Original subtitles

Episodul 16 OLD CHERRY BLOSSOM ROAD

Mergi, căţeluşule !

Dar unde mergem ?

Stăpâneşte-te !

Trebuia să-l fi lăsat în pământ. Ea n-ar fi ştiut nicicând !

- Ar fi văzut. - Nu poate să vadă tot !

- Mă duceţi să o văd pe Hârcă ? - Eu nu aş numi-o aşa.

Oricum, nu în faţă.

Are un nume ?

Vrei să ştii cum o cheamă ? Vrei să-i afli numele ?!

Uite cum o cheamă ! "Ţine-ţi dracului pliscul" ! Ăsta-i numele ei !

Lasă-l în pace ! Vrei să ne omori ?

Eşti teafăr ?

O să te omor pentru asta.

Mişcă-te odată. Mişcă, dă-i drumul !

Pe ăsta îl aşteaptă ea ?

De unde ai ăsta, băiete ?

Nu-i treaba ta.

Ţi-ai ieşit din minţi ?!

Îl duci sus ?

Vrea să te vadă întâi pe tine...

Lee.

- Ia-ţi gândul ! - Hai, zău aşa, Samson...

Scoate-ţi gărgăunii din cap, Dreifuss. Avem nişte standarde aici.

- Ce-i terciul ăsta cenuşiu ? - Ouă.

Nu-i ce crezi tu, şefu'.

La naiba, de-ai fi fost aici, de-ai fi văzut...

bucuria

de pe acele feţe tinere, strălucitoare...

S-a întâmplat înainte sau după ce Rita Sue şi-a fluturat ţâţele ?

De ce trebuie să faci totul să pară aşa de murdar ?

Nu avem nevoie de un cârd de cloşti să ne clănţănească la poliţie

fiindcă micul Johnny a văzut un spectacol cu "bidoane".

Atunci, l-am putea "cuminţi".

Rita Sue, şi în rochie neagră şi cu bonetă pe cap, tot nu va fi cuminte !

La drept vorbind, ar putea fi chiar şi mai deocheat,

cât timp, până la urmă, tot la chiloţi se ajunge.

După apus !

- Unde-i Angus ? - A întins-o.

Drace...

Zicea că s-a săturat să lucreze cu o muieruşcă.

N-a zis aşa ?

- Mie nu mi-a zis nimic de genul ăsta. - Aţi văzut nişte mănuşi în plus ?

Nu le-ai luat tu ?

Ba da, dar nu le mai am.

Jonesy, nici măcar nu-i în stare să-şi facă treaba.

Taci naibii, Burley ! Mama fetei a murit. Îşi caută şi ea un rost.

Poate ar trebui să-ţi iei inima în dinţi şi să o dai afară.

Ce ai zis ?

Nimic.

Bine zis, nimic !

Tu ! Urmează-mă.

Voi doi treceţi la 101.

Să ne despărţim.

1,20 m lărgime...

2,40 m lungime...

1,20 m adâncime.

O puternică fortăreaţă este Domnul nostru,

Un bastion de neclintit...

Dar, totuşi, vechiul duşman al nostru

caută să ne aducă durere însutit...

- Bună dimineaţa, Iris. - Bună să fie.

Credeam că avem ajutor.

Dacă o avem pe Celeste, nu înseamnă că nu pot duce nişte rufe jos

din când în când. Mâinile ce lenevesc...

Celeste...

Ce este cu ea ?

Mă tem că nu face faţă.

Şi, deşi lumea, plină de diavoli,

Ameninţă să ne nimicească...

Celeste ?

Nu te speria.

S-a terminat totul acum...

- Locuiţi toţi aici ? - Câteodată.

Ce miroase aşa ?

Ei îi plac mâţele.

Ce naiba se aude ?

Ea.

Ea este ?

În zile mai bune...

Lee ?

E rândul tău.

Lăsaţi-mă să ies de aici, dar-ar naiba în voi !

Eşti băiatul lui !

Te aştept de atâta vreme...

Cine eşti tu ?

Noi doi suntem de un sânge, băiete. Sunt bunica ta.

Îţi miroase a ars ?

Nu.

Nu ştiam că muierile pot transpira în halul ăsta.

Ce-i, Fletch, nu ai mai făcut nici o muiere să transpire până acum ?

Eu zic că nu rezistă mai mult de 40 de minute până să cadă lată jos.

