Original subtitles

"Ridicarea v�lului" este o compila�ie de film�ri mai mult sau mai pu�in originale.

Subiec�ii interviurilor sau creatorii c�torva materiale surs�,

s-ar putea s� nu fie de acord cu unele puncte de vedere prezentate.

Traducere �i sincronizare: Marian Matei http://antiiluzii.blogspot.com/

"Putem avea democra�ie �n aceast� �ar�

sau putem avea mari averi, concentrate �n m�inile celor pu�ini,

dar nu le putem avea pe am�ndou�."

Dac� analizezi istoric, ce s-a �nt�mplat cu mi�c�rile prefacerilor sociale din SUA,

ele au fost cooptate politic, de regul�, de c�tre Partidul Democrat,

fiindc� cel Republican este, istoric, de partea afaceri�tilor.

Administra�iile democrate au tendin�a de a derula un plan de schimb�ri.

Dar, o dat� ce ace�ti politicieni sunt deja ale�i �n func�ii,

au tendin�a, indiferent c� sunt republicani sau democra�i,

de a r�spunde intereselor care i-au promovat p�n� acolo,

fie c� vorbim de Barack Obama sau de legislatori democra�i sau republicani.

Deci cred c� exist� o tendin�� foarte puternic� �i u�or de explicat,

�n sistemul guvernamental american,

valabil� �n special pentru Partidul Democrat,

de a fi "marele captator".

Deci, �n principal, sistemul claselor conduc�toare americane,

este un sistem minunat �i ideal, pentru el �nsu�i.

Are dou� partide corporatiste:

unul este Partidul Republican, cel mai arogant �n ap�rarea intereselor corporatiste,

iar cel�lalt este Partidul Democrat,

care are aceia�i finan�atori corporati�ti,

�n majoritatea timpului fiind exact aceia�i,

iar uneori pot fi diferi�i de cei ai republicanilor.

Dar c�nd "planul A" nu merge, �mping �n fa�� "planul B".

Deci, legat de mi�c�rile sociale,

nu �nseamn� dec�t c� democra�ii au reu�it s� absoarb� mi�c�rile sociale istorice.

Ei sunt "r�ul cel mai mic", �sta fiindu-le principiul de func�ionare,

ei fiind "un pic mai buni" dec�t cel�lalt partid corporatist.

Realitatea este c� "cel mai mic dintre...

a�a-zisul �i, repet, a�a-zisul "cel mai mic dintre cei r�i"

tot r�u este !

E ca �i cum ai spune: "Preferi s� mori sp�nzurat sau �mpu�cat ?".

R�spunsul nostru ar trebui s� fie: "Aleg s� nu mor deloc !".

Cuv�ntul "liberal", din punctul meu de vedere,

e a�a cum spunea fratele Malcolm: "Ave�i de-a face cu vulpi �i lupi."

�i liberalii sunt vulpile...

�i, �n acest caz, acei a�a-zi�i conservatori sau republicani,

sunt lupii !

Dar ambii vor s� te devoreze !

Ambii vor s� te devoreze, s� te m�n�nce, s� te lase f�r� drepturi !

Despre asta este vorba, de fapt.

Deci plec�nd de la populi�tii de la 1890,

care au �nceput ca o mi�care multi rasial� la 1890,

ace�tia au fost absorbi�i de partidul democrat,

care era un partid segrega�ionist.

Deci a distrus mi�carea populist�.

Iar �n anii '30, mi�carea sindical� a fost complet absorbit� de Partidul Democrat.

�i asta a �nsemnat, c� atunci c�nd Roosevelt a dorit s� garanteze reforme,

a ajutat muncitorii,

iar c�nd Roosevelt s-a decis s� fie contra clasei muncitoare,

a lezat mi�carea muncitoreasc�

�i a l�sat mi�carea muncitoreasc� f�r� putere politic� �i incapabil� s� lupte,

fiindc� muncitorii erau loiali lui Roosevelt.

Deci acesta a fost rolul istoric jucat de Partidul Democrat

�i, din nefericire, continu� s� joace acest rol �i acum.

Ei bine, fenomenul "Obama" reprezint�...

o incredibil� speran�� a oamenilor din SUA �i chiar din �ntreaga lume,

fiindc� Obama inspir� �i a inspirat guverne �i oameni din �ntreaga lume.

Deci, reprezint� st�p�nirea frustr�rilor din ultimii 34 de ani,

ini�iate de contrarevolu�ia neoliberal�

�i a �ns�m�n�at, ad�nc, dorin�a de schimbare fundamental�,

schimbare social�, economic�, politic� �i cultural�.

Deci a fost un mare val de sprijin pentru Obama,

ce reprezenta acele sentimente �i dorin�e de schimbare.

�i, grupurile conduc�toare, marii conservatori din Partidul Democrat,

de pe Wall Street �i din marile institu�ii financiare �i corpora�ii transna�ionale

- cei boga�i - au spus: "Uau, nu ne putem descurca cu un mare val popular !

Trebuie s� �nglob�m �i s� control�m acest mare val populist !".

�n aceast� sear�, o conversa�ie extraordinar� cu trei gigan�i ai politicii externe:

fostul secretar de stat, Henry Kissinger,

fostul consilier pentru securitatea na�ional�, Brent Scowcroft,

�i fostul consilier pentru securitatea na�ional�, Zbigniew Brzezinski.

I-am intervievat �n New York, ieri sear�,

la un eveniment organizat de Centrul pentru Studii Strategice �i Interna�ionale.

Conversa�ia a avut loc �n "Camera Curcubeului",

la etajul Centrului Rockefeller, aici �n New York.

Trezirea politic�, ce are loc pe plan mondial,

este o provocare major� pentru America.

Asta fiindc� lumea este mult mai ner�bd�toare, mai agitat�,

are aspira�ii ce nu mai sunt u�or de satisf�cut.

�i, dac� America trebuie s� conduc�,

trebuie s� se raporteze, cumva,

la aceste aspira�ii politice noi, energice, intense,

care fac aceast� epoc� at�t de diferit� chiar �i de trecutul recent.

I se poate da un nou av�nt politicii externe americane,

�n parte, fiindc� speran�a �n el este at�t de extraordinar�.

Cred c� sarcina sa va fi s� dezvolte o strategie global� pentru America,

�n aceast� perioad�, �n care chiar �i o nou� ordine mondial� poate fi creat�.

Este o mare �ans� �i nu o criz�, de fapt.

�i uite-l pe pre�edintele ales, Barack Obama !

Este r�spunsul dat speran�elor r�sp�ndite prin �coli �i biserici,

�ntr-un num�r nemaiv�zut pentru aceast� na�iune,

de oameni care au a�teptat 3 ore sau 4 ore,

unii pentru prima dat� �n via��.

Fiindc� ei au crezut c� de aceast� dat� trebuie s� fie diferit,

c� vocile lor ar putea provoca acea diferen��.

V� promit c� dac� nu ne vom retrage trupele, p�n� voi ajunge pre�edinte,

este primul lucru pe care �l voi face:

voi aduce trupele noastre acas�, pun�nd cap�t acestui r�zboi.

Pute�i fi siguri de asta !

C�nd promit c� vom �ncheia acest r�zboi din Irak, �n 2009,

vreau ca poporul american s� �n�eleag�,

c� m-am opus acestui r�zboi �n 2002, 2003,

...4,

...5,

...6

�i 7.

Deci pute�i avea �ncredere, c� voi fi hot�r�t s� termin acest r�zboi.

Iran cheltuie�te 1/100 din c�t cheltuim noi cu armata.

Iran, Cuba, Venezuela,

aceste ��ri sunt minuscule,

comparate cu Uniunea Sovietic�.

Nu sunt o amenin�are serioas� pentru noi !

Cred c� e vremea s� punem cap�t embargoului asupra Cubei

�i cred asta fiindc�, dac� ne g�ndim la ceea ce se �nt�mpl� pe plan interna�ional,

planeta noastr� e mic� �i provoac� schimb�ri �n politica noastr� extern�.

�i trebuie s� ne concentr�m pe intensificarea terorismului

�i asupra problemelor comerciale �i economiei.

�i trebuie s� ne asigur�m c� alte ��ri �i na�iuni �n curs de dezvoltare,

furnizeaz� hran� oamenilor �i respect� drepturile omului,

c� climatul lor politic este stabil �i sigur,

pentru ca ei s� ia parte la viitorul m�re� al �ntregii planete.

Trebuie �nchis Guantanamo, restaurat "habeas corpus",

s� refuz�m extr�d�rile

�i �nregistr�rile f�r� mandat.

Am spus-o repetat, c� inten�ionez s� �nchid Guantanamo �i m� voi �ine de cuv�nt.

Am spus-o repetat c� America nu tortureaz�

�i m� voi asigura c� nu tortur�m.

Sunt doar p�r�i ale unui efort de a rec�tiga...

statutul moral al Americii �n lume.

�i, ca pre�edinte, voi face imposibil pentru congresmani �i lobbyi�ti,

s� sprijine proiecte dubioase

sau bun�starea corpora�iilor, prin legi, c�nd nimeni nu este atent.

Fiindc�, dac� voi fi pre�edinte, �edin�ele �i legile vor fi deschise publicului.

"F�r� alte secrete" - �sta e angajamentul pe care vi-l fac ca pre�edinte !

C�nd se va dezbate o lege de impozitare �n Congres,

ve�i �ti numele corpora�iilor care ar beneficia de ea

�i c��i bani ar putea primi

�i vom pune orice reducere de taxe, corporatist�

�i orice proiect legislativ, online, pentru ca orice american s� poat� vedea.

Ve�i �ti cine le-a solicitat

�i ve�i constata dac� reprezentantul vostru chiar v� reprezint�.

Vom folosi panouri solare �i turbine eoliene

�i ma�ini economice, �ncep�nd de m�ine.

Dumnezeu ne va ajuta s� termin�m cu dependen�a de petrolul str�in

�i s� ne salv�m planeta.

Noi asigur�m acum dezvoltarea corpora�iilor �i achizi�iile lor,

o lume �n care Banca Mondial� vrea ca toat� lumea s� depind� de ea.

Vom construi o nou� gril� energetic� pentru popula�ie,

�n Louisiana �i restul Americii.

Vom construi infrastructura american� a secolului XXI.

Contest vechea teorie,

care spune c� trebuie s� le d�m, mai mult, miliardarilor �i marilor corpora�ii

�i s� sper�m c� prosperitatea va cobor� �i asupra celorlal�i.

Ultimul lucru pe care ni-l putem permite,

ar fi �nc� patru ani cu nimeni la Washington, care s� supravegheze Wall Street,

fiindc� politicienii �i lobbyi�tii ucid reglement�rile de bun sim�.

Acestea sunt teoriile, ce ne-au b�gat �n acest necaz.

Nu au func�ionat �i e vremea pentru schimbare

�i de aceea candidez pentru pre�edin�ia SUA.

Subven�ionarea b�ncilor Wall Street !

Ca pre�edinte m� voi asigura

c� planul de ajutor financiar va ajuta blocarea prescrierilor

�i v� va proteja banii, �n loc s� �mbog��easc� directori de b�nci.

�i voi pune la loc reglement�rile de bun sim�,

la care m-am referit �n toat� aceast� campanie,

pentru ca Wall Street s� nu mai poat� provoca, iar, o astfel de criz�.

Aceasta e schimbarea de care avem nevoie !

A trecut mult� vreme...

dar ast� sear�...

din cauza a ceea ce am f�cut �n aceast� zi,

�n aceste alegeri,

�n acest moment definitoriu,

schimbarea a sosit �n America !

Este absolut adev�rat, c� NAFTA a fost o eroare.

Conduc�torii campaniei lui Obama,

au sunat guvernul canadian, �n ultima lun�,

pentru a le spune, c� atunci c�nd senatorul Obama vorbe�te de abandonul comer�ului liber

guvernul canadian n-ar trebui s� fie �ngrijorat.

Ace�tia afirm� c� nu e dec�t retoric� de campanie

�i nu trebuie luat� �n serios.

- E adev�rat c� a�i sunat guvernul canadian,

afirm�nd c� ce a�i spus despre NAFTA e doar retoric� de campanie ?

- Aceasta a fost declara�ia guvernului canadian

�i nu �tiu ce surse au avut, fiindc� nu era adev�rat.

Dup� toate neg�rile,

surse de la cel mai �nalt nivel al guvernului canadian,

ce au confirmat, ini�ial, c� au primit un astfel de telefon,

t�rziu, �n aceast� dup� amiaz�, au reconfirmat,

c� au primit un astfel de telefon.

Cum Dumnezeu putem vorbi de democra�ie,

c�nd o mic� sec�iune a societ��ii controleaz�...

resursele financiare �i materiale ale societ��ii ?

Cum ai putea avea un sistem democratic,

SUA fiind cel mai bun exemplu,

c�nd 1 sau 2 sau 3% din popula�ie de�in majoritatea bog��iei societ��ii ?

Cum ai putea avea o democra�ie, fiindc� puterea economic� denot� influen�� politic� ?

A�a arat� istoria !

A�a c�, �n SUA, mecanismul arat� c� cei boga�i �i puternici,

pot finan�a campanii electorale.

