Original subtitles

SĂRUTUL OTRĂVIT Episodul 26

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Unde ai fost azi-noapte ? Am înnebunit de griji.

Am băut. M-am îmbătat. Toată noaptea am făcut planuri.

Mă gândeam că o să vii la mine la un moment dat.

- M-am gândit întruna. - La cine ?

La Kazim, la Cihangir, la Nermin.

M-am tot întrebat cum au ucis-o pe Simin.

Mert, eşti ridicol.

Crezi că au ucis-o toți trei ?

Sau a ucis-o unul dintre ei, iar ceilalți doi l-au ajutat ?

Nu am răspunsurile astea. Nici tu.

- Te chinuieşti degeaba. - Ai dreptate.

- Ai luat vreo decizie ? - Aşteptăm să se însereze.

Apoi o să-i chem în locul în care Simin a fost ucisă

şi o să-i înfrunt.

Mai încet !

Aşteaptă în spate.

Aseară a fost minunat, nu ? Eu aşa cred.

Da, chiar a fost frumos.

Ce bine te potriveşti cu Macide !

O să vă deochi tot vorbind aşa !

Mamă, eşti ultima persoană din lume care ne-ar putea deochea.

Ai dreptate.

Dintre toți, eu vreau cel mai mult ca voi să fiți fericiți.

- Nebuna... - Cine ?

Nini. M-a enervat dis-de-dimineață.

Dar ce a făcut ?

M-a sunat să-mi spună că eu şi Macide nu părem un cuplu,

că între noi doi nu există energia dintre un bărbat şi o femeie.

Eu cred că ați luat-o mai uşurel.

Dar ar fi frumos să te văd mai apropiat de Macide.

Sigur că ar fi frumos, dar nu vreau s-o grăbesc.

Nu trebuie să vă grăbiți,

dar ar fi bine să treceți la nivelul următor.

N-ar fi bine să mergeți undeva unde să fiți singuri ?

- Poate, la final de săptămână... - Mamă, te simți bine ?

Nu ştiu. Cred că m-a iritat ceva.

Poftim, bea puțină apă.

O rogi pe Ayla să-mi aducă nişte miere din bucătărie ?

Mamă, unde-i tata ? A dispărut din peisaj.

Nu ştiu. A zis că are treabă în străinătate. Aflăm noi curând.

Nu te sună deloc ? Nu vorbiți ?

Ba vorbim, dar nu e vesel deloc. Parcă-mi vorbeşte din mormânt.

Am observat şi eu. O să aflăm noi despre ce e vorba.

- Nu e bolnav, nu ? - Nu, dragă.

Nu te mai gândi la aşa ceva. Eşti nebună ?

Nici Can nu e pe aici.

Dacă voi doi pățiți ceva, nu ştiu ce mă fac.

Să aveți grijă de voi !

Nebuno...

- I-ai zis soției tale ? - Ce ?

Despre seara trecută. M-a sunat de cinci ori de azi-dimineață.

Am venit aseară şi m-ai dat peste cap.

N-aveam de gând să fac asta, n-am vrut aşa ceva.

Apoi nu te-ai putut abține şi i-ai spus tot nevestei, nu ?

Uite şi tu în ce m-ai băgat ! Dumnezeule !

Când văd că mă sună soția ta, simt că mi se strânge inima.

Nu i-am zis nimic. Nermin nu ştie nimic.

Nu i-ai zis... Normal că nu i-ai zis.

Te duci seara, iei o femeie de mână, o săruți, apoi nu-i zici nimic soției.

Aşa eşti tu !

Ce voiai să fac ? Eram confuz.

Şi dacă-i spun, şi dacă nu-i spun, tot eu sunt vinovat.

Pentru că eşti vinovat ! Chiar este vina ta !

Domnule, Dumnezeu să vă binecuvânteze iubirea !

Nu vrei să-i iei nişte flori doamnei tale frumoase ?

- Nu, mulțumesc. - De ce ? Am şi galbene, şi violet.

Doamnă, de care doriți ? Galbene, violet...

Băiete, nu sunt iubita lui. Şi nici flori nu vreau, mulțumesc.

- Vă rog, doamnă. - Nu, mulțumim. Pleacă, te rog.

