Original subtitles

Episodul 10 ORDINUL TEMPLIERILOR

Poate vi se pare o joacă, dar vă înşelaţi.

Acest şarpe veninos, încolăcit în jurul trupului,

o poate ucide într-o secundă !

Vă rog, arătaţi-i acestei femei curajoase aprecierea dv.

Poftim, frumoaso !

Uite banii din seara asta.

Stai puţin...

Jonesy...

- Mi-ai ascuns nişte lucruri. - Nu erai pregătit să le afli.

- Am vrut să te protejez. - De ce anume ?

Te-ai născut cu un dar deosebit,

dar aveai nevoie de timp ca să-l desăvârşeşti.

Cum ai îndrăznit ? Cine eşti tu, să hotărăşti când sunt eu pregătit ?

Ştii cât am suferit, cât m-am chinuit ?

- Cum ai îndrăznit ? - Nu te comporta copilăreşte !

Am avut grijă de tine de când am venit în America

şi am trăit cu povara cunoaşterii.

Ai un destin şi a venit clipa să-l împlineşti.

Sunt la ciclu.

E greu să dormi, pe canicula asta.

Pot să te întreb ceva ?

În noaptea aceea, când am găsit-o pe mama afară, cu tine,

cum ajunsese acolo ?

- Ţi-am spus, a venit singură. - Ştii de ce a făcut-o ?

- Ţi-a spus ceva ? - Da, dar n-avea sens.

Spune-mi.

Mi-a spus: "Tu eşti Alesul."

Samson, Samson...

N-ai învăţat să nu te amesteci în chestiuni care nu te privesc.

Orice se întâmplă aici mă priveşte, inclusiv ce e în legătură cu puştiul.

Limitează-te la chestiuni organizatorice.

- Acesta e talentul tău, micuţule. - Lucrurile nu vor rămâne astfel, Lodz.

- Ce se întâmplă aici ? - Mă mut temporar.

Lasă-mă să te ajut.

Încotro ?

Mă gândeam să dorm, pentru o vreme, în cortul mare, cu muncitorii.

- Mai bine vii să dormi în cortul meu. - N-am nevoie de mila ta.

Nu e milă. Şi tu ai face la fel pentru mine.

Da ?

- Şi tu, unde o să dormi ? - În camion.

Dorm eu în camion. E doar o situaţie temporară.

Bine, cum vrei.

- Părinte Justin ? - Da.

Numele meu e Tommy Dolan.

- Ne-am cunoscut pe şosea, lângă... - Da, îmi amintesc, dle Dolan.

V-aţi întors !

- Bună ziua, dle Dolan. - Iris...

Presupun că eşti foarte bucuroasă.

- Azi e o zi mare. - Într-adevăr.

Voiam să-ţi spun că plec.

Mă întorc la Los Angeles, să-mi continui emisiunea.

Rgeret că trebuie să plecaţi atât de curând, dle Dolan.

Presupun că n-aveţi timp să beţi o cafea...

- Ba da, de ce nu ? - Intraţi, vă rog.

- Bună, drăguţo. - Bună !

E ceva între mama ta şi Jones ?

De ce ?

Uită-te la ei. Poţi să spui că nu e nimic ?

Nu e nimic.

- Sofie, am o mare problemă. - Care ?

Ştiu că mama ta trece printr-o perioadă dificilă,

dar vă întreţin deja de multe zile.

Ştiu.

A luat-o razna, Samson.

Iar eu nu sunt în stare să lucrez deoarece nu suport nici apropierea ei.

Regret, dar Patronului nu-i place asta.

Ce e ?

- Credeam că tu şi Patronul... - E, totuşi, şeful cel mare.

Iar eu sunt, încă, şeful vostru.

Prin urmare, îţi sugerez să rezolvaţi problema între voi două

sau să vă căutaţi altă slujbă.

Nu e momentul să-mi faci şi tu probleme, Sofie.

