Original subtitles

Această miniserie e o interpretare a unor evenimente reale.

E bazată pe informaţii accesibile publicului

şi declaraţii ale martorilor,

dar e un produs al imaginaţiei şi libertăţii de creaţie a autorilor.

Personajele principale sunt fictive, unele scene sunt doar presupuneri

şi nu reprezintă adevărul.

În ultimii doi ani ai regimului Milošević, 1998-2000,

şeful Securităţii Statului, DB, era Radomir Marković.

Perioada a fost marcată de crime politice

şi de dispariţia multor persoane

care păreau o ameninţare la adresa lui Milošević.

Până la 5 octombrie, niciuna dintre aceste crime

nu fusese rezolvată sau investigată, drept care mulţi au tras concluzia

că în spatele lor se afla Securitatea Statului.

OCTOMBRIE 2000 - CU 2 ANI ŞI 5 LUNI ÎNAINTE DE ASASINAT

Preşedintele vă poate primi acum. Puteţi intra.

- Scuză-mă. - Voja...

Ia loc.

N-am mai stat atâta pe scaun de când eram în facultate.

- Încă primesc felicitări. - Aici nu ne plângem.

Nu ne putem plânge până încep să curgă cererile.

Care te vor aştepta aici, teanc. Ce bei ?

Nimic. Am venit să stăm de vorbă.

Despre Radomir Marković.

Cred că a sosit momentul să-l înlocuim.

Abia am reuşit să evităm dezlănţuirea haosului pe străzi.

La uma urmei... ştii cât de volatilă e situaţia.

Sigur că e, când ţara e încă guvernată de sistemul lui Milošević.

Oamenii te-au votat pe tine.

E timpul să ne îndeplinim promisiunile.

Nu am autoritatea.

Când vei alcătui guvernul, îl va putea înlocui guvernul.

Zici că Marković ar trebui să conducă cel mai puternic serviciu din ţară

până la alegerile nesigure ?

E normal ?

Nu ştiu dacă e normal, dar e legal.

Care-i rostul ca un om care ar trebui să fie după gratii

să fie încă şeful Securităţii Statului ?

Crezi că aşa se conduce o ţară ?

Crezi că prima decizie pe care o iau

ar trebui să fie una în afara atribuţiilor mele ?

- În niciun caz. - Voja, aici nu e vorba de tine.

Trebuie să ridicăm moralul populaţiei.

Să le spunem oamenilor clar care e poziţia noastră.

- Pentru ce au luptat. - Sunt de acord cu tine.

Deci modul tău de a face lucruri e... să nu faci nimic ?

Aşteaptă alegerile.

Când vei alcătui guvernul, guvernul îl va înlocui. Legal.

Nu voi ţine un discurs. Voi citi ce am pregătit.

Conform hotărârii luate în ziua de 25 septembrie

asupra potenţialei relocări a documentaţiei,

a fost luată o nouă decizie cu privire la gestionarea notelor oficiale

şi a informaţiilor deţinute de Serviciul nostru,

care ar putea prezenta un pericol pentru angajaţii Serviciului,

pentru Serviciul în sine, dar şi pentru stat.

Fiecare centru e obligat să predea materialele menţionate mai jos

departamentului central, cât mai curând posibil,

cu inventarul făcut în prealabil.

Această procedură nu ar trebui comunicată niciunei persoane

care nu are nevoie să fie implicată

în procesul pregătirii materialelor pentru mutare.

Cine primeşte aceste date ? Ce se va întâmpla cu Serviciul ?

Nu vă panicaţi. Nu există informaţii că aşa ceva se va întâmpla.

Atunci ce se întâmplă ?

Toate documentele vor fi distruse de îndată ce le veţi preda

departamentului central.

- De ce distruse ? - Şeful nostru, Marković, se grăbeşte.

Lasă-l să termine şi o să-ţi explic. Ce nu e limpede ?

Iată documentaţia care trebuie inventariată şi predată în întregime:

1. Toate materialele procesate din 1998 încoace,

care se referă la persoane din DOS şi Otpor.

2. Fişele personale ale acestora, din cartotecă.

3. Registre de lucru şi microfilme din această perioadă.

4. Rapoartele asupra monitorizării

persoanelor care lucrează împotriva intereselor statului.