Nu mă atinge. Mi-e frică de mor să nu ne vadă cineva.

Numai asta am visat azi-noapte. Am avut numai coşmaruri.

Încercam să le dau explicații tuturor.

Că au înțeles greşit, că, de fapt, nu e vorba despre aşa ceva.

Am avut coşmaruri până dimineață.

Mă scuzați, trebuie să mut maşina. Îmi puteți face loc ?

Sigur că da.

- Mamă, te simți mai bine, nu ? - Da, dragule, mi-a trecut.

Nu eşti bolnavă, nu ?

Nu, dragă, cum să fiu bolnavă ? Mă simt foarte bine.

Uite ce-ți propun... Du-o pe Macide în casa aceea.

- În ce casă ? - Cum în ce casă ?

În cea pe care o cumperi. Nu cumva n-ai plătit încă avansul ?

Ba da.

Ia-o pe Macide şi mergeți în casa aia.

S-o vadă fata, să-şi facă planuri, să se entuziasmeze puțin.

Aş putea să fac asta.

Cel mai important este să treceți peste etapa asta de prietenie.

Sultana Berrin dă sfaturi de iubire ? Cred că am venit la țanc.

- Bine ai venit, dragul meu ! - Bine te-am găsit, mamă !

- Ce mai faci, prințule ? - Ce sunt alea ?

Mamă, ți-am adus o bombă de vitamine.

Ce avem aici ? Turmeric, afine, rodii, grepfrut. Ai tot ce vrei.

Ce se întâmplă ? Ce-s astea, mamă ? Nu eşti bolnavă, nu ?

Nu, dragă, nu-s bolnavă. O să cer cafele pentru toți.

Ia ascultă-mă, cretinule ! Mama nu-i bolnavă, nu ?

Nu, frate, cum să fie bolnavă ?

Să zicem că prefer produse naturale în locul industriei farmaceutice.

Nu ți se pare o idee extremă ?

Un gigant farmaceutic urăşte medicamentele.

Cihangir, trebuie să-mi returnezi banii pe care mi i-ai luat.

Serios ? De ce ?

Pentru că e o casă pe care nu vreau s-o ratez.

Le-am zis tuturor că am dat avansul.

Şi de ce m-ar interesa pe mine prostiile tale, prințule ?

Ascultă-mă, tâmpitule, ți-i dau înapoi dublu.

- Bună idee, dar te refuz. - Uite...

- Da, e timpul pentru cafea. - Ai venit la fix, mamă.

Ahmet îmi spunea despre casa pentru care a plătit avansul.

Când mergem să vedem casa, prințule ?

Nu pot să respir.

- Macide... - Ce ? Nu te apropia de mine !

Bine. Nu-ți fac nimic. Voiam să-ți dau apă. Vrei ?

Nu vreau nimic. Nu te apropia de mine.

Nu-mi face niciun bine. Nu mă salva. Nu-mi mai spune "dna Arici".

Bine. Tu... Te ascult.

Ba nu mă asculți, Kazim. Nu auzi ce-ți spun.

Ți-am zis că te pocnesc dacă vii, şi tu tot ai venit.

Te-am plesnit peste față, şi de data asta m-ai sărutat.

- Nu mă asculți deloc. - Poate nici pe mine nu mă pot auzi.

Te rog să mă scuteşti de fraze de-astea romantice,

pentru că nu se pune aşa problema.

Dar care-i problema ?

Pierderi de sânge, dificultăți de respirație,

disperare, suferință... Şi cauza tuturor eşti tu.

Asta e dreptate ? În instanță, aşa sunt întrebați oamenii.

Până şi criminalul e întrebat

dacă vrea ceva, dacă are o ultimă dorință.

Şi ce-mi pasă mie dacă vrei ceva ? Nu-mi pasă.

Fiecare e responsabil pentru el însuşi.

Dacă ai o problemă cu mine, du-te şi rezolvă-ți-o singur.

Eu n-am de gând să fiu cu un bărbat însurat, ai înțeles ?

M-ai fi vrut dacă n-aş fi fost căsătorit ?

Asta am zis eu ? Am zis eu ceva despre tine ?

Eu vorbeam despre perspectiva mea asupra vieții.

Nici mie nu-mi place situația asta.

Pe de o parte, Ahmet, pe de alta, Nemrin.