Dac� vrei s� fii un candidat valoros, �n orice alegeri importante din SUA,

ai nevoie de resurse vaste, de milioane �i milioane de dolari,

alegerile ar�t�nd c�te sute de milioane au fost cheltuite de fiecare candidat,

la ultimele alegeri preziden�iale.

�i, dac� nu e�ti independent �i bogat, ca Ross Perot,

c�nd ai proprii t�i bani de investit,

trebuie s� apelezi la cei care pot furniza astfel de resurse,

la cei boga�i �i puternici.

�i asta �nseamn� c� ��i subordonezi programul,

nevoilor celor boga�i �i puternici.

Acesta e mecanismul �n SUA.

Oriunde privim �n lume, vedem c� puterea economic� se traduce prin influen�� politic�.

AVENTURA AMERICAN�

Pentru a putea aprecia corect sistemul economic american,

trebuie s� �tim cum este divizat venitul na�ional, �n America.

Cu alte cuvinte, trebuie s� examin�m distribu�ia marii bog��ii,

produs� de opera�iunile capitalismului american.

Cine de�ine bog��ia Americii ?

Fiecare persoan� reprezint� 1% din num�rul familiilor americane.

Fiecare dolar reprezint� 1% din bog��ia american� de�inut� privat.

Primele 10% dintre familiile americane,

de�in 72% din bog��ie,

restul de 90% de�in�nd doar 28% din bog��ie.

Dac� analiz�m v�rful de 1%,

ei de�in 37% din bog��ie.

V�rful de 1%,

de�ine mai mult dec�t baza de 90%.

V�rful de 1%,

de�ine mai mult dec�t baza de 90%.

Sursa: Studiul Rezervei Federale asupra finan�elor de consum.

Este o plutocra�ie a acelor oameni foarte boga�i,

fiind vorba de 0,04, doar de o frac�iune dintr-un procent,

mai pu�in de 1%.

V�rful de 1% de�ine 40% ?

E mai pu�in de 1%, fiind vorba de 145.000 de indivizi,

care constituie aceast� clas� super bogat�.

�ti�i, Gore Vidal ne spunea c�...

atunci c�nd Ronald Reagan s-a dus la Bohemian Grove,

spun�nd: "Vreau s� candidez la pre�edin�ie, acum,

fiindc� e vremea mea, ca guvernator al Californiei !",

ei au spus: "Nu Ronnie, trebuie s� a�tep�i, fiindc� �n 1972 va fi 'Vicleanul Dick' !",

adic� Richard Nixon.

A dat �napoi �i nu urma s� le ia puterea boga�ilor, fiindc� servea acea putere.

D-l Reagan este pentru libertate !

�i este pentru oameni !

C�nd oamenii vorbesc despre boga�ii acestei ��ri,

nu prea par s� aib� idee, c�t de boga�i sunt ace�tia, �n realitate.

V�rful acelei frac�iuni pe care am amintit-o, de 1%,

are averi care, pur �i simplu, ies din grafic.

O analogie ar fi c� dac�...

ne-am putea reprezenta venitul �i bog��ia,

prin mici cuburi, cu care se joac� copiii,

fiecare cub reprezent�nd o mie de dolari,

majoritatea am ob�ine o gr�mad�, care ar urca �ntre 1,8 �i 4,5 metri, cel mult,

dar, pentru acei super boga�i,

�n cea mai fidel� analogie,

gr�mada de cuburi ar urca de multe ori deasupra turnului Eiffel,

ar fi de multe ori mai �nalt� dec�t turnul Eiffel,

ar fi dincolo de vederea noastr�.

Concentr�rile de averi �i putere,

sunt fundamental antidemocrate.

Oriunde ai de-a face cu o monarhie sau o corpora�ie gigant,

cum ar fi Compania Indiei Orientale,

vei avea o for�� �n societate, care va domina, va dicta �i va controla.

Compania a avut asemenea succes,

�nc�t a �ncetat s� mai fie un simplu imperiu comercial �i a devenit unul politic.

�i, la apogeu, avea propria sa armat�, de aproape 200.000 de oameni.

La �nceputul sec. XIX controla majoritatea Indiei,

f�c�nd legi �i �ncas�nd impozite.

Ast�zi tr�im �ntr-o societate,

care este, probabil, mult mai stratificat� economic, dec�t orice alt� �ar� din lume.

Literalmente...

2-3% dintre americanii boga�i,

st�p�nesc �i controleaz�, probabil, 80% din tot ce avem �n �ar�.

�i am v�zut cum aceste politici procorporatiste, din ultimii 20 de ani,

au devenit predominante,

clasa mijlocie a fost decimat�,

iar super boga�ii au dus-o foarte bine.

De fapt, numai super boga�ii au dus-o chiar bine.

Fundamental, cred c� problema const� �n acest sistem, pe care �l avem �n SUA,

al politicii care este subordonat� averilor private.

�i chiar un candidat ca Barack Obama,

care s-a prezentat ca un agent al schimb�rii

�i care, de fapt, a primit un num�r record de contribu�ii,

de la clasa american� s�rac� sau medie,

a reu�it, simultan, s� primeasc� un num�r record de contribu�ii,

de la marile cercuri financiare,

industria asigur�rilor �i, �n special, Wall Street.

�i c�nd sistemul t�u politic depinde de cine poate pune mai mul�i bani,

�ntr-o propagand� televizat�, practic, o reclam� televizat�

�i asta �l determin� pe cel mai bun din curs�,

dac� po�i angaja cei mai buni indivizi specializa�i �n rela�ii publice

�i dac� po�i str�nge suficien�i bani,

pentru a derula o campanie care s� cople�easc� mass media,

dac� po�i face asta, �ansele tale de succes sunt poate de 4 sau 5 la 1.

C�t despre el ca fiind un fenomen...

singurul fenomen reprezentat de Obama, a fost crea�ia �i manipularea mass media.

A fost o marc� comercial�,

marca comercial� "Obama".

Este crea�ia...

�i continu� s� fie crea�ia/manipularea mass mediei corporatiste.

Haide�i s� o recunoa�tem sinceri !

Speran�� ?

Cum de au �ndr�znit s� foloseasc� �i s� denatureze acel cuv�nt,

la modul �n care marca "Obama",

l-a folosit �i denaturat ?

Lumea reclamei ofer� un premiu anual,

pentru cea mai bun� campanie de reclam� a anului.

�n 2008 l-au oferit campaniei Obama,

care a �nvins concuren�i comerciali.

Ideea este comercializarea candida�ilor, la fel cum facem cu pasta de din�i

sau medicamentele sau automobilele.

Desigur c� ajut� dac� ai mul�ime de bani

�i, de fapt, Obama l-a dep�it grandios pe McCain, la capitolul cheltuieli,

ajutat de contribu�iilor generoase venite din partea industriei financiare.

A fost candidatul lor

�i politicile sale vor r�spunde, probabil, aleg�torilor lui.

2 ani mai t�rziu...

Pe 16 septembrie 2010, Biroul de Recens�m�nt a raportat

c� s�r�cia �n SUA a crescut la 43,6 milioane, �n 2009,

o cre�tere cu 3,8 milioane �n ultimul an.

Este cea mai mare cifr�, de la prima estimare f�cut� �n 1959.

Ur�sc acest loc !

Potrivit Institutului de Politici Economice,

unul din patru copii americani, tr�ie�te acum �n s�r�cie.

Pentru negri, raportul este de peste 1/3 �i la fel e pentru hispanici.

PRIMUL DINEU DE STAT MARELE UMBRAR PENTRU MARILE NUME

23.11.2010: NY Times raporteaz� profituri record ale corpora�iilor, �n ultimul an,

�nregistr�nd "cel mai bun trimestru al lor dintotdeauna".

Sistemul bipartid

Pre�edintele George Bush a impus un plan multi miliard, de subven�ionare Wall Street,

�ntr-o �ntrunire istoric�, �mpreun� cu cei doi oameni ce lupt� s�-i urmeze.

�ntr-un comunicat comun al campaniilor McCain �i Obama,

ambii au fost de acord, c� propunerea administra�iei Bush e gre�it�,

dar c� vor lucra �mpreun� pentru a g�si o solu�ie.

"Democra�ia noastr� exist� doar cu numele...

fiindc� alegerile noastre sunt practic identice."

Democra�ii �i republicanii din Congres sunt �ngrijora�i, pe drept, �n acest sens.

�tiu c� mul�i americani �mp�rt�esc aceast� �ngrijorare.

Este clar, totu�i, c� asta trebuie s� facem acum,

pentru a preveni transformarea crizei �ntr-o catastrof�.

Dac� legea de subven�ionare va pica, iar�i, �n Congres,

actuala criz� se va transforma �ntr-un dezastru.

80% dintre americani s-au opus planului de finan�are.

S� v� fie ru�ine !

S� v� fie ru�ine !

Face�i cur��enie pentru mine, acum !

Subven�iona�i oamenii muncitori, nu bog�ta�ii !

Contribuabilii �i vor banii �napoi !

Claxona�i, dac� �i ur��i pe bancherii ipotecari !

Opri�i l�comia corporatist� !

E capitalism pro�tilor !

Wall Street �i Madoff mi-au luat impozitele !

F�r� subven�ii ! Trimite�i-i la �nchisoare !

- Nu mai sunt necesare subven�iile !

Ar trebui... �i nu e subven�ie, ci cadou

�i este un cadou ce va crea o nou� cleptocra�ie a miliardarilor.

Desigur c� trebuiesc protejate economiile oamenilor, de la b�nci,

desigur c� trebuie protejat chiar �i fondul de bani al pie�ei,

dar nu trebuiesc proteja�i to�i ace�ti bani,

chiar de la v�rful piramidei,

fiindc�, to�i ace�ti bani care sunt proteja�i, sunt datoriile altor oameni.

- Iar e vorba de armele de nimicire �n mas� din Irak !

- Da !

Panic�m oamenii, �i-i facem s� cread� c� este o urgen��.

Nu e nici o urgen��.

Esen�ial e doar o �n�el�ciune

�i nu po�i face un astfel de lucru, dec�t �n condi�ii de urgen��,

de regul� cu acelea�i v�rs�ri de s�nge, ca Pinochet c�nd a introdus pia�a liber�,

cu for�a �i cu arma.

�i legat de guvernul federal,

adic� republicani �i democra�i lucr�nd �mpreun�...

�i singurul lucru mai prost,

dec�t un republican sau democrat,

este c�nd ace�ti nemernici colaboreaz�.

Avem un sistem bipartid:

Partidul Democrat,

care e un partid lipsit de idei

�i Partidul Republican,

care e un partid numai cu idei proaste.

�i modul �n care func�ioneaz� e urm�torul !

Republicanii se ridic� �n Congres, spun�nd:

"Avem o idee cu adev�rat proast� !"...

iar democra�ii spun:

"�i noi o putem face praf !".

Aceast� lege nu are leg�tur�,

cu absurditatea introducerii vulpii �n cote�ul g�inilor.

�mi vine foarte greu s� �n�eleg,

de ce d�m 700 de miliarde de dolari Secretarului Trezoreriei,

care este fostul director al Goldman Sachs,

care, �mpreun� cu alte institu�ii financiare,

ne-au b�gat, de fapt, �n aceast� problem�.

- Dac� avem at�t de mul�i bani, cum de nu sunt cheltui�i,

pentru a crea locuri de munc� pentru milioane de �omeri

�i de ce continu�m s� auzim, c� �ara e �n refacere ?

- Da, e chiar o nebunie !

Adic� dac� am fi luat 1,4 trilioane de dolari,

care au fost cheltui�i, ini�ial, pe subven�ionarea b�ncilor

�i am fi redistribuit acei bani milioanelor de americani,

care aveau probleme cu plata ipotecilor

�i care �i-au pierdut slujba, acum un an sau doi,

�mi amintesc c� am f�cut calculele pe spatele plicului,

determin�nd c� fiecare ar primi un cec cu 350.000 de dolari.

Motivul este c� guvernul american nu serve�te poporul

�i nu se teme de popor

�i chiar dac� �tie c� ac�iunile sale sunt p�rtinitoare

�i vor conduce, �ntr-un final, la destituirea sa,

nu se poate ab�ine, nu se poate opri s� nu o fac�.

Administrarea bog��iei presupune un mare discern�m�nt,

inima �i concentrarea unui v�n�tor...

�i �n�elegerea faptului c� bog��ia nu se refer� la bani,

ci la posibilit��ile pe care le creaz�.

A�a cum evaporarea ar putea produce turbulen�e...

pot exista momente fascinante c�nd love�te fulgerul.

V� prezent�m administrarea bog��iei de c�tre Goldman Sachs !

Cine ne-a introdus �n criza financiar� ?

Indivizi, de exemplu, ca Robert Reuben, Secretarul Trezoreriei sub Clinton !

Una dintre marile sale realiz�ri,

a fost distrugerea legisla�iei "New Deal",

numit� legea Glass-Steagall,

care proteja b�ncile comerciale de �mprumuturi riscante.

Deci se asigura c� b�ncile comerciale aveau suficiente lichidit��i,

era ceva reglementat �i era destul de sigur s�-�i duci banii la banc�.

Firmele de investi�ii, pe de alt� parte, fac �mprumuturi riscante,

�ncerc�nd s� fac� profituri foarte mari.

Dac� dau de necaz, se a�teapt� s� fie subven�ionate de guvern �.a.m.d.

