Original subtitles

Episodul 12 ZIUA CEA MARE

Mai vrei cafea ?

Nu, mulţumesc.

Ai dus-o în pat, cum ţi-am zis ?

Ai tras draperiile ?

Stai jos.

Oricine ar trece pe aici,

spui că mama ta doarme şi nu vrea să fie trezită.

Nu lăsa pe nimeni să intre până nu-ţi dau eu voie.

Absolut pe nimeni, nici măcar pe Samson.

Dacă faci vreo prostie, nu mai suntem prieteni.

Dacă ţii cont de ce ţi-am spus, totul va fi bine.

Iisuse !

Vii la culcare ?

Nu încă.

Intră.

Trebuie să-ţi vorbesc între patru ochi.

- Crezi că poţi să dai ordine... - Lila ! Du-te afară.

- Pot să mă îmbrac, măcar ? - Lila !

Am nevoie de ajutorul tău.

- Ce fel de ajutor ? - În legătură cu Ruthie.

Unul dintre şerpi a scăpat din cuşcă şi a muşcat-o.

- Acum e... - E bolnavă ? Se simte rău ?

A murit.

Am încercat ce mai făcusem şi înainte,

dar nu s-a întâmplat nimic...

A murit.

Îmi pare extrem de rău.

- Spune-mi, ce să fac ? - Eu ? Nu te pot ajuta.

Dar ştiu pe cineva care poate.

- Vreau s-o readuc la viaţă. - Eşti înzestrat cu acest dar.

Am încercat, dar...

Pentru a redărui viaţă, trebuie să iei o altă viaţă.

Ştiu asta, la naiba !

Am dus-o departe, dincolo de...

Trebuie să acţionezi bărbăteşte, nu copilăreşte.

Un copil poate doar să vindece braţul rupt al prietenului

sau să reînvie pisoiul favorit.

Acum e altceva.

E vorba despre viaţa unei femei, a unei fiinţe umane.

Pentru a-i reda viaţa, trebuie să iei o altă viaţă.

Trebuie s-o faci în mod deliberat, să alegi cine va urma să moară.

Aşa fac cei ca noi.

Ce mai e şi asta ? Ce tot spune acolo ?

N-am chef de jocuri cu cineva care se ascunde după perdea.

Te sfătuiesc să fii mai respectuos.

- Gata, m-am săturat. - Încă o mişcare şi te ucid pe loc !

Şi atunci, ce se va întâmpla cu prietena ta ?

Te pot ajuta, Ben Hawkins.

Îţi pot da răspunsurile pe care le cauţi.

Cine eşti ?

Cineva care înţelege viaţa pe care ai avut-o,

întrebările pe care ţi le-ai pus, frământările prin care treci,

cineva care înţelege ce înseamnă să faci o astfel de alegere,

o viaţă în schimbul alteia...

Nu !

- Ai mai făcut o dată alegerea asta. - Ce ştii tu ?

Ştiu că eşti capabil să faci o astfel de alegere.

Eşti capabil să spui:

"Omul acesta merită să trăiască. Omul acela merită să moară."

Nu, eu nu sunt aşa !

Atunci, de ce ai posibilitatea de a face o astfel de alegere ?

De ce nu eşti ca ceilalţi oameni ?

De ce nu o îngropi, pur şi simplu,

strigând spre cer, cu dinţii încleştaţi:

"De ce a trebuit să moară, Doamne ? De ce ea şi nu altcineva ?"

Răspunsul este limpede: asta e esenţa ta, Ben Hawkins.

Nu poţi fugi de ea. Trebuie s-o accepţi.

Viaţa ei în schimbul alteia. E singura posibilitate.

Acum du-te.

Iubitule ?

- N-ai dormit azi-noapte. - Nu.

Te simţi bine ?

Relaţia noastră nu merge.

Nu, nu merge.

Cred că tu nu vrei să meargă.

- Eu ? - Da.

- Adică e vina mea ? - Nu contează a cui e vina.

Important e cum vom rezolva problema.

Îmi făcusem un plan...

Dar nu ştiu dacă sunt în stare să fac pasul acela.

Felix, pe ce lume eşti ?

Eşti cu totul alt om, de când cu...

- Ştiu ce e între tine şi Jonesy. - Tu mi l-ai băgat în pat !

Mi-ai spus că nu te vei culca cu el decât o singură dată.

Măcar eu nu l-am adus pe scenă !

Catalina e...

Trebuia să-ţi fi văzut faţa !

Eşti un ticălos !

- Trebuie să termini cu Jonesy. - Deja am terminat.

- Dar tu cu ea ? - N-a însemnat nimic pentru mine.