Nu, e rezistentă. Promite să ţină două ore.

Pe 50 de firfirici că pică în genunchi în 30 de minute.

Te prinzi ?

Nu.

Şchiopule ! O să-mi iasă ceva "mălai" în curând.

Da ? Asta-i foarte... drăguţ.

Ce mai face Rita Sue ?

- E bine. - Cu siguranţă.

Mă întrebam...

Ce anume ?

M-ai putea... strecura şi pe mine diseară ?

Regret.

- Cum adică, regreţi ? - Rita nu-şi bate joc de meserie.

Ar dăuna afacerilor.

Dar cu Jonesy ?

- Ce-i cu el ? - El s-a înfruptat cu o bucăţică.

Atunci, a priit afacerilor.

Las-o baltă.

Ai grijă la trepte.

- Aşa, mergi bine... - Da, merg bine...

Ţi-a spus el vreodată ceva de mine, de motivul pentru care ne-a părăsit ?

- Îl urmăreau nişte oameni. - Oameni ? Ce oameni ?

Ern !

- Cum a ieşit ? - Nu ştiu.

Verii tăi sunt jos ?

Veri ?!

Da, cred că sunt.

Ben, băieţii ăştia sunt geloşi pe tine. Ar vrea să te vadă mort !

- Nu-i adevărat. - Nu, bunico, nu-i aşa...

- E adevărat ? - Bag mâna în foc !

Hai, întreabă-l pe Lee ! Îţi va spune el.

Bunico, dacă ai nevoie de ceva, îţi puteam aduce noi sus...

Tatăl tău a crescut în casa asta.

Puiul meu... Era tare frumuşel când era micuţ.

Avea cârlionţi lungi şi nişte mânuţe perfecte...

Doamnă, aveţi vreo idee pe unde ar putea fi tata acum ?

Întrebări ! Pui doar întrebări ! Îţi vorbesc aici despre taică-tău !

Miroşi exact ca el...

Ce nume avea treaba de-o făcea Dolo Bouchet în Mobile ? Cum îi zicea ?

- "Bufetul" ? - Da, asta era... "Bufetul".

Aşa-i zicea. Poate ar trebui să faci o încercare.

- Ia-ţi gândul. - Hai, scumpo, va fi ca pe vremuri.

Drăguţă, dacă astea-s amintirile tale, prefer să mă limitez la prezent.

- Ce este "Bufetul" ? - Cea mai iute cale de a te îmbogăţi.

Aliniezi toţi bărbaţii,

pe urmă te aşezi pe marginea scenei

şi le iei câte cinci cenţi ca să-ţi lingă "păsărica".

- Chiar acolo, în cort ?! - Nu, nu-i asta.

- Zău ? Atunci, care e, Felix ? - Păi, e...

Pentru început, nu le iei cinci cenţi, ci patru.

E josnic.

Lib, uită-te la eventaiul ăsta cu pene.

Nu-i josnic ! Nu-i, fir-ar să fie !

Ne cam plafonăm aici, ne scapă o mulţime de oportunităţi.

Doar de dimineaţă a trebuit să-l refuz pe Burley.

- Burley ?! - Vremurile sunt grele, iubito.

Trebuie să ne manifestăm... diversitatea.

- Ai iar datorii, tată ? - Nu.

Nu, scumpo...

Doar afaceri, atât.

Mă străduiesc să ţin în funcţiune circul ăsta de purici.

- Pot s-o fac eu. - Ce ?

"Bufetul".

Nu pare aşa de îngrozitor.

Maică-ta are dreptate. A fost o idee tâmpită.

Nici mčar nu ştiu ce mi-a venit să mă gândesc la asta.

PRIN ACEST SEMN VEI ÎNVINGE

- Cu ce vă pot ajuta ? - Pot vorbi cu dv., domnule ?

- Despre ce ? - E doar o chestie de rutină.

Poate că sentimentele tale personale faţă de sora mea

îţi întunecă obiectivitatea.

Justin, nu sunt singurul care va ajunge la această concluzie.

Chelneriţa se putea înşela.

Iar lui Eleanor, cu trecutul ei, cu greu îi poţi da ascultare.

Bine, poate că Iris nu va fi condamnată de un tribunal,

ci de opinia publică.

Dacă adevărul iese la iveală, nu ne vom mai reveni nicicând.