Legea Glass-Steagall separa aceste probleme.

Reuben e cel ce a condus ac�iunea de abrogare a legii Glass-Steagall.

Imediat ce a f�cut asta, a p�r�sit guvernul

�i a devenit directorul City Group, o institu�ie financiar� major�

�i a folosit noile sale puteri,

pentru a permite City Group s� controleze companii de asigur�ri

�i firme de investi�ii �.a.m.d.

�i a f�cut o mul�ime de profit din asta, c��iva ani,

p�n� c�nd, desigur, tot sistemul s-a pr�bu�it.

Iar City Group prime�te, acum, zeci de miliarde de dolari din impozite, ca sprijin.

Ok, deci �sta e Robert Reuben !

El a fost succedat, ca Secretar al Trezoreriei, de Lawrence Summers.

�i ca una dintre marile min�i economice ale vremii noastre,

Larry a c�tigat o reputa�ie global�,

ca fiind capabil s� ajung� la esen�a majorit��ii conflictelor

�i a provoc�rilor politice inedite.

Privind at�t criza noastr� financiar� actual�,

c�t �i alte probleme economice presante, ale vremii,

g�ndirea, scrisul �i oratoria sa au stabilit termenii dezbaterii.

Una dintre realiz�rile principale ale lui Summers, a fost blocarea legisla�iei,

care ar fi reglementat instrumentele financiare exotice...

credite �i �mprumuturi �.a.m.d.

Religia �n baza c�reia opereaz�,

este a�a-zisa "ipotez� a eficien�ei pie�ei":

totul se va rezolva, de la sine, dac� la�i pia�a �n pace.

Este pur� magie, f�r� baze empirice sau teoretice,

dar este o unealt� bun� pentru...

na�iunile bogate ce fac mul�i bani din ea.

Deci Summers a blocat acea legisla�ie

�i, un alt factor al crizei financiare actuale dezastruoase,

este faptul c� aceste instrumente exotice,

au explodat necontrolat

�i nimeni nu mai �tie cine �i ce propriet��i are.

Deci, din nou, guvernul trebuie s� subven�ioneze boga�ii,

av�nd nevoie, desigur, de impozite.

- Geithner ce a f�cut ?

- Geithner a fost un e�ec,

�n aproape tot ce a f�cut.

Majoritatea institu�iilor care au distrus economia,

erau sub autoritatea sa direct� de reglementare.

- Cum de a fost numit Secretar al Trezoreriei ?

- Nef�c�ndu-�i deloc datoria, ca pre�edinte al Rezervei Federale din New York.

- Nu are sens deloc !

- Desigur, c� are sens !

Nu e ceva nou pentru Washington !

Oamenii care dau r�spunsul gre�it, fiind �ns� cel dorit de tine,

sunt inestimabili �i sunt adesea promova�i,

exact fiindc� sunt dispu�i s� zic� �i s� fac�,

lucruri absurde.

Tim Geithner ofer� nu doar o experien�� extins�, �n modelarea politicii economice

�i �n administrarea pie�elor financiare,

ci are �i o �n�elegere de neegalat, a actualei crize economice,

�n profunzimea, complexitatea �i urgen�a sa.

Tim nu va risipi timp inutil,

ci va �ncepe prima sa zi de munc�,

cu o intui�ie unic� asupra e�ecurilor pie�elor actuale

�i o viziune clar� asupra pa�ilor ce trebuiesc f�cu�i �n revitalizarea lor.

Mai �nt�i, haide�i s� analiz�m oamenii care au dereglementat industria.

Sunt aceea�i oameni din Casa Alb� a lui Obama.

Larry Summers este consilier economic principal,

Gary Gensler e �ef al Comisiei Comer�ului Viitor de M�rfuri.

Adic� acelora�i oameni, ce au dereglementat,

li se cere, acum, s� re-reglementeze ?

Numai cineva complet nebun ar putea crede a�a ceva !

Pre�edintele Obama l-a numit azi pe Ben Bernanke,

pentru al doilea mandat de 4 ani, ca pre�edinte al Rezervei Federale.

Pre�edintele a numit ac�iunile sale, privind criza financiar� global�,

�ndr�zne�e �i nonconformiste.

Ca expert �n cauzele marii crize, nu cred c� Ben �i-a imaginat vreodat�,

c� va fi parte a echipei responsabile pentru prevenirea altei crize.

"Bog��ia e ca apa m�rii; cu c�t bem mai mult�, cu at�t mai �nseta�i devenim."

Boga�ii �i puternicii de pe Wall Street au fost ierta�i.

S� te r�sfe�i la b�ile de la Ritz-Carlton,

implic� folosirea de uleiuri aromate,

fiecare cost�nd peste 700 de dolari, pentru mai pu�in de 100 de grame,

�n timp ce caviarul cost� peste 300.

Ruine ce transform� sute de case �n gunoi spulberat.

La doar dou� ore de Manhattan,

un ora� cade �n ruin�.

Acesta e Camden, cel mai falimentar ora� din SUA,

cu aproape 35% dintre familii tr�ind �n s�r�cie.

Un hamburger de 175 de dolari,

a fost servit la magazinul de pe Wall Street,

300 de grame de vit� Kobe, pate de g�sc�, br�nz� �nvechit� Gruyere

�i...

Cam �n asta const� toat� valoarea !

Acestea sunt trufe albe sau negre.

... �i chiar aur,

fulgi de aur, drept garnitur� la hamburger.

Nu se consum�, ci sunt doar pentru aspect !

Exist� familii ce locuiesc �n strad�.

O mam� �i copiii ei,

ce dorm �ntr-o alee,

�nghe��nd de frig.

Fiindc� dorm pe alee,

c�nd mama adoarme, copiii o supravegheaz�.

�i asta e !

Afacerile sunt impulsionate poate de bonusuri,

ce provin de pe o singur� strad�: Wall Street,

simbolul industriei financiare �i al colapsului financiar

�i al compensa�iilor record,

�n valoare de 144 de miliarde, se pare,

doar un procent din recordul anului trecut.

Goldman Sachs a rezervat 6,8 miliarde pentru bonusuri.

Caz concret: General Electric

Corpora�ia gigant a primit aproape 25 milioane dolari, drept subven�ii.

�n schimb, 18.000 de angaja�i americani au fost concedia�i.

Nu se aud promisiuni de pe aceast� strad�,

c�nd 15 milioane de americani sunt �omeri oficiali

�i, nivelul s�r�ciei �n SUA, a atins maximul ultimilor 50 de ani.

- �tie ce vrea, nu-i a�a Rocco ?

- Sigur !

Adic� ?

- Spune-le Rocco !

- Ei bine, vreau...

- Vrea mai mult, nu-i a�a Rocco ?

- Da, asta e... mai mult !

A�a e, vreau mai mult !

- O s�-�i ajung� vreodat� ?

O s�-�i ajung� Rocco ?

- Ei bine, n-am avut niciodat� !

Nu, chiar n-am avut destul !

Dar tu �tii ce vrei ?

- Da �i chiar am sperat, c�ndva, dar am renun�at.

- Ce ai sperat ?

- O lume �n care s� nu aib� loc Johnny Rocco !

- D-le pre�edinte, senatorul de Vermont este recunoscut !

- D-le pre�edinte, exist� un r�zboi �n aceast� �ar�

�i nu m� refer la r�zboiul din Irak sau din Afganistan.

Vorbesc...

de un r�zboi purtat de unii dintre cei mai boga�i �i puternici oameni, din aceast� �ar�,

�mpotriva familiilor muncitoare din SUA,

�mpotriva clasei mijlocii a ��rii, ce e pe cale de dispari�ie �i e �n�elat�.

Realitatea este c� mul�i dintre miliardarii na�iunii,

sunt pe calea r�zboiului...

vor mai mult...

mai mult, mai mult !

L�comia lor nu are limite !

�i se pare c�-�i fac prea pu�ine griji,

pentru �ara noastr� sau pentru poporul ��rii, dac� le st� �n cale,

pe drumul acumul�rii a tot mai multe bog��ii �i puteri.

�ntre 1980 �i 2005,

80% din tot venitul nou, creat �n aceast� �ar�,

a mers la v�rful de 1% -

80% din tot venitul nou.

�i de aceea oamenii se mir� �i se �ntreab�: "Ce-i cu via�a mea ?

Cum de lucrez mai mult, pentru venituri mai mici ?

Cum de sunt �ngrijorat

dac� �i copiii mei vor avea standardul de via�� pe care l-am avut eu ?"

Deci noi producem tot mai mult, pentru patron

- productivitatea cre�te -

dar patronul nu ne d� nimic mai mult.

Nu ai nevoie de un masterat �n economie

- sau s� fii profesor de economie, fiindc� oricum nu v� sf�tuiam -

dar nu ai nevoie, ca s� �n�elegi

c� dac� muncitorii produc tot mai mult, pentru patron,

dar el nu le d� tot mai mult,

atunci �ntreg beneficiul cre�terii productivit��ii,

ajunge �n profituri.

Deci oamenii ce s-au comportat ca bandi�ii, �n ultimii 30 de ani,

sunt patronii, �n primul r�nd...

�i oricine a mai prins o buc��ic�, din acele profituri ale patronilor.

�i numim pe acei oameni...

proprietari de ac�iuni.

Oamenii ce au o bucat� din companie,

pot primi o bucat� din profiturile companiei.

A�a func�ioneaz� sistemul nostru !

�i ce minunat s-au descurcat !

Esen�a pove�tii ajunge la acest apogeu !

V-am tot spus cum, America, a intrat pe panta �mprumuturilor.

S-a �ntrebat vreunul dintre voi...

de unde provin banii, ca s�-i �mprumute pe to�i acei americani ?

To�i acei bani ?

Cine-i �mprumut� ?

Care e sursa banilor ?

�i dac� �n�elege�i ce v� voi spune,

ve�i �n�elege, �n esen��, o remarcabil� calitate a societ��ii noastre,

din ultimii 30 de ani.

Fiindc� originea banilor �mprumuta�i muncitorului american,

au fost extraordinarele profituri ale afacerilor americane.

Au f�cut at�t de mul�i bani, prin cre�terea productivit��ii �i sc�derea veniturilor,

c� au revenit �i au folosit profiturile suplimentare,

pe care le-au ob�inut nepl�tind venituri mai mari,

pentru a le �mprumuta, �n schimb, muncitorilor.

G�ndi�i-v� acum �i unora chiar le va pl�cea,

c�, dac� voi era�i un afacerist, un patron...

�sta e maximum de nirvana, posibil� de ob�inut prin afaceri.

�n loc s�-�i pl�te�ti muncitorii cu sume mai mari, �n timp

- cum ei munceau mai mult �i mai bine pentru tine -

nu o faci !

�n schimb...

le d�m un �mprumut !

Pe care trebuie s� ni-l returneze,

cu dob�nd� !

Dac� a� avea un casetofon portabil, acum, a� pune imnul na�ional.

SUA are acum, de departe,

cea mai inechitabil� distribu�ie a venitului �i a bog��iei,

dintre toate ��rile mari de pe Terra.

C�nd eram la �coal�...

obi�nuiam s� citim manualele, ce vorbeau despre republicile bananiere,

din America Latin�.

Citeam �n c�r�i despre ��ri �n care o m�n� de oameni,

posedau �i controlau majoritatea averii acelor ��ri.

Ei bine, ce crede�i ?

Exact la fel se �nt�mpl�, ast�zi, �n SUA.

Deci sunt sigur c�, imediat, "amicii" mei vor veni la microfon spun�nd:

"Suntem foarte �ngrijora�i de deficit,

suntem foarte �ngrijora�i de datoria na�ional� !"

dar sunt mai �ngrijora�i de ob�inerea de scutiri fiscale uria�e,

pentru cei mai boga�i oameni din aceast� �ar�.

Dar, d-le pre�edinte, problema impozit�rii este doar o parte...

din ceea ce unii dintre "amicii" boga�i vor s� se �nt�mple �n aceast� �ar�.

Realitatea este...

c� mul�i dintre ace�ti indivizi vor s� readuc� SUA...

la nivelul anilor '20.

�i vor s� fac� tot posibilul, ca s� elimine orice urm� de legisla�ie social�...

pentru dezvoltarea c�reia oamenii muncii au luptat "cu ghearele �i din�ii",

pentru a aduce o oarecare stabilitate �i siguran�� �n vie�ile lor.

Sunt oameni acolo - nu to�i, dar sunt unii -

care vor s� privatizeze sau se elimine complet,

securitatea social�.

Vor privatizare �i reducerea substan�ial� a asisten�ei medicale.

Dac� ai 75 de ani �i nu ai bani:

"Baft� �ie !"

s� ob�ii asigurare de s�n�tate,

la un pre� accesibil, de la companiile private de asigur�ri.

Sunt sigur c� exist� tot felul de companii private de asigur�ri,

ce stau aliniate, ca s� aib� grij� de b�tr�nii cu venituri mici,

ce lupt� cu cancerul sau alt� boal�.

D-le pre�edinte, chiar mai mult de at�t !

Exist� conduc�tori de corpora�ii...

�i mul�i membri ai Congresului,

care nu numai c� vor s� continue,

ci vor s� extind� politicile noastre comerciale dezastruoase.

