Original subtitles

TRIUNGHIUL TERORII

Traducerea şi adaptarea: Cristian82

Ce se întâmplă ? E vreun fel de ocazie specială ?

Totul este sub control.

D-le maior !

Bună ziua, d-le general.

Aşa cum aţi cerut, v-am adus o copie a codurilor, conturilor din străinătate.

Cum ne-am înţeles, 5.000.000 $ pentru fiecare transport de opiu.

Totul pare în regulă, d-le Green.

În afară de cifre.

Începând de acum o să fie 10.000.000 $ pentru fiecare transport.

Asta e ridicol.

Nici nu mă gândesc.

Facem afaceri de ani de zile.

D-le general, doar nu vrei să strici totul ?

Din păcate pentru tine, generalul nu mai poate lua decizii.

Începând de azi,

eu hotărăsc cifra, d-le Green.

Eu...

Generalul Dong.

Ascultă,

nu am autoritatea să negociez pentru suma aia.

Şi în aceste împrejurări...

Ce credeţi că rezolvaţi dacă ne ţineţi piept ?

În câteva ore

o să fiţi morţi.

Te asigur de asta.

Deci, ce mesaj doriţi să le transmit domnilor pe care-i reprezint ?

Niciunul.

O să le spun eu însumi.

6433 Geneva

Contul "Andromeda".

Banca din Zurich.

Societatea franco-indochineza din Marsilia.

Frumos.

Perfect. Totul corespunde.

Bătrânul ştia ce face. Totul este pe disc.

Cel care plăteşte şi cel care trădează.

Dar mai ştia şi totul despre noi.

E ca şi cum aţi avea o asigurare de viaţă.

Puteţi cere cât doriţi.

Totul este pregătit, d-le general.

Nu aveţi încredere în clienţii dvs ?

Vreau să ştie că nu mă joc.

Sunt de Carlo şi McPherson.

McPherson are un pistol, d-le colonel.

Văd că nu aveţi probleme cu servitorii.

Daţi-mi pistolul.

Şi n-o să aveţi probleme cu ei.

Îmi pare rău pentru omul dvs din Cambodgia.

Cine v-a spus ?

Omul dvs de la Agenţia Internaţională Antidrog ?

Probabil, am prieteni peste tot.

Şi inamici, cum îmi spune mereu Carbalo.

Aş vrea să vă păstraţi prietenia cu oamenii pe care-i reprezint

şi daţi-mi voie să vă amintesc că au investit 6.000.000 $ în afacere

şi ne-au dat termen până la sfârşitul lunii

înainte ca cineva să plătească.

Sunt în afacerea cu arme.

Pentru că le vând.

Arme pentru droguri. Vă amintiţi ?

Serios ?

Oamenii care ne-au trimis, au impresia că pentru 20%...

Să nu uităm că,

dvs v-aţi pus oamenii în Triunghiul de Aur

să supravegheze totul,

nu noi.

Chiar şi Iisus a fost trădat.

Ce vrea, Dong ?

Mai mulţi bani pentru droguri ?

Daţi-i banii.

Nu, ar fi un şantaj.

Dacă-i dăm o dată, o să se întoarcă să mai ceară.

Dvs sunteţi cel care a sfeclit-o.

Îi putem da partea dvs.

Aşteptaţi puţin !

Carbalo,

du-te şi adu-le ceva de băut.

Acum să văd dacă-mi amintesc. Nick bea martini.

- Cu o măslină şi fără gheaţă. - Cu gheaţă şi fără măslină.

- Şi dvs ce beţi ? - Orice, numai să fie rece.

I-am promis gen. Juan,

arme moderne şi sofisticate.

O să le vrea şi Dong.

Imaginaţi-vă un grup de oameni,

oamenii mei, transportându-le.

Şi, ce vreţi să spuneţi ?

Cred că vă amintiţi de calul troian.

Omul care intră în tabăra lui Dong

în loc

să-i dea armele

să arunce în aer câteva depozite de droguri.

Ca un fel de avertisment,

să-şi păstreze partea de înţelegere ?

Da, poţi spune şi aşa.

E o idee bună.

Are dreptate.

E logic.

De când a murit Green n-am mai avut contact direct.

Eşti sigur că ai oameni suficient de buni, încât să se apropie de Dong ?

Am, şi sunt cei mai buni.

Colby, este numărul unu...

de când nu o mai fac eu pe mercenarul.

Dar fiind cel mai bun, este şi costisitor.

Nu contează,

dacă loveşte tare,

şi nu pune prea multe întrebări.

Cinci secunde, da ?

Bine.

Gustafson !

Calmează-te !

O să vă scot de aici pe toţi !

Simon.

Nu-ţi uita casca norocoasă.

Ai văzut, a mers.

A fost o idee bună

să foloseşti un elicopter cu însemnele rebelilor.

Este elicopterul lor. Eu l-am luat doar la o plimbare.

Când maiorul Colby mi-a cerut o favoare nu am putut să-l refuz.

D-le Jackson, peste 10 minute o să fiţi în siguranţă dincolo de graniţă.

Apropo, d-le maior, fostul dvs colonel încearcă să ia legătura cu dvs.

Mazzarini ?!

Se pare că suntem iar pe val.

Aş vrea să-i tai beregata.

Dacă nu ţi-o taie el primul.

Washington-ul a spus clar: "loviţi-i dur".

Am dreptate, Winters ?

Da, d-le.

