Original subtitles

În episodul anterior

Ducele a murit. Trăiască Ducesa!

Toată lumea va încerca să-ți ia țara. Precum și pe tine.

Politica este întotdeauna o afacere, Alteță.

Aveți nevoie de un conducător de care dușmanii dumneavoastră se tem.

Este dorința mea ca tu să o iei de soție pe Maria de Burgundia.

Ceilalți merg la război.

Noi austriecii, cu noroc, mai bine ne căsătorim.

De acum înainte, tot ce e aici aparține coroanei franceze.

- Trebuie să vă cereți drepturile. - Împăratul vrea de la dumneavoastră bani.

Pentru plăcerea îndoielnică de a-și căsători fiul?

Pentru a furniza țării dvs. un duce care va păstra aici ordinea.

Stările Generale sunt împotriva lui Maximilian al Austriei.

Te vei căsători cu Maria de Burgundia.

- Și dacă aleg Franța? - Maximilian are nevoie de tine.

Fără banii noștri, el nu reprezintă nimic.

Și tu ai de asemenea nevoie disperată de el pentru că el va fi sabia ta.

M-a trimis stăpâna mea.

Așadar Maria de Burgundia este chiar atât de frumoasă?

Adu-mi cerneală și pană de scris.

Traducerea și adaptarea după lb. engleză: profesor Luca Octavian

Subtitrări-noi Team

Maximilian - Jocul puterii și al iubirii Episodul 2

Wiener Neustadt - reședința Sfântului Împărat Roman

Dacă o luăm pe drumul acesta, vom face două zile până la Melk,

două săptămâni până la Köln și de acolo patru zile până în Burgundia.

Vom merge până la Pernitz, apoi spre Melk și continuăm de acolo.

Durează mult mai mult peste Hohe Wand și munți.

Armata Neagră a fost văzută în Baden.

Și cei care navighează pe Dunăre spun că acea zonă nu este sigură.

Împăratul dorește să vă vorbească.

Făină, fasole, porc conservat, 140 de bucăți de brânză,

150 de sfori de usturoi, miere, stafide, vin.

- Ce ai de gând să faci? Un ospăț? - Avem nevoie de provizii.

În călătoria voastră, va trebui să vă mulțumiți cu ceea ce găsiți în țară.

Și dacă nu există nimic?

Atunci veți vâna, Polheim.

Vă place să faceți asta, nu-i așa?

Matei Corvin se va căsători cu Beatrice de Aragon,

fiica regelui din Neapole.

- Câți ani are ea? - Douăzeci.

La urma urmelor.

Prima lui soție avea doisprezece ani, ca sora mea.

Avea cincisprezece ani când a murit, pentru că nașterea a sfâșiat-o.

Vom sărbători că tu ai fost scutită de această soartă.

Matei Corvin ne-a declarat război.

El a invadat deja Styria. Ce vrei să sărbătorești?

Propria ta cădere?

Pentru tine, mă bucur că s-a întâmplat așa. Pentru noi ar putea fi sfârșitul. Du-te!

Trebuie să vorbesc cu fratele tău.

Domnul Fugger din ramura Crinului vrea să-ți facă o propunere.

Maximilian al Austriei, intenționați să călătoriți în Burgundia

și să o curtați pe ducesă.

Vreau sa vă ajut.

Cu 100 de călăreți, inclusiv armele, armura și caii lor. Pentru protecția dumitale.

Și vreau să vă ofer ceva.

Un cadou.

În această armură, cu această sabie, în aceste haine

chiar și cei mai nobili cavaleri din Flandra vor păli lângă tine.

Asta vrei să-mi dai?

Și pe deasupra 100 de călăreți?

Ești negustor.

Da, Alteță.

Un negustor atât de generos în curând va fi un cerșetor.

Unui om care va fi în curând conducătorul Burgundiei i se poate da mult.

Știind că cel ce dă va primi înapoi de două ori suma.

- Atunci este un împrumut. - Nu.

Nu este un împrumut, ci un cadou

în speranța că și dumneavoastră îmi veți da ceva.

Mai târziu, când va sosi vremea.

Așa că vrei să sângerez Burgundia și să-ți dau o parte din acest sânge.

La toți ne-ar fi de folos niște sânge proaspăt.

Maria de Burgundia e în pericol. Nu o să aștept să găsim și să înarmăm

100 de bărbați.

- Sunt deja aici. - În tabăra din afara orașului.

Acceptă orice ajutor pe care îl poți obține.

Altfel nu vei ajunge niciodată la Gent.

Ar trebui să-mi vând sufletul? Unui negustor?

Tot pământul este supus Austriei.

Dar pentru a conduce acest teritoriu, ai nevoie de bani și aliați puternici.

În acest fel, îi poți supune.

La fel cum ai făcut tu, tată?

N-am avut niciodată ocazia să iau de nevastă o prințesă burgundă.