Vorbeşti despre viaţa unei femei, Tommy, de cea a surorii mele !

Nu o voi condamna pe baza unor probe atât de neconvingătoare !

Am nevoie de mai mult de două femei care spun "poate".

Bună, Sof !

- Ţi-am adus ceva. - Nu pot.

Hai ! Poţi face o scurtă pauză. Udă-ţi gâtlejul.

Băieţii au organizat un pariu.

Ei cred că nu vei rezista până la capăt.

Pot crede ce poftesc. Nu-mi pasă.

O să le arăţi tu lor, nu ?

Nu sunt aici ca să dovedesc ceva.

Atunci, ce faci aici ?

E mai bine decât să te faci covrig şi să mori.

Asta mi-ar fi soarta dacă ar trebui să citesc acele cărţi blestemate.

Ce are Jonesy în plus faţă de mine ?

- Ţi-a mâncat pisica limba ? - Nu.

Credeam că e o întrebare retorică.

Nu are nimic "retardic" în ea.

Vreau doar să ştiu.

Eşti sigur ?

Da.

Un şchiopătat.

De ce eşti tu aşa de specială ?! Nu eşti decât o târfă !

- Poate trec să-ţi fac o vizită ! - Treci, iubăreţule.

O să te trimit acasă cu penisul legat de gât, drept cravată !

O să te aştept, scumpule ! Nu uita să-ţi aduci portofelul !

- Sunt mulţi biştari ! - Aşa e.

- Crezi că e mort ? - Da.

- Poate şi-a găsit o iubită. - Mă avea pe mine.

Cred că l-a curăţat careva.

Cine ?

- Cine conduce acum taraba ? - Piticul ăla ?!

Nu, el n-ar face rău unei muşte...

E destul de mare ca să apese pe trăgaci...

Staţi aşa...

- Sunt vorbe nebuneşti ! - Îţi dă de gândit.

Dar, la fel de bine, ar putea apărea şi mâine în carne şi oase.

Se va întoarce. Să mergem.

- Telefonul. - Da, domnule.

Aş dori să dau un telefon cu taxă inversă.

Justin Crowe, Mintern, California.

Stroud.

- Pe Scudder îl caută un băiat ! - Vezi dacă îl poţi găsi.

- Vrei să mă ocup de el ? - Nu...

Urmăreşte-l doar.

Băiatul te poate duce la om.

Rămâi cu mine,

Seara se lasă cu iuţeală...

- Owen Scudder ? - Unchi.

Aici e unchiul tău Gilbert.

Aici zace bunicul tău, dragul meu soţ Hilton...

Da...

Hilton al meu a fost un om foarte cumsecade.

Un puternic Mare Dragon prin aceste părţi.

Şi un Elan.

A fost purtător de sicriu la Casa Funerară a lui Nate Forrester.

Ce zici de asta ?

- Nu ştiu cine e. - El a fondat clanul.

El şi bunicul tău aveau planuri mari pentru ţara asta,

dar a murit înainte de soroc, binecuvântat fie-i sufletul.

Au murit toţi...

- Au murit toţi în aceeaşi zi. - Da, o nenorocire...

- Ce s-a întâmplat ? - Acum sunt cu Iisus.

- Vreun accident ? - Oamenii mor.

Mai bine accepţi ideea, băiete ! Nu e niciodată un accident.

Bună...

Nu te-am auzit.

Tatăl tău spunea că e o problemă cu scena.

Acolo... Una dintre scânduri scârţâie întruna.

- Nu te jena de mine. - Nu mă jenez.

Lib !

Cum vrei ca dl Jones să-şi facă treaba cu tine fâţâindu-te pe aici ?

E doar o scândură slăbită. Termin într-o clipită.

S-a rezolvat !

Melodia asta nu-i bună pentru mine.

Mie îmi place. La drept vorbind, am crezut că-i foarte potrivită.

Ia o lecţie de la mine, fetiţo. Nu te regula acolo unde mănânci !

Eu nu sunt ca tine, mamă.

Rahat !

O puternică fortăreaţă este Domnul nostru...

Prieteni, vin azi în faţa voastră

adânc mişcat de prezenţa voastră aici.

O neagră minciună roade inima naţiunii noastre azi.

Părinţii noştri fondatori au stabilit drepturile inalienabile

pentru oricare american adevărat:

libertate,

egalitate

şi dreptul de a-şi căuta fericirea.