Al naibii mariaj avem !

- Dar n-aş face schimb cu altcineva. - Nici n-ar exista doritori !

Puţin îmi pasă, mamă !

M-am hotărât. Diseară plec.

Ai grijă ce spui, mamă.

Azi nu sunt într-o dispoziţie prea tolerantă.

- La ce te holbezi, Hawkins ? - La nimic.

Clayton Jones ! Chiar pe tine te căutam.

- Câţi bani ai pus deoparte ? - Bani ? Nu prea mulţi.

- Dacă vrei să te împrumut... - Nu, nu.

Chestia e că îmi datorezi nişte bani.

Da, da.

Ceva în jur de 50 de dolari.

- Chiar aşa ? - Da.

- Cincizeci, spui ? - Da.

Dar, pentru că suntem prieteni, îţi fac o reducere.

- Patruzeci e bine ? - Reducere pentru prieteni, zici ?

Sunt prea tâmpit ca să-mi fac prieteni adevăraţi, trebuie să mă descurc aşa.

Bine, 40 de dolari.

- Îmi trebuie ceva timp să-i strâng. - Nici o problemă.

E în regulă, ştiu că o să mi-i dai.

- Sunt o mulţime de bani. - Da...

- Ai pierdut un pariu ? - Da, cam aşa ceva...

- Te las să-ţi vezi de treabă. - Da, e o zi aglomerată.

- Aşa e mereu. - Da.

- Vreau să te văd diseară. - Spune unde şi când.

Lângă remorca cu prelată, la o oră după închidere.

- Nu-mi tragi clapa, sper. - Nu !

Ne vedem diseară.

Da, îmi amintesc de el.

Jonesy !

Îl mai ţii minte pe nemernicul ăsta ?

Cel pe care l-am cules de la Milfay ?

- A comis o crimă ? - Da. E un caz grav, presupun.

- Mai e cu voi ? - Nu. A şters-o, când eram în Babylon.

- Vă mai pot ajuta cu ceva ? - Nu.

- Vă deranjează dacă arunc o privire ? - Nu, deloc.

Vă rămân îndatorat.

Ascunde-te undeva ! Te caută poliţia.

- Unde ? - În camion.

- Dle Dolan... - Bună, Iris.

- Aş putea sta de vorbă cu... - Intră, te rog. Te aşteptam.

Vă mulţumesc că aţi venit, dle Dolan.

Nu prea înţeleg...

- M-am gândit să trec pe-aici... - Bineînţeles.

- O limonadă ? - Nu, mulţumesc.

Din câte am auzit, dv. credeţi că mi-am incendiat biserica.

Desigur că nu.

Dar autorităţile ar putea crede. Vreau doar să vă ajut.

- Chiar aşa ? - Bineînţeles. De-aia am venit.

Aţi deranjat pe cineva de la primărie şi acum vor să vă scoată ţap ispăşitor.

Trebuie să le daţi lovitura de graţie,

făcând primul publică versiunea dv.

Mi-ar fi necesar un om ca dv.

Da...

Ştiţi cum să vă folosiţi de radio pentru a vă capta ascultătorii.

Adevărat.

Aveţi nevoie de ascultători, părinte Justin ?

Ceea ce am eu nevoie va mai dura ceva timp.

Dar primul pas este să-mi fac auzit mesajul.

Vă pot ajuta.

- Dar vreau ceva în schimb. - Pe sora mea ?

Sigur că nu... Ce vreţi să spuneţi ?

- Atunci ce doriţi, dle Dolan ? - Drepturi excluse asupra subiectului.

Orice se întâmplă de acum înainte, vreau să fiu singurul care află.

Facem târgul ?

Îmi vine în minte expresia "a face pact cu Diavolul".

Haideţi, doar nu sunt chiar atât de rău...

Nu, nu sunteţi.

Ce ciudat... Ruthie n-a ieşit încă din rulotă.

- Crezi că se simte rău ? - Nu-ţi face griji pentru ea, dragă.

Mai bine mă duc să văd ce face.

Am zis că nu e nevoie să-ţi faci griji.

Tu ştii ceva, haimana bătrână...

Oamenii prea curioşi n-o sfârşesc bine, Lila.

Apollonia.

În realitate, n-a renunţat.

Trebuia să-şi facă numărul.

Şi-a vârât nasul prin corturi, a pus o mulţime de întrebări...

Acum ne arată că se urcă în maşină şi pleacă.

Ce i-ai spus ?

Că ai rămas la Babylon, dar el ştie că eşti aici, undeva.

Da...

- Ai vorbit cu şeful ? - Da.

Şi ce-a spus ?