Trebuie să ajungi în Burgundia.

Altfel suntem pierduți.

Și ea la fel.

Castelul Plessis-Lès-Tours, Reședința regelui Franței

- Miros urât. - Da.

Cu toții mirosim urât.

Toți acești trei medici ne-au promis că-l vor vindeca pe fratele tău.

Ei au crezut cu adevărat asta?

- Nu. - De ce nu?

Pentru că le lipsește priceperea.

Și atunci de ce au promis că-l pot vindeca pe fratele tău?

Pentru că sperau la un miracol

și pentru că ar fi fost acoperiți cu aur.

Dorința excesivă este dușmanul fericirii umane.

Și credința că poți realiza ceva ce este dincolo de lumea noastră muritoare.

Haide!

Așteaptă de ore, Majestate.

Majestatea Sa, Ludovic al XI-lea, regele Franței!

Înălțimea Sa, Delfinul Franței!

Așadar, ce vreți?

Majestate, cerem rămășițele omenești ale Ducelui de Burgundia.

Și coiful lui.

De ce?

Maria de Burgundia, stăpâna noastră, își plânge tatăl.

Ea vrea în sfârșit să-l înmormânteze.

Atunci tu ești Guillaume Hugonet, cancelarul Burgundiei

El este Hugonet. Acesta este Guy de Brimeu,

Conte de Megen, consilierul Ducesei.

- Sunt deștepți acei bărbați? - Așa și așa.

Atunci de ce nu știu cui sunt datori să se supună?

Spune-le!

Ducatul Burgundiei este încă un feud masculin.

Se poate moșteni doar din tată în fiu.

Maria de Burgundia este bărbat?

- Nu! - Nu!

Conform legii, odată cu aceasta feudul se întoarce înapoi la coroana franceză.

Înclinați-vă în fața noului vostru stăpân, regele Franței!

Coiful îl poate avea.

Maria de Burgundia. Dacă îl vrea.

Dar nu fără purtătorul său.

Noi!

Suntem destul de pregătiți să o luăm de soție

și, de asemenea, să o iertăm

pentru ostilitatea ei împotriva Franței.

Îi vom arăta sufletului ei prost îndrumat calea cea bună.

Maria de Burgundia are de ales:

se căsătorește cu fiul meu și devine regina Franței

sau va pierde totul. Țara și puterea.

Luăm întotdeauna ceea ce este al nostru. Spuneți-i asta!

Gent, Burgundia

Așadar,

vrei să-mi dictezi ce să fac, Coppenhole?

Marele Consiliu vrea să vă sprijine, Alteță.

- Forțându-ne să vă acceptăm? - În final, trebuie să vă căsătoriți.

Cu cine?

- Cu tine? - Nu.

Ne-am hotărât pentru Carol de Valois,

Delfinul Franței. - V-ați hotărât?

Consiliul cetățenilor are rolul să vă sprijine cu guvernarea țării, Alteță,

conform Marelui Privilegiu pe care l-ați semnat.

Da, forțată.

Deci ar trebui să mă căsătoresc cu Delfinul Franței?

Aceasta este recomandarea noastră.

Franța este dușmanul nostru de moarte.

Delfinul este un copil. Și un idiot.

Un război permanent cu Franța ne-ar ruina.

Sau ne va distruge Maximilian, fiul împăratului, împovărându-ne cu noi taxe

pentru biata sa Austrie.

Franța garantează pacea. Și afaceri bune.

Marele Privilegiu spune

că nu aveți voie să vă căsătoriți decât cu permisiunea Stărilor Generale.

Nu suntem de acord cu o căsătorie cu Maximilian al Austriei.

Pe de altă parte o căsătorie cu Delfinul ar fi binevenită.

Așteptăm cât mai repede un răspuns, Alteță.

Tatăl dumneavoastră l-ar fi decapitat.

Da.

Și bunicul meu i-a forțat pe consilieri

să cerșească milă în cămăși de păr în timpul cuceririi Gent-ului.

- Ne urăsc. - La fel cum îi urâm și noi.

Deci ce pot face?

Puteți încă rupe înțelegerea.

Da, în aerul din care este făcută.

Alteță! Francezii! Ucid și dau foc în Picardia!

- Ce? - Fermierii au fugit cu toții.

Veniți să vedeți singură!

Escortați-o pe ducesă!

Aduceți medici de la infirmerie.

Și aduceți pâine de la bucătăria Curții.

Pentru toți.

Îi putem găzdui în biserică.

Exact asta își dorește.

- Cine? - Regele Ludovic.

Vrea să te simți vinovată de această nenorocire

pentru că nu i te supui.

- Și? Nu sunt? - Ce?

- Vinovată. - Nu.

Pânza acestui păianjen se va îngusta în fiecare zi, ai grijă să nu te prinzi în ea.