Nu s-a mai întâmplat ca oamenii să reacţioneze astfel la o emisiune.

Primim zilnic mii de scrisori, sute de apeluri telefonice...

Toată lumea vrea să ştie unde e părintele Justin.

- Şi iată-l... - Iată-mă.

Crede-mă, trebuie să vii la emisiune. Tooată lumea va înnebuni.

Vor vrea să audă toată povestea, de la început până la sfârşit.

Şi mie de ce mi-ar păsa ?

Justin, dl Dolan m-a făcut să înţeleg că pierdem o ocazie extraordinară.

Sunt 100.000 de oameni care ascultă emisiunea în fiecare săptămână.

Oamenii aceştia ar putea fi sufletul noii tale biserici.

Dumnezeu nu are nevoie de radio ca să-şi facă auzite cuvintele, Iris.

Dar nu dăunează cu nimic.

În ţara asta sunt 30 de milioane de posesori de aparate de radio.

Am intrat într-o nouă eră.

Oamenii sunt mişcaţi de istoria ta. Ne-au trimis donaţii.

- Trebuie să ne gândim la viitor. - Toate la timpul lor, Iris.

Dle Dolan, poate veniţi la slujba de mâine.

Sunt convinsă că puteţi amâna plecarea.

Nu prea obişnuiesc să merg la biserică...

Credeam că vă interesează să faceţi un reportaj bun.

De fapt, nu mă grăbesc foarte tare să plec.

Fir-ar să fie !

- Hawkins ! - Da ?

Azi-dimineaţă, în oraş, am văzut ceva interesant.

Ce anume ?

Ce-ar fi să facem o plimbare cu maşina ?

Ce te-a apucat ? Era să ne facem praf !

Iartă-mă, dar n-am dormit prea bine.

Holbează ochii la şosea, ca să ajungem întregi.

Bine aţi venit în LOVING, NEW MEXICO !

N-aveam nevoie de escortă armată.

Graniţa e la un kilometru.

Nu e un loc sigur pentru o femeie singură.

- Ce-ţi trebuie de la magazinul ăla ? - Pastă de dinţi, lame de ras...

- Lame de ras ? - Da.

După ce mă spăl pe dinţi, am de gând să-mi tai venele.

Nu e nostim, să ştii.

Dumnezeule ! Vreau doar să mă rad pe picioare.

Haide !

- Uite-l, în toată splendoarea. - Ce anume ?

Priveşte blazonul gravat lângă intrare. E al Ordinului Templierilor.

Ăsta e bârlogul lor, Loja sau cum i-o mai zice...

Unde te duci ?

Să vorbesc cu tipul de la intrare, să văd care-i treaba.

Asta e o organizaţie secretă. Lasă-mă pe mine să vorbesc.

- Mă scuzaţi... - Da ?

Aici e sediul Ordinului Templierilor ?

Da, de 50 de ani încoace.

- Chestia asta vă spune ceva ? - Nu.

Cred că bunicul avea una ca asta...

- Sunteţi membri ? - Nu. Ne gândeam să ne înscriem.

- Dv. sunteţi şeful aici ? - Nu, dle. Şef este Comandorul.

- Fir-ar să fie ! E închis. - Îmi pare rău.

- Ce e asta ? - Nu ştiu. O sărbătoare mexicană, cred.

Ar trebui să ne întoarcem. Am multă treabă.

Vreau să mă uit puţin.

- Sof... - Nu fi urâcios ! Vino.

Mi-e foame.

- Sof... - Vrei ceva ? Fac cinste.

- Una, vă rog. Mulţumesc. - O bere.

Berea dv., domnule.

Poftiţi restul. Mulţumesc !

Domnul acela de acolo e Comandorul.

Aruncă o privire în jur. Eu o să-l iscodesc pe individul ăla.

- Dumneavoastră sunteţi Comandorul ? - Da. Numele meu e Frank Mooney.

- Vă pot ajuta cu ceva ? - Suntem doar în trecere prin oraş.