Că are nişte răspunsuri la întrebările mele.

A spus că eu şi cu el suntem la fel.

Aşa a spus ?

Şi ce-a mai zis ?

Mi-a explicat cum să ajut pe cineva.

Dar există un preţ, nu-i aşa ? Cine îl va plăti ?

Ascultă, nu ştiu ce ai de gând şi puţin îmi pasă.

Dar ştiu de ce e în stare Patronul. Nu dă doi bani pe oameni.

Pentru el, sunt ca nişte pioni pe o tablă de şah.

Mie îmi pasă foarte tare de oamenii mei.

Orice ai de gând să faci, ai grijă să se întâmple altora.

Cuiva de care nu-mi pasă, căruia nu i se va simţi lipsa.

Cineva asemănător ţie.

Nu s-a întâmplat nimic bun de când eşti cu noi.

Nici nouă, nici ţie.

Apollonia ?

Apollonia, draga mea...

Ce voiai să-mi spui ?

De când eşti aici ?

- Vrei să faci tu numărul Catalinei ? - Nu, dar îmi place melodia.

Mă gândeam să dansez împreună cu ea.

- O placi ? - E de treabă.

- Într-un fel, o plac. - Mai mult decât pe mine ?

Ce tot spui acolo ? Sigur că nu.

Voiam să mă asigur că mai am parteneră de băutură.

Credeam că nu te mai atingi de chestia aia cu vierme.

Nu m-am atins, dar m-am tot gândit la asta.

Adevărul e că m-am gândit la tine.

- Şi eu la tine. - Da ?

Da.

Nu ştiu, dar...

... simt că eşti singurul om din lume în care pot avea încredere.

Ştiu că vei avea totdeauna grijă de mine, că mă vei proteja

şi nu vei lăsa pe nimeni să-mi facă rău.

Aşa este.

Aşa aş face, dacă aş putea.

- Trebuie să plec. - Bine.

Vrei să ne vedem mai târziu, după ce închidem ?

Într-un loc liniştit, retras...

Da.

De când ştii asta ? Nu poate fi ea !

E o nebunie !

Nu poţi face asta !

E o nebunie !

- Cine e omul acela ? - Ăla ? Un nimeni.

Un gunoi rămas după petrecere.

Exorcismul contra Satanei şi a Îngerilor Apostaţi

- Bună, Norman. - Justin !

Scuze, nu te-am auzit intrând.

- Eşti bine ? - Da. Dar tu ?

- Sunt alt om. - Da, văd.

- Şi asta te îngrijorează ? - Da.

Nu te condamn. Din punctul tău de vedere, sunt convins

că ţi se pare că am înnebunit sau chiar mai rău.

Îmi dai voie ?

Nu-mi spune că te-ai făcut catolic...

- Fac un studiu. - Serios ? Pe ce temă ?

Natura ispititoare a Răului.

Fascinant !

- Am atâtea de făcut ! - Pot să te ajut.

Mi-a spus Iris.

Apă sfinţită transformată în sânge... Să fim serioşi, Norman.

- Ştiu ce am văzut. - Păcat că n-a mai văzut nimeni.

Justin, te implor,

trebuie să fugi de toate astea înainte să fie prea târziu.

De ce anume să fug ?

Spune !

Înăuntrul tău e un demon, Justin. Lasă-mă să te ajut să scapi.

În mine nu e nici un demon, Norman. Dar există unul înăuntrul tău.

Orice om greşeşte în faţa lui Dumnezeu măcar o dată în viaţă.

- Chiar şi tu, Norman. - Dă-mi drumul !

- N-are nici un sens... - Nu ? Va avea. Totdeauna are.

Sunteţi bine, copii ?

Ce faceţi aici ?

- Eşti slujitor al lui Dumnezeu ? - Da, copila mea. Sunt preot.

Sunt reverendul Norman Balthus.

Apără-ne !

Salvează-ne !

Vor să ne omoare. Te rugăm, ajută-ne !

O să fie bine.

E în regulă, fiule.

Promit că nu las pe nimeni să vă facă vreun rău.

Marele meu păcat e că ţi-am salvat viaţa ?

Că te-am adăpostit, te-am protejat şi te-am hrănit ?

Nu se poate !

Vrei să spui că păcatul meu, răul pe care l-am făcut lumii...

Sunt eu !

Nu e prea târziu, fiule. Roagă-te alături de mine.

- Roagă-te întru mila Domnului. - Nu !

Roagă-te cu mine.

- Roagă-te să iasă demonul din tine. - Nu e nici un demon în mine !

Demonul sunt eu.

Fă ceea ce trebuie.

Te implor, Norman !