Şi, totuşi, undeva, de-a lungul drumului,

am pierdut aceste glorioase adevăruri.

Am fost cu toţii convinşi să credem

că, prin muncă cinstită, prin sârguinţă şi prin optimism,

putem avea succes şi putem să ne bucurăm de prosperitate.

Dar câţi dintre voi, fraţi şi surori, aţi trudit din greu

muncind şi îngrijind pământul, numai ca să vi-l vedeţi furat ?!

Nu furat de Dumnezeu, fraţi şi surori, ci de om !

De bănci,

de oamenii lacomi care conduc băncile !

Aceşti oameni, aceşti negustori de bani

s-au ospătat de secole din vaca grasă care a fost Europa.

Iar acum, că inima naţiunii noastre e transformată în deşert,

şi-au întors ochii hulpavi asupra mizeriei noastre

şi vă înghit fermele !

Cum coşi fără să poţi vedea ?

N-am ochi.

Asta nu înseamnă că nu pot să văd. E pe aici, pe undeva...

- Ce este ? - O surpriză...

- Ce-i asta ? - Ce ?

E un fel de... mască.

A fost masca mortuară a lui Henry al meu.

E mort ?

Ce ai făcut ?

A trecut o zi întreagă şi nu mi-ai spus că e mort !

- Ai spart-o ! - A fost un accident.

- Nu există accidente ! - De ce nu mi-ai spus ?!

Am crezut că ştiai.

Ce ai acolo ?

Ceva ce tatăl tău a lăsat pentru tine. Ceva foarte frumos...

O să ţi-l arăt, dar mai întâi trebuie să închizi ochii.

Închide-i !

- Sunt închişi. - Ba nu-s !

Să nu trişezi.

- Pot să privesc acum ? - Da...

El dorea să-l primeşti tu.

O să ai nevoie de el acolo unde mergi.

Unde merg ?

Unde câinele şi lupul urlă la lună.

- Unde-i asta ? - Vei vedea...

Şi ce se alege de roadele muncii noastre, fraţi şi surori ?

Praf şi pulbere !

Şi o amărâtă de supă chioară la cantinele săracilor.

NRA, WPA !

Acesta să fie visul nostru american ?

Justin ! Nu vă apropiaţi !

Vă rog, oameni buni, păstraţi-vă cu toţii calmul ! Aşezaţi-vă !

- Justin, ce ai ? - Vrea să mă omoare.

E în ordine. Aduceţi puţină apă !

Oameni buni, vă rog ! Totul e în ordine.

- E de muşeţel. - Mulţumesc, Iris.

Lasă-mă, te rog, să-l chem pe dr. Ashford.

Nu... Mi-e bine. Sunt doar extenuat, asta-i tot.

De ce ai spus că vrea să te omoare ?

Despre cine e vorba ?

Arăţi obosită, draga mea.

Dacă eşti în pericol, trebuie să ştiu.

Nu ştiu ce am spus.

Mii de oameni te ascultă în fiecare săptămână.

Unii dintre ei trebuie să fie... dezechilibraţi.

Dacă ai fost ameninţat, trebuie să-mi spui !

Singurul meu inamic e timpul. Sunt atâtea de făcut...

- Lasă-mă, atunci, să te ajut ! - Dar mă ajuţi, dragă.

- Am văzut cum organizezi voluntarii... - Nu la asta mă refer !

Te pot proteja, dar nu dacă există lucruri despre care nu ştiu nimic.

Porţi discuţii de la care mă excluzi.

Nu-i nimic important.

Te-am văzut cum şuşoteşti cu Tommy în spatele uşilor închise.

N-au existat niciodată secrete între noi, Alexei.

Tommy nu-i o ameninţare pentru tine. Face ce i se spune.

Nu înţeleg de ce ai deschis această uşă, Justin...

Uşa asta era deja deschisă, Iris.

Dacă se întâmplă ceva cu mine,

păcatul va cădea tot asupra ta.

Nu accept să fiu sacrificată !

A fost o vizită plăcută ?

Plec acum.

De ce o ţineţi aşa,

ferecată ca pe un animal ?

Să-ţi spun ceva, fiule.

Bătrâna e nebună de legat...

Aşa e.

În noaptea când s-a născut taică-tău,

ea a mers, a luat un cuţit ascuţit şi i-a ucis pe toţi până la ultimul.

