Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Această miniserie e o interpretare a unor evenimente reale.
E bazată pe informaţii accesibile publicului
şi declaraţii ale martorilor,
dar e un produs al imaginaţiei şi libertăţii de creaţie a autorilor.
Personajele principale sunt fictive, unele scene sunt doar presupuneri
şi nu reprezintă adevărul.
După schimbările democratice din 2000, politica externă a Iugoslaviei
era orientată spre Uniunea Europeană şi SUA.
Condiţia pentru un ajutor financiar acordat Iugoslaviei,
ca şi pentru ştergerea datoriilor, era cooperarea cu Tribunalul de la Haga
pentru crimele de război comise pe teritoriul fostei Iugoslavii.
Carla Del Ponte a fost numită procuror şef al Tribunalului de la Haga.
Am discutat cu preşedintele Koštunica
şi am avut, din nou, impresia că mă duce cu zăhărelul.
MARTIE 2001 - CU DOI ANI ÎNAINTE DE ASASINAT
Doamnă Del Ponte, poziţia guvernului a fost clară de la bun început.
Da, cooperăm cu Tribunalul. Dar trebuie să vă cer puţină înţelegere.
Milošević e cea mai mare problemă a noastră. Nu putem începe cu el.
N-am văzut niciun efort cu privire la criminali mai mărunţi decât Milošević.
Ştiu, dar... ţara trece printr-o criză economică.
Am mai auzit asta.
Întreprinderi publice au fost ruinate.
Delimitările dintre infracţiune şi Stat nu există.
Oamenii nu-şi pot satisface nevoile de bază.
Prioritatea mea e rezolvarea acestor probleme.
Acestea sunt îndatoririle dv. ca prim-ministru.
Pe mine mă interesează cele legate de Tribunalul Internaţional.
Înţeleg. Dar şi dv. ar trebui să înţelegeţi în ce fel de ţară sunteţi.
O să vă spun ceea ce i-am spus deja preşedintelui.
Până la sfârşitul lui martie, Milošević trebuie să fie la arest.
Până la sfârşitul lui martie...
El încă are sprijinul a peste două milioane de sârbi.
Dacă facem mişcarea asta, în acest moment,
s-ar putea declanşa un război civil.
Ar fi o decizie politică iresponsabilă.
Ştiu sigur că preşedintele Koštunica i-a dat cuvântul său preşedintelui Bush
că acest lucru se va desfăşura fără dificultăţi.
Şi ştiu că şi dv. i-aţi spus acelaşi lucru lui Colin Powell.
Da. Bine.
De ce e atât de important ca Milošević să fie arestat imediat ?
Aceasta e poziţia comunităţii internaţionale.
Deci poziţia comunităţii internaţionale este că arestarea lui e imperativă.
Chiar dacă înseamnă o condamnare la moarte
pentru oricine e implicat în această decizie ?
Domnule Ðinđić...
Reîntoarcerea Iugoslaviei în comunitatea internaţională
depinde de vrerea cetăţenilor dv. de a înfrunta adevărul.
Explicaţi-le: e ori Milošević, ori lumea.
Şi cum le explic
că acelaşi lucru nu li se aplică croaţilor şi bosniacilor ?
Nu mai ascult nicio scuză.
Domnule prim-ministru, rămânem în legătură. Vă urez o zi bună.
Zi bună, pe dracu'.
Ne-ar călca în picioare, doar ca să-şi îndeplinească misiunea.
Unde să găsim un judecător pregătit să semneze mandatul ăla ?
Cine o să-l aresteze ?
N-avem nici măcar o singură pârghie cu care să realizăm aşa ceva !
Milošević trebuie să părăsească ţara.
Nu mai e mult până susţinătorii "de vreme bună"
îşi vor da seama că Milošević e un aliat mult mai bun decât noi.
Ce o să facem când partidul lui Milošević orchestrează o revenire ?
Tot ce nu s-a întâmplat la 5 octombrie o să se întâmple.
Ar trebui să vorbeşti cu Koštunica.
Arestarea nu trebuie să fie o problemă, dar...
dacă cele două cele mai puternice partide din alianţă convin, public,
că noua guvernare a acceptat asta ca o condiţie 'sine qua non'
pentru mersul ţării înainte, poate că vom putea supravieţui acestui lucru.
Şi dacă nu convin ?
Ce facem atunci ?
Reacţiile la extrădarea lui Slobodan Milošević către Haga continuă.
Ceea ce doresc să subliniez...
e faptul că cooperarea cu Tribunalul de la Haga, deşi necesară,
a fost redusă la simpla extrădare a acuzatului,
fără protejarea intereselor Statului în sine.