5. Dosarele auxiliare ale acestor persoane,

manuscrise ale agenţilor operativi şi însemnările lor zilnice.

6. Documentele referitoare la operaţiuni materiale şi financiare.

7. Rapoartele lunare de activitate din ultimii doi ani.

8. Documentele primite în ultimii doi ani.

9. Planurile de lucru ale agenţilor operativi

şi unităţilor organizaţionale.

10. Documente expediate şi primite.

11. Documente operaţional-instructive.

12. Fişiere şi registre comune.

13. Documentaţia privind aplicarea măsurilor speciale.

14. Hard disk-ul, criptat.

15. Documentaţia referitoare la asociaţi cu destinaţii speciale,

dacă centrul respectiv o are.

OPERAŢIUNEA SABRE

30 MARTIE 2003 - LA 18 ZILE DUPĂ ASASINAT

Cum ajungem pe strada Marička ?

De ce naiba am ars maşina ? Acum eram deja la jumătatea drumului.

Fiindcă nenorocitul a scuipat pe banchete.

Mai întâi facem rost de o maşină, apoi ne ducem pe Marička.

Puştiule ! Ia lucrurile astea şi geanta şi aruncă-le în maşină.

Atunci o să fim prinşi furând o maşină.

Te rog ! Taci şi fă ce ţi se spune !

Unde crezi că te duci cu jacheta aia ? În maşină !

Idiot...

Ce e ?

Dormi ?

Da. Ce este ?

În pădure a fost găsit cadavrul unui bărbat.

A fost torturat. Se crede că e cineva din clan.

- Trezeşte-l pe Ljuba şi du-te acolo. - Am plecat.

Mi-e somn.

O să dormi curând, draga mea.

Danica, ştii cât e ceasul ? De ce ai adus-o atât de devreme ?

Am mult de lucru. Am sunat.

- Când ? - Înainte să plecăm de acasă.

- Dormeam. - Am sunat şi aseară.

- N-am fost acasă. - Unde ai fost ?

Nu e treaba ta ! Ce vrei de la mine ?

Data viitoare, du-o la Svetislav. Are şi bunic.

- Te rog... - Uită-te la ea. E aproape adormită.

Mamă...

Inspectorul Vasiljević e aici ?

- Nu. Aţi ajuns primul. - Bine.

- Salut, Velja. - Salut.

I-au făcut cam tot ce se poate face.

A fost legat, torturat, bătut. I-au dat foc de viu.

S-a mai târât vreo 15 metri, arzând, până a murit.

Nu are niciun act asupra lui, nici lucruri personale.

Vom şti cine e după ce primim rezultatele.

Nenad Mraović.

- Ce-a zis ? - Mraović.

- Boris, ţi-e bine ? - Da.

Adu-i nişte apă.

Nu-i nevoie.

Cu asta te descurci ?

- Mă descurc cu oricare. - Fă-o.

De ce l-au omorât ?

Oare ce s-a întâmplat ?

Cine ştie... Poate căutau bani.

Poate că şmecheria ta cu Ristić a mers şi a vrut să se predea.

Ei au aflat unde e, şi...

Ai vorbit cu Žarko ?

Nu. De ce ?

Poate că ne poate ajuta.

El ? Ştii în ce stare e.

Ai vorbit vreodată cu el despre autostrada Ibarska ?

Am informaţii că a fost acolo, la atentatul asupra lui Drašković.

Cu Legija.

Unde ai auzit asta ?

E adevărat ?

Prietene... Ştiu despre Žarko la fel de multe ca şi tine.

Ştiu cu cine a lucrat, cu cine era pe bune.

N-a fost vreun înger.

Dar nici n-a făcut vreun rău. Nimeni nu l-a menţionat după 5 octombrie.

Mulţi dintre ei n-au fost menţionaţi, dar ar fi trebuit să fie.

Scuză-mă.

- Cine ar fi putut şti ? - Jurišić.

- Când a sunat ultima dată ? - Ieri n-a sunat.

- Unde e ? - Nu ştiu. Cu Kalinić.

Dacă au găsit banii, probabil că au plecat în străinătate.

