Original subtitles

DUPA ROMANUL "UCENICIA LUI IONUT" DE MIHAIL SADOVEANU

La 21 mai (1469), de Sf�nta �naltare, hramul Manastirii Neamtu,

multimile adunate acolo asteptau sosirea Mariei Sale Stefan.

De la urcarea �n scaunul Moldovei a lui Stefan Voda Musat trecusera 12 ani.

�n acest timp, Maria Sa trudise fara hodina la r�nduirea tarii, la �ntarirea hotarelor si la �ntocmirea ostilor sale.

Dupa aproape un sfert de veac de taieri, pustiiri si pojaruri

pe care le sav�rsisera �n lupta lor pentru domnie feciorii lui Alexandru cel Bun,

pam�ntenii cunosteau iarasi belsugul si pacea.

Sa se ridice norodul ca sa priveasca pe domnul sau

si pe fiul nostru, Alexandru voda.

Poftesc tuturora bine si belsug!

Si mai poftesc sa se stie de toti ca nu ne vom clinti din cumpana dreapta

poruncita noua de cel care sta deasupra vietii si a mortii!

si ca vom lupta pentru neatarnarea tarii si randuiala acestui pamant!

Va mai poftesc pe toti sa-mi dati ragaz si sprijin

sa ispravesc razboiul pe care l-am inceput impotriva neoranduirilor.

In tara asta au umblat neoranduirile la fel ca vanturile

Am gasit-o cu prea multi stapani!

Nu trebuie sa fie decat unul!

In Tara Moldovei trebuie sa fie randuiala in toate targurile si satele si liniste pe toate caile negutatorilor!

Caci eu poftesc tuturora belsug in case

si liniste si pace!

Maria ta! Ce este?

De mare sfiala, o muiere a slobozit un prunc.

De unde este acea muiere?

E nevasta unuia dintre pribegii ce asteapta soroc de asezare la Maria ta.

Multumesc de raspuns, staroste Caliman.

Mai da-mi o lamurire:

Dupa tipat nu pot cunoaste daca e prunc ori fata.

E ca Maria ta! Flacau! Flacau, maria ta!

Atunci sa fie finul nostru!

si numele lui sa fie Inaltare, dupa sfanta zi de azi!

Sa ni se infatiseze la patruzeci de zile cu mama lui, cu omul ei

si cu toate neamurile sale sorocite pentru a intemeia asezari noi,

unde finul nostru va creste barbat voinic si ostean domnesc!

Atunci Doamne al nostru, ne dai voie sa cinstim cumetria intru slava mariei Tale?

Staroste Caliman, intai ingaduiti sa iasa domnul vostru din biserica.

La urma aveti si invoirea paharelor.

Vad ca te porti cu cinste in slujba pe care o ai!

Multumesc, Maria ta!

Vazand ca ni se apropie vremea, am invatat pe feciorii pe care-i avem la treburile vanatorii domnesti

si am pus pe seama dulgherului sa ne faca racla.

Cand si cand, ca sa ne aducem aminte de suflet

ne intristam, Maria ta si ne culcam in acea racla.

Dar vazand feciorii nostri ca suntem tot vartos si nu mai murim

au coborat racla din pod si acum dau din ea ovaz la cai!

FRATII JDERI

Suna in mine stihuri amarate di cartea neamului Musatinilor.

Si pe Bogdan Voda Musat l-a omorat fratele sau Petru Aron Voda.

Iar pe Aron voda l-a taiat Stefan, feciorul lui Bogdan,

ca sa-mi razbun parintele.

Oare pacatul pe care l-am savarsit va pune capat pentru totdeauna

invrajbirii dintre feciorii si nepotii lui Alexandru Voda batranul?

Poate acest fiu al nostru va fi ferit de durerile si framantarile parintelui sau.

�mi place ca il vad pe acest fecior al comisului Manole Jder.

Sunt multumit de ceea ce vad.

Aceasta truda ne va fi noua de mare folos.

Maria ta, cuviosul Nicodim mai cunoaste si o talmacire noua din Apocalipsa.

Da?

Am aflat-o la Sfantul Munte, Maria ta.

Sunt doritor sa aflu si eu acea talmacire..

Te poftesc, cuvioase Nicodim, sa mi-o spui astazi, la pranzul de la Staretie.

Cum te cheama?

Ma cheama Ionut, Maria ta.

Zis si "Jder cel mititel�.

Are c�ini si soimi.

Ai c�ini?

Am, luminate stapane.

Si mai am un erete pe care l-am invatat la prepelite.

Asa ca am adus pentru masa Mariei tale prepelite de la noi, de la Timis

Si comisul Manole Jder mi-a poruncit sa sarut mana Mariei tale si din partea lui si sa spun ca toate-s bune.

Si, Maria sa e dorita acolo.

Ce slujba faci domnia ta la Timis?

Nu am o slujba anumita, Maria ta.

fara de cat dau ajutor lui badita Simion.

Sunt iepe care fata, sunt armasari care au narav..

Noi suntem si calareti si doftori.

Mi se pare Maria ta, Alexandrel, fiul meu

ca mi-ai cerut ajutor si prieten pentru tine pe acest Jder.

Daca poftesti aceasta, fie.

Preasfinte Parinte Arhimandrit Amfilohie, binecuv�nteaza p�inea si carnea,

cu care nu suntem destul de vrednici a ne indestula

daca Dumnezeu ar masura pofta noastra dupa faptele ce savarsim.

- Asa e, Maria ta. - Asa e, Maria ta.

Cuvioase Nicodim,

poftesc sa aud talmacirea cea noua.

�Am vazut cer deschis si iata, s-a aratat cal alb,

cel calare are numele Credinciosul si Adevaratul

El judeca si se lupta cu dreptate.

Ochii lui ca para focului, fruntea lui este impodobita cu cununi imparatesti.�

Prea luminate Doamne, Acel luptator pe cal alb, e Cuv�ntul Legii noua.

Vine vremea ca luptatorul sa cheme domnii pamantului romanesc,

pentru prigonirea fiarei care s-a ridicat asupra semintiilor.

E scris ca luptator pe cal alb s-o intampine si s-o loveasca

varsandu-i spurcaciunea sufletului.

Ionut!

Ascult, Maria ta.

Nu asa, Ionut.

Eu vreau ca domnia ta sa �ntelegi ca te-am ales ca pe un prieten.

Ma bucur, Maria ta!

Si iti multumesc.

Domnia ta Ionut, mi-ai placut de anul trecut.

Am vazut ca esti vrednic si cunosti atatea locuri.

Acum abia am asteptat sa venim la Neamt,

ca sa iti cer sa ma urmezi undeva.

Am nevoie de domnia ta.

Ma aflu nevrednic de atatea laude, Maria ta..

si sunt gata sa te urmaresc oriunde vei porunci!

Dar mai �nt�i, trebuie sa juri ca sa am incredintare ca nu va afla nimeni, niciodata despre ce ai sa vezi si ce am sa-ti spun.

Jur!

Maria ta!

Dar e o taina atat de cumplita?

Da! Tata nu trebuie sa afle.