A fost de parcă cineva de aici şi nu din afara ţării...
IUNIE 2001 - CU 21 DE LUNI ÎNAINTE DE ASASINAT
Nu dormi ?
Mama ştie că eşti treaz ?
Posibilitatea ca, pe termen nedefinit...
Tu, din nou.
...să suspendăm cooperarea cu instanţa de la Haga
supune ţara noastră riscului unei umilinţe fără precedent,
pătându-i reputaţia.
Întârziind cooperarea noastră cu Tribunalul de la Haga...
Mai bine ne uităm la un film.
Ţara noastră se confruntă cu posibilitatea
de a fi iar izolată pe plan internaţional.
Nu numai că am avea parte de umilinţă, dar, cu siguranţă...
OPERAŢIUNEA SABRE Episodul 7
APRILIE 2003 - LA TREI SĂPTĂMÂNI DUPĂ ASASINAT
La ce te uiţi ? Uită-te la mine ! Ce nu ştii ? Uită-te la mine !
Dumnezeule...
Eşti teafăr ?
Să mergem acasă.
Să mergem, Boris.
Rakić, ascultă de soţia ta.
Şefule, trebuie să stăm de vorbă.
Bine.
Bine.
Sunt aici. O să fiu aici.
Ljuba mi-a spus cine era sursa lui.
Cine ?
Škene.
Škene e soldat.
Dacă îl ambuscăm, nu se sfârşeşte bine.
Avea încredere numai în Ljuba.
Poate că o să aibă încredere şi în mine.
Eu ar trebui să-l aduc aici.
Nu eşti întreg la cap ?
Şefu'... te rog.
Lasă-mă să termin asta.
Pentru Ljuba.
Şcoala nu are un serviciu special pentru situaţiile astea ?
De ce ? E cuminte.
Da, dar aş vrea să fiu reporter, nu bonă.
- Când se duce la şcoală ? - Nu se duce.
- De ce ? - Care e problema ta cu ea ?
- O să stea aici toată ziua ? - Toată ziua.
Maša... Stai puţin.
Să stăm aici, împreună.
Danica... Danica !
- Ce este ? - Vino o clipă.
- Ce e ? - Am fost la o conferinţă de presă.
Ştii sursa ta, Ljuba Vasiljević ?
Ce e cu el ?
A fost ucis azi-noapte.
În timp ce aresta nişte criminali.
Omorât în acţiune.
Asta e tot ce au spus.
Maša ! Strânge-ţi lucrurile, trebuie să plecăm !
- Ce s-a întâmplat ? - Nimic.
Ce s-a întâmplat, Danica ?
- Unde ne ducem, mamă ? - Maša !
Unde mergem ?
Nu, stai. Nu e vorba de asta. Aşteaptă, te rog.
Poţi să ne treci peste graniţă ?
Trei.
N-o să-ţi pară rău.
Bine, mulţumesc.
Ce s-a întâmplat ?
M-am ocupat. Să mergem. Vino, puştiule !
Puştiule ! Vino !
Clientul pe care l-aţi apelat nu e, momentan, disponibil.
Vă rugăm să încercaţi mai târziu.
Alo ? Ai primit numărul ?
Vreau să-l verifici.
Da, e închis.
Află când şi unde a fost închis ultima dată.
Bine.
Dacă îl deschide iar, mă suni imediat. Bine.
Maša, stai normal, te rog.
Uite-o !
Unde ai fost ?
Unde mergem ?
Ţi-am zis să-ţi faci un bagaj.
- De ce să-mi fac un bagaj ? - Plecăm într-o excursie.
- Ce excursie ? - Nu trebuie să mă duc la şcoală.
Cât o să dureze excursia asta ?
Danica ?
- Danica ! - Mamă !
Cine eşti ?
Ce vrei de la mine ?
M-ai auzit ? Ce vrei de la mine ?
De ce mă urmăreşti ?
- Ce e cu tine, doamnă ? - Cine e, tati ?
- Ai o ţigară ? - O să fumezi mai târziu.
Daţi-le armele voastre.
- Ce faci, Friptură ? - Ce mai faceţi, băieţi ?
Sunteţi încă în forţă ! Mă bucur. Sunteţi tari.
- Tu cine eşti ? - E puştiul. E cu noi.
Tu ce ai făcut ?
- Am condus. - E în ordine.
- Duća l-a promovat. - Duća e mort.
Aţi dezlănţuit iadul. Toţi am suferit din cauza voastră !
- O să ne revanşăm. - Cum ?
Toată ţara vă caută.
Poţi să ne treci peste graniţă ?
Nu prea cred.
Dacă era doar unul, da. Dar trei...