Dar ne cunosc toţi agenţii din Bangkok, de asta vor pe cineva din Europa.

Cu alte cuvinte,

de cineva de aici din Berlin.

De parcă m-aş putea lipsi de careva.

Ei nu ştiu că şi aici vin droguri...

Din est ?

Dar individul ăsta...

Dong...

trebuie lovit tare,

înainte de a apuca să-şi întărească puterea.

Numele alea, Webster.

- Ce nume, d-le ? - Cum adică "ce nume" ?

Cele de care te-am întrebat ieri.

Îmi cer iertare, d-le.

Joe Biazini, Chuck Lorimer şi al treilea este...

- Mai repede, mai repede. - Dark Mason, d-le.

Este un agent foarte bun,

dar a fost suspendat pentru că-i place băutura.

- Bea mult ? - Ca un peşte, d-le.

- Ce părere aveţi de Biazini ? - Biazini...

Biazzini,

este un băiat de oraş.

Ar putea fura bretelele pantalonilor unui poliţist new yorkez.

Dar dacă ar vedea un păianjen în junglă,

ar ţipa că o femeie.

Rămânem cu Lorimer.

Dar nu ştiţi, d-le ?

Ce naiba să ştiu ?

Este mort, d-le.

A murit ieri.

Sunt sigur c-a murit la datorie.

- A fost un om mare. - Nu, d-le...

A murit în pat cu soţia.

Da.

Fata din Denver.

Roşcata.

Cu 20 de ani mai tânără decât el.

Şi de ce n-am fost anunţat ?

Voiam s-o facem, d-le, când ne-aţi convocat în birou.

Mai rămâne, Mason.

Dark Mason, d-le.

Ultimul om la care voiam să apelez.

Mason ?

Nenorocitule.

Controlează-te.

Dă-i un whisky dublu.

Vrem doar să discutăm cu tine.

Nu te apropia, măscăriciule.

Îţi dau cuvântul meu, fără trucuri.

Te avertizez,

dacă te apropii îţi crăp capul.

Bine Mason, las-o baltă.

Destul !

Pune ăla deoparte !

Relaxează-te, bine ?

Dă-i una şi din partea mea.

Scoate-l afară şi fără probleme, da ?

Taci din gură !

O să vă scap de probleme.

Dă-mi o mână de ajutor !

Naiba să vă ia !

Aş spune că o corecţie a nasului o să-l aplatizeze.

Cât despre păr ş.A.m.d.,

este treaba echipei de machiaj.

Vrei să regret că l-am chemat

pe cel mai bun chirurg plastician din State ?

Nu văd să fie vreo problemă.

Când se termină toate astea vreau să fie la fel cum era înainte.

- Ai înţeles ? - Da, d-le Hiccock.

Mai bine un nas nou, decât să-ţi pui în pericol viaţa.

O să-l operăm în această după amiază.

Dr. Carter, du-l pe domnul Hiccock să-şi facă testele.

Apropo,

acesta este numele dvs real ?

Sunteţi rude ?

Cu Wild Bill ?

- Da. - Sunt stră, stră strănepotul lui,

dar m-am născut aici dintr-un tată care era soldat american şi dintr-o mamă nemţoaica.

Să ştii că am avut mereu succes la femei.

Dar cu nasul ăla de câine,

o să rămân pe dinafară.

Colby ! Credeam că te-au eliminat.

- Arăţi bine. - Nu am pistolul la mine, Carbalo.

Bine.

Am eu.

Să mergem !

Maior Colby !

Ei sunt McPherson şi de Carlo.

Ia loc.

Ai luat micul dejun ?

Vreau doar nişte cafea.

Fără zahăr

şi destul de tare.

Ştiţi despre ce e vorba, d-le maior ?

Da.

Mai mult sau mai puţin.

I-am trimis asta la hotel aseară.

Nu cred că a dormit prea mult.

Nu doarme deloc dacă crede că e tras pe sfoară.

Nu accept o treabă orbeşte.

Eu şi colonelul am avut divergenţe în trecut.

Aveţi îndoieli ?

Da, multe.

Lupt din multe motive,

dar nu pentru droguri.

Vreţi să spuneţi că ne refuzaţi ?

Nu, ridic miza.

Vreau jumătate acum, bani peşin, transferaţi într-o bancă din Elveţia.

Vă aşteptaţi să risc jumătate ?

Păstraţi cealaltă jumătate, dacă mor...

ceea ce este posibil.

A sosit Angelo.

Ce vrei de la mine ? Dă-mi drumul !

- Nu te mişti de aici. - Dă-mi drumul !

E unul din oamenii noştri.

Este foarte bun şi aş aprecia dacă l-ai lua cu tine în Cambodgia.

D-ta plăteşti.

Pariez că Angelo este înarmat.

Dă-mi pistolul !

Te simţi mai bine ?

Hei, ai o vânătaie pe picior.

N-am făcut-o eu.

Am venit imediat ce doctorul mi-a spus că eşti gata de plecare.

Doar n-o să mă pui imediat la treabă ?

Nasul meu este încă în garanţie.

Trebuie să fii mâine la Berlin.

Când o să te întâlneşti cu Carlson

o să-i spui că eşti Mason.

Deci e Carlson.

Sper că nu.

Suntem prieteni de 20 de ani.

Careva din agenţie e corupt

şi sunt cel puţin 10 oameni în Europa

care au acces la informaţiile noastre secrete.