Sună-l.

- Dă să-l sun eu. - Îl sun eu !

Au găsit banii, fără îndoială.

- Îl sunăm pe Dimić. - Nu pot să-l sufăr. Ce e el ?

Sugerează tu ceva !

N-am nicio sugestie ! Tu eşti ăla deşteptu'.

- Danica ! - Închide uşa.

- Începe şedinţa. Să mergem. - Eu nu vin.

Ce-i spun Sonjei ?

Inventează o scuză.

Bine... Ce să mai inventez, de data asta ?

Ce este, mamă ?

Bună, draga mea.

Ce a luat foc ?

Ai stins tu focul ?

Nu atinge nimic ! Vin imediat !

- Mama mă-sii ! - Ce s-a întâmplat ?

Spune-i Sonjei că a fost un incendiu. Uite scuza.

Bună, Maša. Unde e bunica ?

- Nu era nevoie să vii. - Maša, du-te şi uită-te la desene.

Dacă nu mă trezeai la şase jumate dimineaţa, nu lăsam aragazul aprins.

Maša, acum ! Du-te, te rog.

Dacă tot ai venit, poţi să ajuţi.

Opreşte-te, te rog ! Dă-mi asta ! Opreşte-te !

Mamă, nu te mai pot vedea aşa.

- Eşti beată. Ţi-ai pierdut minţile ? - Ce tot spui ?

De câte ori vii la noi, am sticle goale de aruncat.

Maša putea să păţească ceva. Amândouă puteaţi să păţiţi !

De ce o mai aduci, dacă sunt mereu beată ?

Fiindcă tot sper că o să-ţi vină mintea la cap şi o să te opreşti !

N-am s-o mai aduc.

N-am vorbit serios.

Nu Maša e problema.

Nu. Tu eşti.

Ţi-l aminteşti pe domnul Miroslav ?

- Te rog, lasă-mă în pace. - Era agent al securităţii.

S-a infiltrat în viaţa noastră "ca uns",

s-a prefăcut ani la rând că mă iubeşte.

S-a prefăcut că te place.

- Vorbeşti serios ? - Da.

- De ce nu mi-ai spus până acum ? - Ce să-ţi spun ?

Că am lăsat să intre în viaţa noastră un bărbat

care aştepta ordinul să ne omoare ?

Danica, ei sunt gata să facă orice.

Tu nu eşti. Să nu uiţi asta.

Unde e el acum ?

De unde să ştiu unde e secătura aia ?

Cum ai scăpat de el ?

O femeie care...

Lucra la securitate, la secţia de monitorizare. Ea m-a ajutat.

Mi-a spus că Miroslav mai fusese cu o femeie, monitorizată tot de ea.

Femeia aceea...

A plecat cu el într-o excursie şi nu s-a mai întors.

Mi-a spus că se teme că vor proceda la fel şi cu mine.

De-asta ne mutam la fiecare şase luni ?

Din cauza lui n-ai mai scris ?

Danica...

Îmi pare rău.

Branislav Bezarević.

Îl ştii ?

- Nu. - BIA, divizia a şasea.

Securitatea reşedinţei şi familiei premierului.

Am informaţii că a anunţat personal clanul Zemun unde va fi Ðinđić.

De unde ai informaţia asta ?

Ljuba...

Ce se întâmplă ? De ce-mi ascunzi lucruri ?

Când o să ştiu exact ce am, o să-ţi spun.

Bine...

Da !

Potoleşte-ţi amicul, sau o să ai o altă problemă.

Bine. Cumpăr.

Bine.

Nu ştim de ce l-au omorât şi cine a fost implicat.

Aţi văzut cu ochii voştri.

Ori voiau răzbunare, ori altceva.

- Sau poate ambele. - Îl cercetez pe Bezarević, de la BIA.

Şi ce rezultate ai ?

Am instrumentat un caz. Mai rămâne doar să-l arestăm.

Cine e sursa ta ?

Dacă informaţiile sunt adevărate, ar putea intra în protecţia martorilor.

Cine eşti tu, ca să promiţi acest statut ?

Cine este ?

- Nu ştiu. - Cum adică nu ştii ?

- Ce fel de circ e ăsta ? - Asta a fost învoiala.