Am mers cu so�ia la cump�r�turi alalt�ieri, pentru Cr�ciun.

�i ne-am tot uitat �i, practic, orice produs de acolo din magazin,

toate m�rfurile erau din China, China �i China.

P�rem a fi o �ar�,

�n care avem un al 51-lea stat, numit China,

care fabric� practic toate produsele,

pe care le consum�m noi americanii.

O frumoas� prezentare !

"Cr�ciun fabricat �n China"

China fabric� 83% dintre to�i pomii artificiali, pentru Cr�ciun.

China este �i �ara de origine a majorit��ii ornamentelor pentru pom.

Majoritatea juc�riilor sunt fabricate �n Zhejiang, capitala juc�riilor chineze�ti.

China este �ara de origine a majorit��ii juc�riilor de plu� din SUA.

�n China, Mo� Cr�ciun este numit: Dun Che Lao Ren,

care �nseamn� "Mo� Cr�ciun".

SANIE RACHET�

SUA a importat juc�rii de 26,1 miliarde $ �n 2007.

Politica noastr� comercial� a dus la...

pierderea a milioane de slujbe bine pl�tite.

Mari corpora�ii �i directorii lor au spus:

"De ce am vrea s� reinvestim �n America,

c�nd m� pot duce �n ��ri,

�n care oamenii sunt pl�ti�i cu 50-75 cen�i pe or� ?

Asta vom face �i la naiba cu clasa muncitoare a acestei ��ri !"

Muncitorii din alte p�r�i ale lumii erau mai ieftini.

Telecomunica�iile moderne au f�cut posibil�

coordonarea directorilor t�i, din toat� lumea,

la fel de repede ca a ie�i pe hol �i a vorbi cu directorul t�u,

de la cap�tul coridorului.

A�a c� America �i-a externalizat produc�ia, la modul generalizat.

V� arunc iar o mic� statistic�, fiindc� asta se a�teapt� de la economi�ti.

Nu prea mult, doar pu�in, c�t s� v� reaminti�i c� sunt economist.

60% dintre produsele ce vin �n SUA din China,

sunt produse de filiale ale corpora�iilor americane.

Exist� marea tenta�ie �n aceast� �ar�, s� vorbim despre chinezi.

Da, muncitorii chinezi le-au fabricat !

Dar 60% dintre m�rfurile ce vin aici,

sunt produse de filiale americane,

de companii americane ce angajeaz� muncitori chinezi �n China,

fiind sunt ai naibii de ieftini, fa�� de muncitorii americani, de aici.

Deci, nu numai c� ne-am ales cu aceste politici comerciale dezastruoase,

dar sunt oameni ce vor, de fapt, s� le extind�.

Acum, unul dintre lucrurile la care vom fi martori...

va fi c� �n timp ce lupt�m cu un...

deficit enorm - care amplific� datoria na�ional� -

provocat de r�zboaiele din Irak �i Afganistan...

provocat de scutirile fiscale pentru cei boga�i...

provocat de un program de asisten�� medical� neachitat,

provocat de subven�ionarea Wall Street,

va urca deficitul �i datoria na�ional�,

f�c�nd oamenii s� spun�: "Oh, Doamne, avem toate acele cheltuieli,

�i acum trebuie s� d�m scutiri fiscale milionarilor �i miliardarilor,

dar vrem s� echilibr�m bugetul !

Doamne, oare cum o vom face !"

Ei bine, evident, c� �tim cum s-o facem !

Vom reduce asisten�a medical�,

vom t�ia fonduri de la educa�ie,

vom t�ia fondurile asisten�ei sociale,

vom t�ia din programele de �omaj.

Nu vom mai avea bani pentru muncitori

�i atunci vom t�ia bonurile de alimente,

�i sigur c� nu vor extinde compensa�iile de �omaj.

Avem o prioritate mai �nalt�, d-le pre�edinte:

s� reducem, s� reducem, s� reducem,

ca s� d�m scutiri fiscale miliardarilor !

Adic� �sta e rostul acestui loc, nu-i a�a ?

Ei au finan�at campaniile �i ob�in ce le convine.

- V�nez reportaje despre nout��ile financiare

�i ast�zi vorbim cu un adev�rat irlandez,

cineva implicat �n afaceri financiare.

Ce se �nt�mpl� �n Irlanda cu "tigrul celtic" �i...

b�ncile care fac at�t r�u prin criz� ?

Care e povestea ?

- Chiar vrei s� �tii ? - Mi-ar pl�cea s� �tiu !

- Ei bine, am s�-�i spun ce se �nt�mpl� �n tot occidentul, de 20 sau 30 de ani.

L�comie, l�comie �i tot mai mult� l�comie �i bani ieftini !

�i, �n Irlanda, e o tragedie ce s-a �nt�mplat cu "tigrul" !

Ar fi cam patru cauze:

am avut un guvern foarte prost

�i un parlament ce dormea c�nd vota;

am avut investitori foarte necinsti�i �i permisivi �i corup�i

�i, desigur, mai presus de toate,

ni�te nenoroci�i de bancheri.

Nenoroci�ii de bancheri, ace�ti tic�lo�i,

care, �n ultimii 20-30 de ani, �i-au acordat aceste bonusuri imense,

ace�ti func�ionari �i directori de b�nci.

Spre ghinionul clasei muncitoare, �i-au dat aceste bonusuri �i salarii uria�e.

Dar dac� tu ai fi fost unul dintre ace�ti tic�lo�i,

ar fi trebuit s� fii aruncat �n �nchisoare �i cheia s� fie aruncat� pe tot restul vie�ii.

�i �tii ceva domnule, dac� te-ai fi implicat, fiind un om obi�nuit

�i ai fi vrut s� sco�i mult profit din asta,

din magazine �i super magazine, ce hr�nesc familii, ce crezi ?

Ai fi ajuns la tribunal, dar ace�ti nemernici tr�iesc f�r� probleme prin lume,

pe spinarea ghinioni�tilor oameni ai muncii.

�i cine va pl�ti ?

Am omor�t urm�toarele dou� genera�ii, poate �i cine va pl�ti pentru asta ?

Muncitorul !

Avem muncitorul, micul fermier, pescarul...

asistenta, profesorul, poli�istul, pompierul, instalatorul, t�mplarul.

La dracu omule, asta e o glum� proast� !

- Deci am impresia c� ai fi un pic nemul�umit ?

- Ai dreptate domnule !

�i apropo, hai s� nu fim prea �ng�mfa�i

�i s� ne asum�m merite.

Vai de via�a oamenilor din ultimii 30 de ani !

Hei, dar poate vom ajunge to�i la lumin� !

- �i, �ti�i, vorbind de "tigrul celtic" pe care l-a�i men�ionat,

�tia�i c� Michael Flatley e din Chicago, de fapt, �n alt� ordine de idei ?

- La naiba !

Ei bine...

ideea ca eu s� le dau sfaturi conduc�torilor SUA e cam comic�,

fiindc� nu v�d de ce m-ar asculta - se ascult� doar �ntre ei �i nu pe unii ca mine.

Dar primul sfat pe care l-a� da liderilor SUA, presupun�nd c� l-ar asculta,

s-ar referi la o pancart�, pe care am v�zut-o �n New York Times,

la o demonstra�ie din Wall Street, din octombrie 2008, dup� criz�.

Erau demonstran�i care purtau o pancart� uria��,

pe care scria: "S�ri�i, nenoroci�ilor !".

Deci �sta e primul sfat pe care l-a� da: s� sar� de pe cel mai �nalt loc posibil.

Bloomberg raporteaz� c� guvernul SUA �i Rezerva Federal�,

au cheltuit, �mprumutat sau promis 12,8 trilioane $, pentru subven�ii.

P�n� acum...

Este cel mai mare transfer de avere, din istoria uman�.

�ntre timp, administra�ia Obama...

A amplificat dramatic secretismul guvernamental,

bloc�nd mai multe cereri, �n 2009, pe Legea FOIA, dec�t Bush �n 2008.

Lupt� pentru imunitate guvernamental�, �n procesele de spionaj casnic.

Extinde Legea "Patriot", f�r� s� fac� vreo reform�.

Atac� furnizorii de informa�ii guvernamentale,

mai mult ca orice alt pre�edinte din istorie.

For�eaz� testarea ADN, pentru cei aresta�i pentru crime,

indiferent dac� au fost sau nu condamna�i.

Ignor�nd 70% dintre americani, ce doresc asisten�� medical� generalizat�,

Obama �ncheie �n�elegeri secrete cu industria farmaceutic� �i a asigur�rilor,

pentru distrugerea oric�rei "op�iuni publice",

�n timp ce, simultan, �i face propagand� public�.

Folose�te declara�ii scrise, pentru a ignora standardele de munc� �i mediu,

�n beneficiul FMI �i al B�ncii Mondiale.

Acord� permise pentru BP �i alte companii petroliere,

except�ndu-i de la legisla�ia de protec�ie a mediului.

Anun�� �mprumuturi guvernamentale de peste 8 miliarde $,

pentru promovarea energiei nucleare.

�l nume�te pe fostul lobbyist Monsanto, Michael Taylor,

ca �ar al siguran�ei alimentare americane...

Numit� "cea mai diabolic� corpora�ie a lumii", de jurnalistul Jeffrey Smith,

Monsanto furnizeaz� semin�ele pentru 90% dintre recoltele mondiale modificate genetic.

Nume�te fanatica activist� anti-marijuana, Michelle Leonhart, la conducerea DEA.

Lanseaz� raiduri FBI asupra activi�tilor anti r�zboi din Chicago �i Minneapolis.

S� te opui r�zboiului nu este o crim� !

- Este un r�zboi contra neamului sau mai degrab� unul contra terorismului ?

Asta se �ntreab� mul�i, mai ales dup� raidurile FBI,

asupra caselor unor lideri �i activi�ti anti r�zboi din Minneapolis, Chicago

�i poate �i alte ora�e din Midwest.

Membri ai Comandoului Antiterorist �ntrunit al FBI,

se pare c� au confiscat fotografii personale, computere �i celulare,

�nm�n�nd �i cita�ii �n fa�a marelui juriu, c�torva activi�ti.

- Ei bine, protestatarii anti r�zboi, �n�i�i, au spus

c� este o �ncercare de a...

o �ncercare de a-i intimida,

pentru a �nceta s� mai organizeze demonstra�ii anti r�zboi.

Cred c� este mult mai serios chiar �i dec�t asta

�i, ceea ce face guvernul Statelor Unite,

este �ntip�rirea �n mintea publicului,

c� oricine critic� a�a-zisul "r�zboi contra terorii",

acord� un ajutor material terorismului.

Vede�i, nu mai avem un r�zboi contra Irak

sau unul contra Afganistanului,

ci avem unul contra terorii.

�i, sub pretextul terorii, guvernul ne-a despuiat de unele libert��i.

�i ceea ce fac acum, nu e dec�t s� creeze o impresie

�i s� ob�in� acceptul public asupra ideii,

c� cei ce protesteaz� contra r�zboiului anti teroare, colaboreaz� cu terori�tii.

�i defini�ia "sprijinului material",

corespunde unui termen foarte vag, specific statului poli�ienesc,

care poate fi interpretat oricum vrea guvernul.

- Pre�edintele Obama a semnat o legisla�ie controversat�,

de scutiri fiscale de 858 miliarde dolari, vinerea trecut�.

Cel pu�in un sfert din deducerile fiscale aferente,

va merge la cei mai boga�i 1% dintre cet��eni

�i singurii ce vor avea impozite mai mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i...

�i singurii ce vor avea impozite mai mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i...

�i singurii ce vor avea impozite mai mari vor fi muncitorii prost pl�ti�i.

Simultan cu promulgarea acestei legisla�ii fiscale...

ce va m�ri impozitele muncitorilor s�raci

�i le va sc�dea, desigur, pe cele ale celor mai boga�i americani,

s-a f�cut leg�tura �ntre r�zboi �i cheltuielile de r�zboi,

cu ce se cheltuie acas�, pentru combaterea s�r�ciei de aici.

- Ei bine, asta a devenit tema predominant�,

a ceea ce are loc acas�,

mai ales �n ultimii ani ai r�zboiului din Vietnam,

�n special fiindc� ne �nglod�m �n datorii,

construind un sistem bazat pe datorii.

Care este folosit apoi drept scuz�,

pentru a reduce veniturile sau a afecta sisteme ca asisten�a social�.

Unul dintre cele mai d�un�toare lucruri, f�cute de Obama prin aceast� lege,

a fost reducerea contribu�iei la asisten�a social�,

fiindc� ea e urm�toarea pe list�,

ca �i cre�terea deficitului cu 700-900 miliarde dolari.

�i ce este �nfrico��tor la mi�c�ri precum "Tea Party",

este c� furnizeaz� un gen de motiva�ie emo�ional�,

sub forma rasismului, desigur,

�ndreptat contra muncitorilor la negru, a musulmanilor.

Face parte din limbajul acestei d�un�toare aripi de dreapta,

care ia totul la modul militar,

de parc� armata n-ar face parte din guvern.

Este o politic� ira�ional� !

Nimeni nu vrea s�-i sufle guvernul �n ceaf�,

dar to�i vor extinderea indemniza�iei de �omaj, securitate social�, asisten�� medical�

�i desigur s� nu se ating� marea for�� care distruge �ara din interior,

care este complexul militar-industrial,

ce consum� 50% din fondurile op�ionale.