Doar tu,

eu şi şeful din Washington ştim despre această misiune.

Mai ţii minte ce a spus despre o anume dischetă ?

Da.

Că ar trebui s-o "iau" de la un tip pe nume... Dong.

Apoi să mi-o dai mie.

Mie, nu altcuiva.

Aşteaptă puţin !

Vrei să merg în junglă, în fortăreaţa acelui bandit, nu ?

Şi ce să fac ? Să-i spun doar:

"Bine amice, dă-mi discheta ?"

Nu mergi singur acolo.

O să faci parte dintr-un grup de mercenari.

- Ai auzit de un maior pe nume, Colby ? - Nu.

Dar despre un anume colonel Mazzarini ?

Ce legătură are el cu asta ?

O să-ţi spun totul pe drum.

Unde mergem ?

Să vedem dacă arăţi sau nu ca Mason.

Nenorocitule !

Unde naiba ai fost ?

Nu mai avem băutură în casă.

Poftim, ar trebui să-ţi ajungă să te îmbeţi.

Unde mergi ?

La Hamburg.

E doar un mic avans, pentru o treabă importantă.

O treabă !

Ce fel de treabă, nenorocitule ?

Să-ţi petreci timpul cu prostituatele.

Sunt arme de ultimă generaţie.

Lansatoare de rachete portabile din Franţa,

dispozitive de localizare nemţeşti,

armament de interceptare japonez,

mitraliere ruseşti,

mine laser americane,

şi o mică...

bombă nucleară.

O jucărie israeliană.

Serios ?

Dong încearcă să facă

Triunghiul de Aur impenetrabil.

Vrea armele.

Trebuie doar să-i fac să afle că...

vreau echivalentul în droguri.

Nu o să fie atât de uşor.

E greu să ajungi la Dong,

dar va fi şi mai greu să scapi de acolo...

în viaţă.

Dar o să reuşeşti, Colby.

Ţi-am arătat unde e cascada, în fotografiile din satelit.

Elicopterele o să vă ia de acolo.

- La fel ca-n Yemen ? - Hai, Colby, n-au plătit.

- O să plătească de data asta. - Şi foarte bine, o să ai elicopterele.

Sper, pentru binele tău.

Vrei să spui că de data asta nu m-ai ierta ?

Cum de n-ai încredere în nimeni ?

E destul de simplu.

Doar aşa-ţi cunoşti semenii.

Bun venit. Cum stă treaba ?

Bine.

- Cum a mers pescuitul ? - Grozav.

Am prins un peşte atât de mare.

Mda.

Aia a fost poarta Bandenburg.

- Faceţi un tur al oraşului ? - Vreau doar un pat.

Dar pe bune, sunt multe de văzut la Berlin.

Da, precum Coloana Victoriei de acolo şi...

Trage pe dreapta.

- ... Şi castelul Charlottenburg. - Trage pe dreapta.

Bine.

D-le Mason...

- La naiba. - Hai, urcă.

Închide portbagajul !

Cum adică...

"a fugit" ?

Aţi mers la aeroport să-l întâmpinaţi

pe omul aşteptat de toţi

şi l-aţi lăsat să iasă din maşină ?

Nu l-am făcut noi să iasă, d-le, ci pur şi simplu a ieşit.

Grozav.

Şi unde a mers ?

Ştii cumva tu ?

Cred că a mers la un hotel. A spus că vrea un pat.

Un pat ? Sau o sticlă ?

S-a încuiat în camera să se îmbete.

Ne-au spus că s-a lăsat, d-le.

Da,

cum m-am lăsat şi eu de fumat.

Ce mai aşteptaţi ?

Sunaţi la toate hotelurile.

Uşa e deschisă. Intraţi.

Mason.

Ce s-a întâmplat ?

Aduceţi-mi un bandaj.

Adu-i un bandaj.

Imediat, d-le.

Cum ai reuşit s-o faci ?

Nu m-am referit la asta.

Adică cum de am renunţat la băutură ?

La naiba,

n-am fumat în viaţa mea

şi totuşi m-am tăiat într-o scrumieră.

- Adu-mi un prosop. - Adu-i un prosop.

Un prosop. Da, d-le.

- Ai primit telexul cu ordinele ? - Da.

Uite biletul,

şi nişte bani.

O să pleci în zori.

Nu ai încredere în tinerii ăia ?

Nu am încredere în nimeni.

Misiunea ta este foarte importantă.

Trebuie să reuşeşti.

- Crezi că o să te poţi infiltra ? - Poftim.

- Nu l-ai udat. - Du-te şi udă-l.

Du-te şi udă-l.

Da, d-le.

Crezi că o să te poţi infiltra printre mercenarii lui Colby ?

Am mai luptat împreună.

Sunt singurul care-l poate bate la aruncarea cuţitelor.

Îţi aminteşti de dischetă...

Mason ?

Adu-mi-o mie, nu altcuiva.

O să fac tot posibilul.

Ordinele tale sunt:

Cercetează-l pe acest individ Dong,

afla ce putere are,

apoi loveşte-l tare ca o armată thailandeză.

Recepţionerul vrea să ştie dacă doreşti să cheme un doctor.

- Da, un chirurg. - Mason, nu uita,

începând de acum eşti pe cont propriu.

D-le Mason.

Numele meu este Ling.

Domnul Carlson, mi-a spus despre sosirea dvs.

În sfârşit a făcut ceva bine.