Ori eu, ori nimeni.

Bineînţeles că am fost de acord. Şi tu ai face la fel, şefule.

Dacă se dovedeşte că informaţiile pe care ţi le-a dat sunt adevărate,

putem discuta despre protecţia martorilor.

Dar trebuie să ne spui ce ştie.

Are informaţii despre crime organizate de securitate.

Ştie nume de oameni care nu au fost menţionaţi în niciun caz.

Are informaţii despre crime politice din trecut.

Şi informaţii despre atentatul asupra premierului.

Ştie unde e puşca. Asta susţine.

Te-am privit, la televizor. Eşti exact ca mama ta.

I-am spus de Miroslav.

Nu mai vorbi despre asta. Important e că s-a terminat.

- Te-ai pensionat ? - Da.

- Îl ştii pe Žarko Ilić ? - Da.

Începând cu 1998, a fost nelipsit.

Ce făcea ?

Fuma. Ca o locomotivă.

Venea, cerea o cafea,

fuma puţin în una dintre încăperi, apoi în cealaltă.

Ne supraveghea.

Cum de era atât de puternic, dar nu era angajat acolo ?

Nu ştiu.

Nu îndrăzneam să-l întreb.

După 5 octombrie,

toate dovezile despre tot ce făcea Serviciul au fost distruse

şi dube din toată Serbia au venit, zile în şir,

cu materiale pregătite ca să fie distruse.

Rade a fost norocos că n-a fost înlocuit imediat.

El şi Žarko au folosit toate ocaziile ca să-l intimideze pe Koštunica.

Cum ?

Creau câte o falsă criză.

Făceau ca totul să pară instabil în stat.

Şi se ofereau ca fiind singurii care pot rezolva situaţia.

Era la fel şi pe atunci.

Revoltele din închisori... Rade s-a ocupat de asta.

Ştiindu-l pe Rade, aş zice că nu putea rezolva nimic ce nu organiza chiar el.

Era un fel de... punere în scenă.

Ce voiau să realizeze ?

Voiau să...

Să-i arate lui Koštunica că are nevoie de ei.

Şi să mai facă rost de timp.

Ca să... distrugă...

Ce era nevoie să distrugă.

- Dimić ! - Nu mai striga.

- Ce vă trebuie ? - O favoare.

- Nu pot. La naiba ! - Ţi-am făcut un serviciu cu Furnică.

Ce tot spune ?

- Te nenorocesc ! - Calmează-te.

Ascultă. Poţi s-o vinzi pe asta. Nouă ne trebuie alta.

- Kalinić a luat legătura cu tine ? - Nu.

Sună-l. Trebuie să ne întâlnim cu el.

- Eu sunt. Nu închide ! - Nu pomeni de Marička !

Ce naiba-ţi pasă ? Unde eşti ?

Ce aţi făcut cu maşina ?

Eşti mut ? Aţi făcut cum v-am cerut ?

Am ars-o.

Aţi curăţat, mai întâi, totul ?

Bine. Vă dau ce cereţi.

Dar... nu mai veniţi aici.

- Dă-i puştiului un pistol. - Îi dau.

Cine ţi-a dat telefonul cu cartelă ?

Furnică.

Câţi bani ai primit ?

Vreo 200 de euro.

L-ai vândut pe premier pentru două sutare ?

Au promis că-mi dau 50 000.

Datoria ta era să-l aperi.

Da !

Sunteţi chemaţi.

- Ce este ? - Echipa de la şantier aşteaptă.

E acelaşi model. Nu ştim dacă s-a tras cu ea.

Asta e, fără îndoială.

De ce-au lăsat-o acolo ?

Sursa mea spune că Duća şi Kum voiau o asigurare în caz că-i trăda Legija.

M-am săturat de sursa ta. Când o să spui cine e ?

După ce verific tot.

Şi noi ar trebui să aşteptăm ?

Mai ştie şi altele.

Alo ?

Da. Da, e acelaşi model.

- Da. - Vino...

Nu e nicio îndoială.

Da, sută la sută.

De când n-ai încredere în mine ?

L-ai ajutat pe Žarko ?

- Žarko nu e implicat. - Deci ai vorbit cu el despre asta ?

