Original subtitles

Episodul 15 INGRAM, TEXAS

Ben, trezeşte-te !

- Ce-i ? - Îmi miroase a fum.

Nu-i foc, nici fum, nimic.

- Eşti sigur ? - Da, sunt.

Nu-i nimic. Poate doar ai visat.

Da, poate...

Probabil.

Gabe ?

Va trebui să începem să mai şi gonim unii din aceşti oameni !

- Am discutat deja asta, dle Dolan. - Cu dta. Acum discut cu fratele tău.

- Justin... - Nu va fi gonit nici un suflet.

Doar ştii că mulţi din ei au venit doar pentru o masă caldă !

Atunci, vor fi hrăniţi.

Nu-i vorba doar de mâncare !

Mulţi din aceşti oameni pot fi infractori. Primim o grămadă de bani.

Poate caută doar o cale să... Fir-ar să fie !

Nu vin toţi aici pentru a fi mântuiţi, frate Justin.

Vin pentru că au fost chemaţi, dle Dolan.

Am nevoie de ei toţi.

Totul pare şi mai înfricoşător când încerc să dorm.

Am simţit miros de fum. Nu a fost un vis.

Nu a fost !

Uneori, stau şi mă întreb dacă nu cumva e totul doar un vis.

Dacă este, vreau să mă trezesc.

Ar trebui să zâmbeşti mai des.

Mă întrebam dacă n-ai vrea să mai citeşti în cărţi.

Nu merge fără mama.

- Am putea încerca. - Nu mai fac asta.

Fă-mi o favoare. Ia cărţile şi arde-le.

Ia-le din rulota mea şi dă-le foc. Nu vreau să le mai văd niciodată.

- Înţeleg că ai nevoie de o maşină. - Da...

Suntem în Ingram de-o săptămână.

Într-un târguşor puchinos ca ăsta nu merită să stai nici o zi.

Ce vrei să spui ?

Dacă mai stăm mult pe-aici, oameni vor începe să cârtească.

Spune-le, atunci, că-mi dau toată silinţa.

- El ştie asta. - Atunci, de ce mă mai baţi la cap ?

Am fost peste tot şi n-am găsit nimic. Că doar Kerrigan nu mi-a dat o hartă !

Bine, eu doar am întrebat.

Mai sunt nişte drumuri de ţară printre dealuri.

O să le bat şi pe acelea, să văd ce-i şi pe acolo.

O să-i spun.

Puştiule !

- Păzeşte-ţi spatele. - Asta vine de la tine sau de la el ?

De la amândoi.

Închide blestemata aia de râşniţă !

Beţi Moxie, singura băutură dulce cu gust natural de mocca.

Moxie, singura băutură dulce după care veţi tânji !

Şi acum, doamnelor şi domnilor, fiţi buni şi ascultaţi-ne, căci vă oferim

Biserica din Eter a fratelui Justin, de sâmbătă dimineaţa !

Bună dimineaţa, fraţi şi surori !

Tocmai îmi făceam câteva notiţe acum câteva momente

şi nu o să vă vină să credeţi la ce mă gândeam.

Mă gândeam la... sare.

În multe feluri, sarea poate părea un blestem venit de Sus.

Sarea din sudoarea muncitorilor noştri oropsiţi,

sarea din lacrimile vărsate de un copil mort de foame,

sarea frecată fără milă pe rănile lăsate de şfichiul biciului...

Înseşi oceanele, atâta noian de ape care ar putea iriga ăst pământ uscat,

dar n-o pot face, şi de ce ? Fiindcă sunt otrăvite cu sare.

Şi, totuşi,

noi ştim că nu-i un blestem.

E o binecuvântare.

Doar un vârf de deget ucide limaxul ce ne distruge grădinile,

desprinde lipitoarea care ne suge tot sângele.

Să nu uităm, fraţi şi surori,

sarea de pe mesele noastre,

pură şi albă,

cea care face şi mai plăcut belşugul dat de Dumnezeu.

- Te superi ? - Ce s-a întâmplat ?

S-au speriat de ceva. Unul din ei trebuie să-i fi muşcat pe ceilalţi.

Apoi s-au îmbolnăvit.