Țara dumneavoastră devine din ce în ce mai mică.

Burgundia are nevoie de un duce, ar trebui în sfârșit să vă supuneți.

Să mă supun? Ție?

Vă veți supune mie curând.

Domnule Egmond, te avertizez!

L-am urât pe tatăl dumneavoastră,

dar pe dumneavoastră vă iubesc.

Ce vrei?

Să-ți spun la revedere.

Ce a fost între noi rămâne aici.

- Pentru totdeauna. - Încetează!

Te cunosc!

Știu cine ești și ce este important pentru tine.

- Nu sunt una dintre ele. - Însă...

- Nu, nu! - Nu face asta!

Tu iubești doar o persoană. Pe tine însuți.

Totuși, asta nu o face mai ușoară.

Ai putea fi amanta mea.

Doar francezii au amante.

Și cu siguranță nu voi deveni amanta ta.

Nu poți avea totul.

La revedere!

Este timpul!

Îmi vei lua sabia și această tapiserie,

dacă nu supraviețuiesc acestei călătorii.

Testamentul meu.

- Cât valorează tapiseria? - Mult.

Dacă nu supraviețuiesc, să-mi iei și tu sabia.

Și pieptarul meu, ca să-l poți mirosi mereu când ți-e dor de mine.

Aș putea să plec oriunde.

Bun, o vom face!

Din păcate, nu este posibil, sunt fiul împăratului.

Da.

Multora le-ar plăcea să fie ca tine... Sau ca mine.

Și știi de ce?

Pentru că este mai bine.

Mult mai bine, în ciuda tuturor!

O să am grijă de tine, inteligentul meu Polheim.

Și eu de tine, idiotule.

Maximilian al Austriei a plecat.

- Și Picardia? - E a noastră.

În est, asediem Beaune.

Iar Dijon-ul ne-a jurat credință din propria sa voință.

- Când vei pleca? - Azi.

Nu avem pe cineva care lucrează pentru noi în Austria?

- Da! - Bine!

Le Daim îți va da ceva pentru el.

Unde va merge călare Philippe de Commines?

Nu călărește niciodată. Urăște caii.

- Va lua o corabie spre Gent. - De ce?

- El va răscula cetățenii de acolo. - Pentru ce?

Pentru ca Maria de Burgundia să devină soția ta.

Sticlarii venețieni l-au făcut.

În Murano.

Lama este otrăvită.

Cineva o împunge în carne, apoi o smucește și se rupe.

Pentru că este atât de subțire, nu se scurge sânge.

Nimeni nu va ști de ce a murit Maximilian deoarece nu există nici o rană vizibilă.

După eșecul tău, știu că vrei să folosești metode mai subtile.

Nu dumneavoastră ați poruncit ca Maria de Burgundia să aleagă pe altcineva?

Ea o va face.

Este vechi și dur ca piatra.

Nu avem una proaspăt. Nu există nicăieri cereale și nici morari.

Ar fi trebuit să fi luat mai multe provizii.

Atunci am fi avut nevoie de mai multe căruțe și am fi fost și mai înceți.

Trebuie să ne descurcăm așa.

Sunt unguri mai departe. Probabil jefuitori.

Oamenii noștri îi alungă chiar acum.

- Mergem? - În pădure, există o duhoare.

O pâclă urâtă. Luați asta!

Este bună împotriva pericolului.

O puteți păstra. Am mai multe.

De unde?

De la cineva care a luptat pentru Arhiepiscopul de Neuss.

- L-ai omorât? - Eu? Nu! El.

Și acum crezi că îl protejează? La fel cum l-a protejat pe celălalt?

Domnul îi iubește pe cei proști. De aceea sunt atât de mulți.

Multumesc oricum.

Dar am asta.

L-am putea distruge cu adevărat. Odată pentru totdeauna.

Pe cine?

Pe Matei Corvin.

Nu vrei să recrutezi mercenari și să-l alungi din țara ta?

În curând vei avea destui bani pentru asta.

Ești un intrus?

Tatăl meu mi te-a băgat în ureche. Crezi că nu știu asta?

Mi-am dat seama de mult.

Nu o fă pe-a eroul. Căsătorește-te cu Maria, ia-i banii.

Luptă-te cu ungurii, dar nu o fă chiar tu. Cumpără mercenari.

Foarte bine, Polheim.

Crezi că nu am o părere personală?

- Nu știu. Ai? - Nu contează, nu-i așa?

Eu sunt doar șambelanul tău.

Vrei ca toată lumea să-ți spună ce vrei să auzi. Și ei așa fac.

Crezi că îți spune cineva adevărul, ce cred ei cu adevărat?

- Cu siguranță că nu. - Da, în acest moment.

Tărâmul tău este gol. Nimeni nu trăiește în el.

Călărim de câteva zile. În câte gospodării erau câmpurile cultivate?

Toți au fugit sau au murit.