El spune ca bucuriile si dezmierdarile voievozilor trebuie sa fie putine si ascunse

Dar eu, Ionut... de asta toamna nu mai am pace.

De cand...

Am vazut pe cineva.

Maria ta, �nteleg.

E o taina de dragoste.

Asa e, Ionut.

Mergem departe?

Nu, aproape, la Ionaseni.

Daca �ntreaba cineva, am fost sa-mi arati eretele si c�inii.

- C�nd plecam? - Acum.

- Si c�nd ne �ntoarcem? - La asfintitul soarelui.

Bine, Maria ta.

Jupaneasa Tudosia,

Poftesc sa stiu daca sunteti bucurosi de oaspeti?

Acesta este prietenul meu, Ionut Jder.

Sa fie sanatos.

Va poftesc cu draga inima la masa si la hodina.

Multumim.

Nu suntem nici prea flamanzi, nici prea truditi.

Poftim doar sa ne inchinam jupanitei Nasta.

Hai!

Sezi.

Sa nu ti se para ciudate lucrurile acestea, Ionut.

Insa eu si surorile mele traim ca �ntr-o �nchisoare.

Pana ce se va lumina iara curtea si-o veni Doamna.

Atunci poate tata o uita de unele necazuri ale noastre si ne-a lasa sa traim mai in voie.

Ce necazuri ai, Maria ta?

De ce r�zi, Maria ta?

R�d pentru ca, daca o sa vii la curte la Suceava, precum a randuit Maria Sa,

o sa trebuiasca sa �nveti si tu sa citesti si sa scrii �n s�rba, greaca si latina,

si sa-ti vari in cap stihuri de Homer, si atunci sa vezi!

Daca trebuie, invat, Maria ta.

Dar tatutza (tatal meu) spune ca dintre toti fratii badita (fratele mai mare) Nicoara,

adica parintele Nicodim a ales invatatura.

De asta s-a dus la manastire ca sa invete el pentru noi toti.

Sa nu te superi, Maria ta,

Precum se stie copila noastra e o proasta si se rusineaza sa se infatiseze.

�i e teama ca o urasti de data trecuta si ca nu mai doresti sa o vezi.

Am spus ca doresc s-o vad.

Poftesc pe Maria ta sa nu se supere.

Fata e dupa usa.

Nasta!

Ne...era dor de Maria ta.

Acesta este Jder, prietenul meu.

As dori sa ram�ie.

Ramai, Ionut.

�l cheama Ionut?

Daca nu ti-e cu suparare, asa il cheama, jupanita.

Lui i-am spus patima mea

ceea ce n-am avut indrazneala sa spun domniei tale

Nu inteleg de ce indrazneala are nevoie Maria ta.

Caci eu sunt o copila fara aparare si maica mea e vaduva.

Si daca vrei Maria ta sa ma rusinezi

eu nu voi pune nici o impotrivire.

fiind un lucru fara pret in mainile Mariei tale.

Trebuie sa am indrazneala sa-ti marturisesc dragostea mea.

Nu vreau nici sa te rusinez, nici sa te iau ca pe un lucru fara pret.

Nu �nteleg, Maria ta.

Doresc sa stiu...

daca ai pentru mine dragoste

Fara asta, ce pret au stradaniile mele?

Daca trebuie cu orice chip sa afli Maria ta

marturisesc ca mi-esti drag.

Insa ma rog sa ai mila de mine.

Spune mamei mele si cere invoire de la Voda.

Altfel eu ma azvarlu in acea f�nt�na din care au scos tigancile apa

pentru dulceturi de trandafiri.

Toate se vor face cum poruncesti.

Primeste-mi numai dragostea.

Lasa-ma sa te sarut.

Saruta-ma, Maria ta.

Spune-mi ca ti-s drag.

Mi-esti drag, Maria ta.

Si ma-nvoiesti sa vin iarasi?

O sa-ti trimit vorba poate prin Ionut cand sa ne vedem?

Dar numai noi doi.

Maria ta, te rog, sa-i spui si mamei mele, ca n-avem a ne teme.

Ma duc s-o chem.

Dar sa nu poftesti sa mergi cu mine ca ma rusinez si nu pot

Ce pot sa-i spun jupanesei Tudosia?

Nu stiu, Maria ta.

Daca nu gasesti vorbe, eu totusi i-as spune ca-ti sunt draga

si ca numaidecat va sa afle si Voda, parintele Mariei Tale.

Rog pe prietenul Ionut, sa ma �nsoteasca.

Mi-e frica pe intunericul salii pana la odaia mamei.

Du-te, Ionut.

Cu bine, Maria ta.

Cum sa fac, Ionut ca sa calc impotrivirea ei?

Trebuie sa fii rabdator, Maria ta.

Poate ai dreptate.

Am insa in mine o arsita ca de boala.

Am auzit, Maria ta ca doresti a-mi spune ceva.. Da..

Voiam sa-ti multumesc pentru dulceata de trandafiri

si sa-ti cer ingaduinta de a mai veni pe aici.

Acum plecam.

Eu tocmai pregatisem de cina.

Pe cur�nd, jupaneasa Tudosia.

S-asculti de porunca Mariei sale, Domnul, si sa nu te-ndupleci la unele sporcaciuni ale lui Alexandrel Voda

Nu ti-a spus nimic? Nu te-a-ndemnat la nimic?

Nu mi-a spus nimic, nu m-a-ndemnat la nimic.

Uita-te la mine.

De ce-ti pleci ochii?

Pentru ca ma banuiesti pe nedrept. Bine.

Am incredere in tine.

Dar sa tii mine, daca se intampla vreo pozna, lovit in inima e mai cu seama Maria sa.

Sarutmana badita Nicoara si parinte Nicodim.

Grabeste-te sa nu te-apuce noaptea.

Nu ti-e frica de-ntuneric?

Am arme si sageti la oblanc daca-mi iese inainte barbat inarmat.

Ai pus bine cartea de la cancelaria domneasca? O am aici.

Sa nu te popreasca ostenii din Braniste.

Ionut e barbat, pun prinsoare ca vine pe drum c�nt�nd.

Sa stii, comise, ca se teme.

Nu se poate, Ilisafta! E s�ngele meu!

Nu te fuduli degeaba!

Copilul e copil si se teme!

Eu ti-am spus sa nu-l trimiti, dumneata l-ai trimis!

Mira-m-as! Cine m-a rugat in fel si chip ca sa trimit copilul?

Ca sa fie in ochii domniei... Sa se bucure de mila Mariei Sale.

Se temea comisul c-are sa-ti fie frica noaptea pe drum.

Ai mers bine? Nu ti s-a-ntamplat nimic? Vino aici, m�nzule!

Aicea sunt, tatuta! Vad!

Ce ti-a poruncit Maria Sa?

Sa merg degraba la Suceava odata cu badita Cristea si Candachia.

Bine.

Du-te si inghite trei placinte de la Comisoaia.

Pe urma culca-te.Culca-te la herghelie.

Maine vine Maria sa si trebuie sa fiu in picioare.

Ai inteles?Inteles, tatuta. Treci.

Lasa baietu sa se culce, und'te duci?