Cine ştie de ce mor unii ?

De ce mă ocoleşti, Ben ?

Nu ştiu la ce te referi.

Da ? Atunci, de ce nici nu mă priveşti ?

Dacă ţi-am greşit cu ceva sau ţi-am spus o vorbă rea,

înfruntă-mă ca un bărbat, Ben Hawkins, şi spune-mi-o în faţă !

Nu te ascunde de mine aşa cum te ascunzi de toţi !

Nu mă ascund de tine.

Atunci, te prefaci al naibii de bine.

Bine, recunosc, nu vreau să fiu în preajma ta. Mulţumită ?

Eşti speriat de ceva.

Mă sperie doar cei care se folosesc de alţii ca să mă manipuleze.

Crezi că eu vreau să te manipulez ? Pentru ce...

Las-o baltă, fir-ar să fie ! Nici măcar nu-i vorba de tine.

Uită totul.

Ai spus-o chiar tu, unele lucruri mor.

Dar altele nu...

LUNTRAŞUL

- Nu mai rezist la ritmul ăsta, Felix. - Ce naiba, nu-i aşa rău !

Ne-ai pus în spectacol de la prânz până duminică.

E un om deosebit. Face parte din consiliul municipal.

Ar putea fi primarul Ingram-ului într-o zi.

M-am gândit că ar fi...

Ar fi o investiţie bună pentru viitor, m-am gândit.

- Înşiri gogoşi, ca de obicei. - Bine, îl expediez. Nu contează.

Tu decizi !

Sunt distrusă acolo, jos...

Cară-te de aici. Ieşi !

Sofie !

- Ai făcut ce te-am rugat ? - Le-am ars. Mai puţin pe asta.

Ce înseamnă ?

- N-am mai văzut-o până acum. - Era împreună cu celelalte.

Le-am văzut pe toate de-o mie de ori. Nu este una de-ale mele.

Era laolaltă cu celelalte !

Atunci, arde-o !

Bun venit acasă, Norman !

- Jones... - Libby...

- Stai, ţi-l dau eu. - Nu-i nevoie...

Nu, lasă-mă pe mine.

Jonesy !

Ce faci acolo, floricico ? De ce nu eşti înăuntru ?

Comerţ.

De când îşi deschide maică-ta negoţul înainte de miezul zilei ?

Întreabă-l pe Johnnie.

Mi-ar trebui un ajutor în plus pentru Colos.

- Ai deja patru oameni ! - Doar trei.

Se pare că fata se descurcă.

Nu-i ea de vină, ci ceilalţi. Lor nu le place.

- Şi de când contează asta ? - În plus, nu ştie nimic.

Şi ? Osgood nu-şi găseşte nici scula pe întuneric,

dar se descurcă.

Dacă încerci s-o concediezi, ţi-ai greşit omul ! Mi-e dragă.

- E spectacolul tău ! - Şi echipa ta !

Vrei s-o concediezi, nici nu vorbi cu mine. Descurcă-te !

Vezi ce faci acolo, sus !

Iartă-mă.

Cam târziu pentru micul dejun.

Aş putea lua micul dejun şi de trei ori pe zi, drăguţo.

Strigă-mă dacă mai doreşti şi altceva.

Ar fi ceva...

În noaptea incendiului la misiune, tu ai văzut maşina.

Hultan blestemat !

Vrei un articol, vorbeşte cu poliţiştii.

S-a terminat. De ce nu uiţi totul ?

Mai ieri, veni la mine o tânără nu mai în vârstă ca tine, aş jura.

Era o bună creştină pornită pe căi greşite.

O mamă necăsătorită, nevoită să-şi abandoneze copilul acum câţiva ani.

Şi-a refăcut viaţa şi mi-a spus că îi pot lua un interviu,

de aflu dacă micuţul ei se afla printre cei pieriţi

în incendiul din Mintern.

A trebuit s-o anunţ că era.

Eu, nu poliţiştii.

Nu i-am putut spune

că şi carnea acelor copii s-a prăjit atât de tare,

că s-a desprins de pe oscioarele lor, când au încercat să-i transporte.

Să uit ? Cum crezi că poate ea să uite ?

Ce pace crezi că şi-au găsit acei micuţi ?