Și cei care au fost protejați de Dumnezeu mor de foame.

Aș vrea să schimbi asta.

Chiar dacă trebuie să faci lucruri care-i sunt pe plac tatălui tău.

Cât de groaznic! Eu unul, i-aș linge cizmele. Alții au griji mult mai mari.

Îți place să lupți.

Poate într-o zi vei putea să te depășești pe tine și neîncrederea ta nesfârșită.

Maximilian!

Dă-mi mâna!

Dă-mi mâna!

Este ciumă?

Nu te apropia!

Aduceți doctorul!

Maximilian!

M-am gândit cum aș putea te iau de soție, Fecioară Maria.

Domnule Egmond! Lasă-mă!

Lasă-mă!

Te rog!

Nu te opune!

Lasă-mă!

Johanna! Johanna! Johanna!

Ia-o pe mama mea vitregă și adu-o în camerele mele.

Nimeni nu trebuie să te vadă.

- Înțelegi? - Da.

Grăbiți-vă!

Oh, Dumnezeule!

- A apărut deodată. În patul meu. - E în regulă.

Trebuia să plece.

- Dar el... - Nimănui nu-i va păsa de asta.

Uită-te dacă zona este liberă.

Poți păstra emoțiile pentru mai târziu.

Ajută-mă!

Ajută-mă!

- Ești bine? - Nu pot face asta.

- Trebuie să povestim ce s-a întâmplat. - Ascultă!

El este primul pe care l-ai ucis și nu ultimul, cu siguranță.

Obișnuiește-te, dacă vrei să domnești!

Cel puțin acesta a meritat-o. Haide! Să mergem!

- Nu poți să fii mai tăcută? - Am cheia.

Atunci, haide!

Grăbiți-vă!

- Unde sunt? - În Köln.

- Ai fost febril de zile. - Da?

Aceasta este în mâinile lui Dumnezeu. Șapte zile, Alteță.

Atât i-a luat să creeze Pământul.

Și atât durează până când El hotărâște

pe cine pedepsește cu Moartea Neagră.

Acum voi efectua o sângerare, Alteță.

Ce mai face fiul meu?

Ar putea fi infectat cu ciumă.

Este în viață?

Era, când am plecat. Dar avea febră mare.

Un doctor renumit din Köln este cu el în fiecare zi.

Ai văzut unguri? Pe drum?

Da.

Bine.

Matei Corvin se oferă să își retragă Armata sa Neagră și să nu ne mai invadeze

timp de patru ani.

Cum?

În schimb, cere

să-l recunoaștem ca rege al Boemiei

și 100000 de guldeni ca reparații de război. În două rate.

Ungurii ne distrug țara și cer despăgubiri?

Avem de ales?

Nu avem 100000 de guldeni, Majestate.

Dar avem primii 50000.

Și apoi vom mai vedea.

Obligațiunea emisă de domnul Fugger pentru nuntă, unde este?

Acești bani sunt destinați fiului dumneavoastră, Majestate.

Încă mai are nevoie de ei?

Cum se simte?

- El este bolnav. - Cât de bolnav?

- Destul de bolnav. - Se va vindeca?

Poate.

Nu pot spune asta.

Dă-i asta!

Spune-i că o port pe pieptul meu de când a plecat.

Și îmi șterg lacrimile cu ea.

Bine.

Adolf de Egmond a murit.

- Înjunghiat. - De cine?

Avem o bănuială, dar nici o dovadă.

- Totuși, nu am putut deschide un proces. - Nu trebuie.

Oricum trebuia să scăpăm de el mai devreme sau mai târziu.

O să facem altfel.

Cine e acolo?

În numele Stărilor Generale, deschide ușa!

Domnule Hugonet,

ce ai făcut în Franța?

Ce vrei să spui cu asta? Ce este?

Dați-mi drumul! Golanilor!

Mii au fugit.

Zilnic vin și mai mulți. Nu au nimic.

Doar speranța că este mai bine aici.

Este datoria noastră să-i ajutăm.

Dar cine plătește pentru asta?

Mâncarea, hainele și adăpostul?

Oricine are o situație mai bună.

Supușii dumneavoastră devin îngrijorați.

Cetățenii nu vor străini.

Vom reuși!

Care este sfatul tău?

Trebuie să ajungem la rădăcina problemei și să negociem cu regele Ludovic

înainte ca proprii noștri cetățeni să ne alunge din oraș.

Ducatul Geldern vrea să ne declare și el război.

- Din cauza lui Adolf de Egmond. - Ei cred că am fost noi.

Alteță!

- Ce este asta? - Un decret.

Prin care tu, Guy de Brimeu, Conte de Megen, trebuie să răspunzi

în fața Stărilor Generale.

- Pentru ce? - Înaltă trădare.

Știm dintr-o sursă sigură că Înălțimea Sa Luminată a făcut un pact cu Franța.