Nu te supara, comise!

Ma duc sa-i dau de mancare!

Jupaneasa Ilisafta, vino aici!

Mezinul asta nu mai este un prunc!

Nu trebuie sa-l rusinam cu dezmierdarile.

Totdeauna...totdeauna m-ai asuprit dumneata!

Nu ma duc la el, n-ai grija!

Hai sus!

Jupane Simioane, comis al doilea..

Cunosti obiceiul Mariei sale cand binevoieste a veni la Timis?

Cunosc. Sa fii fara nici o grija.

Tu ce stai acolo?

Repede-l pe Gheorghe tatarul la fratele dumitale, vistiernicul Cristea

sa mi-l aduca la vreme aici, intru intampinarea Mariei sale!

M-am dus, tatuta! Stai!

Cum facem sa aiba si Maria sa putin vanat, daca pofteste?

O sa fie, tatuta o sa fie si vanat si ii trimit si la badita Cristea!

Gheorghe?

Dar ce-o sa te faci domnia ta, jupane Simioane, al doilea comis, daca Maria sa are sa pofteasca sa-ti vada sotia?

Are sa afle ca-s tot holtei si gata.

Are sa-ti porunceasca iar!

O sa caut sa ma supun.

Dac-oi putea, cinstite comise..

Am prins o iscoada.

Dadea tarcoale mereu, intreband ici colo despre herghelia domneasca.

si despre Catalan. Tocmai acum, cand vine Maria sa?

Tocmai acum.

Simioane, ia-l si popreste-l bine. L-om cerceta dupa ce va trece alaiul!

Doamne!Hai sa vezi daca-s toate bune la Catalan.

Cred, nana Chira, ca putine jupanese se pot lauda cu un obraz ca al meu.

Putine!

Nici chiar jupaneasa, nora Mariei tale.

Apai nora asta a noastra, care se crede frumusetea lumii

n-are alta grija decat sa isi sticleasca ochii ca un demon si sa-si scoata parul la vedere ca si cum ar fi inca fecioara,

dar nu s-a-nvrednicit s-aduca curtii de la Timis mostenitor.

Cat despre ceilalti feciori ai nostri.. nici o nadejde.

Damian umbla cu negustoriile lui pana in Lehia.

N-are alta grija decat sa-si adune saculetii lui de galbeni.

Parintele Nicodim, care a fost odata Nicoara ramane sterp si intristat pana la ispravitul zilelor lui.

Iar Ionut e inca prea crud.

Ca bine le mai spui, jupaneasa si stapana mea!

Si-acuma, ispravisi cu gatitul!

Sa-ti dau niste busuioc sa te freci pe maini.

Sterge-te bine pe maini.

Asa.Ti-aduc si niste cuisoare sa le tii putin in gura..

Si-acuma te duci in pridvor, stai pe prag si-asteapta.

Nora noastra iar o sa-ntarzie.

Asa intarzii dumneata intotdeauna, vistienice.

Da-i drumul! O sa pierdem alaiul domnesc.

Sa n-ai nici o grija in privinta alaiului.

Uite, nu gaseam braul asta pe care mi l-a trimis frate-meu Damian, de la Lyov.

O sa manam mai tare si o sa ajungem alaiul.

Ia te uita ce gatita-i mama! Bun gasit, Nuta!

Bine-ati venit, bine-ati venit!

Sarutmana!

Stai!Ce e, Lazare?

Nu-i nimic, jupaneasa, afara decat Maria sa intra cu alaiul la herghelii in spate!

Aici nu mai vine? Nu mai vine, asa m-o trimes!

Vai de mine!Si cu mancarea gatita anume pentru Maria sa, ce sa fac?!

Stai, unde fugi asa? Stai putin! Ia macar cosul cu claponul!

Chira!Adu cosul cu claponul, hai!

Catalan a fost adus tocmai din Spania, Maria ta!

De la imparatul harapilor.

Sta asezat intr-un grajd deosebit.

Dascalul nostru Pamfil zice ca acest armasar ar fi nazdravan!

Cai nazdravani nu-s decat in basme.

Nu stiu s-a aflat sau e scris undeva ca Maria sa Stefan are mare noroc cand merge la razboi cu acest cal.

Da, intr-adevar, asa crede si Maria sa.

Vai ce bine-mi pare, draga nora ca ai mai venit pe la noi.

E de mirare aceasta randuiala care nu ingaduie femeilor sa intre la grajdurile domnesti.

Si noi ce facem acuma?

Vei binevoi sa ramai cu mine si sa ne tinem de urat una alteia..

Rau imi pare, draga nora, ca domnia sa ne ocoleste.

Mai bine ar fi sezut in locul acela pe jilt, acolo unde stai dumneata

decat sa se osteneasca prin soare si sa stea de vorba cu hergheligii.

Intr-adevar, aici e locul cel mai bun.

Jupaneasa soacra, mi se pare ca ti l-am luat.

Iti sta bine si dumitale in el.

Sa fii sanatoasa si sa ai noroc in toate cum ai avut cu vistiernicul Cristea, feciorul nostru.

Multumesc dumitale, jupaneasa soacra.

Mai ales avem a multumi lui Dumnezeu, eu si Cristea, pentru tinerete si bogatie.

Sa nu uitam ca vistiernicul Cristea are a multumi si tatalui meu pentru cele trei mosii aduse in zestre.

Are a-ti multumi si dumitale pentru darul vorbirii intru care iti seamana.

Draga nora..

tineretile si bogatiile trec

Darul de care vorbesti dumneata ramane pana la batranete.

Este adevarat, si se vede asta.

Pofteste, maria ta.

Jupaneasa mea, comisoaia Elisafta te roaga sa gusti o faramitura din bucatele pregatite anume.

Ah, da.Iata-l si pe acel fecior pe care-l cheama Ionut Jder

Intocmai, Maria ta.

Ai aflat, comise ca am poruncit sa fie adus la curtea noastra?

Ne bucuram de mila Mariei tale.

Jupane Simion Jder esti domnia ta bun sa-mi spui pe cine ti-ai ales?

Am poruncit sa te gasesc insurat.

Si eu sunt mahnit, marite Doamne, ca fiul nostru cel mai mare n-a pus cununa de mire.

Este vreo pricina?

Te vad vrednic in toate, jupane Simioane.

As pofti sa implinesti si aceasta porunca a noastra.

Maria ta..

cu greutate fac ceea ce ai poruncit numai doua tagme de oameni.

Care, jupan al doilea comis?

Nu, intai osteneste-te si-mi toarna vin, fii cuparul meu azi, ia credinta si apoi umple-mi cupa.

Sa afle jupaneasa Elisafta ca ne-am bucurat de claponul ce ne-a trimis.

Maria ta..

Si care sunt acele doua tagme de oameni de care vorbeai, jupane Simioane?

Isi gasesc cu greu sotia cei care sunt randuiti de Dumnezeu sa fie stapanitorii noroadelor

Ai dreptate.

Si care-i a doua tagma?

In tagma cealalta, Maria ta sunt acei misei ca mine carora le-a fost strapunsa inima in tinerete

si acum urasc partea femeiasca.