Am văzut Templul şi ne-am gândit să intrăm.

În regulă.

Am avut un văr care era membru al Ordinului Templierilor.

- Poate vă amintiţi de el. - Posibil. N-au mai rămas mulţi în Sud.

- Cum îl chema ? - Henry Scudder.

- Nu-mi spune nimic. - Sunteţi sigur ?

- A auzit cineva de Henry Studder ? - Scudder.

- Scudder. - Nu-l cunosc.

Se pare că nu.

Aveţi cumva vreun registru cu numele membrilor ?

- Avem, dar e exclusiv pentru membri. - Şi cum pot să devin membru ?

Trebuie să fiţi botezat creştin şi să plătiţi contribuţia de 2 dolari.

- Să mergem, Samson. Nu e nimic aici. - Trebuie să fie, la naiba !

Dar inelul ? Cine poartă astfel de inel ?

Ai 20 de dolari ? Ţi-l vând ţie.

Te aştept în maşină, Samson.

Îmi ascundeţi ceva, ştiu asta.

Ascultă, nu ştiu ce doreşti şi începe să nu mă mai intereseaze.

Sunt într-o situaţie dificilă, frate. Nu pot pleca de-aici cu mâinile goale.

Ajută-mă, dă-mi un indiciu.

Nu vei găsi nimic aici.

Şterge-te cu asta. Nu e prea curată, dar merge.

- De ce m-ai lăsat să mănânc aia ? - Trebuia să te rezumi la bere.

Dumnezeu ştie ce-or băga în lipia aia a lor...

Un lucru e sigur, însă. N-am văzut nici un câine vagabond.

Aşa, scoate tot.

E mai bine ? Mă duc să-ţi aduc o răcoritoare cu ghimbir.

Toţi profeţii în casa ei.

Poftim ?

Poftim.

Ce pierdere de vreme ! O adunătură de ţărănoi...

La ce te aşteptai ? La pelerine negre şi trompete ?

Jucau gin rummy !

- Vrei ? - Nu.

El ţi-a dat cureaua aia de ceas ?

Henry Scudder n-a dat nimănui nimic, decât necazuri.

Am câştigat-o învingându-l la pocher.

Nu-l simpatizai.

Nu e chiar aşa. N-am avut niciodată nimic în comun, asta-i tot.

- Dar Patronul ? - Asta a fost înainte de el.

N-a fost el şef dintotdeauna ?

Patronul a cumpărat compania de circ de la firma "Hyde & Teller",

imediat după plecarea lui Scudder.

De atunci, Patronul îl tot caută.

- De ce îl caută ? - Nu ştiu exact.

Ceva s-a întâmplat pe bătrânul continent...

Ceva foarte rău, mai rău decât îţi poţi imagina.

Mai rău decât îşi poate imagina cineva.

Ce naiba e asta ?

Stârpesc iepurii, altfel mănâncă toată recolta.

Sunetele astea îţi îngheaţă sângele în vine.

M-am gândit să plec din praful ăsta,

să găsesc un loc curat de trăit, pentru mine şi copiii mei.

Asta voiam să întreb, dacă voi pleca vreodată din oraşul ăsta.

- Da. - Serios ?

Sunt cam speriată, pentru că nu avem nici bani, nici unde ne duce...

- Banii nu vor fi o problemă. - Slavă Domnului !

- Încetează, mamă. - Ce e ?

Ai văzut ceva rău în cărţi ?

Mi-e teamă că cineva din familia dv. se va îmbolnăvi.

Dumnezeule ! Am suferit deja atât...

Deja Pearl şi Teddy au murit de pneumonie, din cauza prafului.

- Speram că situaţia se va îmbunătăţi. - Mi-e teamă că nu, dnă Stagg.

Mamă, încetează !

Ce spune ?

Scuze, dar mama nu se simte bine. Vă rog să plecaţi.

Nu poţi să-mi spui care e vestea proastă ?