La fel ca domnul Hugonet.

- Dar asta este absurd. - Există un martor.

- Alteță! - Domnule de Commines!

Vă prezint complimentele Majestății Sale și un cadou.

Ca semn al bunăvoinței sale.

Regele Ludovic vă asigură de afecțiunea lui.

Și vă oferă mult mai mult decât dragostea lui.

- El vă oferă protecție. - Ce rost are asta?

Mai întâi mă hărțuiește pe mine și apoi țara mea.

Voi sunteți de vină pentru nenorocirea acestor oameni!

Dacă ați fi urmat sfatul nostru și ați fi ales Franta,

această nenorocire nu ar fi existat. Ia-l de aici!

- Lăsați-l sa plece! - Asta-i casa Domnului și nu o infirmierie.

- Vă rog, domnule Coppenhole! - Evacuați incinta!

- Nu, lasă-i să stea! - Acum!

Lasă-i în pace!

Încetați! Imediat!

Atâția morți și răniți din cauza dumneavoastră.

Voi mai sta aici un timp.

Și apoi voi veni la voi, copiii mei.

Ludovic? Doamne! Ludovic?

Doamne! Ludovic!

Ajutor!

Ajutor!

Chemați un doctor! Plecați!

Mamă!

Mamă, ce s-a întâmplat?

Tatăl tău este...

Voi avea grijă de tine dacă i se întâmplă ceva tatei.

- Ce? - Ca o a doua mamă.

O să fiu cu ochii pe tine, ciudatule.

Guy de Brimeu, conte de Megen! Domnule Hugonet!

Sunteți acuzați de trădare față de Maria de Burgundia

pentru că ați jurat credință regelui Franței.

Suntem credincioși Burgundiei. Toată lumea știe asta.

Așadar nu ați căzut în genunchi în fața regelui Ludovic?

Și prin asta, nu l-ați omagiat ca noul vostru stăpân?

Există un martor. Vino in față!

De Commines!

Știi că am fost obligați să o facem.

Răspundeți la întrebare.

Ați căzut în genunchi în fața regelui Franței? Da sau nu?

Un trădător mă acuză de trădare.

Sunteți nebuni? Dați-mi drumul!

Îndrăznești să pui mâna pe conte?

Da sau nu?

Tu ai făcut un pact cu Franța, nu eu.

Opriți-vă! Lăsați-l în pace!

- Vă voi pune încă o dată întrebarea. - Aceasta este o farsă, Coppenhole.

Încetați!

Lăsați-l in pace! El este nevinovat! Știți asta!

Într-adevăr? Și atunci cine este vinovat?

Cetățenii Flandrei au fost înrobiți de Burgundia de zeci de ani.

Cui crezi că le-ar plăcea cel mai mult să le fărâme oasele?

Ori vă supuneți Franței

ori amândoi vor muri pentru că s-au supus Franței.

- Opriți-vă! - Ce?

Voi face ceea ce-mi cere Marele Consiliu.

Mă voi căsători cu Delfinul.

Și acum dați-le drumul!

Lăsați-i să plece! Vă rog!

Crezi că voi accepta porunci de la tine?

Nu! Nu! Nu!

Cât valorezi fără tatăl tău?

Sau un bărbat?

Nimic.

- Gărzile noastre s-au întors. - Știu.

Cei puțini care încă mă slujesc cu fidelitate.

Du această scrisoare lui Maximilian al Austriei, dacă a supraviețuit ciumei.

Ca să știe de ce nu am altă alegere.

„Maximilian, Prealuminatul Arhiduce al Austriei,

bunul meu cancelar Hugonet și contele de Megen au murit.

Marele Consiliu mă obligă să-l iau de soț pe Delfin

în locul tău.

Nu am altă opțiune.

Sunt prea slabă pentru a mă apăra.

Zarurile lui Dumnezeu nu cad întotdeauna corect

Mă mângâie gândul a ceea ce ar fi fost posibil.

Voi călători către Franța peste câteva zile.

Rămas bun.

Maria”.

Maria de Burgundia nu așteaptă de la dumneavoastră nici un răspuns.

Ea vă cere doar să vă rugați pentru bunăstarea ei.

Când pleacă stăpâna ta?

Curând.

Ca și mine.

Vom pleca azi.

Unde?

Spre Burgundia. Crezi că voi lăsa ca acest lucru să se întâmple?

Nu este posibil. Îți refuză dreptul de a pleca.

Ce?

Cetățenii din Köln i-au hrănit și i-au găzduit pe oamenii noștri.

S-au destrăbălat și au băut. Nimeni nu a plătit niciodată.

- Maestrul Rudolfer s-a întors? - De ieri.

Adu-mi cele mai bune haine.

Spune-le consilierilor că fiul împăratului dorește să vorbească cu ei.

Știți de ce sunt aici și cine sunt

viitorul vostru împărat.

