ns� dat fiind c� am devenit argumentul principal

este de datoria mea s� intervin.

Sidonio...

ai dreptate.

Ambi�ios, lasciv, egoist...

este adev�rat, a�a am fost.

�ns� Dumnezeu mi-a dat o mam�.

O mam� care mi-a ar�tat c� nu exist� nimic

pe lumea aceasta care s� merite ambi�ia noastr�.

Dumnezeu mi-a dat �i o femeie

�i ea mi-a ar�tat c� a iubi �nseamn� a renun�a la sine �nsu�i.

Dumnezeu mi-a d�ruit un fiu

�i �n m�ndria mea am crezut c� a fost creat dup� chipul meu.

�ns� Dumnezeu mi l-a luat

pentru a-mi ar�ta c� a fost creat dup� chipul S�u.

Abitios, lasciv, egoist...

e adev�rat, a�a am fost

�i sunt �n continuare a�a, cum suntem cu to�ii!

A�a cum suntem cu to�ii!

�ns� niciunul dintre noi nu este singur

niciodat�

nici m�car �n momentele cele mai disperate, amare �i obscure.

Dumnezeu ne este mereu aproape.

Dumnezeu care este mai fratern dec�t orice frate,

este mai prietenos dec�t orice prieten

�i mai iubitor dec�t orice iubire.

Victoria donati�tilor sau urm�toarea ��i va str�punge inima.

Vii s� dormi Ilario?

Da vin imediat.

- Nu ai luat �nc� o hot�r�re?

- M� mai g�ndesc �nc�.

- Hai Fabio, spune-i noapte bun� tat�lui t�u.

Noapte bun�, tat�.

Noapte bun�, micu�ule!

Hai s� mergem... fugi!

- A� fi vrut ca Augustin s� nu te fi b�gat �n povestea asta.

- Trebuie doar s� stabilesc adev�rul.

Sunt un judec�tor, este de datoria mea.

Dar e�ti �i tat�...

�i mai e�ti �i so�.

S� nu ui�i asta.

- Mi-a�i cerut s� exprim o judecat� asupra divergentelor voastre.

S� �ti�i c� atunci c�nd un judec�tor d� o sentin��,

exprim� �i o judecat� asupra sa �ns�i.

O judecat� bun� dac� decizia s� a fost dreapt�.

O judecat� negativ� dac� decizia s� a fost gre�it�.

A�adar din toat� inima �n numele autorit��ii conferite mie

proclam �nvig�tori ai disputei

pe oratorii catolici.

Doctrina pe care ei o sus�in este adev�rul.

Ridic� ap�rarea!

Bine... �i acum atac�!

Bravo... bine a�a!

�ntr-o zi va trebui s� apari familia ta, cetatea Romei �i �ntreg imperiul.

�i Voi unde ve�i fi?

- Mai devreme sau mai t�rziu voi �mb�tr�ni fiule.

Tat�!

- ��i aduci aminte c�nd ne-am plimbat de-alungul plajei?

Eram a�a de ferici�i.

- Da, �i mama era cu noi.

Ilario!

�mi pare a�a de r�u!

- Nu trebuie s� v� par� r�u mi-am f�cut doar datoria, sunt un judec�tor.

Da�i-mi binecuv�ntarea �i mai vorbi�i-mi despre acea cetate

despre care scrie�i.

Cetatea lui Dumnezeu?

Cur�nd o s-o cunoa�te�i mai bine dec�t mine.

- Au trecut at��ia ani, �i nu am reu�it s� v� �n�eleg nici pe Voi

�i nici pe tat�l meu.

- Tat�l t�u a murit pentru a ap�ra adev�rul,

a�a cum tu e�ti gata s� mori pentru a ap�ra Imperiul.

�ns� Imperiul se apropie de sf�r�it.

Adev�rul pentru care a murit tat�l t�u nu va avea sf�r�it.

- Nu! Tat�l meu a murit degeaba!

�i dac� Imperiul va disp�rea

vinova�i ve�i fi voi cre�tinii.

Pentru c� voi l-a�i tr�dat.

Vin romanii!

- Asta �nseamn� c� Fabio nu va mai trebui s� atace?

Vom a�tepta s� ajung� flota roman�.

M� duc repede s� le spun.

A�teapt�!

Dac� Fabio va avea succes va fi succesul meu.

Iar dac� d� gre� venirea flotei va rezova toate problemele.

�i asta va ar�ta tuturor c� eu aveam dreptate.

- �i c� episcopul Augustin se �n�elase.

Exact!

Dumnezeule, a�a cum din abisurile m�rii

tot a�a �i din ad�ncul inimii omului

izbucnesc furtuni �i r�zboaie.

Iar tu pari c� dormi, ca �n ziua aceea pe lacul Genezaret,

�n barc� cu apostolii t�i.