Ascultă, dacă ai ceva să-mi spui, acum e momentul.

Vor fi arestaţi toţi. Şi Žarko va fi unul dintre ei.

Ştiu că l-ai ajutat.

Nu face pe mortul cu mine.

- Pot să vă ajut ? - Unde e Žarko ?

- E aici. Dv. cine sunteţi ? - Nu e nevoie să mă conduci.

Salut, băiete.

Ai văzut-o pe asistenta mea ?

Dacă ar fi la fel de bună cu acul precum arată...

- Dar nu le poţi avea pe toate. - Lasă prostiile.

Acum o să-mi spui tot.

S-a terminat, Žarko.

S-a zis cu tine.

S-a zis cu amândoi.

De-asta mi l-ai trimis pe Furnică ? Ca să mă poţi şantaja ?

Ljuba îl are pe Škene şi Škene e periculos.

Trebuie să vorbeşti cu amicul tău cel mai bun. Bagă-i minţile-n cap.

Dacă nu se opreşte, o să i se vină de hac.

Ljuba îşi face treaba aşa cum se cuvine.

Nu mă asculţi.

Dacă nu se opreşte, o să moară.

Şi cine decide asta ?

Tu.

Şi Ljuba.

Vorbeşte cu el.

Marija ! Mai e ceai ?

Da. Aduc imediat.

Bine.

Până la urmă, e mai bine pentru voi amândoi.

Bagă-i minţile-n cap.

O să-i salvezi viaţa.

Ce este ?

Ascultă, te rog.

După 5 octombrie, securitatea a distrus

documente compromiţătoare pentru Serviciu.

- Ştiai de asta ? - Am auzit vorbindu-se.

Şi Ilić ?

El a fost maestrul păpuşar. Era mereu acolo, controlându-i.

Şi a reuşit să scape basma curată.

Mi se pare că-l controla şi pe Marković.

Nu ştiu. Însă era puternic. Fără nicio îndoială.

Ljuba... îmi spui ce se petrece cu tine ?

E socrul lui Boris.

Camaradul tău ?!

- Ia asta. - Ce este ?

Declaraţia lui Škene. A fost bodyguardul lui Legija.

Ce fac cu ea ?

O ţii la loc sigur până-ţi spun eu. Când îţi spun, o poţi face publică.

În caz de ceva, i-o dai lui Prijić.

Ce vrei să spui cu "în caz de ceva" ?

Exact ce am spus.

Ce vrei să spui ?

Ljuba ?

Ljuba !

M-ai speriat ! Ce faci aici ?

Te simţi bine ? Ce este ?

Totul o să fie bine.

Trebuie să plec.

Trebuie să plec. Mă aşteaptă Ljuba.

- La revedere. - La revedere.

Maša, ce-i asta ? De unde-l ai ?

L-am primit cadou.

De la cine ?

De la un bărbat, azi, la şcoală. El mi l-a dat.

Ce bărbat ? Când ?

M-a întrebat dacă mama mea e Danica. Am zis că da.

Mi-a dat jucăria şi mi-a mai zis ceva, dar am uitat ce.

Ai putea să-ţi aminteşti acum ce ţi-a zis ?

Nu.

Unde era învăţătoarea ?

Maša, te-am întrebat unde era învăţătoarea.

În cancelarie. Era recreaţie.

- Bine... Mai era cineva acolo ? - Nu ştiu.

Bine... să încercăm aşa.

Te-a întrebat dacă sunt mama ta şi tu ai zis că da.

Ţi-a dat jucăria şi pe urmă ce-a zis ?

Maša ! Te rog !

- Nu-mi amintesc. - Te rog, încearcă să-ţi aminteşti.

- Nu ştiu. - Încearcă, Maša ! Te rog !

Îmi pare rău, mamă.

E în ordine, Maša.

Totul e bine.

Nu contează.

Cine era bărbatul acela ?

Era... colegul mamei.

Şi eu vreau acelaşi lucru ca şi tine.

Dar încearcă să înţelegi. Žarko e tatăl soţiei mele.

Şi bunicul fiului meu.

- Şi ce dacă ? - Să mergem să-l interogăm amândoi.

