Original subtitles

C�nd fac examinarea...

le spun p�rin�ilor: �Voi suferi�i din cauza afec�iunii ei.�

Ea nu sufer�.

Copila voastr� zace aici precum Alb� ca Z�pada...

fiindc� totul e a�a de groaznic �n jurul ei,

�nc�t a�a se protejeaz�.

Ea doar a�teapt� ca situa�ia s� se �mbun�t��easc�.

Apoi are �ansa s� se trezeasc� �i s� fie iar o persoan� normal�, vioaie.

DARIA (DASHA) 7 ANI - �N STARE VEGETATIV� DE 5 LUNI

Nu �tim cum s-a �nt�mplat. Alerga, f�cea atletism.

Era activ� la �coal�.

Nu �tim cum s-a �nt�mplat.

PSIHIATRU PENTRU COPII

Pune-i-o pe burtic�, te rog.

Ia s� vedem!

Las-o jos.

Da.

Nu, de data asta, presiunea arterial� nu s-a schimbat cu ghea�a pe burtic�.

Data trecut� a suferit modific�ri.

E pu�in mai... incon�tient�.

Asta se �nt�mpl� dup� ce stai �ntins mult� vreme.

�n ultimii 15 ani,

sute de copii refugia�i traumatiza�i din Suedia

sufer� de sindromul resemn�rii.

Se retrag din lume �ntr-o stare comatoas�,

uneori timp de ani de zile.

La �nceput... nu mai vorbesc.

Doar stau culca�i.

Apoi �ncep s� m�n�nce din ce �n ce mai pu�in.

Apoi �nceteaz� s� mai m�n�nce �i s� bea.

Majoritatea p�rin�ilor nu �tiu nimic despre asta...

�i se g�ndesc c� ar putea muri copilul.

Avem o afacere cu al�i parteneri, furnizam servicii de internet.

Au venit agen�i ai serviciilor secrete guvernamentale...

�i mi-au cerut s� opresc internetul.

Pentru ca oamenii din regiune

s� nu aib� acces la informa�ie,

ca nimeni s� nu �tie ce se �nt�mpla �n capital�.

Da.

�n urm�torul an au �nceput s� ne amenin�e.

Ne-au amintit c� nu i-am ascultat �n trecut

�i c� n-am oprit internetul.

Am primit amenin��ri aproape jum�tate de an.

L-au luat oricum, i-au luat actele.

Am mers s�-l v�d, c�nd am aflat c� e �n spital.

Era supravegheat, dar n-a fost greu s� intru �n spital.

Am pl�tit gardienii ca s�-l v�d.

Fusese b�tut crunt.

Fusese �i torturat.

Am pl�tit pentru o �n�elegere ca s� scape.

La �nceput, st�tea ascuns.

Da.

Apoi a fugit �n Suedia.

�ntre timp, eram urm�rit�.

�ntr-o zi, dup� ce am dus copiii la �coal�,

m-am �ntors acas� �i m� a�teptau la u��.

Eu �i so�ia partenerului lui

am fost torturate �i b�tute.

M-au dus �n p�dure...

�i unul dintre ei m-a violat.

Au spus c� dac� so�ii no�tri nu apar �n 20 de zile...

ne vor omor� pe to�i: pe copiii no�tri, pe so�ii no�tri �i pe noi.

Am fugit �n Suedia.

��Trebuie s� c�ut�m fantoma�, spuse Cesar.

�Vezi pe cineva?�, �ntreb� Cesar.

Asta �i-a lipit nasul de geam.

�Nu e nicio fantom�, spuse ea.

Asta s-a dus s�-l ajute pe Cesar.

L-au tras de picioare, dar podeaua �l �inea.�

�La mul�i ani, Mo... Mona.

Daria, �apte ani.�

�La mul�i ani, Daria, �apte ani.

Alessan...�

- Alessandro. - �...dro�.

PEDIATRU

Unii copii sunt con�tien�i de procesul de azil

�i c� viitorul este incert. Noi �tim

c� o perioad� lung� de nesiguran�� dup� o traum� e foarte d�un�toare.