În ochii tăi, poate că nu sunt importanți,

dar pentru mine ei sunt familia mea, oameni pe care îi prețuiesc.

Atunci, comportă-te ca atare. Abține-te, da ?

M-ai auzit ? Nu suntem animale.

Avem capacitatea de a raționa, avem sentimente profunde.

Nu putem acționa după instincte. Controlează-ți instinctele.

Ai vorbit doar la plural, îți dai seama ?

Spune-mi ce simți tu.

Te-ai gândit vreodată la altcineva în afară de tine ?

Îți pasă ce simt eu sau ce gândesc ?

Chiar şi atunci când vorbeşti despre soție ori despre fratele tău,

te prefaci că îți pasă de ei când le pomeneşti numele.

Nu-mi spune tu mie ce simt ! Ştiu foarte bine ce simt.

Şi acționez ca atare. Tu ce simți ?

Nu încerca să ocoleşti răspunsul, Macide ! Zi-mi ce simți pentru mine.

Te urăsc.

Te urăsc pentru că m-ai târât în situația asta.

Eşti mulțumit ? Bine ? Să taci !

Mi-ai zis să vorbesc, şi asta fac. Eşti obligat să mă asculți.

Te urăsc pentru că eşti atât de egoist

încât ți-ai călcat în picioare fratele, soția, pe toți de la masă.

Eşti mulțumit ?

Fratele tău, propriul tău frate, e îndrăgostit de mine !

Ştiai, nu ? Eşti conştient de asta, nu ?

Nu e păcat de băiatul ăla ?

Tu nu-l cunoşti pe Ahmet, Macide.

Scopul lui e să găsească o femeie care nu-i de nasul lui

şi s-o facă să se îndrăgostească de el. Şi multe altele...

Nu contează. Nu-ți găsi scuze.

Lasă-l în pace pe Ahmet. Să vorbim puțin despre soția ta.

Soția ta e sănătoasă ? Dumnezeule, crezi că e întreagă la minte ?

Şi-aşa viața ei atârnă de un fir de ață.

Dacă vede sau aude ce-ai făcut, nu şi-ar lua viața ?

Nu te gândeşti deloc la asta ?

Macide, ți-ai găsit ! I-auzi ce spun şi eu !

E vorba despre Kazim Işik, despre faimosul Kazim Işik.

- Vreau să-ți zic ceva. - Dă-te la o parte !

Te rog, vreau să-ți spun ceva. N-o să mă apăr.

Indiferent ce loc am în sufletul, în inima sau în mintea ta,

sunt de acord, o merit. Te-am supărat, te-am făcut să suferi,

te-am făcut de râs şi câte rele nu ți-am făcut...

- Pentru toate astea îți cer scuze. - Ia-ți scuzele şi...

Fă ce vrei cu ele ! Dă-te din calea mea !

În această şedință vom lucra cu două tipuri de uleiuri terapeutice.

Va fi suficient.

Unul este ulei de tămâie, celălalt este ulei de smirnă.

- Caracteristica lor comună... - Mă scuzați. Am întârziat.

Am avut treabă. Am încercat să rezolv ceva într-un loc,

dar nu s-a putut şi m-am dus în altă parte. Îmi pare rău.

Macide, ce-a fost a fost. S-a terminat.

- Să lăsăm trecutul în spate, dragă. - Bine.

Însuşirea comună a acestor două uleiuri este că ambele sunt făcute din răşină.

Hai să închidem ochii acum.

M-ai făcut de râs când ai intrat.

Se zice că răşina e sângele copacilor.

Să ne propunem ca aceste uleiuri să-ți aducă vindecarea în corp.

Dar, pe de altă parte, tu eşti cea care o va face cu adevărat.

Eu şi natura suntem doar intermediari.

În natură, şi boala, şi leacul se găsesc în acelaşi loc.

Viermele fiecărui copac se găseşte în propria sa esență.

Dar, în acelaşi timp,

leacul copacului se găseşte în propria sa rană.

Aşadar, vindecarea este în tine.

Muritorule, prețuieşte numărul limitat de respirații care ți s-au oferit

şi, în timp ce faci asta,

să nu răneşti sufletele altor bieți muritori ca tine,

adică să te asiguri că sufletul tău este mulțumit de tine

şi să ai consimțământul altor suflete

când vei pleca din această lume.