Facem presiuni asupra lui.

Vedem cât de adânc a fost implicat. Cu cine e în legătură, ce vrea.

Şi pe urmă ?

Pe urmă ne ducem la şefu' şi el ne ordonă ce să facem.

Ce se întâmplă când se va afla că Furnică ţi s-a predat ţie ?

Fiindcă voia să depună mărturie, să spună tot ?

Şi tu, probabil, i l-ai dat în gât lui Žarko.

Ce se întâmplă atunci ?

Câte favoruri o să faci ?

Nu-i fac favoruri.

Mă şantajează.

Cu bătaia aia.

Mi-a trimis asta la birou.

A zis că va spune totul presei, dacă nu cooperez.

Spune că mărturisirea lui Zvezdan îşi va pierde valabilitatea din cauza asta.

De ce nu mi-ai spus asta ?

Nu ţi-am zis, şi gata.

La naiba...

Furnică a avut încredere în tine.

Şi tu l-ai dat pe mâna lor.

Vin de la BIA.

Au găsit maşina folosită pentru răpire.

Au un pont că bandiţii se întâlnesc în seara asta.

Să facem un plan.

Škene mi-a dat o declaraţie completă.

Mâine le-o dau şefului şi lui Prijić.

S-a zis cu Žarko.

Ai timp până atunci să-ţi stabileşti declaraţia.

Poate că te pot ajuta... să nu intri la închisoare.

Dar poliţist, de-acum încolo, n-o să mai fii. Ştii asta.

Prietene...

Vino.

- Danica ? - Bună.

- Bună, drăgălaşo. - Salut-o pe doamna...

- Jelena. - Jelena, îmi pare rău.

N-ai sunat înainte.

Am vrut să vorbesc cu tine. Eşti ocupat ?

Un om inteligent e întotdeauna ocupat.

Scumpa mea, stai aici şi joacă-te, bine ?

Dă-i nişte suc.

- Bine. - Mă întorc imediat.

Dacă e iar ceva legat de Svetlana,

te rog, scuteşte-mă. Am mai discutat asta.

Nu este.

Poate Maša să stea la tine vreo două zile ?

De ce ?

Lucrez la ceva. Vreau să nu fie în ochii lumii.

- Cine o s-o ducă la şcoală ? - Nu se va duce.

- La ce lucrezi ? - Nu-ţi pot spune acum.

Îmi ceri să-mi asum responsabilitatea pentru copilul tău

fără să-mi spui ce se întâmplă ? De unde vine ameninţarea ?

Hai, tată, te rog...

Maša spune că un bărbat a venit la ea la şcoală "ca să mă salute".

Cine ar putea fi ?

- Securitatea Statului. - Acum îi spune BIA.

- Asta e chiar atât de important ? - Sigur că e.

- Nu ştii cine te ameninţă. - Poţi să mă ajuţi sau nu, tată ?

Aici nu e vorba dacă pot. Ci dacă e cinstit să-mi ceri asta.

- Pentru ultima dată: o primeşti ? - Ascultă...

Nu poţi să-mi ţii predici ! Nu sunt studenta ta !

Poate, dacă erai studenta mea, erai mai deşteaptă !

Du-te dracului.

Ce-i aici ?

Ştii vreo ascunzătoare aici ?

Poponarii ăia ne-au întins o cursă.

Nu sunt în străinătate, deci n-au găsit banii.

Puştiule, fii gata să tragi.

- În cine? - Ţi-ai regăsit graiul ?

Clanul nu mai există. Acum e fiecare pe pielea lui.

Uite cum facem: puştiule, tu rămâi în maşină.

Dacă nu ne întoarcem în zece minute, porneşti maşina, faci gălăgie.

- E clar ? - Şi pe urmă ?

Vedem atunci. Ai înţeles ?

- De ce rămâne aici ? - Fiindcă ei nu ştiu că el e cu noi.

Bine. Puştiule... Zece minute.

Vine poliţia ! Ieşiţi ! Ei sunt afară !

Poliţia ! Stai pe loc !

Eşti teafăr ?

Da.

La naiba, prietene.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 6

Traducerea şi adaptarea: ANCA RĂZUŞ - DIMANCEA