- Ce spui dacă luăm cina diseară. - Cu lumânări şi orhidee ?

- Pentru început. - D-le Mason...

Dark, te rog.

D-le Mason, am primit ordine clare

şi am obiceiul să le ascult.

În ordinele tale scrie că trebuie să mor de foame ?

Nu.

Domnul Pana Miung.

Pana !

Colby !

Nu te aşteptam atât de repede.

Ruşine să-ţi fie.

Ruşine ?

Ai cea mai mare firmă de transport din Bangkok

şi tragi ca un hamal.

Dar sunt un hamal.

Unul foarte bogat.

Vrei să mergem în birou ?

Sigur, de ce nu.

Spune-mi a sosit marfa lui Mazzarini ?

Nu, dar stai liniştit. Am mulţi prieteni în poliţie şi la vamă.

Cei mai buni de pe piaţă.

- Şefu' ! - Da ?

Am nevoie de cineva să mă ducă până la graniţa cambodgiană

şi care vorbeşte dialectul.

Mi s-a spus de un anume Duclaud.

- Francezul ? - Da.

Da, francezul vorbeşte dialectul de la graniţă.

La fel şi să te vândă, să te înşele şi să te trădeze.

Sunt sigur că şi-ar ucide şi mama pentru bani.

Şi unde-l găsesc pe acest "domn" ?

Nu e nevoie s-o faci.

Când va simţi mirosul banilor tăi...

te va căuta el.

- Trebuia să iei deja legătura cu Colby. - Locuieşte acolo ?

Mergem acum la el.

Deci, care-i treaba ?

Unul din oamenii mei o să-i spună că e aşteptat de Duclaud.

Şi atunci intru eu în scenă.

O să vezi că va merge.

Bine, să-i dăm drumul.

Bine, m-ai prins.

Asta-i tot ce am.

Distrează-te.

Nimeni nu merge la Duclaud, doar cu câţiva bani în buzunar.

Îi vrem pe toţi, deşteptule.

Mason.

- Câţi ani au trecut ? - Treisprezece din Africa.

- Ai devenit mai lent. - Da, cred că ai dreptate.

Bine că încă eşti rapid cu cuţitul.

Ar trebui să încetăm să mai luptăm pe străzi precum copiii.

Să mergem ! Îţi fac cinste cu o băutură.

- Cu ce treabă pe aici ? - Cu afaceri. Tu ?

Am câştigat nişte bani, dar i-am pierdut la Hong Kong.

Încă-ţi mai place să joci, eh ?

Şi ce-i rău în asta ?

Vrei să câştigi nişte bani ?

Doar dacă e vorba despre mulţi bani. Spune-mi care-i treaba ?

O să-ţi spun la momentul potrivit.

Bine, Colby.

Când crezi că poţi pleca ?

Minunat.

Poftim ?

Normal.

În exact o săptămână o să mă ocup personal de elicoptere.

La revedere, Colby.

Mai bine te-ai ocupa de oaspeţii noştri.

De Carlo a mers din nou la pescuit.

Dacă aş şti de partea cui este.

Bună idee.

Are un alibi.

Spune-i lui McPherson că ne vedem în birou.

- M-ai chemat ? - Da.

Am veşti bune.

Sunt în Bangkok, şi sunt gata de plecare.

Astea sunt veşti bune.

Un vin special,

pentru un moment special.

Minunat.

Dacă lucrurile merg cum am plănuit,

nu o să mai am nevoie de bani de la organizaţia voastră.

Poftim ?

Dacă vor să continuăm afacerile

o să trebuiască să se târguiască cu mine.

Ştii pentru ce bem ?

20% nu-i suficient.

Vreau totul.

Nu eşti doar lacom, eşti şi nebun.

Oamenii mei, nu o să se târguiască direct cu tine.

Nu ? Să vedem.

Dă-mi numărul de telefon codificat.

În niciun caz.

Avem doar un minut.

Este o otravă africană...

Cu un singur atindot.

Mai ai 30 de secunde.

Este... este...

... primul număr...

din memoria ceasului.

Nu există niciun antidot.

Dispari !

Nu mă enerva. Dispari !

Nu acum.

Adu-mi berea aia !

Berea nu e bună pe căldura asta.

Cine spune asta ?

Jack Colby.

Jack Colby ?!

Spune-i vikingului să pună deoparte "scobitoarea aia".

- Am nevoie de nişte oameni abili. - Am auzit.

- Te interesează ? - Cat îmi iese ?

- 15.000 $. - 15.000 $?

Pe zi.

Banii sunt buni, dar nu-mi place unde mergeţi.

- De unde ai aflat ? - De la Duclaud. Ştie totul pe aici.

Chiar şi că vrei să ajungi la baza lui Dong.

- Vă poate duce acolo. - Eşti cu noi ?

Nu.

Puteai să ne spui că eşti laş.

E drăguţ. E cu tine ?

Opreşte-te !

Amicul tău este...

"nebunul" Bob ?

Gustafson,

am auzit că obişnuiai să ucizi rinoceri.

Nu, doar ţânţari, chelule.

Priviţi.

Acela este Duclaud.

El este omul vostru.

Fără resentimente, da ?

Sunt la bar.

- Ce doreşti sa bei ? - Pernot.

Ce doreşti ?

- Eşti "de închiriat" Duclaud ? - Asta e o ţară plăcută.

Cu bani poţi avea tot ce-ţi doreşti.

- Plătesc bine. - Bine.