Siguran�a este baza pentru recuperarea dup� traum�.

- Am depus acte pentru azil �n Suedia. - Azil, da.

Am a�teptat un an �i jum�tate.

Am fost informa�i c� s-a luat o decizie

�i am mers to�i acolo.

Au �nceput s� anun�e decizia,

enumer�nd motivele pentru care a trebuit s� fugim.

�ntreaga poveste.

Copiii nu �tiau nimic despre asta.

- Nu le spusesem. - Nu le spusesem.

Le ascusesem asta. Nu �tiau.

Copiii au �nceput...

Cea mic� a �nceput s� pl�ng� imediat.

Deja �n�elegeau suedeza.

Au �n�eles dinainte s� ni se traduc� nou�.

Cererea de azil a familiei a fost respins�.

Atunci au �nceput problemele cu Dasha.

�nv���toarea ei m-a chemat la �coal�.

Mi-a spus c� fiica mea pl�ngea,

spun�nd c� va fi trimis� �napoi �i ucis�.

To�i copiii de la �coal� pl�ngeau.

�nv��atoarea nu �tia ce se petrecea.

Cur�nd, avea s� resping� m�ncarea �i apoi s� nu mai reac�ioneze deloc.

Familia Dariei face apel la refuzul azilului

�i a�teapt� din nou o decizie.

Cazurile copiilor cu sindromul resemn�rii au �nceput s� apar� �n 2003, 2004, 2005.

Eram foarte surprin�i,

nu sem�na cu nimic din ce �nt�lniser�m p�n� atunci.

Pe vremea aceea erau zvonuri...

JURNALIST

�Copiii se prostesc. Ei se prefac bolnavi

sau p�rin�ii �i otr�vesc.�

Aceste zvonuri erau sus�inute de politicieni.

Dar s-a dovedit c� aceste zvonuri erau ce am numi ast�zi ��tiri false�,

propagand� a activi�tilor de extrem� dreapt�.

Toate testele dezv�luie acela�i rezultat.

Nu a existat nicio manipulare din exterior.

Vorbim despre copii cu adev�rat bolnavi, �ntr-un mod serios.

KAREN, 12 ANI �N STARE VEGETATIV� DE 6 LUNI

Era un elev bun, foarte bun la matematic�.

Chiar �i profesorii de la �coala din Suedia ne-au spus c� e foarte bun.

�i pl�cea �coala foarte mult.

Familia lui Karen are un permis de �edere temporar� de 13 luni.

C�nd expir�, va trebui s� depun� din nou cerere pentru azil.

Lucram la un restaurant, iar �n acea zi am avut o mul�ime de clien�i.

Unii vorbeau �ntre ei

�i i-am auzit spun�nd...

c� au ucis ni�te oameni.

Am �n�eles c� s-au comis crime

�i c� pe ei �i tocmiser� s�-i ucid�.

A trebuit s�-l iau �i pe fiul meu Karen �n drum spre cas�.

Eram cu prietenul meu, care ne ducea acas� cu ma�ina.

Am fost opri�i pe drum.

Ne-au t�iat calea �i ne-au oprit.

C�nd prietenul meu a cobor�t din ma�in�, l-au �mpu�cat.

Am reu�it s�-mi scot fiul din ma�in� �i am fugit.

C�nd am ajuns �n Suedia,

fiul meu era deja foarte stresat.

Era foarte nec�jit �i speriat,

se uita mereu afar� �i vedea lucruri.

Copiii au v�zut multe.

AVOCAT PENTRU IMIGR�RI

Au venit �n Suedia,

merg la �coal�, �i fac prieteni, vorbesc suedez� fluent

�i, dintr-odat�...

Trebuie s� te �ntorci?

Nu cred c� ei pot face fa��.

Trebuie s� vezi c� �nghite.

MEDIC

Prive�te p�n� �nghite.

Nu-l �ine str�ns.

Doar un deget, cu bl�nde�e.

�nc� nu a �nghi�it.

Acum a f�cut-o.

Acum po�i lua urm�toarea buc��ic�. S� continu�m.