Bine, comise al doilea.

Mi-a placut ce mi-ai spus.

Dar sa stiti, boieri dumneavoastra, ca amandoua aceste tagme isi pot gasi leacul.

Numai sa binevoiasca sa si-l caute!

Leacul se afla!

Asa-i, maria ta!

Uite, de pilda, vistiernicul Cristea!

A ales calea cea buna a vietii, nu-i asa, vistiernice? Da, Maria ta

Stiu ca stapanului meu ii e cunoscuta suferinta fratelui nostru.

si de aceea Maria ta se milostiveste sa-l ierte.

Tagma aceasta nu mai poate avea dragoste decat catre domnul sau.

ceea ce este bine si folositor mariei tale.

Comisul al doilea are sotie, datoria sa, si prunci caii

aceste minunate dobitoace pe care Dumnezeu le-a dat domnilor

ca sa gaseasca in ele repeziciune, desfatare si putere!

Sunt multumit, jupan Manole de acest fiu al dumitale!

A mostenit limba dulce de la jupaneasa Elisafta, nu?

Asta numaidecat, maria ta!

Boier Cristea, sa te infatisezi dumneata cu jupaneasa si cu fratele dumitale cel mic la curtea noastra.

ca am a-ti da o porunca.

De-acuma oi tremura si-oi plange si pentru baiatul ista.

cum am tremurat si am plans si pentru domnia ta cand plecai la oaste.

Uite si-acuma, cand ma gandesc la..

Te poftesc sa nu plangi, jupaneasa Elisafta

Lacrimile femeii tulbura feinul barbatului.

Orice ar spune unii si altii mai va sa curga multa apa pe Moldova

pana i-or creste intregi tuleile acestui pui de om si i s-o coace osul..

Inca are nevoie de caldura cuibului..

Ionut e barbat, jupaneasa Elisafta!

Se duce din porunca Mariei sale sa isi faca ucenicia de ostean!

Dar de ce sa se instraineze baiatul?

Si cine i-a da acolo de mancare si cine l-a spala si cine i-a pazi somnul?

Multa minte are si maria sa!

Sa ia asa tam nesam copiii oamenilor!

Jupaneasa Elisafta, muierile ar face mai bine sa nu se amestece in treburile barbatilor si ale domnilor!

Mai bine sa taca!

Sa privegheze clostele si stativele

Asa crezi dumneata, comise Manole, ca nu au a se amesteca?!

Ba mie-mi pare ca si femeile au un suflet si o minte si o judecata!

Gata!Si au, pe langa closte si stative a creste copii! Destul!

si a-i naste...si copiii astia se fac mari! Lasa-ma!

si saracii mamii...imi tremura inima ca copiii pleaca si poate nu s-or mai intoarce...

Aduceti prinsul.

Vad ca grija noastra cu aceste herghelii n-are sa se ispraveasca niciodata!

Sa-mi dea voie cinstitul comis sa-i spun ca... Ce sa spui? Sa nu spui nimic!

Ai iscodit sau nu?

Sa-mi dea voie cinstitul comis al doilea sa-i spun ca sunt Iosif de la Nimirceni

si ca vin de la Lyov, de la fratele domniei sale.

Atunci, dac-a venit de la badita Damian..

Domnia ta sa binevoiesti a pretui tacerea!

Mi se pare ca te grabesti, cinstite comise al doilea!

Omul e in puterea mea.

Sa-mi raspunzi atuncea, omule, de ce n-ai marturisit nici un cuvant acestui staroste?

Am avut mare graba sa ma-nfatisez aici.

Rog pe comisul cel tanar sa taie aici singur si sa scoata pecetea stapanului meu.

Ati cunoscut pecetea?Am cunoscut-o.

Ascultati ce trebuie sa va spun.

Aveti dreptate sa va temeti de furi, caci intr-adevar oamenii care va ameninta sunt priceputi foarte in acest mestesug.

Boierii Mihu si Agapie, fugarii din Polonia si alti dusmani ai lui voda

au tocmit lotri indrazneti sa-l fure pe Catalan.

Pfuu, drace!

S-au invoit cu Gogolea lotrul, vestit in patru hotare.

Si as mai adauga ca stapanul meu, el insusi va sosi curand in Moldova.

Daca fratele Damian te-a trimis cu vestirea asta inseamna ca-i mare primejdie.

Parerea mea e sa dam numaidecat de stire mariei sale.

Ba parerea mea este ca mai cu seama Voda sa nu afle, ca sa nu il tulburam si cu asta, pe langa atatea griji ce are..

caci daca stim despre ce e vorba, dusmanul e in mana noastra.

Gasim o ospatarie curata la Baia,Sa facem deseara popas acolo.

Gasim draga jupaneasa si la Suceava gatelile pe care le iubesti..

Crezi ca de aceea am vrut, vistiernice?

Bine-ar fi sa stam aici.. Poate s-ondura maria sa sa ne puie aici in slujba..

Gasesti tot ce vrei.

Opreste ca de obicei la Jonann, auzi?

Painea domneasca e amara,pana Mina, ce zici, sa o indulcim cu vin?

Dumneata care il insotesti pe Alexandrel voda la toate petrecerile n-ai avea de ce te plange, jupane Clivat!

Asemena ochi si asemenea...vin nu gasesc eu pe acolo unde merg de la o vreme cu stapanul meu.

Va duce departe?

Nu ma ispiti pana Mina, ca locul unde mergem noi e chiar langa hotarul lesesc..

si ar fi primejdie pentru Alexandrel voda daca taina asta ar prinde prea multi ochi si prea multe urechi..

Daca-i o taina..

Coana Mina!

Pana Mina! Da?

Vistiernicul Cristea si jupaneasa!

Jupane, tocmai am poruncit sa se fiarba la cohnie bautura aceea turceasca care se cheama cafea.

Mi-au adus-o pe bani grei tocmai de la Kaffa niste negutatori armeni.

Daca poftiti v-o pot aduce si domniilor voastre! Pana se incalzesc odaile.

Dar ce-i aceea "cafea"?

Niste graunte care se prajesc si apoi se piseaza.

Se macina.

Aflati domniile voastre ca aceasta bautura este o inciureala straina de care n-avem trebuinta.

Cum parintii nostri n-au baut cafea n-o sa bem nici noi, nu?

Eu zic s-o vedeti macar si s-o gustati mai intai si mai intai.

Ada-ne si noua sa gustam din aceasta bautura, jupane Johann

Sunt uneori asa, moldovenii nostri ca le e greata de strai de la alte neamuri

de mancare straina, de bautura straina

dar altii vin la noi si nu se mai satura!

Pana Mina, boierii nostri sunt insetati si infometati dupa atata drum.

si au nevoie de odai curate si asternuturi proaspete.

Ai aflat locul unde se duce Alexandrel voda?

Stiu doar ca se afla langa hotarul lesesc.

Poate afli mai multe de la Ionut Jder, noul lui tovaras de petrecere.

Hai sa traiti, boieri dumneavoastra, sa traiti frumosilor!