Este voia lui Dumnezeu este ca eu să fiu terenul sigur pe care puteți sta.

Și voi călcați în picioare acest teren închizându-mă în orașul vostru.

Cerem doar ce ni se cuvine.

Oamenii dumneavoastră au destul de multe datorii.

În oraș și, de asemenea, în afara orașului la fermieri.

Au huzurit ca și cum fiecare zi ar fi fost ultima din viața lor.

Nu v-am dat obligațiunea domnului Fugger?

- Peste 50000 de guldeni. - Da.

- Ați făcut-o, Alteță. - Nu este suficient?

Ar fi mai mult decât suficient.

Obligațiunea nu are acoperire, din păcate.

Ce?

Împăratul însuși a răscumpărat-o

de fapt, până la ultimul creițar.

Este adevărat?

Da, așa cred. Din cauza ungurilor.

Mai mult, s-a considerat că veți muri curând.

Am făcut aici o listă cu datoriile pe care le aveți în Köln.

Odată plătite, puteți merge unde vreți.

Tratamentul și cazarea dumneavoastră vă rog să le lăsați

în seama Uniunii Ghildelor din Köln.

Cei care sunt atât de săraci trebuie să se căsătorească cu bogați.

Îmi propui, negustor nenorocit, sau crezi că ești mai puternic decât mine?

Haideți!

Am putea lua cetățenii de aici ca ostatici și să-i acuzăm pentru acea listă.

- Nu, ne retragem. - De ce?

Trebuie să mă gândesc.

Ce se întâmplă? De când se gândește?

Maximilian!

Ce ar trebui să facem?

Să luptăm.

Așadar, încercăm să fugim.

Cei zece confidenți împotriva unui întreg oraș?

Vrei să aștepți ca Delfinul să o silească pe ducesă să se căsătorescă?

Nu.

- Tu te vei căsători cu ea. - Ce?

Adesea sunt prost și suspicios fără motiv.

Dar cazul acesta, știu ce fac.

Și cui îi încredințez soarta mea.

Doamnă von Hallewyn, vei pleca astăzi la Gent

și-i vei da această scrisoare stăpânei tale.

Pentru a lua asta, aș avea nevoie de mâini

dar acoperă ce nu ar trebui să vedeți.

Aceasta este o baie publică. Toată lumea este goală.

Este foarte importantă. De ea depinde soarta tuturor.

Nu știam că astăzi este târg și eu sunt un exponat.

- Ar trebui să vă escortez. - Afară!

O halbă de bere și o bucată de friptură.

- Ce faci acolo? - Fac baie.

Vom călări patru zile și vom dormi împreună într-o cameră.

Sau cine știe unde.

Deci, nu mai fiți atât de timidă.

Tata se grăbește acum.

El m-a căsătorit și pe mine.

Prin decret, cu Ducele de Orleans.

A fost al doilea lui accident vascular cerebral într-un an.

Poate că Dumnezeu îl ia în curând.

După hemoragia mea, probabil că nu mai pot avea copii.

Dinastia de Orleans va sfârși în pântecul meu uscat.

Copiii tăi vor domni nestingheriți.

Dacă reușești să ai vreunul.

Și acum du-te, ciudatule. Tata vrea să vorbească cu tine.

Și tu ești o ciudată.

Da.

Amândoi suntem eșecuri regale.

Eu... Eu... Vin...

Maria de Burgundia.

De Commines o aduce aici.

Te vei căsători cu Ducesa în catedrala Saint-Gatien.

Vei merge în întâmpinarea ei cu un alai. Până la graniță.

Si apoi o vei însoți până la Tours.

Tu...

Vei învăța multe.

Alteță?

Vă rog să mă însoțiți.

Alteță!

Majestatea Sa Preacreștină își dorește să înțelegeți ce este femeia

chiar dacă sunteți prea tânăr pentru a desăvârși cunoașterea.

Dar cunoașterea este un copil al experienței.

Ți-e foame?

L-am văzut odată.

Pe Carol Temerarul.

Cu ani în urmă la congresul princiar de la Trier.

Era foarte elegant, mândru.

Foarte războinic.

- Și stăpâna ta este așa? - Ea este femeie.

Femeile sunt umile și blânde.

Ca și tine?

Ne apărăm doar de bărbații băgăreți care cred că pot lua totul.

Maximilian nu este așa.

El nu va permite niciodată ca stăpâna ta să fie nefericită.

Și cum vrea să facă asta?

Va citi fiecare dorință din ochii ei,

o va proteja și va aștepta.

- Ce? - Ca și ea să-l vrea.

Exact ca tine?

Asta în baie, asta...

Îmi pare rău, nu m-am gândit la asta.

Corpul este doar un înveliș. Înflorește și dispare.

Eu vreau să-ți cunosc sufletul.

Crezi că mă impresionează discursurile tale sofisticate?