- Doar ne ştii, pentru Dumnezeu. - Vă ştiu pe doi dintre voi.
Garantez pentru puşti.
Zdravko...
Uite cheia de la casa de vacanţă.
- Poarta nu se încuie. - Bine. O să am nevoie de maşina ta.
Şi de telefonul tău. Doar câteva zile.
Mamă ! Urcaţi în maşina asta.
Poftim telefonul. Cheia e în contact.
- Bine. - E din cauza poliţistului ăluia ?
Danica, îmi spui şi mie despre ce e vorba ? Poate că te pot ajuta.
O să te sun.
- E neapărată nevoie ? - Da.
- Unde ne ducem ? - Dacă aş şti, ţi-aş spune.
- Ce-i asta ? - Ca să vă uşuraţi.
Nu faceţi în dubă, că vă omoară la sosire.
- Să ajungeţi cu bine, şi... - Să mergem, puştiule.
Încercaţi să nu daţi de belea pe-acolo.
O să fie bine.
Apel de la Žarko
Bună ziua.
Spuneţi-mi, aţi văzut persoana asta prin cartier ?
Poate purta un hanorac cu glugă şi ochelari de soare. Uitaţi-vă bine.
Nu, nu l-am văzut.
Bine. Mulţumesc.
La revedere.
La revedere.
Apel de la Marina
- Ce este ? - Te grăbeşti ?
- Da. - Tata e la spital.
Zice că te-a sunat. Poţi să te duci să vezi ce face ? Sunt îngrijorată.
- Sunt pe teren. - Cred că ne ascunde ceva.
Poţi să vezi ce face ? Măcar sună-l.
- Bine. Mă duc acolo imediat. - Mulţumesc. La revedere.
Am auzit că oncologii au făcut trei şedinţe din cauza mea.
- Atunci poate ştii că sunt veşti bune. - Ce veşti ?
Terapia a dat rezultate foarte bune.
Ca să fiu total sincer, când ai venit înapoi, la începutul anului,
n-am crezut că am putea ajunge la faza asta.
Ce fază ?
Am oprit răspândirea tumorii. Pe alocuri, chiar s-a retras.
Glumeşti ?
Ar trebui să fii optimist.
Vom repeta analizele, dar ne îndreptăm într-o direcţie foarte bună.
Aşteaptă un minut. Te programez la un control.
Îţi vine să crezi ?
Îmi pare rău pentru Ljuba.
Nenorocitule ! Du-te-n mă-ta ! Nu mai mori odată ?
Am totul despre tine, în scris.
Ştiu cum l-ai ajutat pe amicul tău, Rade.
Şi ?
Da !
Când l-a deschis ?
Trimite-mi-o imediat. Bine.
Dacă te mai văd pe lângă Matija...
Crezi că moartea lui Ljuba are vreo legătură cu asta ?
Nu ştiu.
Škene era sursa lui.
Doar Ljuba şi eu avem declaraţia lui.
Şi acum o ai doar tu.
Nu ştiu ce să fac.
Poate că ar trebui să mă opresc.
De ce ?
Pentru Maša.
Ai avut dreptate.
N-ar fi trebuit să mă implic.
Poţi să faci meseria asta...
doar dacă eşti pregătită să mergi până la capăt.
Jurnalismul a fost viaţa mea.
Dar n-am putut să merg până la capăt, aşa că s-a dus naibii.
Şi când privesc acum în urmă...
Nu sunt sigură că am luat decizia corectă.
Atunci ce ar trebui să fac ?
Nu ştiu.
Am vrut doar să-ţi spun... cum a fost pentru mine.
- Ce faci ? - Le fac o casă.
Ce faci ?
Întoarce-te !
De ce am oprit ?
Taci ! Stai. Opreşte-te !
- Când te întorci ? - Mâine.
- Ai trecut des pe-aici luna asta. - La naiba, omule...
Hai, treci.
- Calmează-te. - Stai acolo !
- Bine. - Du-te acolo !
Bine.
Stai jos. Cine l-a omorât pe Ljuba ?
- Ljuba a fost ucis în acţiune. - Minţi ! Tu l-ai omorât.
- Am venit aici ca să te ajut. - L-ai trimis pe Furnică la moarte.
Nu-i adevărat.
Ljuba n-a vrut să scriu asta în declaraţia mea.
Am acceptat. Era prietenul tău cel mai bun. Voia să te retragi cu onoare.
Žarko m-a atras în cursă.
- Serios ? - Da.
Ce crezi că o să-ţi facă
dacă-l târăşti în chestia asta ?
Nu trebuie să-ţi schimbi declaraţia. Doar să nu pomeneşti de el.