Să mergem să discutăm.

Se spune că acest francez este mai letal că o cobră.

Este treaba ta să fii cu ochii pe el.

Haideţi la masă.

La naiba.

Lasă-mă pe mine să mă ocup de camioane şi hârţogăraie.

Dar, o să mai ai nevoie de cineva care să vorbească dialectul localnicilor.

Să afle unde e radarul, drumurile blocate, elicopeterele

şi patrulele.

Şi cine-i cel mai bun ?

Eu.

Dar trebuie să-mi faci o ofertă bună.

Sunt foarte plăcut...

şi serviabil.

Bine, Hiccock.

Şi nu uita cât de importantă este misiunea ta.

Ori îmi aduci discheta, ori o distrugi.

Apropo, sună-l pe Carlson şi spune-i ce mi-ai spus şi mie.

Sigur. Aşteaptă putn !

Mulţumesc.

Bine, o să-l sun.

Da, nu mă gândesc doar la femei.

- Vrei una ? - Da.

- Eşti sigur că astea sunt toate hărţile ? - Astea sunt toate.

- Bine. - Nu beţi toate berile.

Bună ziua.

Grăbeşte-te !

Am pierdut ceva ?

Minunat, îmi place.

Mason.

Mai bine ai începe să iei măsuri de precauţie.

Marfa din camioane o să atragă toţi bandiţii din zonă.

E mereu la fel, d-le maior.

- Dar de data asta e diferit, amice. - Da, şi sunt multe în joc.

Dacă ajungem până acolo.

Mai poţi spune o dată asta.

Aia e frumoasă.

Banii sunt buni. Cred că trebuie să-i câştigăm.

Singura cale directă e pe râu, dar nu e atât de simplu.

Uită de râu,

este supravegheat constant de toţi,

de thailandezi, vietcong şi cambodgieni,

iar punctele de trecere sunt înţesate de bandiţi şi dezertori.

De asta o s-o luăm pe drumul indicat de el.

- Avem altă alternativă ? - Eu m-aş gândi bine Colby.

Începând de acum o să fiţi plătiţi cu toţii.

Şi spune-mi, "d-le maior", da ?

Colby !

Colby !

Vă deranjează dacă mă alătur şi eu ?

Poftim ?

Eu i-am spus să vină.

Vorbeşte mai multe limbi

şi dacă e nevoie poate lupta ca un bărbat.

Şi a trecut de multe ori graniţa.

Ai făcut contrabandă ?

Nu este frumos

să-i pui astfel de întrebări unei femei.

Avem deja un traducător.

- Eu. - Nu mergem la picnic.

Dacă vor fi riscuri e bine să avem înlocuitori.

E femeia ta ?

Nu.

Dar lucrez la asta.

Fără supărare, doamnă, dar ştiu unde ar trebui să vă duc

şi sigur nu e jungla.

Ce vrei să spui, amice ?

Că e mai bine să ne cumpărăm nişte dicţionare dacă francezul este ucis.

Şi ceva îmi spune că n-ai mai fost în junglă.

De ce crezi asta ?

Pentru că eşti prea frumoasă.

Uitaţi-vă la mâinile alea. Se vede că au fost doar la manichiură.

Bine, nu mă lovi.

Poate ar trebui să ne facem cu toţii manichiura.

Bine, eşti angajată.

- Să vă întoarceţi cu bine. - Aşa o să fac Pana.

Nu, tu vii cu mine.

Cred că verifica zona.

Da.

Merg în cealaltă parte.

- Au fost prea aproape de noi. - Da.

Se pare că a fost bine în ultimele 4 ore. Cred că Duclaud ştie ce face.

Mai avem încă 40 ore de mers.

Idioţilor.

Nu mai poate omul să se uşureze ?

Ba da, oricând, dar nu trebuie să treci graniţa să te uşurezi.

Mă uşurez unde vreau eu.

- Calmează-te. - Atunci spune-i să tacă.

Odihneşte-te puţin.

Nimeni nu ţi-a cerut sfatul.

Calmează-te.

De ce să ne luptăm unii cu alţii când avem o armată cu care să luptăm.

Linişte.

- Şi aşa e destul de greu să adormi. - Dă-te naibii !

Dispari !

- Te-am speriat ? - Da, m-ai speriat foarte tare.

Care-i treaba ? Ai fost la plimbare cu şeful ?

Era vorba doar despre o mică problemă cu camionul.

Pierde putere la deal.

Şi cum aţi rezolvat-o ? Prin respiraţie gură la gură ?

Şi eu sunt bun la asta.

O să ţin minte asta.

Spuneţi, domnule.

O să se întâmple în zori.

- O să-i aduc mai repede de ora 11:00. - Am înţeles.

De ce nu mă laşi să-l ucid ?

Avem nevoie de el pentru a o lua pe drumul cel bun.

Acum, calmează-te şi aşteaptă.

Cât de des patrulează ?

La 20-25 de minute.

- Crezi că o să reuşim ? - S-ar putea.

- Zi-le imbecililor să se grăbească. - Bine.

Trebuie să ajungem la capătul acestui drum în 25 de minute.

Vrei să mă ucizi ?

Fii atent !

Vrei să conduci tu ? Mi-au spus să accelerez.

Nenorocitule.

Cât naiba mai urcă drumul ăsta ?

Până ajungem la ceruri.

De acolo nu mai există decât un singur pas până-n iad.