Asta trebuie să faci.

Asta e cea mai mare dilemă a omenirii.

Macide, pentru numele lui Dumnezeu, du-te şi zbate-te în camera cealaltă !

Energia ta umple încăperea şi e imposibil să te concentrezi.

Hai, du-te !

Răspunsul pe care îl veți găsi în acest mare impas

o să vă curețe sufletul.

Nu există vindecare decât dacă sufletul este purificat.

Bună ziua, dle Kazim !

Am acceptat pentru că ați zis că e urgent.

Urmează să intru într-o conferință şi nu am la dispoziție mult timp.

- Vreau să vă întreb ceva. - Vă ascult.

Dacă aş divorța, Nermin ar putea suporta asta ?

Sau va încerca să se sinucidă ?

Adică vorbim despre altcineva, nu despre dv. ?

Bine, să vorbim despre mine.

Dacă eu aş divorța, soția mea s-ar sinucide ?

Dle Kazim, sunt doctorul dv.

Nu ştiu care e starea psihică a dnei Nermin sau cum va reacționa.

Aş fi iresponsabilă dacă m-aş referi la această situație.

Cum adică ? Asta nu-i manipulare ?

Ce anume ?

Suicidul. Amenințarea cu sinuciderea.

Ce fel de manipulare ?

Problema asta îmi stă ca un topor deasupra capului.

De câte ori vreau să-i zic ceva, mă răzgândesc,

pentru că mi-e frică de reacția lui Nermin.

Vreau să-i spun că nu sunt fericit, dar nu pot,

pentru că mă gândesc la ce ar putea face Nermin.

Fiecare tentativă de sinucidere poate însemna multe lucruri.

- Nu este nimic ciudat în asta. - Cum să nu fie ?

E ca la teatrul de păpuşi.

Facem ce vrem cu păpuşa, tragem de firele ei, şi gata.

Dle Kazim, povestiți aşa, de parcă dv. şi dna Nermin

n-ați fi două persoane distincte, ci una singură.

Pentru că suntem căsătoriți. Nu asta înseamnă căsătoria ?

Asta nu e căsătorie. Sună mai mult a proprietate.

Ați început s-o vedeți pe dna Nermin ca pe copilul dv.

Trebuie protejată, îngrijită, are nevoie de dv. pentru a trăi.

Domnule Kazim, din păcate, această căsnicie s-a încheiat.

Căsătoria e uniunea a doi adulți. Nu o puteți controla pe dna Nermin.

Sunteți responsabil doar pentru propriile acțiuni şi decizii.

Adică îmi ziceți să divorțez. Fiecare să aibă grijă de el însuşi.

Dle Kazim, nu vă spun decât că nu puteți să vă planificați viața

astfel încât să nu-i afectați pe cei din jur.

Nu aşa funcționează lumea noastră. E trist, dar adevărat.

Ceea ce contează este să găsiți un echilibru.

Ce vreți să puneți în echilibru pe balanță ?

Doamnă doctor, eu vă dau banii, dv. puneți întrebările

şi aşteptați de la mine toate răspunsurile. Ce frumos !

Mai avem zece minute.

Simt că nu mai am de pierdut nici măcar un minut.

Bine. O ultimă întrebare.

Dle Kazim, de când simțiți asta ?

Ce vă face să simțiți aşa ? Mai întâi faceți pace cu acest sentiment.

Apoi veți putea să decideți ce veți face.

E vorba despre dragoste ? Dacă da, veți alerga după această iubire

sau e ceva temporar şi nu merită să vă distrugeți echilibrul ?

Din câte am înțeles, sunteți sigură că sunt îndrăgostit,

dar vă întrebați dacă e doar ceva trecător.

Eu nu sunt sigură de nimic. Sunt sentimentele dv.

Vom continua să discutăm atunci când veți fi sigur.

La revedere !

- Vă mulțumesc, dnă Sara. - Cu plăcere. Să vă fie de ajutor.

Dar să nu uitați ce v-am zis. Zece minute zilnic.

Nu vă acordați mult timp.

Faceți-vă timp zece minute pentru dv. O să conteze mult.