- Era un tip îndesat. - Îndesat sau nu prea înalt ?

Nu l-am putut vedea bine.

Eşti sigură că era un bărbat ?

Nu putea fi o femeie ?

Da, putea fi...

Încă ceva.

Pâine prăjită.

Am cerut pâine albă, prăjită. Uscată...

Sal'tare, prietene !

Cunoşti pe cineva prin părţile astea, numit Hârca ?

Ţine-o pe drumul ăsta, vreo câţiva kilometri, drept înainte,

până drumul se bifurcă. Tu ia-o la dreapta.

Atunci, vei fi pe Old Cherry Blossom Road.

Continui până vezi o casă...

- Cum voi recunoaşte casa ? - Nu-i decât una singură.

Stai oleacă, prietene...

Coboară. Vreau să-ţi arăt ceva.

- Ce ? - Coboară, nu-ţi fac rău !

Haide, arată-i !

- Pentru ce dracu' ai făcut asta ? - Nu-i normală. E retardată.

Dar nu se plânge. Nu va spune nimănui.

În spatele camionetei tale, pentru doi dolari.

E vânjoasă.

Îmi pare rău...

Să nu mai faci asta.

Nu, nu mai fac.

Niciodată.

Doar eu

şi umbra mea,

Singur-singurel şi melancolic...

Cu dragoste, în memoria celor 121 părinţi, fraţi şi fii,

care au pierit la prăbuşirea minei Babylon, 1921.

Henry Scudder... Uită-te la tine !

Când e miezul nopţii

Şi urcăm scara,

Nu batem nicicând la uşă,

pentru că nu-i nimeni acolo !

Când e miezul nopţii

şi urcăm scara,

Nu batem nicicând la uşă,

pentru că nu-i nimeni...

Acolo...

Îmi amintesc

când stăteam pe genunchii tăi, sub pergolă,

în serile răcoroase, de primăvară,

în timp ce tu citeai din Biblia ta.

Gura mare...

Bravo...

Îmi amintesc că am încercat s-o ridic.

Mi se părea prea grea ca s-o ţină o singură persoană.

Ştii primul cuvânt pe care am reuşit să-l citesc ?

Deschide gura mare.

A fost din Biblia ta.

A fost "grădină".

Îţi aminteşti ? Va străluci, Norman !

Doar releul radio singur va avea peste 60 m înălţime.

Ţi-am relatat ce a spus Tommy Dolan ?

Spunea că într-o singură transmisiune de pe o coastă pe alta,

mă voi adresa mai multor suflete

decât a făcut-o Domnul nostru în toată viaţa Lui.

Va fi extraordinar !

Întocmai, doamnelor şi domnilor, apropiaţi-vă să vedeţi cu ochii voştri

intimităţile catifelate rar văzute ale femeii !

E loc destul, băieţi, veniţi !

Nu o să-ţi placă asta, mamă.

Trageţi-vă, băieţi, mai aproape,

să priviţi ce nu prea veţi vedea până în noaptea nunţii, şi poate...

nici chiar atunci !

Ieşiţi aici, floricelelor, să demonstraţi sensul cuvântului...

"dorinţă" !

Aceasta nu e mama voastră, nici sora voastră.

Nu este nici mătuşa voastră Claudine !

Nu vă neliniştiţi, domnilor, unde vă va purta imaginaţia !

Vă va purta pe un tărâm unde numai plăcerea există.

- Ai supt iar alcool metilic ? - Ce ?!

- Codoşeşti copiii acum ! - Nu înjosi ce fac eu.

Eu nu codoşesc, eu vând visuri.

Aşa se întâmplă când dai un spectacol înainte de amurg.

Dacă nu ne pun pe goană, ne vor închide !

Nu, dragă, nu...

Puştiulică ăla pistruiat e fiul şerifului.

Tatăl lui mi-a strecurat un bacşiş ca să-i bag înăuntru,

iar tu mă ştii pe mine.

Nu mă pun niciodată cu legea sau obiceiurile locale...

Acum dăm spectacole pentru copii ?

E ziua lui.

Ieşi mai bine acolo. Haide, fiică-ta dansează singură !

Salut, Bud !