Deci, fiindc� acest deficit a atins cea mai mare valoare din istoria uman�

�i continu� s� creasc�

�i exist� o incapacitate de a pune la �ndoial�,

calitatea auto-distructiv� a industriei de armament,

totul cade apoi �n spinarea clasei muncitoare,

care se afl� deja �ntr-o str�mtoare financiar� extraordinar�

�i pe clasa mijlocie.

- Viitorul pre�edinte al Comitetului pentru servicii financiare, Spencer Bachus,

a spus, la Washington, c� b�ncile trebuiesc reglementate.

Opinia mea e c� Washingtonul �i legislatorii sunt acolo ca s� serveasc� b�ncile.

- P�i, cam asta le-a fost politica, de la Bill Clinton �ncoace.

- Aprecierea ta asupra pre�edintelui Obama ?

- Un dezastru !

Copilul poster, responsabil de falimentul clasei liberale.

Cineva care ca �i Clinton se auto consider� liberal,

care folose�te limbajul tradi�ional al liberalismului,

dar care a declan�at r�zboi contra valorilor fundamentale ale liberalismului,

fiind motiv de �ngrijorare, pentru cei dinafara cercului �ngust al elitei puterii.

�i cuv�ntul tragedie este foarte potrivit,

fiindc� Obama s-a coalizat cu interesele corporatiste pentru a ob�ine puterea.

Este respins �i dat la o parte acum, de aceste interese, care nu mai au nevoie de el.

A func�ionat ca marc� comercial�, dup� dezastruo�ii 8 ani ai lui George Bush

�i suntem martorii unei �ncerc�ri �nc� �i mai la�e, din partea Casei Albe,

de a fi pe placul for�elor care distrug SUA, literalmente.

Suntem pe cale s� reconfigur�m aceast� �ar�, �ntr-o form� neo distructiv�.

54% din impozitele federale ale SUA merg c�tre armat�.

19% abia acoper� dob�nzile tuturor r�zboaielor care s-au terminat deja.

Deci la ce se pricepe SUA, este s� invadeze alte ��ri

�i s�-�i exercite puterea militar� pe plan extern

sau prin bazele militare, al c�ror num�r exact pare s� nu-l mai �tie nimeni.

Dac� suni la Pentagon, nu-�i vor putea spune dac� sunt 700, 800, 900 sau 1.000 de baze.

Nu mai �tiu c��i oameni au sub arme,

undeva �ntre 2 �i 3,5 milioane,

direct sau indirect, prin folosirea mercenarilor.

Adic� este un imperiu nebun �i monolitic, �n stil roman.

�n cartea sa, "Dreams for my father",

Obama se refer� la slujba avut� dup� absolvire,

la Universitatea Columbia, �n 1983.

κi descrie angajatorul ca pe un, citez:

"o firm� de consiliere pentru corpora�iile multina�ionale",

terminat citatul.

Deci, din anumite motive, nu spune cine i-a fost angajatorul sau ce a f�cut acolo.

Angajatorul a fost Business International Corporation,

ce are o lung� istorie de acoperire a opera�iunilor CIA

�i de infiltrare a unui sindicat.

Cunosc asta, fiindc� a fost activ� �n special �n propria mea �ar�, Australia.

Obama nu spune ce a f�cut la Business International

�i ar putea fi ceva deloc sinistru,

dar pare ceva demn de a fi anchetat �i dezb�tut,

ca un indiciu privind adev�rata sa identitate, poate.

Mul�umesc !

V� mul�umesc foarte, foarte mult !

Este un bun venit foarte zgomotos...

din partea unui grup ce se presupune a fi format din lupt�tori t�cu�i.

D-le pre�edinte, este o mare onoare �i pl�cere...

s� v� urez bun venit la CIA.

Acesta este al 45-lea pre�edinte al SUA,

care �i-a umplut guvernul cu a����tori de r�zboi �i escroci corporati�ti

�i alte reziduuri ale erelor Bush �i Clinton,

ce promite nu doar acelea�i lucruri,

ci �i un r�zboi nou �n Pakistan,

justificat de cli�eele criminale ale lui Hillary Clinton,

cli�ee ca "�inte de mare valoare".

La trei zile de la instalare,

Obama ordona moartea oamenilor din ��ri �ndep�rtate...

Pakistan �i Afganistan.

T�n�rul inteligent, instalat recent la Casa Alb�,

este un foarte bun hipnotizator.

�n mijlocul unei recesiuni, cu milioane de americani ce-�i pierd slujbele �i casele,

Obama a crescut bugetul militar.

�n Columbia...

pl�nuie�te s� cheltuie 46 milioane dolari pe o nou� baz� militar�,

ce va sus�ine un regim sprijinit de deta�amente ale mor�ii

�i va continua istoria tragic� a interven�iilor Washingtonului,

�n acea regiune.

Cu ocazia evenimentului de la Praga, Obama a promis o lume f�r� arme nucleare...

"Existen�a a mii de arme nucleare...

este cea mai periculoas� mo�tenire a r�zboiului rece."

...�n fa�a audien�ei globale,

necon�tient� c� America produce noi arme tactice nucleare,

destinate spulber�rii distinc�iei dintre r�zboiul nuclear �i cel conven�ional.

Dar cred c� adev�rata tragedie...

este c�, marca Obama, pare s� fi schilodit sau absorbit,

majoritatea mi�c�rilor anti r�zboi, a mi�c�rilor pentru pace.

Grupul de congresmani, favorabil ie�irii din Iraq, s-a relaxat.

Membrii lui nici m�car nu pot exprima �n cuvinte, de ce au t�cut.

Pe 21 martie, o demonstra�ie �n fa�a Pentagonului,

a coali�iei c�ndva puternice, "United for Peace and Justice",

abia de a adunat c�teva mii de oameni.

Fostul pre�edinte al UPJ, Leslie Cagan,

a spus c� oamenii nu mai particip�, fiindc�, citez:

"Este suficient, pentru mul�i dintre ei, c� Obama are un plan contra r�zboiului

�i c� lucrurile se mi�c� �n direc�ia potrivit�".

Jonas Brothers sunt aici.

Sunt pe undeva pe acolo.

Sasha �i Malia sunt fanii lor.

Dar, b�ie�i, s� nu v� vin� vreo idee !

Am dou� cuvinte pentru voi:

"drone Predator" !

Nu le vezi niciodat� venind !

Lacrimi �i furie, dup� o alt� lovitur� aerian�,

ce a provocat, din nou, moartea civililor nevinova�i.

Acela�i gen de atac a avut loc �n Garuch,

un sat �ndep�rtat din provincia Laghman, ce a fost atacat de for�e ale coali�iei,

pentru a patra oar� �n ultimul an.

Ace�ti oameni arat� hainele celor ce au murit.

"Am pierdut totul", spune aceast� femeie, "mi-am pierdut so�ul �i cei doi fii."

"Cu ce am gre�it ?

Nu mi-a mai r�mas nimic, cu excep�ia acestor orfani."

La o zi dup� atac, s�tenii �nc� mai adun� fragmente de trupuri

�i copiii pl�ng de team�, c� bombele vor c�dea iar�i.

S�tenii spun c� s-au s�turat de bombe �i s�-�i vad� copiii murind.

"Nu exist� Al Qaeda, aici sau talibani ! ", spun ei.

Imediat dup� atac,

demonstran�ii din Laghman le cer americanilor s� p�r�seasc� �ara.

Organiza�iile drepturilor omului spun:

"Aproape 700 de civili au fost uci�i,

�n opera�iuni contra for�elor afgane..."

afirm� militantul, "... p�n� �n octombrie anul trecut."

Am spus c� trebuie m�rit� armata,

lege ce va fi aprobat�, probabil, dac� se va ajunge acolo,

dar exist�, desigur, o mul�ime de indivizi de st�nga, ce cred c� e o risip�.

Eu cred c� e important s� facem asta.

Administra�ia Obama propune �nghe�area, pe trei ani, a cheltuielilor interne,

except�nd de la reduceri Pentagonul �i Homeland Security...

Administreaz� o loca�ie ilegal�, la aerobaza Bagram,

unde Crucea Ro�ie a afirmat c� de�inu�ii sunt tortura�i.

Ast�zi pre�edintele Obama a anun�at o "victorie",

fiindc� �ine acei de�inu�i �nchi�i, pe termen nedefinit,

f�r� a primi nici o �ans�, de a-�i dovedi nevinov��ia �n tribunal.

De asemenea, administra�ia Obama va continua politica lui Bush,

a extr�d�rilor extraordinare,

trimi��nd practic suspec�ii de "terorism", �n ��ri aliate, pentru interogare.

Celula ?

Avea cam 1 metru l��ime...

1,8 metri lungime �i cam 1,5 �n�l�ime.

A fost c�minul meu, pentru 10 luni �i 10 zile.

Ori de c�te ori auzeam...

un gardian venind s�-mi deschid� u�a,

g�ndeam c� s-a terminat, c� putea fi ultima mea zi.

Era at�t de dureros...

�nc�t am uitat aproape orice moment fericit al vie�ii mele.

A condamnat cu succes copilul soldat Omar Khadr, cu dovezi ob�inute prin tortur�.

Adev�rata imagine a lui Omar Khadr, ce a fost revelat� �n ultimele luni,

a provenit din documentele guvernului SUA.

A fost dezv�luit� pentru prima dat�,

ca fiind a unui copil �nsp�im�ntat �i r�nit, de doar 15 ani.

Un copil ca oricare altul, implicat din gre�eal� �n conflictul nostru,

care nu ar avea ce c�uta aici

�i care st�tea ascuns �ntr-un tufi�, �n timpul luptelor din jurul s�u.

Omar a fost �mpu�cat �n spate, cel pu�in de dou� ori, de solda�ii americani

�i a fost, apoi, pe cale de a fi executat,

c�nd a intervenit un alt soldat.

Promite-mi c� m� vei proteja de americani !

- De americani ? - Da.

Ok, care-i treaba cu americanii ?

- Orice le-am spus americanilor nu a fost adev�rat.

Am spus asta, doar fiindc� m-au torturat foarte r�u la Bagram.

A�a c� a trebuit s� spun ce am spus.

- Nu-�i pas� de mine, de aceea...

- Ei bine, �mi pas� de tine, dar...

Un vorbitor de limb� arab� crede c� Omar Khadr spune:

"Ya ummi", �nsemn�nd "mama mea" sau "oh, mam�".

Refuz� suspendarea ajutorului militar pentru Honduras,

dup� ce o lovitur� de stat fascist�,

l-a alungat pe liderul ales democratic, Manuel Zelaya.

"Chiquita" este cea mai cunoscut� marc� mondial� de banane.

Columbia este una dintre na�iunile cele mai mari exportatoare de banane,

o industrie multina�ional�, de mai multe miliarde de dolari.

Deci, cu at�t de mul�i bani �n joc,

poate c� nu este surprinz�tor c� Chiquita s-a implicat

�ntr-un r�zboi civil columbian, s�ngeros.

�ntre 1997 �i 2004, Chiquita a dat 1,7 milioane de dolari,

paramilitarilor din United Self-Defense Forces of Colombia, cunoscu�i ca AUC,

pentru ceva caracterizat ulterior, de Chiquita, ca autoap�rare.

Dar AUC a ucis, astfel, mii de civili

�i a intimidat �i asasinat muncitori bananieri �i liderii lor sindicali.

�l nume�te pe Eric Holder, ca procuror general.

Holder a fost, anterior, avocatul Chiquita Brands International,

c�nd a fost acuzat de finan�area deta�amentelor mor�ii din Columbia.

�l nume�te pe Dennis C. Blair, ca director al National Intelligence.

�n 1999, �n timpul masacrelor din Timorul de Est,

Blair i-a prezentat generalului indonesian Wiranto,

o ofert� de amplificare a sprijinului militar.

Dup� masacre, l-a invitat pe criminalul de r�zboi,

s�-i fie oaspete personal �n Hawaii.

�n nume�te pe William Lynn, ca adjunct al Secretarului Ap�r�rii.

Lynn a fost, anterior, prim vice pre�edinte al Raytheon,

care are contracte de miliarde de dolari cu Departamentul Ap�r�rii.

Refuz� s� semneze un tratat de interzicere a folosirii minelor terestre.

Relaxeaz� restric�iile privind folosirea copiilor solda�i �n Africa.

Anun�� v�nz�ri de armament de 60 miliarde $, c�tre dictatura saudit�,

cea mai mare afacere cu armament din istorie.

Promite ajutor militar de 30 miliarde $ pentru Israel, �n deceniul urm�tor.

La doar c�teva luni, raportul Goldstone al ONU,

a acuzat Israelul de masive crime de r�zboi, �n timpul asaltului contra Gaza,

incluz�nd tiruri efectuate asupra �colilor, moscheilor �i personalului medical.

Iisuse Hristoase, e ca �i cum ai trage �n curcani !

Acord� contracte guvernamentale de 250 milioane $,

furnizorului notoriu de mercenari, Blackwater sau Xe.

Autorizeaz� asasinarea cet��enilor SUA, de peste hotare,

o "declara�ie de putere executiv� f�r� precedent".