- Tot restul rămâne la fel. - Şi dacă refuz ?
Atunci, la naiba. Eşti un om mort.
Îl sun pe şeful meu... şi-i spun că venim.
Dar trebuie să-mi garantezi asta.
Eu ce primesc ?
O identitate nouă, o slujbă şi o viaţă departe de aici.
Tu ştii mai bine decât mine cu cine avem de-a face.
Ljuba mi-a lăsat asta şi mi-a zis să v-o dau dv.
în caz că i se întâmplă ceva.
Ce-i asta ?
Declaraţia bodyguardului lui Legija.
Este...
- Singurul exemplar ? - Cred că da.
Din câte am înţeles, doar Ljuba ştia de asta.
Şi eu, începând de ieri.
- Ţi-a mai spus şi altceva ? - Nimic.
Dar era extrem de tulburat. Nu l-am mai văzut niciodată aşa.
Da...
Cred că ştia în ce se bagă.
Îţi mulţumesc că ai venit.
O să facem lumină în toate astea.
Aşteaptă aici.
Mă ocup eu de el.
E aici, şefu'. L-am adus.
Foarte bine. Venim în câteva minute.
Rakić, dă-ne câteva minute.
Bine.
Susţii că banda Zemun a avut legătură cu protestul Unităţii ?
Da.
Spasojević a fost mereu la centrul de comandă al Unităţii.
- Ce făcea acolo ? - El şi Legija au organizat protestele.
Spasojević voia să meargă până la capăt.
Ce înseamnă "până la capăt" ?
Până la schimbarea guvernului.
Cum credeau că se va întâmpla asta ?
Erau în legătură cu cineva ?
Da, erau.
Se întâlneau adesea cu Aca Tomić şi Rade Bulatović.
Eram acolo când au avut o întrunire la Institutul pentru Securitatea Statului.
De câte ori s-au întâlnit ?
Nu ştiu. De vreo două ori.
Cu aproximaţie ?
Nu-mi amintesc. Odată, Dušan le-a dus cadouri.
S-au întâlnit
înainte de asasinarea premierului ?
- Nu-mi amintesc. - Încearcă să-ţi aminteşti.
Altfel o să pară că în atentat au fost implicaţi consilierii preşedintelui.
N-am zis asta.
Am zis că s-au întâlnit.
Poate că s-au întâlnit înainte de asasinat. Nu ştiu. Verificaţi.
Ce ştii despre răpirea şi uciderea lui Ivan Stambolić ?
I-am spus lui Ljuba tot ce ştiu.
Eu am fost şoferul.
N-am fost de faţă când au făcut-o, dar am auzit împuşcături
şi i-am văzut cărând var nestins.
Ştiu chiar şi unde l-au îngropat.
Şi ştii cine a participat ?
Da. Ştiu.
Din ordinul cui s-a făcut asta ?
Ordinul a venit de la familia Milošević.
Rade Marković şi Legija au organizat.
Bracanović a ştiut ce pun la cale
şi câţiva dintre noi au participat la execuţie.
Astea sunt...
toate numele ?
În declaraţia pe care i-ai dat-o inspectorului...
Ljuba Vasiljević...
Ai mai menţionat un nume.
Şi... acum nu-l menţionezi.
De ce ?
Eu i-am zis să nu spună.
Ştiu că am greşit.
- Mă crezi idiot ? - Şefule...
Nu mă lua cu "şefule". Spune-mi ce se întâmplă.
Ljuba şi eu am decis să mai aşteptăm până să-l arestăm pe Žarko.
Cine eşti tu ca să decizi asta ?
- Cine ? - Cancerul i-a revenit.
Mai are doar câteva luni de trăit.
Ljuba ştia asta, aşa că am hotărât să aşteptăm până să-i spun Marinei.
Şi Ljuba ţi-a spus că-l investighează pe Žarko ?
Mă doare fix în fund de el.
E atât de bolnav, încât nu mai ajunge la proces.
O să-l arestez, nicio problemă.
ACA TOMIĆ Şeful Administraţiei Securităţii
- Poliţia ! - Mâinile sus !
- Întoarce-te ! - Jos mâinile !
- Poliţia ! - Mâinile sus !
RADE BULATOVIĆ - Consilier în domeniul securităţii naţionale
Jos !
Liber !
Uite marea !
Asta e marea ?
La naiba, suntem la mare !
Bună, băieţi ! Bine aţi venit.
Să mergem.
Salut.
Vino, puştiule.
Minunat.
Aţi întâmpinat vreo problemă ?
Nu, dar a fost un drum lung.
- Unde suntem ? - În Rijeka.