A�a c� �i eu ca �i ei strig:

�nv���torule ne scufund�m, nu-�i pas�?

Treze�te-te Doamne �i ceart� v�ntul ca �n ziua aceea

�nainte, mi�ca�i-v�!

�i �mbl�nze�te inima omenilor

�i �ntreab�-ne �i pe noi ca atunci:

De ce v� este team�?

Nu ave�i �nc� credin�a?

Nu ai dormit!

Nici Voi!

- Ce sunt alea? Ce este �n�untru?

E �ngrozior!

Nu v� uita�i!

�i acum?

- Am pierdut o b�t�lie �i nu r�zboiul.

- Unii �i-au pierdut capul nu doar o b�t�lie.

- Atunci s� �ncerc�m s� nu le pierdem m�car noi, capetele!

Ave�i �ncredere.

- A r�mas �n genunchi acolo toat� noaptea.

Urca�i-v� pe navele trimise de c�tre papa �i lua�i-o cu Voi.

De acuma nu exist� nci o speran�� pentru ora�ul acesta.

- Dac� nu m� voi �ntoarce ia tu locul meu aici la Hippona.

Opre�te-te!

- Numele meu este Augustin. Sunt episcopul Hipponei.

A� vrea s� vorbesc cu �eful vostru...

Genseric.

- A�adar... renumitul episcop!

Trebuie s� fie �ntr-adev�r dispera�i cei din Hippona

dac� au decis s� pun� �n pericol via�a cet��eanului cel mai renumit

Ce vre�i s�-mi cere�i?

Nimic!

Sunt aici pentru a v� oferi ceva.

- �i ce crede�i c� a-�i putea s�-mi oferi�i?

- �ansa de a deveni un mare rege.

- Eu sunt deja rege. Regele unui mare imperiu.

- Nu-i adev�rat! Nu sunte�i dec�t un bandit �ntr-o band� mic�.

Lupta�i doar pentru a v� �mbog��i.

Ce-i asta dac� nu t�lh�rie?

Domnind f�r� dreptate, f�r� a c�uta unirea dintre popoare

nu guverna�i altceva dec�t o gloat� de na�iuni �nfr�nte.

Pentru a fi un adev�rat rege trebuie s� �tii s� faci

mai mult dec�t s� jefuie�ti �i s� distrugi.

Trebuie s� vezi departe, s� fii �ndur�tor,

o m�n� puternic� capabil� s� construiasc� mai mult dec�t s� distrug�.

Care vre�i s� fie mo�tenirea Voastr�? Aceea a unui rege?

Sau aceea a unui bandit?

Face�i ceea ce este drept.

Elibera�i-i pe prizonieri.

Lua�i-m� pe mine �n locul lor.

- Genseric ne-a propus un acord pacific.

To�i cet��enii vor fi cru�a�i dac� depunem armele �i deschidem por�ile cet��ii.

Va fi �nceputul unei ere noi pentru noi �i pentru Hippona.

Toate lucrurile vor altfel de acum, fat� de cum ne-am obi�nuit.

Este adev�rat!

Dar nu trebuie s� ne fie fric�!

Nu trebuie s� ne fie fric� de aproapele nostru.

�i ast�zi vandalii sunt aproapele pe care Domnul a vrut s� ni-i dea.

- C� va r�m�ne din Hippona dac� va c�dea �n m�na barbarilor?

- O cetate este f�cut� de cei care o locuiesc, guvernatorule,...

�i nu de zidurile ei!

- Zidurile sunt importante episcope!

A deschide por�ile cet��ii �nseamn� a pierde totul.

Case, bunuri personale, puteri.

E adev�rat... totul!

Dar acesta este un pre� just pentru via��.

- Absurd. Ce fel de via�a ar mai fi asta?

Va fi via�a, Valeriu. Via�a mai mult dec�t am avea

�nc�p�tin�ndu-ne s� r�m�nem lega�i de bunurile noastre.

- Eu am o propunere mai bun�.

Tocmai am primit un mesaj de la amiral.

Flota imperial� va ajunge la Hippona �n noaptea aceasta,

cea a lui Genseric va fi distrus�,

armata s� va fi �nvins� �i Hippona va fi �n sf�r�it eliberat�.

- V-a�i �ncrezut deja odat� mai mult �n for�a voastr� dec�t �n cea a lui Dumnezeu.

Amititi-v� ce s-a �nt�mplat!

- Noi avem flota imperial�! La ce avem nevoie de Dumnezul vostru?

- Dac� asta este decizia voastr�. Atunci nu mai ave�i nevoie de mine.

- Aceasta este decizia noastr�, episcope.

- M�ine �n zori navele trimise de c�tre papa vor pleca c�tre Roma.