Ah, vad ca esti boier cu fala si voda se uita la domnia ta ca la un odor de mare pret!

Ada palma la baba sa-ti ghiceasca cu ghiocul.. Lasa, lasa..

Hai, lasa..gata.

Aoleu, frumuseata...ca la soare ma poci uita, dar la domnia ta, ba!

Frumuseata maichii, Ptiu, ptiu, sa nu te deochi..

Sa-ti ghiceasca baba in palma..

Ada-ncoace palma, frumuseato!

Cati barbati sunt pe lume, toti se uita la farmecele tale!

Eu pot lega pe cel pe care-l doresti..

Nu-i nevoie, caci e sotul meu.

Aoleu, frumosule, chiparosule, ia pune un ban la baba la ghioc.

Hai, manca-ti-as ochisorii matale frumosi!

Hai, pune sa-ti ghicesc norocul!

Astepti o veste vestisoara pe vreme de seara, jupanita draga!

Rochiile cele noi de la Lyov!

Hai mai pune un ban la baba!Lasa..

Hai, hai, gata!

Hai, ginerica hai sa-ti ghiceasca baba!

Manca-ti-as ochii matale!

Hai, Fat Frumos, mai uita-te o data la mine ca intineresc acuma, vino incoace!

Vino incoace sa-ti ghicesc. Hai sufla aici la baba de trei ori.

Mie mi-a placut si i-a placut si vistiernicului Cristea.

Dupa ce ne-om mai deprinde o sa ne placa si mai mult.

Dupa aceea, tine minte la mine, hangiule.

ca nimeni in tara asta n-o sa mai poata trai fara asemena bautura!

Acum, pentru ca am cunoscut ce-i aceea "cafe"

am vrea sa ne clatim gura si cu olecuta de bautura de-a noastra.

Este o jupanita balana care te asteapta, inaltuta la trup

te uiti la noi si o vezi pe dansa...

Ionut...Ionut!

Gusta si tu!

Cine esti domnia ta?

Eu, cinstite vistiernice sunt sluga domniei tale.

Dumitru Crivat.

cel mai umil medelnicer si ostean al Mariei sale.

Ai porunca pentru mine de la Maria sa?

Porunca e sa aduci chiar domnia ta maine dimineata la curte pe noul slujitor al lui Alexandrel voda.

pe care-l vad sosit si pe care-l poftesc sa inchine o ulcica in sanatatea stapanului sau.

Du-te, Ionut.

Nu te rusina, jupane Ionut, pana Mina e prietena noastra.

E cam sfios..Eh..

Il duci Mariei sale Alexandrel?

Medelnicerilor le place mai mult vinul.

Asta-i o invatatura mai buna decat a dascalilor de elineasca!

Asemenea invatatura si-ar dori si Alexandrel voda!

Le are maria sa cat de multe! Are cat pofteste!

Acuma suspina dupa una inalta si balana..

care sta hat, departe, la Ionaseni..

Jesus Maria! O sa faca cale batuta pana acolo!

Eh, am mai facut noi..

Iar te-ai abatut pe la Suceava cu doftoriile cuviosiei tale, parinte Stratonic?

Manuirea are nevoie de mine, cinstite medelnicer Crivat.

Iti place viata...

Da unde te uitai?

Signora..

Aseara la hanul lui Iohan, medelnicerul Crivat a marturisit ca stapanul sau Alexandrel voda suspina acum dupa o jupanita de la Ionaseni

Fii binevenit, cinstite vistiernice.

Ma bucur c-ati indeplinit porunca si ati adus la curte pe mezinul domniilor voastre.

spre bucuria lui Alexandrel voda.

Maria ta, stiu ca esti grabit sa ramai singur cu Ionut.

dar fii ingaduitor si cu noi si rosteste doua vorbe de multumire acestui cinstit vistiernic

care l-a insotit pe slujitorul mariei tale.

Multumesc, vistiernice. Multumirea cea mai umilita e de partea mea.

Astazi e o zi tare grea pentru maria sa.

A sosit o solie tatareasca.

Parintele Martinian si mesterul Antonio care ispravesc sfanta manastire Putna si fac zugravelile..

Cinstite vistiernice. Da, parinte.

Ingaduie-mi sa-ti dau un sfat filosoficesc:

Femeia frumoasa si punga plina, cinstite vistiernice nu-i bine sa le arati, sa nu ia aminte raii.

Va pofteste degraba Maria sa.

Multumim solilor pentru cartea pe care ne-au adus-o de la stapanul lor, slavitul Mengli Ghirai, hanul tatarilor de la Cram.

Jupane Vlaicu, binevoieste a ne o talmaci.

"Noi, Mengli Ghirai han, soarele si stapanul lumii, cel mai slavit dintre toti domnii Hoardei de aur

adevarat urmas al lui Gingis han si Batu han

iti scriem tie Stefan, voievod de la Moldova.

Sa stii ca ticalosu de Mamac, feciorul haitei, cel care isi are puturos salas dincolo de Volga

vrea sa iasa la Lehia in dobanda.

Si sa fii vrednic si sa veghezi, asa cum am aflat de la negutatorii de aici de faptele mariei tale cu craiul Matyas,

ca esti harnic si cu priveghere."

"Si sa stii ca acel lotru isi gateste armatele ca sa paleasca la hotarele Apusului."

"Si sa mai stii ca noi vestim si pe Cazimir, craiul de la Lehia sa-si gateasca si el castelanii si ostile.

Iti dorim de la Allah sanatate si izbanda."

Solii sa fie rasplatiti pentru vrednicia lor.

Poate Mamac o sa-si indrepte hoardele in alta parte!

O sa izbeasca in noi!

Il astept!

Ostile noastre sunt acum intocmite.

Mamac han, insa, e la porunca lui Mahomed sultanul.

Mahomed isi poarta acum ostile prin Dalmatia!

Dupa care va veni cu toata puterea asupra Moldovei!

Vom fi singuri in fata necredinciosilor!

Avem fagaduielile domnilor si crailor dimprejur!

Vreau sa vad aur si fier punandu-se in miscare!

Vorbele si fagaduintele nu-mi folosesc daca nu-s sprijinite de osti!

Sa repezim soli la Cazimir crai.

Sa-i dam de stire primejdia.

Maria sa craiul are cu noi legamant!

Sa plece in Lehia cu carti la Cazimir crai boierii nostri Stanciu si Pascu.

Vom trimite inca o solie la Venetia si Roma. Vistiernicul Cristea a sosit?

Vistiernicul asteapta demult, slavite stapane!

Vesteste adunarea boierilor la sfat si sa pofteasca vistiernicul Cristea Jder..

Maria ta..

Parinte Amfilohie..vino langa mine.

Cunosti ceva despre porcariile coconului domnesc?

Nu cunosc.

Sunt slab fata de unele fapte ale lui Alexandrel.

Am si eu destule asupra sufletului meu..

Acest ticalos trup se desfateaza uneori...

Maria ta..

noi te-am dezlegat de aceste pacate.

Bine ati venit.

Poftesc sa va trimit in departate locuri.

La Venetia.

Vistiernice Cristea, doresc sa aflu ce ganduri au talienii.