- Vă mulțumesc. La revedere ! - Cu plăcere. La revedere !

Îmi pare rău, Sara.

Ce s-a întâmplat ? Nu eşti bine. Ai ceva.

Ce s-a întâmplat ?

E din cauză că l-ai confundat pe Kazim cu Ahmet sau invers ?

Cred că, până la urmă, mesajele alea nu s-au terminat cu bine, nu ?

Aseară am sărbătorit ziua de naştere a lui Ahmet la cafenea lui Koko.

Au venit acolo cu mic, cu mare.

Tocmai îl întrebam pe Kazim despre treaba asta cu mesajele şi...

Aşa...

Şi m-a sărutat.

Ce bine ! Foarte bine a făcut !

- A făcut foarte bine ? - Da, foarte bine.

În sfârşit, măcar unul dintre voi a recunoscut sincer ce simte.

Altfel, era boală grea. Vedeți voi ce faceți de acum înainte.

O să reduceți iubirea asta la tăcere, o veți trăi, vedeți voi ce faceți.

Sara, ce crezi că vom face ?

Bineînțeles că nu i-am răspuns la sărut şi am plecat imediat.

Azi mi-a ieşit în față, fără ruşine, şi l-am făcut cu ou şi cu oțet.

Foarte bine ai făcut, dragă. Probabil că te-ai răcorit.

- Ce e ? Nu te-ai liniştit ? - Ți se pare că arăt a om liniştit ?

Deci nu i-ai spus exact ce simți.

Sau nu i-ai spus chiar tot.

Sau... stai aşa ! Lasă-mă să ghicesc ! Ai fost atât de nervoasă,

încât i-ai zis exact pe dos ce simți. Am ghicit ?

Sara, nu te mai juca cu mine, te rog ! Şi-aşa mor de ruşine că-ți zic asta.

Macide, draga mea, îți reamintesc că ai venit aici

ca să găseşti ceva, nu ?

Nu se poate să fie Kazim, nu ?

Nu. Tu eşti. Dar înseamnă că trebuie

să treci testul cu Kazim pe drumul regăsirii tale.

Şi nu eşti tu cea care spune zi şi noapte

că tot ce ți se întâmplă este spre binele tău ?

Poate că şi asta e tot spre binele tău.

Să sperăm că aşa e, dar nu prea cred, sinceră să fiu.

Simt că bărbatul ăla e în stare de orice.

Cred că el e cel care şi-a înnebunit soția.

Vorbesc serios. Poate dna Nermin era o persoană normală în trecut.

Cred că a înnebunit-o încetul cu încetul.

Dacă îl primesc pe Kazim în viața mea, aş putea să ajung ca Nermin.

Mă înțelegi ?

Macide, îți dau o veste proastă. Nu pari prea normală.

Macide, ți-am zis că mă tem de două lucruri. Le mai ții minte ?

De intențiile rele şi de iubire.

Bravo ! Acum dai semne că le ai pe amândouă.

Sara, am venit aici ca să ofer tămăduire.

Şi, datorită ție, am văzut că pot face asta.

Aşa că te rog să-mi spui ce să fac, şi asta voi face.

Vezi şi tu cât de greu îmi este.

Macide, e clar ce ai de făcut în privința intențiilor rele.

Te vei purifica.

Dar a doua problemă, iubirea...

Nici măcar eu nu pot să-ți spun nimic despre asta.

Şi-aşa nu-i vorba de iubire.

Şi dacă e, şi dacă nu e, asta nu-i treaba mea.

Nu pot să-ți zic decât să stai departe, atât.

A văzut şi tu cât m-am zbătut, cât am încercat.

Ştiu, am fost martoră la asta.

Dar puterea noastră de a preveni ceea ce se va întâmpla în viață

este foarte limitată, Macide.

Aşa că acum fă exact aşa cum vrei.

Dacă vrei, primeşte-l în inima ta

sau aruncă-l în cealaltă parte a lumii.

Dar nu-l mai lăsa să se plimbe deasupra ta ca un nor negru, te rog.

Draga mea, nu-i poți vindeca pe alții dacă sufletul tău nu e purificat.

Mă înțelegi ?

Ahmet

Ahmet

- Kazim ! - Ce e, Ahmet ?