Polheim. Cu siguranță nu vei dormi aici.

Nu dorm, m-am așezat.

- Așează-te în altă parte. - De ce?

Pentru că nu am încredere în sufletul tău.

- Nici măcar nu-l cunoști. - Și crezi că voi ajunge să-l cunosc așa?

Undeva trebuie să începem.

Din nimic nu vine nimic.

Întotdeauna trebuie să existe o sămânță.

Chiar acum ți-a venit asta în minte?

Cred că sufletul tău este superb.

Ia-ți mâna sau voi țipa.

Tocmai am lăsat-o să se odihnească în a ta. Așa.

Pot?

Aceasta nu este mâna mea.

Știu.

Alteță!

Maximilian al Austriei vă roagă să citiți asta.

- Cine este el? - Este scris în scrisoare.

„Maria, Prealuminata Ducesă de Burgundia,

vrăjmașii noștri caută să ne distrugă.

Sunt prizonier al cetățenilor din Köln.

De aceea îl trimit pe Wolf von Polheim, bunul meu șambelan.

Să fie el scânteia care dă viață speranțelor noastre

și rupe toate lanțurile”.

Alteță.

Maximilian mă trimite să vă schimb soarta.

Ați întârziat din păcate, domnule von Polheim.

- Vom pleca în curând. - Unde?

La Amiens, unde ne vom întâlni cu Carol, Delfinul Franței.

Ei bine, Delfinul se poate căsători cu o femeie care are deja soț?

Maximilian al Austriei a poruncit

ca legătura căsătoriei dintre dumneavoastră și el să fie încheiată astăzi.

- Chiar azi? - Da!

- Și unde este el? - La Köln.

Este voința sa declarată să îl reprezint.

- Per procurationem. - Scuzați-mă?

Ca împuternicit al său înaintea lui Dumnezeu și a legii.

Este posibil, Alteță, din punct de vedere al jurisprudenței.

Dar ar încălca înțelegerea cu Stările Generale, Marele Privilegiu.

Jan Coppenhole nu va permite niciodată asta.

Arhiducele îi va potoli pe cetățenii din Gent.

Cu armata sa.

Dar el nu are banii pentru o armată.

- Din păcate. - Cum vrea să-și plătească oamenii?

Cu banii dumneavoastră.

El are nevoie de 100000 de guldeni

să-și plătească datoriile și să vă salveze.

El vrea să ne salveze cu banii noștri?

Stăpânul meu trebuie să recruteze mercenari.

Nimeni nu va îndrăzni să se opună fiului împăratului

care se îndreaptă către Gent în fruntea unei armate.

Deci este adevărat?

Vrea doar banii noștri?

Banii sunt suflul războiului.

- Are nevoie de 100000? - Da.

Acceptăm, de asemenea, o obligațiune, plătibilă la cerere.

- Bine. - Ce?

Mai degrabă să acționezi cu îndrăzneală decât să suferi în genunchi.

Dacă funcționează, va merita banii.

Dacă Burgundia pierde și Franța câștigă,

cetățenii din Köln se pot șterge la fund cu obligațiunea.

Adu-l aici pe Episcopul de Cluny!

Vino!

Tu ești sarea Pământului. Tu ești lumina lumii.

- Amin! - Amin!

Vrei tu, Maximilian al Austriei,

reprezentat înaintea lui Dumnezeu de acest om,

să o iei ca soție pe Maria, Ducesă de Burgundia și Luxemburg?

Da!

În prezența lui Dumnezeu, te iau pe tine ca soție.

Îți promit loialitate până când moartea ne va despărți.

Te voi iubi, te voi respecta și te voi onora în toate zilele vieții mele.

Vrei tu, Maria de Burgundia,

să-l iei ca soț pe Maximilian al Austriei

până ce moartea vă va despărți?

Da, cu harul lui Dumnezeu.

Fie ca lumina lui Dumnezeu să strălucească veșnic în voi.

În numele lui Maximilian din Austria, jur

să o protejez pe Ducesă de dușmanii ei.

Fie ca sabia mea să fie martorul meu.

Între noi nu ar trebui să fie altceva decât iubire pură.

Prin prezenta, eu, Cardinalul Ferry de Cluny, Episcop de Tournai, vă declar

soț și soție.

În numele lui Dumnezeu și al Bisericii,

confirm căsătoria pe care ați încheiat-o.

Să fie...

Delfinul este deja în drum spre hotar, pentru a-și primi mireasa acolo.

Prin urmare, vă sugerez să mărturisim toți

că această farsă nu s-a întâmplat niciodată.

Veți fi judecați de către Stările Generale și veți răspunde la întrebările noastre.

Eu?

Ești reprezentant al stăpânului tău.

Te vei prezenta pentru el în fața tribunalului.

Dă-mi sabia ta.

Plecați!

Cu toții!