Mamă, nu fac asta ! Să taci !

Ce e ?

O să moară.

Nu, nu Sally ! Fetiţa mea...

Încetează !

Te urăsc ! Noi nu procedam astfel !

Încalci regulile !

Gata ! Spectacolul s-a terminat.

La naiba, ce cald e !

Ce-ar fi să mergem în oraş să bem nişte zeamă de-aia de cactus ?

- În compania unor mexicani împuţiţi... - Mie mi se pare o idee grozavă.

- Vă duceţi să vă îmbătaţi ? - Da. O să ne facem criţă !

- Haide, Jones ! - Vin imediat.

Sof !

- Mama ta e acolo, afară. - Avea nevoie să ia puţin aer.

- E suficient de tare. - Nu, atâta vreme cât încă o aud.

Eşti doar speriată. Nu eşti nebună, Sof.

Vino aici.

Gata...

O să fie bine.

Ce e ?

- Nu vreau să stric totul... - Nu strici nimic.

Acum e altfel. M-am schimbat.

Dar eu nu m-am schimbat.

Sof...

Ar fi bine s-o luăm mai încet.

Am greşit cândva şi nu vreau să se mai întâmple.

Bine.

Sof, te rog, nu...

Sof...

Îmi pare rău.

Adevărul e...

Adevărul e că e frigidă.

- E aşa de ani de zile. - Serios ?

Asta e căsătoria, Jonesy. La naiba ! Distruge tot.

Sau poate e din cauza meseriei. Atâta sex o face să devină insensibilă.

Domnişoară !

Fir-ar să fie !

S-a făcut târziu, Stumpy. Poate ar fi bine să ne întoarcem.

Iisuse !

E o târfă de doi bani, care s-ar culca cu orice bărbat.

Dar o iubesc.

În unele dimineţi, când mă trezesc, nu suport să-i aud nici vocea.

Alteori, însă...

Vezi, asta înseamnă să iubeşti.

Poate nu înţelegi, Jones, dar...

Lasă-mă să mă duc la el.

Trebuie să plec.

Bine, eu mai stau. Nu sunt destul de beat.

Trebuie să dormi.

- Nu pot să dorm. - Prostii !

- De când n-ai mai dormit într-un pat ? - Nu mai suport să visez.

Bietul de tine ! Eşti absolut epuizat.

Nu eşti în stare nici să gândeşti.

Habar n-ai ce văd eu...

Scumpule, toată lumea are coşmaruri, din cauza vremurilor pe care le trăim.

Nu e uşor să fii fericit şi să te simţi în siguranţă.

Va reveni...

Mereu revine.

Mă urmăresc, iar eu fug... Nu mă pot opri din fugă.

Bietul de tine...

E Scudder.

Chiar înainte să-l întâlnesc, îmi apărea în vis.

Încearcă să mă omoare, de fiecare dată când închid ochii.

E din ce în ce mai rău, Ruthie.

Se va întâmpla ceva rău.

Ascultă, Ben Hawkins. Cu mine eşti în siguranţă.

Voi avea grijă de tine.

Nu voi lăsa să ţi se întâmple ceva.

Paco !

Paco !

- Pot să dansez şi eu cu ea ? - Chinga tu madre !

N-am înţeles ce-ai spus, dar nu cred că era ceva frumos.

Domnule, vă rog...

Du-te dracului ! Asta înţelegi ?

Acum am înţeles şi nu e deloc ceva frumos.

Ascultă, Pancho...

Pancho !

Vrei să ne batem ?

Haide, să te văd de ce eşti în stare !

Domnule...

Eşti tare ? Te crezi...

Ruthie, dormi ?

Ruthie !

Unul dintre şerpii tăi a scăpat.

M-am dus la bucătărie, să fac un ceai.

Când am deschis uşa sobei, a sărit la mine.

- Eşti sigură că e al meu ? - Da. Cuşca Anabellei e goală.