Nu ştiu de ce, dar azi nu-mi răspunde nimeni la telefon.

Dacă despre mine e vorba, am avut telefonul pe silențios.

Am vorbit cu Zafer. Nici la firmă nu te duci.

Da. Azi am vrut să stau acasă. Care-i problema ?

Ce e, Ahmet ? De ce te-ai supărat de data asta ?

- Trebuie să fac ceva. - În legătură cu ce ?

Cu Macide.

Normal că Macide ! Alt subiect mai avem ?

Ahmet, nu mă mai amesteca ! Am făcut tot ce am putut, da ?

Mai trimiți un mesaj în locul meu ?

Ahmet, am făcut şi asta. Te-am ajutat.

Fă ce vrei, dar fă-o singur, da ?

Dar a mers bine. Macide m-a privit aşa pentru prima oară.

Datorită mesajelor tale, m-a privit cu dragoste.

Te rog să nu mă laşi la greu.

Ajunge, Ahmet. Nu mai veni să te plângi la mine.

Când te văd aşa, nu fac altceva decât să mă enervez.

Gata, te-am ajutat, am făcut tot ce-am putut, dar ajunge.

Nu pot să fac mereu curat în urma ta, nu pot să-ți curăț mereu mizeriile.

Ai înțeles, Ahmet ? Am şi eu o viață.

Lumea nu se învârte numai în jurul tău şi al familiei.

Starea dnei Berrin e stabilă. Ar fi bine să veniți şi dv.

Am şi eu o viață.

Ce s-a întâmplat ? Unde pleci ?

Am treabă, Ahmet. Trebuie să plec.

Alo, Serra ? Putem să ne vedem ?

- Să aveți poftă ! - Mulțumesc.

Dar cafeaua asta e rece.

Mă scuzați, e greşeala mea, n-am verificat.

Vă aduc alta imediat.

Macide, dă-te la o parte ! S-au ars. Fă-mi loc !

- Ce s-a ars ? - Dă-te la o parte ! S-au ars !

Când le-ai făcut ?

Am venit când erai tu plecată. Am copt un rând.

Am stat de vorbă şi cu Koko. Sunt mulți turişti aici.

Voi nu vă ocupați cum trebuie de localul ăsta. Deloc !

Mamă, eu doar spăl vasele aici. Ce ai vrea să fac ?

Asta zic şi eu. De acum eu mă ocup. O să spăl eu şi vasele.

Tu ai venit aici cu un scop. Ocupă-te de treaba asta.

Şi Koko ştie asta ?

Dacă aşteptam să decidă el... Koko e un visător, dragă.

Ba vegan, ba sushi... Ar falimenta locul ăsta.

Mamă, cât ai de gând să stai aici ?

Macide, ai venit aici ca să speli vase ?

Dă-mi voie să fac ce face o mamă. Dacă e nevoie, spăl şi vasele.

Iar tu vei face acel lucru pentru care ai venit aici.

Bine ? Ne-am înțeles ?

O clipă. Ce e cu privirea aia ?

Vrei să spui: "Termină cu prostiile astea" ?

Bine, lasă că o să vezi tu.

Du-te şi rezolvă-ți problema pentru care ai venit aici.

Ocupă-te de asta, da ? De restul mă ocup eu.

Apropo, Koko a plătit factura la hotel.

O să-ți rețină banii din salariu.

Ce salariu ? A stat închis aici toată săptămâna.

Macide, asta nu-i problema ta. Consideră-l un avans.

Dumnezeule ! Nu mai refuza tot !

Ce-ai făcut, Koko ?

Fursecurile au ieşit perfect. Le-am scos la timp.

- Dă-mi voie să duc cafeaua. - Ai grijă să nu scapi tava !

Mamă !

Soner, tu eşti ?

- Mamă, sunt eu, nu tata. - Am visat ?

Nu mă simt bine deloc, Kazim. Mă simt foarte rău.

Poate au fost medicamentele prea puternice, nu ştiu.

Mamă, o să-ți facă bine medicamentele astea.

Nu-ți face griji. Voi fi lângă tine.

Ştim amândoi că nu e adevărat, Kazim. Eu nu mă mai fac bine.

Mamă, Cihangir deja bănuieşte ceva. Îşi face griji pentru tine.