Cu toții! Plecați!

Scoate-l de aici! Înainte ca ei să se întoarcă cu întăriri.

Vino!

Dacă el este doar reprezentantul,

atunci noi îl așteptăm deja cu nerăbdare pe Maximilian.

- Ai fost foarte curajos. - El a fost.

M-am simțit ca el, înțelegi?

- Tremuri. - Da, sunt eu însumi.

În fața porții sunt doi cai, astfel încât să-i poți schimba.

Trebuie să călătorești zi și noapte, altfel totul a fost în zadar.

Călătoria cu tine...

Acesta a fost cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat vreodată.

Maximilian trăiește!

S-a căsătorit cu Maria de Burgundia prin procură.

Așa că a reușit. A ajuns acolo înaintea Franței.

Acesta poate fi punctul de cotitură.

Scrie-i domnului Fugger

că ar trebui să călătorească din nou acolo și să vorbească cu el.

Maximilian trebuie să ne trimită bani.

Rapid! Pentru războiul nostru.

Și dacă are altele planuri, Majestate?

Proprii?

De ce ar trebui să aibă propriile sale planuri?

Pentru că acum el este Duce de Burgundia.

Și viitorul împărat.

De Commines. Bine ai venit acasă!

Ai avut o călătorie bună?

Fiului nostru i s-a făcut o batjocură.

Doar pentru că tu nu ai adus-o aici

pe această destrăbălată din Burgundia.

Vă cer milă, Majestate!

Vă cer milă!

Metodele tale subtile nu sunt întotdeauna cele bune.

Acum nu putem decât să sperăm că măcar cetățenii din Gent ne ascultă

și își iau soarta în propriile lor mâini.

Salutări, soția mea!

Te salut, soțul meu!

Ne bucurăm că ai ajuns în siguranță aici.

Și noi.

Esti mai frumoasă decât mi-am imaginat.

Sperăm că judecata voastră nu este influențată de bogăția noastră.

O persoană să se elibereze din închisoarea afacerilor și a politicii.

- Acesta este Epicur. - Și, cel mai important, este adevărat.

Vă vom sărbători sosirea.

Am poruncit un ospăț pentru mâine.

Și cine va sta lângă tine?

Din nou bunul meu Polheim? Prin procură.

Nu! Nu! De data asta tu însuți, soțul meu.

De obicei, bărbatul rămâne acolo de unde este el

iar femeia părăsește casa părinților.

Sau vine la ea și o ia cu el acasă.

- Acest lucru se întâmplă numai în basme. - Adevărat.

Si eu cred la fel.

Nici măcar nu îți pot oferi o zestre.

Te gândești la obiecte de uz casnic și lenjerie de pat?

Chiar și hainele mele sunt împrumutate.

Suntem siguri că vom găsi ceva pentru tine.

Ești în capitala comerțului cu stofe.

- Ești foarte generoasă. - Nu.

Vei lucra pentru toate, desigur.

Cum?

Vom vedea.

Acum odihnește-te o vreme.

Mâine îți voi prezenta îndatoririle tale.

- Nu va fi ușor. - Da.

Franța nu va da înapoi.

De fapt, am vrut să spun... Ale noastre.

Se spune că sufletul simte când îl întâlnește pe cel destinat lui.

Și ce simți?

Nu știu.

Și tu?

Capul meu este cel care m-a adus aici.

Și al tău care m-a ales pe mine.

Ca răul cel mai mic.

Da.

Ar trebui să nu mai gândim

și să ne ascultăm inimile. - Ce se întâmplă dacă nu există nimic?

Crezi asta?

Nu.

Tu ești acela?

Fii atent cu el.

Înainte să descopere ce l-a ucis tu vei fi în Franța.

Ca om bogat.

Dacă mai trăiește mâine va afla cine ești.

Adu rochia la mine, voi veni imediat.

Te-ai pierdut?

Am adus armura lui Maximilian la armurărie și...

Acum mă duc la culcare.

Vrei să vii cu mine?

Nu este posibil.

- Atunci măcar să-mi dai un sărut. - Încetează!

Aici, pereții au ochi și urechi.

Știi unde este camera mea. Nu o găsesc niciodată pe a ta.

Vino la mine!

- Nu pot! - Te rog!

Sunt măritată.

Soțul meu ar putea veni aici în orice moment. Eu...

Au mai încercat să mă omoare odată. Și nu se vor opri.

Ce-ar trebui să facem?

- Să ne apărăm. - Cum?

Voi merge la război împotriva regelui Ludovic.

Cavalerii mei au murit sau au fugit.

Atunci vom ridica o nouă armată.

Deci până la extrem? Un război?

O pot face!

Cu ajutorul vostru.

Tradus în limba engleză de German Period Drama Translations

Sfârșitul episodului 2 Va urma...

Traducerea și adaptarea din limba engleză: profesor Luca Octavian