Pe bunicul Hilton, pe unchiul Owen,

pe Gilbert, pe Alvin Senior...

A trecut de la pat la pat

şi le-a tăiat beregatele...

Ştii cât sânge are un om în el ?

După fapta sa, şi-a scos ochii din cap.

Dimineaţa, au găsit-o în bucătărie stând şi cântând:

"Rămâi cu mine".

Rămâi cu mine, se lasă iute...

Taci odată !

E al meu.

Întoarce-te oricând vrei.

Avem întotdeauna loc pentru o rudă la masă.

Ajunge.

- Am spus că ajunge. - N-am terminat.

Ba da.

Fir-ar să fie, Sofie, de ce faci asta ?

E treaba mea.

- Sunt o mulţime de alte treburi. - Mie îmi place asta.

- Nu-i vorba de slujbă, o ştii bine. - De ce nu-mi spui despre ce e vorba ?

Bine. E vorba despre noi doi, despre blestemata de Rita Sue

şi despre tot ce s-a întâmplat în acea noapte cu Libby...

- Nu-i asta ? - Nu.

Nu-i asta.

Uite cum te chinuieşti singură !

Ai faţa arsă, mâinile sunt o rană, buzele îţi sângerează...

- Îţi faci singură rău. - Nu-mi pasă !

Vreau să muncesc.

Vreau să trudesc din greu.

Nu mi-a mai rămas decât munca.

A încercat să mă omoare, Jonesy.

Ea a provocat incendiul.

Şi mă ţinea. Nu voia să-mi dea drumul. Ai văzut.

- Era doar îngrozită. - Nu...

Voia să murim amândouă. Voia să mor eu.

Ce i-am făcut de mă ura atât de tare ?

Nimic care să merite asta.

Veniţi, domnilor ! Veniţi în rândul "cheilor" !

Urcă aici, băiete ! Aşa !

E timpul dansului luau în Pacificul de Sud

unde puteţi gusta laptele de cocos, băieţi !

Şi să vă minunaţi de frumuseţea

munţilor lăptoşi din Hawaii !

Da, domnilor !

Aveţi grijă, feriţi-vă de erupţii, băieţi !

Fiindcă, atunci când vulcanul erupe, lava curge !

Da, domnule ! Întoarceţi-vă ! Urcaţi aici, băieţi !

Veniţi înăuntru, domnilor !

Veniţi, băieţi ! Coborâţi fiindcă înăuntru e Paradisul Găsit !

E mort.

Ai auzi ce am spus, fir-ar să fie ? Scudder e mort !

- Hârca ţi-a spus asta ? - Da. Ce dacă mi-a spus-o ea ?

E dus, fir-ar să fie ! A luat numele preotului cu el !

Nu e mort. De asta sunt convins.

I-am văzut masca mortuară. Am ţinut-o în mâinile mele.

- Nu, e imposibil. - Ce ştii tu ?

Nu poţi să vezi nimic dincolo de propria ta ură, nemernicule !

Dacă Scudder e mort, nu mai ai nici un motiv să-ţi tragi sufletul !

Tot voi muri într-un fel sau în altul, Ben Hawkins.

Tu rişti ceva mai preţios.

Sofie, îţi aminteşti cărţile pe care m-ai pus să le ard ?

Te rog, am nevoie să aflu ceva.

Nu mişca, scârbă, că te omor !

- Iisuse ! - Şchiopule... Ce faci ?

- Mă pregătesc doar de culcare ! - Mamă, ce se întâmplă ?

Nimic, scumpo. L-am luat pe taică-tău drept altcineva.

Doamne ! Fir-ar să fie !

Ăla e pistolul meu de recuzită, mamă.

Trebuie să recunosc, a fost foarte excitant.

Împuţitule !

Ce-i cu tine ?

Ai rămas fără "acadele" de supt ?

Ce ?!

Iertaţi-mă, n-am ştiut că e cineva aici.

Nu face nimic, draga mea, eu tocmai terminam.

Tu trebuie să fii fata cea nouă.

Eşti treaz.

Nu puteam dormi...

Iartă-mă...

Pur şi simplu nu pot...

Nu-i nimic.

Aţi urmărit serialul CARNIVÀLE

Traducerea şi adaptarea MARIA-CRISTINA MANU

Sfârşitul episodului 16