Daca vor sau nu sa ne sprijine cu osti, cu bani si arme.

Te sfatuiesc sa-ti faci prieteni printre nobilii venetieni, dumneata si frumoasa dumitale jupaneasa.

si sa ma vestiti deindata ce aflati ceva.

Parcalabul Vlaicu va va spune si va va da toate cele de trebuinta.

Vom face intocmai, Maria ta.

Mergeti sanatosi.

Poftesc Mariei voastre bun sosit, insa copila noastra nu se simte bine de cateva zile.

Ce are?

Sosirea Mariei tale ma face sanatoasa.

Nu putem sti ce are, uneori are arsita.

In unele nopti o doare capul si nu poate dormi.

Iti este intr-adevar mai bine?

Ar fi cu mult mai bine, maria ta.

Sa mergem, Maria ta.

Ionut..

as vrea sa-ti spun ceva.. Ionut!

Ionut..

Ionut, asculta-ma! Trebuie sa-ti vorbesc inainte de a pleca.

Poate tot vei cugeta, Maria ta, la sfatul moldovenilor nostri,

ca la casa prietenilor e buna intarzierea.

Multumesc, jupaneasa.

O sa ma gandesc la asta.

Te rog intoarce-te.

Te astept.

Pacat ca nu e sanatoasa copila domniei tale.

Sezi.

Vezi, Ionut? Toate jupanitele ca ea doresc cununi de voievod.

Noi insa, capetele incoronate, avem alta randuiala a vietii.

O femeie este lipsita de apropierea domneasca... Pe cate inteleg, Domniei tale nu-i mai e draga jupanita Nasta.

Ba mi-e draga, si sunt bolnav din pricina ei.

Poate ca doar o doresti, Maria ta.

dar n-o mai socotesti asa, ca pe o imparateasa, ca sa te inveselesti numai la vederea ei..

Asculta, Ionut, domnia ta din Timis?

iar eu am avut si alti dascali decat pe cei ai mariei sale.

si cunosc aceasta...dulceata are pret de o clipa

Dragostea e lunateca. Descreste si creste.

Cand o fi luna plina si s-or face zarzarele, o sa vin sa culeg rodul, dupa fagaduinta ce-am avut.

Sa mergem. Te urmez indata, maria ta.

Numai s-adun strajile de la porti.

Bine.

Cum arata finul nostru? E voinic, maria ta.

Voinic?

Sa-l vad!

Intru sanatatea lui Inaltare si a preacinstitilor cumetri.

Sa faci cele de trebuinta pentru inzestrare.

Multumim de mila mariei tale!

Asta-i a doua pe care o sa mi-o dea afara cu clestele Sandu fieraru.

Se-apropie funia de par, maria ta!

De ce zaboveste pana la acest ceas coconul domnesc?

Maria ta, Alexandrel voda e pe drum cu slujitorii sai.

Ne-a adus de stire un alergator de-al nostru.

Puneti pecetile pe hrisov si sa mergem. Ne-asteapta multimea.

Ridicati-va!

Pribegilor din cealalta Tara romaneasca

Ati venit la Moldova prigoniti si saraciti de nedreptatile turcesti,

de pradalnicii ismaeliteni

Iata! Primiti aceasta danie a domniei mele!

Va dau acest pamant voua si urmasilor vostri!

Faceti sat!

si sa fiti ai Moldovei care va da paine si mila!

Aici sunt inscrise hotarele in veci!

Sa le stapaniti sanatosi si sa le aparati!

Traiasca Maria sa Stefan!

Dupa o veche datina stramoseasca, eu insumi voi bate cu toiagul pe coconul domnesc

ca sa-si aduca aminte mai tarziu de hotararea domniei mele.

Sa vezi acest hotar si printre lacrimi!

Si sa tii minte tu si urmasii urmasilor tai de hotarul pe care noi l-am hotarat!

Alta data rog pe Maria ta sa nu mai zabovesti!

Eretele are ochi buni, maria ta!

Dupa ce i-am dat drumul el se inalta..

Ia spuneti-mi voi mie unde ati fost?

La... Timis.

Maria ta, iarta-ma.. Da, bine, bine..

Hai, spune-mi.

As vrea sa iau la curtea mea de la Bacau pe..

Bora si pe Sageata.

Rogu-te da-i invoire lui Ionut Jder sa-i aduca de la Timis.

Vino mai aproape, pasararule.

Sa-i spui Comisului Manole sa-l pregateasca pe Catalan.

si sa cladeasca bine stogurile de fan sa nu le risipeasca vantul care o sa bata curand dinspre pustie.

Iar de dumnealor, jupan Bora si... Sageata maria ta..

sa-i lasi in tihna lor la Timis.

Pentru vanatoarea pe care o pregatim avem nevoie de alt fel de sageti.

Botezatule, pregateste-mi calul de drum. Ma reped pana la Ionaseni.

Tu asteapta-ma la han la Iohan.

N-ar fi mai vine sa vin si eu?

N-avea nici o treaba.

Daca intreaba Alexandrel voda de mine, sa-i spui ca m-am dus in Timis, sa cumpar ceva comisului.

Bine.Du-te.

Jupan Iohan? Da.

Cine sunt oamenii astia?Sunt niste negutatori de ceara de la Lyov, jupane Ionut..

De ceara?

De-o ceara anume, de culoare verzuie care nu se afla nicaieri pe lume fara decat aici la noi, in tara Moldovei!

Ce doreste stapanul? Eu n-am auzit de o asemena ceara.

Vreau niste merinde pentru drum.

Da-mi doua bete din astea si da-mi si placinte.

Ziua buna!

Buna sa-ti fie inima!

Ai venit la izvor, mosule? Sa te speli pe ochi..

Cat umbla tovarasii mei..

Pe la prisaci pentru negot de ceara, stau si pazesc casa

Cum se intorc ei, eu imi iau toiagul si vin la acest izvor.

Dar...care ati gasit?

Care bune, cai voinici. Pana la 1 septembrie marfa trebuie sa fie la Lyov.

D-apoi ceilalti negutatori cand vin?

Trebuie sa pice si ei..

Ii asteptam. Asa..

Bun...bun..

Un ban imi dai si mie? De unde?

Apoi s-auzim de bine.

Numai bine si sanatate sa dea Dumnezeu!

Am auzit c-ai adus pulberea ceruta, jupane Damian.

Cele 40 de care sunt in curtea cetatii, Maria ta.

Maria ta, sa fiu iertat a pune la picioarele slavite ale mariei Tale

aceste putine si proaste daruri pe care le-am adus de la Lvov.

Aceste pietricele, tocmai bune pentru un strai femeiesc le-am primit de la Marea de gheata

iar aceste bratari de aur sunt trimise mariei tale de Signor Federico

starostele negutatorilor de la Caffa.

Atat genovezii din Caffa cat si negutatorii din cetatea Mangopului

ar fi bucurosi sa se apropie cat mai repede de ei puterea domniei tale

prin acea insotire pe care o dorim cu totii.