S� analiz�m mai �nt�i controversele dintre democra�i �i republicani,

din timpul erei Bush,

c�nd au protestat violent contra administra�iei Bush,

pentru �nregistrarea audio a cet��enilor americani,

f�r� vreun mandat judiciar, la baz�.

Au obiectat c�nd administra�ia Bush a pus cet��eni non americani

sau americani, de peste hotare, �n cu�ti ca cele de la Guantanamo,

doar la afirma�ia pre�edintelui c� ar fi terori�ti.

Vorbim aici de cele mai rele aspecte ale acelor politici, dar �mpinse la extrem.

Vorbim despre cet��eni americani care nu sunt doar �nregistra�i pe band�,

f�r� s� existe acuza�ii,

ci sunt �i uci�i, asasina�i, omor��i.

Au f�cut asta, �n baza afirma�iilor de neverificat ale pre�edintelui

�i cred c� trebuie subliniat, de c�te ori s-a �nt�mplat �n deceniul trecut,

c� administra�ia �i mai ales administra�ia Obama,

au acuzat oameni c� sunt terori�ti, cea mai grav� acuza�ie

�i s-a dovedit c� nu aveau deloc dreptate.

Sute dintre oamenii ce au fost la Guantanamo,

au trebuit s� fie elibera�i din lips� de dovezi.

De c�nd Curtea Suprem� le-a garantat habeas corpus de�inu�ilor, �n 2008,

33 din 39 de de�inu�i de la Guantanamo,

�i-au adus cazurile �n fa�a justi�iei,

fiind elibera�i de judec�torii federali, fiindc� nu existau dovezi,

care s� justifice acuza�iile �mpotriva lor.

Prea pu�ine lucruri sunt mai periculoase,

dec�t s� permitem puterii executive, s� eticheteze oamenii ca terori�ti

�i s�-i trateze �n consecin��.

Cre�terea dramatic� a folosirii bombelor teleghidate, �n Pakistan,

a provocat mii de victime dintre civili.

Folosirea bombelor multiple �n Yemen, a provocat moartea a 14 "militan�i"

�i a 35 de femei �i copii.

Am dou� cuvinte pentru voi:

"drone Predator" !

Nu le vezi venind, niciodat� !

Obama �i-a �nc�lcat promisiunea de a pleca din Irak,

anun��nd r�m�nerea a peste 50.000 de militari

�i 100.000 de "antreprenori priva�i".

�n loc s� retrag� trupele, Obama doar le redenume�te for�e "de tranzi�ie".

Obama �i retrage promisiunea de a p�r�si Afganistanul, p�n� �n iulie 2011.

Mark Sedwill, cel mai �nalt reprezentant civil al NATO �n Afganistan,

sus�ine c� "tranzi�ia" spre "independen��" ar putea dura p�n� �n "2015 sau peste".

Pe Capitol Hill, rezisten�a fa�� de militarismul SUA a intrat �n colaps total.

F�r� nici un fel de opozi�ie �n Senat

�i cu doar 48 de voturi contra �n Camera Reprezentan�ilor,

Congresul a aprobat, s�pt�m�na trecut�, cel mai mare buget militar,

de la terminarea celui de-al doilea r�zboi mondial.

Doar 42 de democra�i, incluz�nd doar 12 membri negri ai Congresului,

au �ndr�znit s�-�i sfideze pre�edintele a����tor de r�zboi

�i conducerea servil� a Congresului.

Uita�i de retorica fals� a lui Obama !

Dovezile constau �n numere.

Bugetul militar �l indic� ferm pe Barack Obama,

ca pe cel mai mare partizan al r�zboiului, din ultimele dou� genera�ii.

Ast�zi, SUA, de�i este unica super putere a lumii,

cheltuie�te aproape c�t armatele restului lumii, la un loc.

Fondurile de ap�rare ale SUA, pe 2011, sunt de 725 miliarde de dolari.

China, cu a doua dintre cele mai scumpe ma�ini militare planetare,

cheltuie�te mai pu�in de 80 de miliarde de dolari anual.

Dac� Barack Obama rezist� timp de opt ani, ca pre�edinte,

este pe cale s� cheltuiasc� 5 trilioane de dolari pentru Pentagon,

cu mult mai mult dec�t George Bush,

care, la r�ndul lui, a cheltuit mult mai mult dec�t Ronald Reagan.

Dar, a�a cum se spune �n reclamele televizate,

asta nu e tot !

Bugetul de ap�rare nu include cheltuielile pentru Homeland Security,

pensiile veteranilor,

cercetarea armelor nucleare la Departamentului Energiei,

ajutoarele militare pentru alte ��ri, prin Departamentul de Stat,

programul spa�ial NASA, care nu are dec�t proiecte militare

�i dob�nzile pl�tite pentru cheltuielile militare trecute,

care au fost finan�ate prin �ndatorare.

Includerea acelor costuri ascunse ale r�zboiului,

va aduce cheltuiala pe probleme militare,

la mult peste 1 trilion de dolari anual

�i va cre�te ne�ncetat.

�n dolari reali, cheltuiala SUA cu armata,

dep�e�te orice perioad� a r�zboiului rece,

c�nd exista o alt� super putere �n competi�ie

�i e mai mult dec�t a cheltuit pre�edintele Lyndon Johnson,

la apogeul r�zboiului din Vietnam.

Dr. Martin Luther King Jr. a rupt rela�iile cu L.B.J. din cauza acelui r�zboi,

par�ial fiindc� �tia, cit�ndu-l exact pe dr. King,

c� "America nu-�i va investi niciodat� fondurile necesare sau energiile,

�n reabilitarea s�racilor s�i,

at�t timp c�t aventuri ca cea din Vietnam,

continu� s� absoarb� oameni �i aptitudini �i bani,

ca un gen de aspirator distructiv, demonic".

Obama nu e numai o continuare, a politicilor r�zboinice ale administra�iei Bush,

ci el a accelerat cobor�rea c�tre o economie de r�zboi.

R�zboiul solicit� acum Americii o asemenea maturitate,

pe care este posibil s� nu o putem atinge.

Acest mod de rezolvare a dezacordurilor nu este drept.

O na�iune care continu�, an dup� an,

s� cheltuiasc� mai mul�i bani pentru armat�,

dec�t pe programe de sus�inere social�,

se apropie de moartea spiritual�.

Cumva, aceast� nebunie trebuie s� �nceteze.

Trebuie s� ne oprim acum.

Adres�ndu-m�, ca unul ce iube�te America, liderilor propriei noastre na�iuni,

marea ini�iativ� �n acest r�zboi ne apar�ine.

Ini�iativa de a-l opri, trebuie s� ne apar�in� !

"Este naiv s� a�tep�i ca ini�iativa de reformare statal�,

s� apar�in� procesului politic, ce serve�te interesele capitalismului.

Aceast� structur� poate fi redus�, doar dac� cet��enii se retrag

�i-�i direc�ioneaz� energiile �i angajamentul civic,

c�tre g�sirea de noi moduri de trai..."

"...Vechea cet��enie trebuie �nlocuit� cu o no�iune integral�, mai cuprinz�toare,

�n care voin�a celor apolitici s� fie exprimat�, nu �ntr-unul sau dou� moduri

- votare sau protest -

ci �n mai multe."

- Asta �n�elegeai c�nd ai scris c� "fiecare institu�ie important� a ��rii,

este nedemocrat� - antidemocrat� �n spirit, proiect �i func�ionare" ?

- A�a e ! - Puternic� afirma�ie !

"Fiecare dintre institu�iile principale ale ��rii", adic� ?

- Adic� institu�iile educa�ionale, cele de mare amploare,

institu�iile guvernamentale, cele birocratice,

marile institu�ii din mass media �i comunica�ii,

institu�iile principale din domeniul economic, de asemenea

�i cred c� �i institu�iile culturale majore, similare mass media.

- Sunt antidemocrate - adic� ?

- �nsemn�nd dou� lucruri:

o dat� ierarhic, fiindc� toate sunt structuri ierarhice.

Ierarhia e echivalent� inechit��ii, unei distribu�ii inechitabile a puterii.

�n al doilea r�nd, cred c� au un caracter fundamental elitist,

ceea ce �nseamn�, c� fiecare din ele implic� o definire,

a cui ar trebui s� conduc� sau s� controleze acea institu�ie,

bazat� pe criterii care pot fi �ndeplinite numai de relativ pu�ini oameni,

a�a c� devine o cale de excludere.

- �i asta e antidemocrat, fiindc� nu consul�i �i nu implici oamenii.

Ideea de baz�, a unei democra�ii liberale,

este c� singura economie ce corespunde unei democra�ii liberale,

este capitalismul.

�i capitalismul presupune existen�a unei structuri de clas�,

�n care cei care de�in �i controleaz� mijloacele de produc�ie,

sunt proprietarii �ntregii produc�ii

�i au mult mai mult� sus�inere politic�, dec�t ceilal�i.

Pentru mine, economia politic� este ceva fundamental nedemocrat.

Deci, pentru mine, "capitalismul democrat" este o contradic�ie de termeni.

Pentru mine, singurul sistem de rela�ii sociale apropiat de democra�ie,

este dat de un �nalt nivel al independen�ei economice �i al egalit��ii economice.

Fiindc�, f�r� independen�� economic�,

adic� dac� sunt dependent de altcineva,

va trebui s� am aprobarea lui pentru a tr�i.

Ar putea fi un tip simpatic, patronul meu,

dar eu sunt slab comparativ cu el.

Sunt neajutorat comparativ cu el.

�i el are p�inea �i cu�itul

�i ar fi al naibii de bine s�-l satisfac �i s�-l �nc�nt sau am dat de necaz.

�i am intrat �n necaz la nivelul necesarului de bunuri,

ceva pe via�� �i pe moarte.

�i desigur c� nu a� tr�i bine, dar e posibil s� nu mai tr�iesc deloc.

Deci, pentru mine, democra�ia socialist� sau socialismul democratic,

este, de fapt, singura mixtur� coerent�,

dintre democra�ia politic� �i echitatea socio-economic�,

care ajunge s� fie, �n mintea mea,

ceva ce seam�n� a democra�ie.

Deci argumentez c� democra�ia capitalist�

este, de fapt, o �n�el�torie,

c� nu va fi niciodat� o democra�ie real�,

fiindc� nu poate fi.

�i, singura democra�ie real�, cel pu�in teoretic,

este o democra�ie socialist�.

�i m� vei contrazice imediat: "Dar cum a fost cu Rusia ?"

"Ce ai de spus despre Stalin sau Pol Pot

sau despre toate aceste pove�ti de groaz�,

despre societ��i care au tot �ncercat democra�ia socialist� ?"

�i r�spunsul meu, pe scurt, la o astfel de �ntrebare,

este c� au fost prea pu�ine elemente, �n acele societ��i,

pe care le-a� putea credita, �n vreun fel, ca fiind socialiste sau democrate.

�n Uniunea Sovietic�, nu oamenii au de�inut �i controlat mijloacele de produc�ie,

ci statul.

- E o cre�tere continu� �i consecvent� a centraliz�rii puterii, �n societatea noastr�.

Oamenii se g�ndesc la Ronald Reagan, ca la un oponent al puterii statale

�i ca la cineva care a vrut s� ne dea guvernul jos din spate...

"Mi-a� dori s� pot prelua conducerea,

pentru a da guvernul jos de pe spatele poporului american

�i s� v� eliberez pe voi, ca s� face�i ce �tiu eu c� pute�i face."

... dar, de fapt, una dintre mo�tenirile erei Reagan este un stat mai puternic,

un stat care nu mai face la fel de multe, �n ce prive�te reglementarea economiei,

precum statul ce a rezultat dintr-o tradi�ie gen "New Deal",

dar e un stat care �n ce prive�te problemele militare,

problemele de protec�ie a intereselor americane peste hotare,

domenii cum ar fi dezvoltarea tehnologic�

sau legea �i ordinea statal�,

toate acestea implic� extinderea puterii na�ionale.

- E de bine sau e mai r�u ? - Cred c� e mai r�u !

Cred c� e mai r�u, fiindc� a fost acompaniat�, dup� cum �tim,

de o cantitate incredibil� de apatie, din partea electoratului american,

dac� ne referim la simplul act al vot�rii.

Este un electorat mai pu�in alert �i mai pu�in implicat, la nivel na�ional.

- Spui, �n cartea ta, c� povestea SUA de apropie de un final

�i nume�ti SUA, imperiul-zombi.

�i, �n special �n lumina alegerilor recente,

c�nd �i vedem din nou pe republicani bucur�ndu-se de putere,

chiar arat� a cerc: republicani-democra�i, republicani-democra�i.

De unde va veni schimbarea de care vorbe�ti ?

- Desigur c� nu va ap�rea din interiorul sistemului existent.

Ce vedem �i ai spus �i tu, este aceast� pendulare.

Cele dou� partide sunt at�t de apropiate,

�n cadrul ideologic global, de la dreapta la st�nga,

c� nu exist� suficiente diferen�e,

a�a c� mare parte din popula�ie nu se simte deloc reprezentat�.

Motiv pentru care, votul nostru este printre cele mai reduse din lumea industrializat�.

Schimb�rile nu vor ap�rea de la "d" �i "r" - de la democra�i �i republicani -

�i faptul c� oamenii voteaz� constant �mpotriva partidului aflat la putere,

este un simptom al faptului c� oamenii sunt frustra�i.