Oricine va voi s� se �mbarce va fi bine venit.

S� �ti�i c� cine va abandona Hippona

va pierde toate bunurile �i toate proprietetile.

- Fabio! - Episcope!

Ce faci aici?

Nu e�ti preg�tit s� fii eliberat de flota imperial�?

- Nu mai am nevoie de felul acela de libertate.

M-a�i eliberat deja Voi, ast�zi.

- Nu! Domnul te-a eliberat.

Eu nici nu �tiam dac� mai e�ti viu.

- Episcope, eu nu vorbesc de eliberarea din m�na lui Genseric.

Eu vorbesc despre eliberarea de vechea Rom�.

Datorit� Vou� am �n�eles c� poate exista o Rom� nou�,

o Rom� construit� nu pe fric� sau pe arme puternice sau pe gloria trecutului.

Noi avem nevoie de o cetate bazat� pe speran�a, pe credin�� �i...

�i pe iubirea pentru du�manii no�tri!

Va trebuie s� fie o...

O cetate a lui Dumnezeu!

- �i atunci poate �ntr-o zi �i voi mul�umi �i eu!

�mi amintesc c�nd tat�l meu era pe moarte.

Voi v-a�i apropiat �i el v-a cerut s�-i vorbi�i despre cetatea aceea.

Ast�zi am �n�eles de ce!

Mai este un lucru pe care a� vrea s� vi-l cer, episcope.

Acum sunte�i so� �i so�ie.

Ne a�teapt� timpuri grele.

Dar voi ve�i fi lumina �n �ntuneric.

O lumin� de iubire.

De aceea v� spun...

Dac� t�ce�i... s� t�ce�i din iubire!

Dac� vorbi�i... s� vorbi�i din iubire!

Dac� ve�i mustra... s� mustra�i din iubire!

Dac� ve�i ierta... s� ierta�i din iubire!

S� fie mereu �n voi izvorul iubirii

pentru c� doar din El va izvor� Binele.

Iubi�i �i ceea ce vre�i face�i!

- Ast�zi sunt aici Fabio pentru a aduce un omagiu tat�lui t�u.

- Toate! Toate cuferele!

- De ce? De ce a�i poruncit s� fie desc�rcate toate c�r�ile?

- Trebuie spa�iu pentru a slava c�t mai multe porsoane posibil.

Inclusiv pe Voi, unchiule!

- Eu nu pot s� plec Lucilla. Sunt episcopul acestei cet��i.

- Dar ei v-au refuzat! V-au tr�dat!

- �i eu de c�te ori l-am tr�dat pe Domnul!

�i totu�i el continu� s� m� iubeasc�.

- �i acum este r�ndul nostru s� d�m m�rturie despre aceast� iubire.

- Fabio, �mbarca�i-v� �nainte de a fi prea t�rziu.

Ai grij� de ea!

- Curaj, trebuie s� mergem.

- Se v�d nave �n fl�c�ri la orizont! Domnule, nave �n fl�c�ri!

- Sunt nave vandale sau romane?

- �nc� nu putem s� vedem...

- Nave vandale sau nave romane?

- �nc� nu �tim. Nu putem s� �tim.

Trebuie s� a�tept�m r�s�ritul.

Sunt nave romane... ba nu sunt nave vandale

- Flota imperial� a fost �nfr�nt� de vandali.

A fost �nfr�nt�!

Vandalii au distrus flota imperial�.

Vin vandalii!

Vin s� atace Hippona!

Aduce�i-o aici!

�nainte!

Iubirea �n �ncerc�ri sus�ine...

�n bun�stare tempereaz�

�n suferin�a este puterea

�n faptele bune este bucuria

�n ispite este siguran�a

�n ospitalitate este generozitatea

�ntre adev�ra�ii fra�i este bucuria

�ntre cei fal�i este r�bdarea.

Este sufletul c�r�ilor sfinte.

Este virtutea profe�iei.

Este salvarea misterelor.

Este puterea �tiin�ei.

Este rodul credin�ei.

Este bog��ia celor s�raci.

Este via�a celor care mor.

Iubirea este totul.

- C�r�ile nu! Nu c�r�ile sale!

Acest cer �i acest p�m�nt vor �nceta s� existe dup� judecat�,

atunci c�nd vor �ncepe s� fie un cer nou �i un p�m�nt nou.

Prin transformare �i nu printr-o distrugere total�

va trece lumea aceasta.

De aceea spune sf�ntul Paul:

Trece chipul acestei lumi

De aceea v� �ndemn:

S� nu v� fie fric�.

Imperiul roman s-a pr�bu�it c��iva ani mai t�rziu.

C�r�ile sf�ntului Augustin sunt citite �i ast�zi �n toat� lumea.