Jupane Damian, multumim pentru darurile aduse

iar signor Federico sa stie ca inca nu a venit vremea sa savarsesc acea lucrare pe care...

unii o socotesc si inteleapta si diplomaticeasca.

Inaltate stapane

noi nu uitam nici o clipa ca insotirea Mariei tale cu domnita Maria

urmasa imparatilor de la Bizant

ar aduce tarii nu stancile pustii de la Mangop, ci faima si prietenii noi peste hotare.

Toate se vor face la vremea lor, sfintite parinte.

Astept de la domnia ta si unele vesti de la Lehia.

Dupa cum bine stii, nu demult am cerut sprijinul impotriva sultanului Mahomed.

Maria ta, dupa cate am aflat, Cazimir crai nu se va grabi sa trimita sprijin de osti.

El crede ca primejdia lui Mahomed sultan vine numai asupra Moldovei.

Cum de nu inteleg domnii si craii ca daca Moldova, aceasta poarta a crestinatatii cade

indata va cadea si Lehia iar la urma, batuta din coasta va cadea si tara ungureasca!

Sunt prea multumit de slujba domniei tale, jupane Damian.

In slujitori ca feciorii comisului Manole, prietenul nostru

mai ales ne incredintam viata noastra si a Moldovei.

Slavite doamne, parintele nostru, comisul Manole, nu ne-a crescut pentru altceva.

Cat va fi in noi suflare, poti sa fii fara grija.

Unde ai fost?Jupan Ionita iti aduce de stire de la Maria sa Alexandrel.

Doresc sa stiu daca nu e suparat pe noi.

Nu e suparat, jupaneasa Tudosia.

Atunci sunt linistita.

Mama, lasa-l pe jupan Ionut sa rasufle, abia a descalecat.

Mai bine pune o gustare pe masa, vrednica de un drumet trudit.

Pe urma vine randul vestilor

Bine, fac toate astea cat ai bate din palme.

Dar va poftesc sa nu incepeti judecatile divanului fara mine.

Ionut, nu avem decat cateva clipe pana se va intoarce iar mama

si trebuie sa ii spui ca Alexandrel voda vrea sa stie cum o ducem cu sanatatea.

si ca nu intarzie vremea, Maria sa va veni.

Altceva am sa-i spun dupa ce vom fi numai noi doi.

Am asteptat intr-una, Ionut.

Ti-a fost dor de mine?

Spune.

Stai, Ionut.

N-avem vreme.

Daca ma striga mama, eu nu pot decat sa ma ascund sub bratul tau.

Atunci vorbeste!

S-a intamplat ceva?Ai nevoie de mine?

Am nevoie de tine, Ionut.

Stii, cateodata mama vorbeste in somn si uneori cand ii e frica ma cheama.

Si?

Da, dar intr-o noapte mama a strigat si a spus anumite lucruri.

Ionut, am ascultat fara sa vreau.

si m-a cuprins o spaima..

Era vorba de oameni straini care amenintau viata lui Alexandrel voda.

Inchipuiri si vise...Nu,nu. Nu, Ionut!

Asa am crezut si eu..

Bagandu-se de seama ca mama isi tinea strans taina

am cercetat cu siretenie despre niste trimisi de la neamurile noastre din Lehia

care vin din cand in cand aici s-aduca vesti

si-am inteles atunci, Ionute, ca cele spuse de mama in somn sunt adevarate.

Crezi, intr-adevar ca este primejdie pentru stapanul meu?

Cred, Ionut.

Mai ales ca intre acele neamuri ale noastre din Lehia sunt si fugari de la Aron voda

care dupa cum se stie, sunt dusmani ai domniei.

Ionut, ultima oara mi-a fost frica ca peste noapte o sa dormiti aici

mai ales ca mama fusese instiintata de venirea lui Alexandrel voda.

Cine din Suceava ar fi putut sa o instiinteze pe jupaneasa Tudosia de venirea noastra?

Stiu si eu?

Cateodata se opreste in drum spre Lehia si tine sfat cu maica-mea

un anume Iohan Rosu.

Nu inteleg ce legatura are Iohan Rosu cu neamurile jupanesei Tudosia din Lehia.

Asculta, Ionut.

De aici de la Ionaseni, un om calare poate duce stire dincolo.

si daca acolo sta intr-adevar o ceata de oameni la panda, asteptand asemenea prilej

apoi pana in zori pot sa vie si sa-l ia din asternut pe coconul domnesc.

Si ieri au poposit aici, venind din Lehia trei calareti

Mama spunea ca-s negutatori... Negutatori de ceara?

Asta nu mi-a spus.

Nu ma tem atat pentru stapanul tau cat pentru viata ta, Ionut.

Ionut, fura-ma, du-ma undeva de-aici, sa nu mai am spaima.

Nasta, cat timp sunt in slujba domniei nu te pot fura.

Ionut, atunci sa vii singur ori daca vine Alexandrel, sa nu-l lasi sa innopteze aici

ori mai bine ar fi sa nu mai veniti o vreme.

Nu pot. Daca-mi porunceste Alexandrel voda sa vin cu el aici, trebuie sa ma supun!

Ma tem de viata ta! Ionut, fara tine ma prapadesc in clipa.

Nasta..

Poate sunt spaime, naluciri, visuri!

Daca-i adevarat ce mi-ai spus, atunci e intr-adevar primejdie!

Cuprinde-ma iar si spune-mi daca pot fi la fel de fericita si saptamana viitoare!

Am sa vin. Acum trebuie sa ma duc!

Dupa ce trecem dealul, noi ne oprim aici.

Aici e gardul.

Aici e grajdul lui Catalan.

Calul se afla inchis intr-o despartitura.

Aici se poate patrunde.

Dar cum luam noi calul cand toti slujitorii roiesc in jurul lui?

Numai s-ajung la el sa ii pun jungherul la gatita.

Boier Mihu il doreste pe Catalan. I-ar fi spus un vrajitor ca norocul lui Stefan voda ar fi calul acesta..

Zice c-ar fi nazdravan.

Va poruncesc sa fiti intelepti!

Nu se afla cal nazdravan decat in poveste!

Am sa-i dau o palitura cu jungherul lui Catalan si acesta o sa cada!

Asta este!

Voi dati navala aici ca eu sa patrund la locul stiut.

Se poate? Socot ca se poate.

Ei, daca se poate, pana rasare luna noi trebuie sa fim departe.

Mai ia, dragu mamei si o placinta calda.

Lasa odata baietul in pace, Elisafta!

Ca de doua zile de cand s-o intors i s-o fi acrit de atatea placinte!

Lasa, sa se indestuleze aici, saracutul..

ca la Lyov n-are cine-i purta de grija.

Este nadejde ca feciorul nostru Daniel sa faca nunta dupa cum mi s-arata mie in vis in unele nopti!

Are sa fie si asta, poate la primavara viitoare, mutza.

Am gasit o fata de negutator litvan, de la noi, de la Lyov.

Inca nu ne-am inteles din zestre..

Vai de mine, dragu mamii..

Sa nu-mi aduci nora de prin strainatati, sa trebuiasca sa ma inteleg cu ea prin semne!

Mai mare rusinea!