Poate c� �nghe�ata nu e cea mai s�n�toas�, dar e ceva ce poate m�nca.

S� �ncerc�m din nou.

Deschide-i gura. Bag� �nghe�ata.

A�a, �nchide-i gura.

Nu i-a ajuns �ntre din�i.

Nu cred... a�a.

Nu, prea departe.

S� vedem ce facem.

A�tept�m �i vom vedea.

A�a. Acum a �nghi�it.

Trebuie s� faci asta.

Trebuie s�... asta ai de f�cut.

Bun�! Aproape c� m� prive�te.

Vorbe�te cu mama ta.

Bun�!

E bine.

Nu prea tare, nu pentru mult timp.

Va fi bine.

E at�t de greu!

Da, e greu, dar vezi c� func�ioneaz�.

��i dai seama c� func�ioneaz�.

�ncearc�.

Bun�!

Bun�! Spune-i-o zilnic.

�ncearc� s�-mi str�ngi m�na, Karen.

Vorbe�te cu el.

�ncearc� s-o str�ngi.

Karen, dulcea�a mea.

Scumpul meu.

B�iatul meu frumos.

Imigran�ii care dezvolt� afec�iunea

tind s� vin� din anumite p�r�i ale lumii.

MEDIC PEDIATRU

Provin din Balcani, din foste republici sovietice,

de la grani�a sudic� a Rusiei sau apar�in unor minorit��i etnice,

ceea ce e foarte dificil de explicat.

Aproape to�i ace�ti copii �i familiile lor au fost supu�i unor traume.

Psihologice, fizice sau ambele.

Ace�tia se confrunt� �i cu trauma deport�rii.

LEYLA, 10 ANI �N STARE VEGETATIV� DE 7 LUNI

Aceast� familie e yazidi.

Yazidi�ii au fost considera�i cet��eni de m�na a doua

�n majoritatea ��rilor �n care tr�iesc.

Ei provin dintr-un s�tuc de aproximativ 30 de gospod�rii.

Satul avea o singur� f�nt�n� care era folosit� de to�i.

�n fiecare zi, mama mergea dup� ap�.

�ntr-o zi, c�nd mama s-a dus s� ia ap�,

patru b�rba�i au intrat �i a fost violat� de to�i patru.

�nsu�i tat�l mamei a spus foarte clar

c� trebuie s�-�i ucid� fiica,

fiindc� i-a dezonorat numele.

Copiii no�tri n-au avut o via�� bun�.

Ei merg la �coal�, dar nu �tim cum s� supravie�uim �n �ara asta.

Totul e numai fric�. Avem frica �n trup.

Da, s� �ncerc�m asta.

Ia s� vedem! Tensiunea arterial� e normal�.

Pulsul e foarte accelerat acum.

Nu �tiu dac� e normal pentru ea.

�i pun asta pe burtic�, s� �i fie rece.

Apoi vedem dac� tensiunea arterial� �i pulsul r�spund la stimul.

109 cu 68, pulsul 96.

O s� notez asta.

S� verific�m.

Mai m�sur�m o dat�.

Dac� �i-a� pune asta pe burt�,

tensiunea arterial� ar cre�te brusc.

- �i bate inima repede? - Poftim?

- �i bate inima repede? - Da, bate repede.

Dar nu e foarte neobi�nuit.

- Nu e bine, nu? - Ba da, e bine.

�nseamn� c� reac�ioneaz� un pic la ce facem.

Nu are pulsul m�rit tot timpul.

Cred c� e din cauz� c� sunt aici.

- E o problem�? - Nu. Nu ��i face griji.

Asta e neschimbat�.

Deci nu a reac�ionat deloc la ea.

N-a fost afectat� de ea.

Gata.

Vreau s� se fac� bine.

Am figurine ale zeit��ilor.

Mereu m� trezesc �i vorbesc cu ele.

M� trezesc �i spun:

�V� rog, face�i-o bine pe sora mea,

ca s� mergem iar la �coal� �mpreun�.�

Copiii mei s-au obi�nuit s� tr�iasc� aici. Suedia e o �ar� grozav� pentru ei.