Mesajul lor nu este c� acum �i sus�inem pe republicani

�i nici c� �n 2008 i-am sprijinit pe democra�i,

mesajul e: "Ur�m ambele partide, a�a c� vot�m NU !".

Povestea guvernului SUA,

este a imperiului economic �i politic invadator �i b�t�u� al sec. XXI.

Asta se apropie de final !

Este nes�n�tos pentru noi �i este, evident, groaznic pentru lume.

Suspiciunile legate de alegeri,

sunt extrapolate din mediul �n care func�ion�m, noi �n�ine,

un mediu �n care alegerile sunt o glum� proast�,

un mediu �n care coaforul lui Sarah Palin,

c�tig� mai mult dec�t consilierul politic al lui McCain.

De ce ?

Fiindc� are logic� !

Nu fiindc� ar fi prost,

ci fiindc� p�rul ei conteaz� mai mult, dec�t proiectele sale de politic� extern�.

De ce ?

Fiindc� popula�ia �tie c� proiectele de politic� extern� sunt minciuni.

Ei �tiu c� nu au motiv s� cread�, orice ar spune cineva, �n acest sens,

iar, pe de alt� parte, p�rul ei e real.

- Guvernatorul de Alaska, Sarah Palin,

ni s-a al�turat, din sufrageria ei din Wasilla, Alaska.

Ce �i-ai f�cut la p�r ?

- ��i place ?

�ncerc s� ar�t ca tine.

- Da, dar nu sunt obi�nuit� s� ai at��ia c�rlion�i.

E dr�gu�, dar m-ai surprins s� te v�d a�a c�rlion�at�.

Cum e vremea �n Wasilla azi ? - Mul�umesc !

- Deci guvernul na�ional devine mai puternic,

dar participarea, cuno�tin�ele �i implicarea oamenilor se diminueaz� ?

- Absolut !

�i, simultan, se bazeaz� tot mai mult pe supraveghere �i control,

privind modul cum intervine �n vie�ile indivizilor.

- Legat de asta, ar putea p�rea o �ntrebare foarte simplist�, dar trebuie s-o pun.

Noi avem o democra�ie ?

- Nu e simplist� �i r�spunsul e c� nu cred c� avem.

Votez fiindc� am acest drept !

E frumos s� votezi !

Votez fiindc�, pentru prima dat�, a ajuns un afro-american la Casa Alb�.

Votez fiindc� e a doua oar� �n istorie, c� o femeie candideaz� ca vice pre�edinte.

Dac� nu votezi pentru tine �nsu�i, voteaz� pentru oameni ca mine !

Voteaz� pentru viitorul copiilor t�i !

Votez pentru educa�ie, asisten�� medical�...

Votez pentru un plan mai bun !

Votez fiindc� atunci c�nd m-am maturizat,

tat�l meu mi-a spus c� dac� nu votezi, atunci trebuie s� taci !

�i fiecare vot conteaz� !

De aceea votez.

�mi place un pronostic !

- Nu cred c� ideea de democra�ie �i ideea unui stat puternic,

centralizat �i inerent birocratic

�i administrat structurat �i orientat politic,

sunt idei compatibile.

Cred c� democra�ia chiar necesit� implicare,

�mp�rt�irea �i dispersarea puterii

�i, mai presus de toate, o echitate semnificativ�.

�i cred c� puterea statal� �nseamn� opusul acelor lucruri.

�i, similar, cred c� democra�ia este clar �n opozi�ie,

cu structura corporatist� �i puterea ierarhic� a structurii corporatiste.

Exact.

�i, de asemenea, puterea este neavenit�,

putere care, �n principal, se izoleaz� �i este preocupat� de alte lucruri:

balan�e comerciale, marja de profit �i de restul.

- Totu�i, de fapt, avem o structur� de putere mai degrab� ascuns�,

a unor mari institu�ii publice �i corpora�ii private.

- Cred c� cele mai importante descoperiri, din ultimii 25 de ani,

au fost integrarea ad�nc� �i interconectarea acelor dou� structuri dominante de putere:

puterea economic� �i cea politic�.

Defini�ia poliarhiei, pe care o avem �n �tiin�ele sociale,

este a unui sistem �n care participarea maselor populare este limitat� la votare,

a unuia sau altuia dintre reprezentan�ii elitei, �n alegeri periodice.

�i, �ntre alegeri, masele sunt a�teptate s� tac�,

s� se �ntoarc� la via�a uzual�,

�n timp ce elitele iau deciziile �i conduc lumea,

p�n� c�nd iar aleg dintre elite, peste al�i patru ani.

Deci, poliarhia chiar este un sistem al conducerii elitelor,

un sistem de conducere ceva mai bl�nd,

dec�t genul de conducere �nt�lnit �ntr-o dictatur� militar�, de exemplu.

Dar ceea ce vedem, este c� poliarhia este un sistem socio-economic,

ce nu s-a schimbat, nu s-a democratizat.

Bog��ia nu a fost redistribuit� spre mase,

nu se vede o redistribuire mai echitabil� a bog��iei �i resurselor.

Deci asta-i cheia: o dictatur� socio-economic�

�i...

alegeri libere.

Cred c� un sistem economic, ce func�ioneaz� la modul pe care tocmai vi l-am explicat...

care ajunge s� trimit� banii �n China...

care las� oamenii �omeri �i �i las� f�r� case,

apar�ine unei "��ri minunate".

Avem acum un num�r record de oameni f�r� case...

laolalt� cu un num�r record de case neocupate.

Suntem o �ar� �n care aliniem oamenii f�r� case,

s� stea peste drum, �n fa�a unor case goale.

Asta e o nebunie !

Un sistem at�t de instabil ca acesta,

av�nd costuri sociale at�t de mari, ca acesta,

este un sistem pe care, aceast� popula�ie, trebuie s� aib� curajul de a-l contesta.

R�zboiul rece e la 20 de ani �n urma noastr�.

Acum 20 de ani, americanilor le era fric� s� conteste capitalismul,

fiindc� te-ar fi f�cut neloial �i un partizan al comunismului �i socialismului.

Socialismul �i comunismul din Rusia s-au terminat, la fel �i �n estul Europei,

iar chinezii arat�, oricum, mai mult ca noi, pe zi ce trece.

A�a c� poate, acum, vom avea curajul de a spune:

Nu putem face ceva mai bun ?

N-o putem duce mai bine de at�t ?

Chiar trebuie s� tr�im a�a ?

Avem o tradi�ie �ndelungat�, cu care ar trebui s� ne confrunt�m

�i s� �ntreb�m:

Dac� toate astea se �nt�mpl�,

din cauza lu�rii de decizii de c�tre angajatori �i angaja�i,

privind organizarea afacerilor �i plata veniturilor �i ob�inerea profiturilor,

poate ar trebui s� organiz�m diferit afacerile ?

Un alt mod de-a o spune !

Americanilor le place democra�ia !

Le place ideea, c� �n cartierul �n care locuiesc sau �n ora�ul �n care stau,

n-ar trebui s� fie oameni, care s� le spun� cum, unde �i c�nd s� tr�iasc�.

Ar trebui s� aib� capacitatea de a vota oameni

�i de a vota excluderea celor necorespunz�tori.

Cu alte cuvinte:

oamenii care se confrunt� cu rezultatele deciziilor liderilor no�tri comunitari,

ar trebui s� aib� putere asupra lor.

�mi place ideea asta �i cred c� �i majorit��ii dintre voi.

A�a c� uite o �ntrebare !

Dac� este o idee bun� pentru o comunitate,

cum de nu e o idee bun� la locul de munc� ?

Cum a�a ?

De ce permitem ca locul de munc�,

s� fie un loc �n care vii, faci ce �i se spune,

cum �i se spune, c�nd �i se spune, unde �i se spune

�i, c�nd termini, pleci acas� �i tr�ie�ti cu ce ai f�cut

�i ai senza�ia c� tot ce ai f�cut e egal cu zero ?

Accep�i asta !

De ce ?

Dac� nu merge bine �i produc�ia se pr�bu�e�te �n 75 de ani

�i 16 afaceri au dat faliment �ntre timp

�i dac� am fi avut calit��ile tocmai men�ionate,

care-�i este loialitatea fa�� de acel sistem ?

N-ar fi mai bine s� spunem,

c� trebuie s� �ncerc�m democra�ia la locul de munc� ?

Tragedia culturii americane,

este c� �n �ntreg spectrul politic �i cultural,

am hr�nit aceast� mantr�,

c� dac� p�trundem suficient de ad�nc �n noi �n�ine,

dac� ne focaliz�m pe fericire,

dac� accept�m c� suntem cu adev�rat excep�ionali,

dac� ne g�sim puterea interioar�,

putem avea tot ce ne-am dori.

Realitatea nu este o piedic�, pentru ce ne dorim.

Visul american !

Visul american !

Mi-am petrecut �ntreaga via��...

v�n�nd...

visul american !

Vorbesc de adev�ra�ii proprietari acum !

Adev�ra�ii proprietari, marii financiari boga�i,

care controleaz� lucrurile �i iau toate deciziile importante.

Uita�i politicienii !

Politicienii sunt pu�i acolo, ca s� v� dea impresia c� ave�i libertate de alegere.

N-ave�i !

N-ave�i de ales !

Ave�i patroni, care sunt st�p�nii vo�tri !

St�p�nesc totul !

St�p�nesc tot terenul valoros,

st�p�nesc �i controleaz� corpora�iile !

Au cump�rat de mult: Senatul, Congresul, ministerele, prim�riile.

Au judec�torii �n buzunarul de la spate �i st�p�nesc toate marile companii mass media,

control�nd cam toate �tirile �i informa�iile pe care ajunge�i s� le auzi�i.

V-au prins de testicule !

Cheltuiesc miliarde de dolari, �n fiecare an, f�c�nd lobby,

ca s� primeasc� ce vor !

�i noi �tim ce vor !

Vor mai mult pentru ei �i mai pu�in pentru restul lumii !

Dar v� spun eu ce nu vor:

nu vor o popula�ie cu cet��eni capabili de g�ndire critic�,

nu vor oameni bine informa�i �i bine educa�i, capabili de g�ndire critic�.

Nu le place asta, fiindc� nu-i ajut�.

Este �mpotriva interesului lor.

Exact a�a !

Nu vor oameni suficient de de�tep�i, ce stau la masa din buc�t�rie,

g�ndindu-se c�t de r�u au fost �n�ela�i de un sistem,

care i-a aruncat peste bord, acum 30 de ani.

Nu vor asta.

�ti�i ce vor ?

Vor muncitori ascult�tori !

Muncitori ascult�tori !

Oameni suficient de de�tep�i s� foloseasc� ma�inile �i s� scrie,

dar suficient de pro�ti, �nc�t s� accepte pasiv aceste slujbe, tot mai proaste,

prost pl�tite, mult� munc�, beneficii reduse, f�r� plata orelor suplimentare

�i pensii invizibile, ce dispar imediat ce ajungi la pensie

�i acum vin s� v� ia �i banii de asigur�ri sociale.

V� vor banii de pensie !

�i vor �napoi, ca s�-i poat� da prietenilor lor criminali, de pe Wall Street !

Este un mare club...

�i voi nu sunte�i �n el !

Voi �i cu mine, nu suntem membrii marelui club !

Apropo, e acela�i club care obi�nuie�te s� v� plezneasc� dup� ceaf�, zilnic,

care v� spune ce s� crede�i !

V� pleznesc toat� ziua, spun�ndu-v� ce s� crede�i, ce s� g�ndi�i �i ce s� cump�ra�i !

Roata s-a rotit prieteni, jocurile au fost f�cute !

�i nimeni nu pare s� observe, nim�nui nu pare s�-i pese.

Oamenii buni, cinsti�i �i muncitori, indiferent de ocupa�ie,

oamenii buni, cinsti�i �i muncitori, continu�...

- sunt oameni mode�ti -

continu� s� aleag� ace�ti nemernici boga�i,

c�rora nu le pas� deloc de ei.

Nu le pas� deloc de voi !

Nu le pas� de voi, nu conta�i pentru ei,

deloc, deloc, deloc !

Nu-i a�a ?

�i nimeni nu pare s� observe, nim�nui nu pare s�-i pese.

Pe asta conteaz� st�p�nii: pe faptul c� americanii vor ignora, probabil,

cu �nc�p���nare... chestia aia mare cu ro�u, alb, albastru,

care le este �ndesat� zilnic undeva !

Fiindc� st�p�nii acestei ��ri cunosc adev�rul !

E numit visul american !

Fiindc� trebuie s� fii adormit ca s�-l crezi !

�i asta e g�ndire iluzorie !

�i ne-a fost �ndesat� pe g�t !

Oprah o face s�pt�m�nal !

Avem acest Beetle !

Dar ce-ar fi dac� am da, oric�rei persoane din public,

un Volkswagen, nou nou�, reproiectat �n 2012 ?

To�i o fac !

�i asta a creat, �n esen��, o cultur�,

care este, probabil, cea mai iluzorie cultur� de pe planet�.

�i c�nd tr�ie�ti �ntr-o iluzie,

r�m�i �ntr-o stare de infantilism perpetuu !

Copil�rie - nu te maturizezi niciodat� !