Ce e ? Puştiul n-a mai văzut marea în viaţa lui ?
N-a văzut nici păsărică, darămite marea.
Odihniţi-vă. Vă aduc nişte arme, mai târziu.
Puştiule !
Tu vii cu mine.
- Unde ? - Îţi spun pe drum.
Uitaţi-vă la asta.
Era legat cu ceva.
Şi puşca ?
Ţeava pare a fi mai lungă decât braţul lui.
- E puşca lui ? - Nu ştiu. N-am mai văzut-o.
Părerea mea este că nu e sinucidere. O să ştiu mai multe când termin.
Suntem de la BIA ! Preluăm noi de aici.
- De ce ? - Nu face parte din Operaţiunea Sabre.
Lăsaţi totul aşa cum e. Preiau ai noştri.
- Nu puteţi face asta. - Astea sunt ordinele, inspectore.
De ce nu mi-ai spus, când te-am întrebat ?
Fiindcă m-a rugat să nu-ţi spun.
Şi tu l-ai ascultat.
Aş fi putut fi alături de el.
Puteam să-l ajut.
Poate că asta nu s-ar fi întâmplat.
Eu am insistat să-ţi spună, dar...
Aşa a fost mereu.
Nu voia să fie o povară.
Ar fi trebuit să-mi spui, Boris.
Ştiu.
De ce ai crezut că e o idee bună să-mi ascunzi că e iar bolnav ?
De-asta a făcut-o.
Ca să nu ne fie o povară.
Marţi seară, poliţia i-a arestat
pe fostul şef al Securităţii Armatei Iugoslave, Aca Tomić,
şi pe Rade Bulatović,
consilier pe probleme de securitate al preşedintelui iugoslav,
Vojislav Koštunica, după cum a anunţat guvernul.
Crezi că Koštunica a avut vreo legătură cu asta ?
Cine ştie.
Mănâncă asta.
Mă sună Prijić.
Alo ? Da ?
Pot. Pot fi acolo în două ore.
Bine. Ne vedem acolo.
Vrea să ne întâlnim din nou.
Deschide torpedoul.
E o fotografie acolo.
Trebuie să-l eliminăm.
- Să-l omorâm ? - Da.
- Când ? - Acum.
Alo ?
Da.
Bine.
Bine.
E acolo, jos, la restaurant. Are o cămaşă cu model colorat.
În faţa tuturor acelor oameni ? De ce nu aşteptăm ?
Ce naiba-ţi pasă ţie ?
- O să fiu văzut. - Şi ce dacă ? Nimeni nu te ştie, aici.
Dacă eşti prins, nu ştii pentru cine lucrezi.
Dă-te jos !
Intră, te rog.
- Bună ziua. - Bună ziua. Ia loc.
Te-am chemat ca să-ţi spun ceva ce n-o să auzi în redacţie.
Bine.
Žarko Ilić a fost ucis.
Oficial, e considerat sinucidere.
Cine era la faţa locului ?
BIA.
Ştiţi ce ?
Am aflat multe despre el. Am chiar şi un martor.
Pot să dau asta în emisie.
- N-ar fi înţelept. - De ce ?
Žarko nu era atât de puternic, dar informaţiile pe care le deţinea erau.
De-asta a fost ucis.
Noi nici măcar n-am reuşit să-l arestăm.
Nimeni nu-ţi poate garanta siguranţa.
Şi atunci ce să fac ? Să tac ?
Să fii o prezenţă discretă.
Să-ţi salvezi viaţa.
Probabil că ei...
te monitorizează.
Cine ? Cine sunt oamenii ăştia ?
Asta aş vrea şi eu să ştiu.
Da !
Închide uşa.
O să te suspend, cel puţin până se încheie Sabre.
- Vom vedea ce se întâmplă după. - De ce ?
Ai influenţat un martor. M-ai minţit.
N-o să las operaţiunea să eşueze din cauza ta. Ai înţeles ?
Cum o să justifici suspendarea fără să pui Sabre în pericol ?
Dacă presa începe să pună întrebări ?
Când o să afle că Žarko era socrul meu ?
Prea multe întrebări la care nu poţi să răspunzi.
Şefule, dacă mă suspenzi, tot ce am făcut noi va ajunge în instanţă.
Mă ameninţi ?
Nu. Discutăm doar.
Cum se încheie Sabre, ai zburat de aici. E limpede ?
- Limpede. - Ai zburat, nenorocitule.
D.M. a dat publicităţii un material, dar fără ecou.
SFÂRŞITUL EPISODULUI 7
Traducerea şi adaptarea ANCA RĂZUŞ - DIMANCEA
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.