Hai să-i sunăm pe Cihangir şi pe Ahmet şi să-i chemăm aici.

Nu cumva ! Nu ! Nu vreau să mă vadă aşa !

Mamă, au dreptul să fie şi ei aici. Îi sun şi îi chem aici.

Nu ! Te rog ! O să ne ocupăm noi doi de asta.

Dacă vrei neapărat pe cineva cu tine, cheam-o pe Macide.

Mamă ! Veniți aici ! Chemați doctorul ! Repede !

Mă doare rău de tot !

- Să aveți poftă ! - Mulțumesc.

Kazim

- Alo ? - Macide, sunt cu mama la spital.

Macide, mama se simte foarte rău.

Te-am sunat, deşi ştiu că nu vrei să vorbeşti cu mine.

Aşa de rău se simte. Te rog, te implor, vino aici.

- Macide, te rog mult să vii. - Vin.

Mai întâi intenționez să mă vindec pe mine,

apoi, şi pe ceilalți. Hai, Macide !

Unde te grăbeşti aşa ?

Trebuie să mă duc la firmă. Şi-aşa abia am reuşit să vin aici.

Şi dacă nu te duci, ce ? O să te certe cineva ?

Serra, nu aşa se pune problema.

Lasă că am înțeles eu care-i problema ta.

Care e ?

Tu fugi de fericire. Vorbesc serios, să ştii.

Tu chiar nu vrei să fii fericit.

Şi te arunci cu capul înainte peste orice te face nefericit.

- Nu mai spune ! - Ba exact aşa e.

Uite, de exemplu, noi doi suntem fericiți împreună.

Dar ne întâlnim numai pentru perioade foarte scurte.

Ce-ar fi să ne vedem mai des ?

Serra, am mai încercat asta, şi n-a mers, ştii şi tu.

Cine e cea care te face nefericit şi care te face să suferi ?

Macide, bineînțeles.

Nu-ți stă bine să fii geloasă.

Crezi că n-am alte opțiuni şi sunt geloasă pe ea ?

Ascultă ce-ți spun. Fata asta nu te iubeşte.

Trăieşti într-o lume imaginară.

Ce zici acolo, Serra ?

Că fata asta nu poate să iubească. N-are cum. E un sloi de gheață.

Cred că nu vorbim despre aceeaşi persoană.

Ba vorbim despre aceeaşi persoană, dar tu nu vrei să vezi adevărul.

Dacă te iubea, nu mai erai în situația asta.

Pentru că nu te iubeşte, umbli după ea ca un cățeluş.

- Serios ? - Da.

Taci, Serra ! Dacă nu taci, ştii ce pățeşti.

Nu te mai obosi. Pot s-o fac eu. O fac eu pentru amândoi.

Doamne, iartă-mă ! Eşti nebună !

Te mai întreb un singur lucru. Jur că e ultimul.

Cum îți petreci tu timpul cu Macide ? Pe unde vă duceți ?

La cofetărie ? Vă jucați de-a v-ați ascunselea ?

De-a mama şi de-a tata ?

Ce păcat ! Nu vă jucați de-a mama şi de-a tata, nu ?

Serra... Taci ! Te rog să taci.

Eu pot să tac, dragă Ahmet,

dar cum o să opreşti vocile din capul tău ?

Chiar sunt curioasă.

Mamă ! Nu ai voie să dormi. Hai, mamă, nu mă părăsi !

Mamă, te rog ! Mă auzi ? Mamă !

Eu te-am ascultat o dată şi n-am dormit deloc.

Mai ții minte ? Hai, mamă, nu mă lăsa ! Mamă !

Nu mă descurc. Nu trebuie să doarmă, Macide.

- Nu reuşesc s-o țin trează. - Dă-mi voie mie.

- De când e aşa ? - De ce ? Ce s-a întâmplat ?

N-o pot auzi.

Ce înseamnă asta ?

Macide...

- Hai s-o lăsăm singură. - De ce ? Nu pot s-o las singură.

Eu rămân aici.

Dacă ai măcar un pic de încredere în ce fac eu, ascultă-mă.

Nu cred în ceea ce faci tu, ci cred în tine.

În tine am încredere.

Redactor DELIA SIMONIS

SFÂRŞITUL EPISODULUI 26