�i acum se deschide acea bre��, dintre iluzia a ceea ce g�ndim c� suntem,

�i �ncotro mergem �i realitate.

- Nu am nici o problem� cu mersul la vot.

- E un proces care-�i ia, maxim, una sau dou� ore.

Asta fac to�i oamenii �i g�ndesc c� �i-au terminat treaba.

Votatul este o parte at�t de nesemnificativ�,

a ini�ierii reform�rii �i remodel�rii societ��ii noastre.

Uite, nu voi vota democra�ii !

Am fost acolo la ultima votare, vot�nd pentru revolu�ionari sociali�ti.

Nici m�car nu �tiam cine sunt �i nu-mi p�sa !

Deci, sunt chiar fericit s�-mi bat joc de sistem !

Dar votatul...

�i oricine ar trebui s� voteze pentru ecologi�ti �i ar fi grozav !

Dar �nceta�i s� g�ndi�i, c� drumul spre reform� e dat de politica electoral� !

�i cred c�...

putem crea enclave,

putem vota oameni la alegerile locale...

ce ac�ioneaz� ca un fel de scut contra abuzurilor corporatiste.

Dar, chiar dac� vota�i oameni la alegerile locale,

s� zicem, de exemplu, �ntr-un ora� din nordul statului New York,

ve�i fi capabili s� opri�i aceste companii, s�-�i mai bat� joc de p�m�ntul vostru ?

Hai s� fim cinsti�i !

Adic� trebuie s� fim reali�ti !

Nu putem vorbi despre speran��,

p�n� c�nd nu �mbr��i��m realitatea.

Fiindc�, altminteri, dac� nu �mbr��i��m realitatea,

atunci orice am face, ar fi inutil,

fiindc�, �n esen��, facem apel la un sistem de neapelat.

Este foarte greu !

Dar, o dat� ce �n�elegem paradigma puterii,

vom putea �ncepe s� lu�m decizii,

care pot �nfrunta acel sistem al puterii.

Putem lupta pentru ceva, care este viabil, este real.

Partidul Democrat �i Republican sigur nu o vor face.

C�nd spun partid republican sau democrat,

poate ar trebui s� spun doar "republocra�i",

fiindc� asta sunt.

Trebuie s� �nfiin��m partide, partide politice actuale,

care s� serveasc� interesele poporului, s� se opun� prostitu�rii acestuia.

Fiindc� oamenii sunt prostitua�i, fie c� sunt negri, fie albi, fie meti�i,

fie ro�ii, fie galbeni.

Oamenii, din aceast� �ar� �i din lume, sunt prostitua�i.

Singurii oameni ce vor stopa aceast� prostituare, sunt oamenii �n�i�i.

Dac� nu ai...

adic� suntem ca un hamster �n cu�c�, ce tot pedaleaz� �n roata lui.

V� aminti�i nu ?

Am v�zut o dat� un hamster, c�nd eram copil,

care alerga �i alerga �i alerga...

Dar nu ajungea nic�ieri, niciodat� !

Nu ajungea nic�ieri !

Trebuie s� �ncet�m s� mai fim hamsteri,

�n acea roat�.

Trebuie s� �ncet�m s� mai saliv�m...

precum c�inii lui Pavlov !

Revenind la "realitatea" vot�rii,

�ti�i...

am sentimentul c� sunt ambivalent...

din acel punct de vedere.

Cred c� trebuie s� avem parte de schimb�ri sistematice.

Revin �i-l citez din nou pe Albert Camus, c�nd spunea:

"Ce cale e mai bun�, de a �nrobi un om, dec�t s�-i dai un vot, spun�ndu-i c� e liber ?"

Trebuie s�...

s� fim noi �n�ine creativi.

Cred c� asta depinde de noi, ca popor,

privind ceea ce vom face sau nu vom face.

Sunt �ncrez�tor, sunt foarte �ncrez�tor !

�i eram �ncrez�tor, �nc� dinainte ca Barack Obama s� se fi n�scut.

�i po�i transforma...

speran�ele �n ac�iuni.

Da...

o mul�ime de oameni buni s-au mobilizat pentru Obama.

Dar ce au a�teptat din partea lui ?

Muncind ca s� fie ales candidatul preziden�ial democrat,

poate p�rea a fi activism, dar nu este.

Activismul nu abandoneaz� !

Activismul nu poate fi amu�it !

Unul dintre citatele mele favorite,

este al lui Milan Kundera:

"Lupta oamenilor �mpotriva puterii,

este lupta memoriei �mpotriva uit�rii !

N-ar trebui s� uit�m niciodat�,

c� �elul primar al unei mari puteri,

este de a ne �n�ela �i limita dorin�ele noastre naturale,

pentru dreptate social� �i echitate �i o democra�ie real� !"

�i asta ne aduce �napoi, aici, �n Statele Unite...

fiindc� eu cred c� ceva se �nt�mpl�, �n aceast� �ar�.

Uita�i-v� la sondajele de opinie !

Mai mult de dou� treimi dintre americani,

spun c� guvernul ar trebui s� aib� grij�, de cei ce nu-�i pot purta singuri de grij�.

64% ar pl�ti impozite mai mari,

pentru a garanta asisten�� medical� tuturor.

60% sunt favorabili ideii de sindicat.

70% doresc dezarmare nuclear�.

72% vor ca SUA s� ias� complet din Irak �.a.m.d.

Americanul de r�nd a fost prost reprezentat, de prea mult� vreme,

de stereotipuri politice, care-i trateaz� cu dispre�.

Atitudinea progresist� a publicului,

este rareori relatat� �n mass media,

fiindc� nu sunt ignoran�i, ci subversivi.

Pe 4 ianuarie 2011, �ntr-un sondaj prezentat vreme o or�,

81% considerau impozitarea boga�ilor �i/sau reducerea cheltuielilor militare,

ca cea mai bun� cale de reducere a deficitului.

Doar 3% recomandau reducerea fondurilor de asisten�� social�.

Exist� oameni simpli, ce nu apar�in vreunei tabere

�i care-�i judec� guvernul, din punct de vedere moral,

pentru ceea ce s-ar numi bun sim�.

Ei nu sunt de prisos, ci sunt oameni cu o con�tiin�� treaz�,

cei mai buni dintre cet��enii americani.

Desigur, mai dispar din vedere, din c�nd �n c�nd,

dar ei sunt ca semin�ele sub z�pad�.

Mi�carea populist� american� este departe de a fi perfect�,

dar vorbe�te, adesea, pentru oamenii obi�nui�i

�i a fost tr�dat� de lideri, ce au convins-o s� fac� compromisuri

�i s� fuzioneze cu Partidul Democrat.

Asta a fost cu mult timp �n urm�, dar c�t de familiar ne sun�.

Intui�ia mea �mi spune, c� ceva se va �nt�mpla, iar�i.

Semnele se v�d !

Noam Chomsky are dreptate s� spun�,

c� �i sc�nteile pot aprinde o mi�care popular�, ce doar pare adormit�.

Nimeni nu a prezis anul 1968,

nimeni nu a prezis c�derea apartheidului sau a zidului Berlinului,

toate mi�c�rile pentru drepturi civile,

toate marile mi�c�ri din America Latin�, de acum c��iva ani.

Lucrul de care Obama �i bancherii �i generalii

�i FMI �i CIA �i CNN �i BBC, se tem,

este ca oamenii obi�nui�i s� se uneasc� �i s� ac�ioneze uni�i.

Este o team� la fel de veche ca democra�ia,

teama c� oamenii �i vor converti, subit, furia �n ac�iune,

a�a cum au f�cut-o at�t de des, �n decursul istoriei noastre.

16.12.2010 - Sute de veterani de r�zboi s-au �nl�n�uit de gardul Casei Albe,

�ntr-unul dintre cele mai mari acte de nesupunere civic� a cet��enilor americani,

de mul�i ani �ncoace.

Evenimentul a fost cenzurat de mass media corporatist�.

Speran�a va reveni doar acum,

c�nd vom sfida efectiv violen�a statului.

To�i cei ce se opun, to�i cei ce sunt azi, aici, men�in speran�a vie !

To�i cei care cedeaz� �n fa�a fricii, disper�rii �i apatiei,

devin inamici ai speran�ei.

Ei devin, �n pasivitatea lor,

agen�i ai nedrept��ii.

Dac� inamicul speran�ei va ie�i victorios �n aceast� lupt�,

otrava violen�ei va deveni nu doar limbajul puterii,

ci �i limbajul opozi�iei

�i cei care se opun azi, aici, f�r� violen��,

sunt ultima linie sub�ire de ap�rare,

care va preveni dezintegrarea societ��ii civile.

Speran�a are un pre�,

speran�a nu este confortabil� sau u�oar�,

speran�a necesit� asumarea de riscuri personale.

Nu este vorba de atitudinea potrivit� sau de pacea mental�.

Speran�a �nseamn� ac�iune,

speran�a �nseamn� s� faci ceva.

Cu c�t mai inutil, mai f�r� rost, mai irelevant

�i mai de ne�n�eles, este un act de revolt�

cu at�t mai mare �i mai puternic� devine speran�a.

Speran�a �tie c� o nedreptate f�cut� vecinului nostru,

este o nedreptate ce ne afecteaz� pe to�i.

Speran�a face ca oamenii s� fie atra�i c�tre bine �i de bine.

Acesta e secretul puterii speran�ei.

Speran�a solicit� de la al�ii, ceea ce ne cerem nou� �n�ine,

speran�a nu ne separ� de ei.

Speran�a vede �n inamic, propria noastr� fa��.

Speran�a nu este pentru reali�ti �i cei sofistica�i,

cinici �i pl�ng�re�i,

�nvin�i �i ne�nfrica�i.

Speran�a este motivul pentru care, statul corporatist, satureaz� undele cu minciuni,

�ncerc�nd s� distrug� speran�a.

Este ceea ce, acest stat corporatist, este hot�r�t s� sf�r�me.

S� v� teme�i c�nd spun:

"Preda�i-ne libert��ile voastre,

pentru ca s� v� facem lumea mai sigur�, �n fa�a terorii.

Nu rezista�i, �mbr��i�a�i alienarea conformismului nostru fericit.

Cump�ra�i-ne produsele, fiindc� sunte�i nuli f�r� ele.

Deveni�i m�rcile noastre !

Nu uita�i s� v� bucura�i de halucina�iile voastre electronice

�i, mai presus de toate, s� nu g�ndi�i !

Supune�i-v� !"

Cei puternici nu �n�eleg speran�a.

Speran�a nu face parte din vocabularul lor.

Ei folosesc cuvintele moarte �i reci ca securitate na�ional�,

pie�e globale, strategie electoral�.

Crede�i �n mesajul, imaginea �i banii no�tri !

Cei puternici se protejeaz� �ntre ei.

Divid lumea �ntre damna�i �i binecuv�nta�i,

patrio�i �i inamici,

privilegia�i �i slabi.

Ei insist� c� minciunile lor �i r�zboaiele str�ine

sau chiar complexele noastre de �nchisori,

sunt o form� de progres uman.

Nu pot vedea c� suferin�a unui copil din Kandahar

sau a unui copil din mahalalele insalubre ale capitalei noastre,

ne minimalizeaz� �i ne �mpov�reaz� pe noi to�i.

Sunt surzi, pro�ti �i orbi, fa�� de speran��.

Cei dependen�i de putere,

spre propria lor desf�tare,

nu pot descifra mesajul speran�ei,

a�a cum, majoritatea dintre noi, nu putem descifra hieroglifele.

Speran�a pentru bancherii de pe Wall Street �i politicieni,

pentru mae�trii r�zboiului �i ai comer�ului,

nu este ceva practic, este de ne�n�eles �i nu �nseamn� nimic.

�i asta fiindc� �ngenuncheaz� �n fa�a unor idoli, ca l�comia �i banii.

Dac� ne opunem �i lu�m atitudine

indiferent c�t de m�runt� pare sfidarea direct�,

speran�a nu va fi distrus�.

Dac� tot ce am realizat, azi, a fost s� ne asigur�m,

c� o mam� �ndoliat� din Bagdad sau Afganistan,

un t�n�r sau o t�n�r�,

schilodi�i fizic �i emo�ional,

de ororile r�zboiului,

c� to�i ace�tia nu sunt singuri,

ac�iunea noastr� ar avea succes,

fiindc� speran�a nu poate fi sprijinit�, dac� nu poate fi v�zut�.

Orice act de nesupunere,

orice sfidare fizic� a celor ce dicteaz� r�zboiul,

a celor care perpetueaz� l�comia corporatist�

�i sunt responsabili pentru crimele statului,

orice lucru care pare s� atrag� binele c�tre bine,

ne hr�ne�te sufletele

�i denot� posibilitatea de a putea atinge �i transforma �i sufletele altora.

Speran�a arat� c� trebuie s� ne opunem.

F�r� ap�rare �n noapte,

lumea noastr� e saturat� cu minciuni.

Aprinse peste tot, ironice puncte de lumin� sclipesc,

oriunde cei drep�i fac schimb de mesaje.

V� propun s� �nchin�m g�ndurile noastre,

celor lovi�i de acelea�i nenorociri �i disperare,

aprinz�nd o lum�nare �n onoarea lor!

Traducere �i sincronizare: Marian Matei http://antiiluzii.blogspot.com/