Încă 2 km

şi apoi drumul devine mai bun.

Sper să ai dreptate, căci nu mai suport zdruncinăturile.

La naiba. D-le maior !

Sfinte Sisoe !

Lennox !

- Este o capcană. - Da.

Sunt doar 300-400 de metri,

apoi intrăm înapoi în junglă.

Bine, opreşte-te !

Daţi-ne o mână de ajutor !

Aduceţi pietrele alea încoace !

Şi nişte rădăcini.

Băgaţi-le sub roţi.

Grăbiţi-vă !

Mai multe pietre în faţă.

D-le maior...

Cred că avem oaspeţi.

Ce spun ?

Că nu vor să ne ucidă.

Ce drăguţ.

Vor doar camioanele.

Şi ce-i în ele.

Trebuie să aruncăm armele şi să plecăm de aici.

Ce să le spun ?

E destul de clar, nu ?

Se pare că ne-au prins, băieţi.

La fel ca-n Nabandu.

Ne predăm.

Frumos din partea ta să ne vinzi prietenilor tăi.

Asta-i viaţa.

Eu o să-i vând armele generalului, doar eu.

Putem pleca ?

Aşteaptă puţin !

Este doar o zgârietură.

Ai păcălit pe toată lumea, d-le maior.

Felicitări.

I-ai păcălit pe thailandezi, cambodgieni

vietnamezi şi pe bandiţi.

L-ai păcălit şi pe Gutierrez.

Şi Lennox are noroc că e viu.

Gutierrez ştia riscurile.

Aţi ştiut cu toţii riscurile de la început.

Deci, unde sunt armele ?

Râul nu e departe de aici.

Să plecăm !

Nu înţeleg nimic.

Ce ai de gând ? Să mergi la pescuit ?

Da, la pescuit de arme.

A trecut mult timp, Henry.

O viaţă...

Frank.

Şi dacă nu aş fi aflat,

din greşeală,

că eşti în Berlin

nu ne-am fi întâlnit.

- Stai liniştit, te-aş fi sunat. - Da, sigur.

Haide, Henry,

nu a spus nimeni că eşti anchetat.

Ştim doar că,

informaţiile s-au scurs din Europa.

Şi avem oameni ca tine prin toată Europa.

- Ce faci la Berlin ? - Verificări de rutină.

Washington-ul spune, că nu ştie nimic despre asta.

Este ultrasecret, Henry.

Ce vrei de la mine ?

- O mărturisire scrisă ? - Fii serios.

- Suntem prieteni de mult timp. - Da, de mulţi ani, Frank...

Şi mă faci să mă simt

ca ultimul dintre ei.

Într-o zi o râdem copios de asta.

Când o să se clarifice totul,

sau când o să fim bătrâni.

Suntem bătrâni acum.

Ne mai vedem, Frank.

Ia-o uşurel, Henry.

Nu uita, Frank,

pe măsură ce îmbătrâneşti nu devii mai înţelept,

ci doar mai lent.

Nu te mişca.

- Sunteţi maiorul, Colby ? - Da.

Pe aici.

D-le maior !

Da, Colby, ai reuşit.

Vino cu mercenarii tăi să beţi nişte şampanie.

Eşti nebun. Şi armele ?

Nu fumează nimeni sub punte.

Vino să vezi şi tu de ce.

Îl cunosc pe acest nebun de-o viaţă.

I-aş lăsa în grijă şi soţia...

dacă aş avea una.

Sigur,

dacă ar fi fost o bătrână urâtă.

- Când vrei să pleci ? - Acum.

Bine.

Spectacolul de la arena de cocoşi nu a fost pentru voi,

ci pentru Duclaud şi prietenii lui.

Bine toată lumea să urce la bordul navei QE2.

Aproape am ajuns, Ling. Nu vreau să-ţi mai asumi riscuri, da ?

Intoarcete-te cu ei.

- Cum doriţi, d-le maior. - Mulţumesc.

Ascultă, Colby, aceşti oameni sunt buni

ar putea să ne fie de folos.

Ştiu, dar am hotărât deja.

- Rămas bun. - Rămas bun.

Şi păcat.

Nu-i adevărat că e o lume mică.

Cine ştie...

poate ne mai revedem.

Să mergem, Mason !

Haideţi, haimanalelor ! Cu toată viteza înainte.

Cu cât suntem mai puţini, cu atât mai multe şanse avem.

La ce te mai gândeşti ?

Sper că la ceva rezonabil.

Şi eu.

Vă aud clar.

Aşteptaţi puţin, d-le colonel.

Este Mazzarini. Sună prin satelit.

Prin satelit ?!

Ce vrea ?

Să vă amintească

că lui îi datoraţi puterea,

pentru că eu şi oamenii mei v-am ajutat s-o obţineţi.

Şi acum vrea să-mi trimită factura ?

Poate vrea să facă o înţelegere.

Colonele, felicitări că ai reuşit să afli numărul meu personal.

Nici sateliţii nu mai sunt siguri.

Este rândul meu, generale.

Aproximativ 10 $ în plus per uncie.

Fă-ţi un bine şi acceptă.

Nu sunt prea mulţumiţi de tine.

Au trimis nişte mercenari să scape de tine.

Ai o modalitate ciudată de a te târgui, colonele.

Ceri o reducere,

în schimbul vieţii mele.

E puţin cam uşor,

mă refer la tine.

E o plăcere să fac afaceri cu un om atât de "rezonabil".