Acum, până nu e prea târziu !

Dacă mă iubeşti, fă-o.

"Uns-ai cu untdelemn capul meu"

"şi cupa mi-ai umplut-o."

"Bunătatea şi mila Ta mă vor însoţi"

"în toate zilele vieţii mele, Doamne."

Norman !

Viaţa ei în schimbul alteia. E singura posibilitate.

Nu merge astfel.

Tu eşti destinat să faci lucruri mai presus de asta.

Acesta eşti tu.

Tu eşti Alesul !

Trebuie să faci acea alegere.

Îmi pare rău.

Au început să vină oamenii.

Biblia spune că ne-am născut în păcat,

că suntem blestemaţi de la naştere.

Dar tot Biblia spune că există izbăvire.

Ne putem naşte încă o dată, iubindu-l pe Dumnezeu.

Poate că, pentru unii dintre noi, Dumnezeu are alte planuri.

- S-a făcut târziu. - Băiatul se va întoarce.

- Te-ai descurcat bine, prietene. - Totdeauna la dispoziţia ta, prinţe.

Loialitatea ta merită răsplătită. Vino mai aproape.

Am un dar pentru tine.

Vino !

Nu stăm rău deloc ! Avem ce mânca.

Am mai găsit câţiva clienţi.

- Sunt ocupată. - Îmi închipui.

Unde pleci, aşa frumos îmbrăcată ?

- Ai vreun amorez şi eu nu ştiu ? - Nu.

Mă duc să mă întâlnesc cu o prietenă.

- Cu o prietenă ? - Da, mamă.

Pe mine mă cauţi ?

Poate.

- Vrei o ţigară ? - Da.

Nu am chibrit.

- Cum a fost spectacolul ? - Ca de obicei.

Da ?

Ce faceţi acolo ?

Acum ştii ce simţi când cineva pe care îl iubeşti te înşală.

Te-ai culcat cu Rita Sue.

Iar tu ştiai.

Îmi pare rău.

Dragii mei fraţi şi surori, ceasul bate.

Sfârşitul Lumii se apropie.

Sofie !

Răul se ascunde sub multe înfăţişări pe meleagurile acestei ţări,

atât de măreaţă odinioară.

Intelectualii ne îndoctrinează copiii cu teoria blasfemiatoare a lui Darwin,

păgânii de la Hollywood îi corup,

ademenindu-i cu frumuseţi ale Întunericului.

Falşii profeţi se ascund în amvoane,

paraziţii netrebnici se înghesuie în bănci şi birouri,

politicienii nelegiuiţi se îngraşă pe spinarea muncită a alegătorilor.

Semnele sfârşitului lumii sunt pretutindeni,

scrise cu sânge şi foc de mâna stângă a lui Dumnezeu.

E suficient să deschideţi ochii şi veţi vedea adevărul.

Diavolul e printre noi.

Ce faci ?

Ce faci ? Dă-mi drumul !

Antichristul, zămislit din minciună şi întuneric, se plimbă printre noi,

deghizat în om.

Oare Dumnezeu nu plânge văzând atâta degradare ?

Oare nu tremură de îndreptăţită furie ?

Nu ne va pedepsi El, oare ?

Te-ai înşelat.

Nu sunt ca tine.

Nu sunt ca tine şi nu pot s-o fac.

Dumnezeu ia ce-i al Lui. Omul nu mai poate lua înapoi.

Aici te înşeli.

Dumnezeu n-a avut nici un amestec în ceea ce s-a întâmplat cu Ruthie.

Profesorul Lodz ţi-a ucis prietena.

De ce spui asta ?

Ce ai de gând ?

Glumeşte, Ben. Nu-l crede.

Uită-te în ochii lui.

Minte, Hawkins. Crede-mă !

Haideţi !

Aduceţi găleţile, fir-ar să fie !

Văd un cer negru care se despică

şi aud o voce de tunet strigând:

"Ridicaţi-vă, fraţi şi surori !"

"Ridicaţi-vă şi veniţi alături de mine !"

Sofie e înăuntru ?

Unde e ? Sofie !

La dracu' ! Dă-mi o găleată !

Jonesy, nu !

Căci alături de mine soarta voastră va străluci

precum o mie de sori !

Iar străzile vor fi scăldate de sângele negru al ereticilor !

Priveşte, nenorocitule !

Priveşte !

Se pare că, totuşi, suntem la fel.

Împreună, fraţi şi surori,

vom înălţa un templu măreţ,

un regat care va dura mii şi mii de ani.

Aţi urmărit filmul serial CARNIVALE

SFÂRŞIT

Traducerea şi adaptarea ELENA PRODAN