Dumnezeule !

Stai puţin, să mă încalţ.

Te-ai comportat stupid.

- Unde sunt ? - În camera mea.

- Eu te-am adus aici. Îţi aminteşti ? - Nu.

- Nu prea ţi-ai făcut amici în bar. - Nu e punctul meu forte.

- Aş fi dansat cu tine. - Acum îmi spui ?

- Nu eşti de pe-aici, nu-i aşa ? - Nu, nu sunt.

- Vrei ceva de băut ? - Nu.

Ar trebui să plec.

Dar încă n-am dansat...

- Altădată, poate. - Îţi dau o singură şansă.

E al meu !

Ce cauţi aici ? Ieşi afară !

Afară !

Să nu te mai apropii de rulota mea, şobolan scârbos ce eşti !

Uite, Lib, rochia asta.

Costă numai 1,49 $.

Scrie că e "o rochie simplă, croită din două bucăţi".

Nu-i aşa că e drăguţă ?

- Stumpy ! - Ce e ?

Te caută cineva.

Asta cine naiba mai e ?

Rita Sue, ţi-o prezint pe Catalina De La Rosa.

E noua noastră dansatoare.

Încântată de cunoştinţă.

Luaţi loc.

Bună dimineaţa, prieteni şi bun venit vizitatorilor.

Mulţi dintre noi şi-au început viaţa de creştini

sub un cer limpede şi pe ape liniştite.

Dar dacă părăsim din adăpostul portului...

S-a întors părintele Justin !

Justin !

Fiule...

Slăvit fie Domnul !

Am rătăcit în pustie şi m-am întors plin de iubire pentru Dumnezeu

şi cu mesajul Său divin întipărit în suflet.

Răul există, dragii mei fraţi şi surori.

Este scris în Geneză, cu sângele scurs din venele Satanei.

Nu putem fugi de el şi nu ne putem ascunde.

Nu-l putem nega.

Face parte din noi, din mine, din voi.

Răul din noi e originea tuturor păcatelor,

iar voi aţi păcătuit grav.

Ai păcătuit cu sora nevestei tale.

Ai furat bani de unde lucrezi.

Ţi-ai înşelat prietenii în afaceri.

Ţi-ai minţit mama şi tatăl.

Ai simţit dorinţă faţă de un bărbat.

Iar eu...

Eu am comis o crimă.

În sufletul meu, am ucis de repetate ori oameni,

dorindu-le moartea, din invidie şi răutate.

Sunt un om rău, un om care a păcătuit.

Sunt om !

Dar încă ne putem salva.

Nu prin rugăciune sau citind Biblia,

ci prin sânge şi foc.

Prin sângele izbăvirii şi focul reînvierii !

Doar prin moarte şi renaştere pot fi izbăviţi muritorii.

Justin Crowe, omul, a murit acolo, în pustie,

pentru ca Justin Crowe, mesagerul lui Dumnezeu,

să poată renaşte astăzi.

Odată renăscuţi, vom ridica sabia Tatălui nostru în război sfânt

şi o vom abate asupra celor care ne sunt împotrivă,

trimiţându-i în adâncul Iadului !

Amin !

Botează-mă !

Dar te-am botezat când aveai 6 ani.

Botează-mă !

- Dar nu înţeleg... - Nici nu e nevoie.

Te botez în numele Tatălui, al Fiului...

Continuă.

... şi al Sfântului Duh.

Botează-mă şi pe mine.

Botează-mă, ca să renasc şi să-mi ajut fratele în misiunea sa divină.

Botează-mă şi pe mine !

Şi pe mine !

Botează-mă şi pe mine !

Aşa este. Mi s-a adresat direct.

- Ştie că băiatul e cu noi. - Bineînţeles că ştie.

Îl vom găsi...

... şi atunci va curge sânge.

Aţi urmărit filmul serial CARNIVALE

Sfârşitul episodului 10

Traducerea şi adaptarea ELENA PRODAN