Ucide-i pe acei mercenari,

şi ai cuvântul meu

că n-o să mai ai vizitatori nepoftiţi.

Depinde de tine.

Ar trebui să ajungem acolo într-o oră.

Mai e un punct de control Vietcong, dar o să trecem de el fără probleme.

Armele sunt ascunse în compartimentul dublu de sub sacii de orez.

Nu credeţi că ar trebui să ne identificăm înainte de a trece ?

Măcar să arborăm un steag cambodgian.

Ştiu că venim, şi ştiu cine suntem.

Dar ar fi o idee bună, dacă...

Eu iau deciziile, Angelo.

Cum spuneţi dvs, d-le maior.

Nu ţi-au plăcut niciodată câinii de pază, nu ?

Nu, niciodată.

Priveşte !

Ia priviţi acolo !

Avem oaspeţi, d-le maior.

Trezeşte-te, Bob, vin ruşii.

Nenorocitule.

Sunt oamenii lui Dong ?

Uită-te la steag !

- Maior, Colby ? - Da.

Urmează-ne !

Ştii ce se va întâmpla dacă nu ne comportăm cum trebuie ?

E o mică armată în stânga noastră ascunsă în tufişuri.

Au un radar şi un emiţător de unde scurte.

Da, nu e uşor să mergem pe aici fără ca ei să ştie.

Suntem în "Gura Dragonului".

- Au sosit asasinii noştri. - O să mă ocup de descărcarea armelor.

- Maior Colby ? - Da.

Generalul Dong vă aşteaptă.

Lăsaţi armele aici şi urmaţi-ne.

Vă rog,

sunteţi amabil

să mă urmaţi ?

Sala de aşteptare, eh ?

Zombi nenorociţi. Să vă ia naiba !

Încetează, Kruger !

Ce treabă ai tu ?

Nenorociţilor.

D-le maior,

când se întorc sărim pe ei.

Vrei să ne ucizi pe toţi ?

La ce vă gândiţi ?

La nimic.

La absolut nimic.

La asta te-ai gândit ?

Au armele şi ne pot ucide când vor.

Să sperăm că şi ei cred acelaşi lucru.

D-ta şi ideile tale geniale, d-le maior.

Din câte se pare nu mai avem nicio scăpare.

Ţine-ţi gura !

Am dat ordine să fie duse în buncăr şi să verifice conţinutul.

Bine.

Bună treabă.

Tu mi-ai arătat cum se face.

Vrea să-mi spună şi mie cineva ce se întâmplă ?

Nu fii atât de curios.

Ce naiba s-a întâmplat aici ?

Cum aţi spus, au deschis cutiile şi se pare că au fost aranjate.

Dacă mai deschidem altele, riscăm să pierdem totul.

Rahat.

Cred că ei ştiu cum să le deschidă.

Mă ocup eu de asta.

Ia uite cine vine !

Marele nenorocit !

- Nu te-am mai văzut din Angola. - Aşa e !

Nu am ştiut niciodată de partea cui este.

Vrei să ştii de ce ? Pentru că nici el nu ştia.

Era prea ocupat să ucidă oamenii mişeleşte.

Celebrul, maior Colby.

Caporal Stone !

Bine, sunteţi cei mai buni,

dar acum sunteţi în rahat până-n gât.

Spune-mi cum să deschid cutiile alea şi repede.

Există modalităţi elegante să vă torturăm mult timp.

Doar eu ştiu cum se deschid.

O, nu.

Şi eu ?

Eu am "aranjat" cutiile.

Bun venit, domnilor.

Un prieten comun, col. Mazzarini,

mi-a spus că veniţi să mă ucideţi.

Nu, d-le general,

am venit să facem troc cu arme pentru droguri.

Nu-mi insulta inteligenţa, nici pe-a ta.

Mă dezamăgeşti, maior Colby.

Ai fi fost deja mort,

dacă expertul meu în bombe nu ar fi avut un accident.

- Ce îmi oferi ? - Viaţa pentru arme.

Dă-mi un motiv să am încredere în tine.

Ai dreptate.

Ai o oră la dispoziţie.

Ce naiba i-ai spus ?

Nu ştiu: "pupă-mă-n fund" sau ceva de genul.

Ţi-ai cerut-o.

Acum o să trebuiască să te facem să vorbeşti.

Bine, să-i dăm drumul.

Nu o face pe eroul.

Îl vreau pe el.

Hei, băieţi.

Să nu mă aşteptaţi.

Mă descurc.

- Am ajuns la timp, d-le maior. - Perfect.

Oamenii lui Dong ?

Îi putem reţine 20 de minute.

Bine avem 20 de minute la dispoziţie să distrugem totul.

Totul ?!

Toate depozitele de droguri.

Dar asta nu făcea parte din înţelegere.

Maiorul a spus "totul" ai priceput ? Totul.

Du-te, d-le maior, du-te.

Turnul.

Să mergem la râu !

Lennox !

Acolo !

Haideţi, d-le general, s-o luăm pe aici.

Ajută-mă !

Nu mă pot mişca.

Trebuie să ajungem în vârf.

Să mergem !

Vine cineva. Lasă-te jos !

Uite, găinile fug în cuib.

Noi doi putem să le frigem.

Să coborâm jos !

Închideţi uşa !

Suntem în siguranţă aici. Poate aşa scăpăm de ei.

Da.

Bună treabă, Mason.

Să mergem !