De ce nu intri ? Nu te taxez.

Doamne, va fi un succes uriaş !

N-am venit aici pentru un spectacol porno.

Nu, sigur, ştiu asta...

Mai bine mă întorc înăuntru sau mă jupoaie de viu temnicera.

Ştii ce vreau...

Mai târziu, după spectacol.

E cineva ?

Aş dori să expediez o telegramă.

Către... Justin Crowe, Mintern, California, de la...

Michael.

"Părăsesc Texas-ul, stop."

"Plec spre New Mexico, stop."

"Peisaj impresionant ! Stop."

- Trimite-o cu taxă inversă. - Da, domnule.

E cineva ?

Nu v-am călcat proprietatea. Ce-i al vostru, e al vostru !

Nu sunt om al legii ! Nici braconier !

Dă-i !

Când erai copil,

credeai că aceste cusături sunt vene...

Să o ajute cineva !

- Ucide-l ! - Da, ucide-l !

- Omoară-l ! - Ucide-l...

Maimuţa aia păduchioasă încearcă să-mi şterpelească băutura.

Maimuţa aia doar urinează şi defecă...

- Ce faci ? - Nu ţi-e clar ?

Ajunge, omule. Mai lasă ceva şi viermilor.

Am zis că ajunge !

Mergi şi îngroapă-l !

Adânc ! Nu ca pe ultimul.

Aşa-i, Joanne...

Eşti o domnişorică frumoasă, asta eşti...

Scuză-mă că mi-a luat atât,

dar lucrăm de trei ori mai mult ca să facem faţă.

Frumos. Unde sunt ?

Unde e restul ?

Vrei ceva de băut ?

- Săptămâna viitoare ? - Săptămâna viitoare.

Nu... nu mă face să iau măsuri.

Nu, sigur că nu !

Nu te-aş sili niciodată să faci aşa ceva. Nu, niciodată !

Bineînţeles. Săptămâna viitoare, da ?

Sigur, eşti foarte mărinimos.

Mieluşico !

Ţi-l aminteşti de Bud Everhard, vechiul meu partener de rele ?

Nu prea cred.

Eu şi Bud am încercat să deschidem bordelul din rezervaţie,

lângă Albuquerque. O dată ca niciodată...

Ţi-am povestit asta...

I-am povestit-o de 50 de ori.

Mai am de făcut un popas,

dar mi-a făcut plăcere să vă cunosc, dnă Dreifuss.

Săptămâna viitoare...

Cele mai bune boaşe din lume, Bud Everhard...

A avut recent ghinion cu văduva cu care se încurcase...

- Cât îi datorezi ? - Ce... De ce-mi faci asta ?

Am pielea groasă, dar, uneori, parcă ţii cu tot dinadinsul să mă răneşti !

Ce vrei ?

"Nu-mi împart nici pâinea, nici apa cu tine în acest loc..."

Vai...

- Dumnezeule mare ! - Da, sunt aşa neîndemânatic...

Şi acolo, jos.

Celeste...

Pari gata să te rogi.

Mama ta te-a învăţat să te rogi, nu ?

Draga mea, dragă Celeste... Îţi voi arăta nişte lucruri.

Lucruri minunate, îngrozitoare...

Asta e tot ?

Mărunţiş, un briceag, nişte bumbi nenorociţi ?!

- Astea nu mă ajută. - Ea ascunde ceva.

Haide !

Arată...

Scoate !

Ia te uită ! Am zis, vezi ăsta ? E argint !

Rahat !

Rahat ! Ern, opreşte !

- Cum adică ? - Opreşte-te !

Sapă !

Haide, întinde-l.

Haide !

Uită-te la ăsta ! E al tău ?

Da...

Ea te aşteaptă.

Cine e acolo ?

Lodz, unde ai fost ?

Dar el nu doarme. Pândeşte mereu vigilent bestia.

Oile sunt nimic fără Păstor, doar pradă pentru fiarele nopţii.

Nu există onoare mai mare pentru oi decât aceea

de a-şi da viaţa pentru masa Păstorului.

Aţi urmărit serialul CARNIVALE

Traducerea şi adaptarea MARIA-CRISTINA MANU

Sfârşitul episodului 15