Vreau doar ca ei s� supravie�uiasc� aici.

Familia Leylei a f�cut apel la ordinul de deportare

�i a�teapt� o decizie.

PSIHOLOG

Nu avem o explica�ie clar� de ce sunt mai mul�i copii

cu aceast� reac�ie �n Suedia dec�t �n alte ��ri.

Cunoa�tem cazuri similare �n alte ��ri, dar nu at�t de multe.

Deocamdat� nu avem nicio explica�ie de ce se �nt�mpl� asta.

Probabil factorii culturali ai Suediei

ar conta �n dezvoltarea afec�iunii.

Un factor ar putea fi nesiguran�a la care este supus� familia

pe parcursul procesului de azil.

Sunt multe zone necercetate

la aceast� afec�iune.

DARIA (DASHA) �N STARE VEGETATIV� DE 8 LUNI

Ne-au sunat s�pt�m�na trecut�,

s-au prezentat �i au spus c� au luat o decizie �n cazul nostru.

Ne-au spus c� ne-au acordat �ederea �n Suedia.

C�teva zile mai t�rziu, am primit o scrisoare �n po�t�.

- �n po�t�. - �n po�t�.

- Confirm�nd c� am ob�inut-o. - C� am ob�inut-o.

Recuperarea are loc �ndeosebi dup� ce familia se simte �n siguran��.

Nu se petrece imediat.

De obicei, dureaz� c�teva luni p�n� s� se observe �mbun�t��iri.

I-am citit decizia Dashei,

i-am spus c� totul va fi bine.

C� totul va fi �n regul�,

c� nimeni nu ne va izgoni acum.

Recuperarea copiilor depinde de recl�direa speran�ei.

Se pare c� p�rin�ii sunt cei care transmit aceast� speran��.

Trebuie s� existe un soi de comunicare.

Tonul vocii, atingerea,

atmosfera din camer�,

unde copiii pot sim�i c� p�rin�ii sunt mai optimi�ti.

Ce p�r lung ai!

Ca Rapunzel, frumos.

�l ai p�n� la spate.

KAREN - �N STARE VEGETATIV� DE 14 LUNI

Acum Karen poate �nghi�i m�ncare pasat� �i lichide.

Acum lucrez cu norm� �ntreag�.

Asta m� bucur� �i vreau s� continui s� lucrez.

Permisul de �edere temporar� al familiei lui Karen va expira cur�nd

�i vor trebui s� depun� iar cerere de azil.

LEYLA - �N STARE VEGETATIV� DE 11 LUNI

Starea feti�ei yazidi r�m�ne neschimbat�.

Acum �i sora sa mai mare d� semne ale sindromului resemn�rii.

Am vizitat familia de ziua mamei lor.

Mi-a spus c�, la ultima aniversare, acum un an, ambele fiice

i-au oferit flori �i au s�rutat-o.

Acum niciuna nu poate face asta.

Familia Leylei e �n continuare amenin�at� cu deportarea.

DARIA (DASHA) - 6 LUNI MAI T�RZIU

Starea Dariei se �mbun�t��e�te. S-a �ntors la �coal�.

Ea nu-�i aminte�te ce i s-a �nt�mplat.

C�nd m� �ntreab�: �Mam�, am dormit?�,

eu �i spun: �Da, ai fost Frumoasa Adormit�.�

Dar acum e�ti treaz� �i totul va fi bine.�

Daria a petrecut mai bine de un an �n sindromul resemn�rii.

E important s� spunem c� Suedia a primit

un num�r mare de refugia�i

timp de mul�i ani.

Provenim dintr-o societate care �i deschide u�ile.

Sentimentele anti-imigra�ie au crescut �n Suedia,

iar politicile privind azilul au devenit mai restrictive.

S-au �nregistrat peste 200 de noi cazuri ale sindromului resemn�rii

�n ultimii trei ani.

Acelea�i simptome de retragere au fost raportate

printre copiii din centrele de refugia�i din Australia.

Mul�umim din suflet familiilor care ne-au �mp�rt�it povestea pentru film.