- Dă-mi un încărcător ! - Poftim !

Ling !

Ling !

Ling !

Totul e pregătit pentru detonare.

Ling !

Ling !

Ling !

Bastarzi nenorociţi !

Ucigaşilor !

Bastarzi nenorociţi ! La naiba.

- Du-mă la bombă ! - Să te duc până acolo ?

Da.

Nu pot nici măcar să merg.

Cum să te duc până acolo ?

- Am picioarele distruse. - Încearcă.

Ţi-am spus că nu pot merge.

Încă puţin şi ajungi, Lennox.

Deschide cutia, Kongo Klaus.

Deschide-o.

O să le-o plătim nenorociţilor.

Ăla e butonul.

Apasă-l şi apoi o să fugim.

Avem 20 de secunde la dispoziţie.

La naiba.

Nu are cronometru.

Trebuie ţinut butonul apăsat.

Să ţinem butonul apăsat. Da.

Da, să ţinem butonul apăsat.

Este singura cale.

Fugiţi ! Fugiţi !

Plecaţi de aici, înainte să fie prea târziu.

Este singura cale.

Fugiţi ! Fugiţi !

Plecaţi de aici, înainte să sară totul în aer.

Mă auziţi ?

Plecaţi, înainte să fie prea târziu.

Pleacă !

Cred că o să-mi zici că aşa ajungem acasă.

De ce nu ? E vreo problemă ?

Sunt puţin confuz.

Poate răspunsul este în buzunarul tău.

- Deci, ştii ? - Da.

Luând în considerare că nu eşti Mason, ce-ar fi să te prezinţi.

Numele meu e Hiccock. Ce m-a dat de gol ?

Mason aruncă cuţitul cu stânga.

Noi doi ar trebui să începem să avem încredere unul în altul.

Bine.

Cineva de la Antidrog vrea să pună mâna pe afacerea cu opiu.

Oricine ar fi, fii sigur că lucrează cu Mazzarini.

Şi numele lui cred că e pe dischetă.

- Ai codul de acces ? - Nu.

Suntem singurii care ştim asta.

Ideea sună bine, dar n-am un telefon în infernul ăsta.

În Napoli e plin de ele.

Putem da telefon de la Grand Hotel după un lung duş fierbinte

- şi un whisky cu gheaţă. - Şi altceva ?

Colby, trebuia să-ţi dai seama că o să ajung la timp.

Nu a fost aglomerat.

Nu, d-le colonel,

a trebuit să muncesc din greu pentru aceasta dischetă.

Şi în legătură cu elicopterele promise.

Carter avea elicoptere mai bune în Iran.

Trebuia să-i ceri prietenului tău misterios să te ajute.

Se pare că şi el este interesat de această dischetă.

5.000.000 $ nu-i o sumă mică.

Poftim ?

Bine.

Mâine la ora 10:00 aici.

Nu ?

Unde atunci ?

Bine, Colby,

ştiu să pierd.

Şi dacă a făcut o copie, d-le colonel ?

M-am gândit la asta.

Vrea să ne vedem pe malul mării.

La ce vă gândiţi, d-le colonel ?

Îţi mai aduci aminte de Tanzania ?

Am avut o întâlnire cu generalul...

Obele,

pe lacul Rukwa.

Sigur că e riscant, dar n-avem altă alternativă.

Pot intra, d-le ?

Nu acum, Webster, nu acum.

Scuzaţi-mă, d-le, scuzaţi-mă.

Alo !

Nu te aud bine.

Ascultă-mă.

Asta trebuie să se termine cât mai repede.

Discheta aia nenorocită.

Bine.

O să iau avionul de diseară.

Să fii acolo mâine.

Aşteaptă aici.

- Cu 5.000.000 $ nu te poţi plimba aşa. - Dar cine pleacă ?

- Fii cu ochii-n patru. - Fii sigur că o să fiu.

Ştii zicala aia:

"Ucide-i pe alţii, înainte să te ucidă ei pe tine."

Da.

Vine.

Trebuie să-i dăm toţi banii ăştia ?

E mărunţiş.

E un mic procent, dintr-un transport modest.

Lui Colby nu o să i se pară puţin.

Dar el nu e prea inteligent.

La fel ca voi.

Acesta este preţul tăcerii, Williams.

Bună ziua, Colby.

Eşti un nenorocit, Colby.

Mi-ar trebui încă o viaţă să mă ridic la nivelul tău.

Aşadar, Carbalo ?

Am aranjat totul, d-le colonel.

Când sare în aer nenorocitul ăla ?

Nu fii nerăbdător.

O să se termine totul imediat.

- Ciao. - Bună ziua.

Te-ai plictisit ?

Am încercat s-o amuz cât ai fost plecat.

I-am spus povestea fascinantă a gen. Obele, de pe lacul Rukwa.

Poate nu mai sunt eu însumi.

Stai să vezi când îmi dă năsucul umed pe care mi l-a promis.

- Sunt cu toţii pe iaht ? - Da.

Păcat că trebuie să ne întoarcem atât de repede.

Eu trebuie să mă întorc.

Voi bucuraţi-vă de viaţă cât mai sunteţi tineri.

Şi valiza ?

Ce valiză ?

Distracţie plăcută, băieţi !

Bine.

Să ne bucurăm de spectacol.

Aţi urmărit filmul artistic: TRIUNGHIUL TERORII

Traducerea şi adaptarea: Cristian82

S F Â R Ş I T