Vino, baiete! Hai la treburile noastre!

Aici? Aici.

Haideti!

Ajuta-ne, Maica precista! Ajuta-ne!

Hai!

Da-te prins, Gogolea, ca nu te ucid!

Lazare!

Sariti, sariti, mai!

Ai stiut ca vin? Am stiut.

Asa mi-o fost soarta! Sa dau peste un hot mai mare ca mine!

Vad ca negutatorii de la Moldova au si alte treburi in tara leseasca!

Cum indraznesti, nemernicule?

Ai sa platesti cu capul!

Ba, preacinstite comise, ai sa ma lasi slobod sa ma duc la treaba mea.

Ba o sa te petrecem la gadele mariei sale!

Duceti-l la foc, sa il incalzim oleaca!

Eu nu ma tem nici de flacarile Gheenei.

Cand ti-oi spune un lucru pe care nu-l stiu numai eu, ai sa ma lasi slobod.

Scoateti-i navodul, sa-i vedem ochii!

Unde sunt negutatorii de ceara?

Nu stiu!Au plecat in drumul lor!

Jupan Ionut, da de ce esti asa de manios?

S-a-intors si Alexandrel voda?

De unde? Din drumurile sale.

Stii dumneata mai bine.

Si dumneata de unde stii unde-i Alexandrel voda?

Ce-i de mirare ca stiu drumurile coconului domnesc?

Am aflat de la domniile voastre. De la mine n-ai aflat nimic.

Atunci de la medelnicerul Crivat.

Ori de la domnia sa, ori de la domnia ta, nu-i totuna?

Si de drumurile astea au aflat si dusmanii lui Voda din Lehia!

N-am spus nici o vorba, ma jur pe sufletul meu!

Ma jur in fata lui Dumnezeu si-mi fac cruce!

Dumnezeu care ne-aude si ne vede, ca nu-i nimic din ceea ce poate crezi dumneata!

Stii ce cred eu? Sa marturisesti tot ce stii, femeie ticaloasa!

Botezatu! Stai!

Vai de mine, jupane Ionut, asta-i plata dumitale pentru prietenia care ti-am purtat?

Te-ai imbracat de drum?Jupane!

Sa marturisesti aici pe loc, ce treaba ai la Ionaseni

si ce sfat tii cu jupaneasa Tudosia!

Doamne Dumnezeule, dar ce ti-a venit domniei tale sa nascocesti o asemenea pozna?

Noi suntem credinciosi robi ai domniei!

Lasa tanguirile! Ia-l!

Nu, jupan Ionut! Spun tot!

Spun! Eu n-am nici o vina.

Fie-ti mila de mine. E in primejdie viata lui Alexandrel voda?Da.

Spune!

S-a pus la cale o capcana la Ionaseni.

In noaptea asta.

Atata stiu!

Jur pe Sfanta Fecioara!

Botezatule, leaga-i zdravan pe amandoi.

Daca nu ma-ntorc pana in zori, sa-i dai de veste postelnicului Soara.

Sa trimita oameni dupa mine la Ionaseni.

Stai! Cine-i?

Slujitorul Mariei sale, Ionut!

Spune, maria sa a ajuns cu bine?

A ajuns cu bine si acum hodineste.

Pregateste caii, plecam!

Ce fac cucoanele? Ce sa faca?

Nu stii cum sunt femeile?

De cum l-a vazut pe maria sa, jupanita s-a imbolnavit iar.

Am porunca de la voda sa-l duc pe cocon la Dantui.

Trezeste slujitorii! Sa puna seile pe cai, plecam!

Maria ta!

Scoala-te si iesi!

Slujitorii sunt gata!

Plecam!

Ce e, Jder? Ce s-a intamplat?

A aflat tata ceva? Maria ta, am sa-ti spun pe drum!

Imbraca-te, sa nu mai zabovim o clipa!

Slujitorii sunt gata, grabiti-va!

Ionita, ce s-a intamplat?

Nu te teme!

Am venit sa-l iau pe Alexandrel.

Nu mai pot, Ionut.

Mi-e frica!

Acum sunt cu adevarat bolnava!

Aseara abia am scapat de el!

Ce-o sa se intample cu mine, Ionut?

Asteapta, nu-ti fie teama!

Ai incredere in mine!

Sa n-aprindeti nici o faclie!

Ionut, ar trebui sa ne luam ramas bun de la gazde!

N-avem vreme, Maria ta, n-avem vreme!

Si-apoi cum sa se arate in fata mariei tale jupanesele, in camasi de noapte?

Se vede treaba ca jupan Damian care le stie toate cate se intampla in lumea asta

n-a aflat ca pe langa injunghierea lui Catalan

boier Mihu mi-a mai dat o insarcinare.

Care?

Sa-l luam zalog pe Alexandrel voda ca sa scoata boier Mihu averile de la Moldova poprite de Stefan Voda.

Asa ca in noaptea asta oamenii mei prind pe coconul lui Stefan voda la Ionaseni.

Dupa cate stiu, cu Alexandrel voda se afla si mezinul domniilor voastre.

asa ca am zalog bun de schimb.

Domnia ta ma slobozi pe mine

si eu ti-i dau pe dansii.

Te cauta calareti din urma.

Par a fi mai multi ca noi!

Maria ta, ne apasa o primejdie.

Dumneata Coman, treci inainte si cere ajutor la primul sat!

Iar noi sa cautam loc de aparare!

La deal, Maria ta.

Asculta, Ionut, cine poate indrazni sa se atinga de mine?

Se mai gasesc oameni fara rusine, maria ta!

Cum am aflat am venit repede sa te scap de la pierzanie.

Dumneaui, Crivat medelnicer si-ar putea aduce aminte de raiul nostru de la Targul Sucevei si de ispita sarpelui de-acolo..

Atunci inseamna ca nu-i porunca mariei sale, parintele meu!

E tot porunca, maria ta, pe care nu se putea s-o lepad de la mine!

Cum se poate una ca asta?

Jder! Ai sa dai seama de cele savarsite!

Mustra-ma, maria ta

dar sa nu-mi iei capul pentru ca vreau sa-l pun pentru viata Mariei tale!

Ascundeti caii!

Socot eu acum, prietene Ionut ca se dovedeste inca o data lumii care-i pricina nenorocirii barbatilor.

Jder!iti poruncesc/

Asculta, maria ta!

Poftim pe maria sa Alexandru voda sa dea prins!

Avem porunca sa nu i se pricinuiasca nici o stricaciune!

Daca nu se supune noi nu mai raspundem de viata Mariei sale!

De unde stiu eu ca cele ce spui nu-s inselaciune sau capcana?

Daca nu ma crezi, comise, strapunge-ma!

Lasa-l!

Jura-te! Ma jur ca spun adevarul!

Ma jur pe sufletul meu!

si pe judetul cel infricosat de la implinirea veacurilor.

Acum ma crezi?

Te cred.

Nu mai putem intarzia nici o clipa, ca daca n-ajungem la Ionaseni la vreme acei copii bezmetici se pot prapadi!

Iarta-ma daca ti-am gresit cu ceva.

Da-le porunca sa iasa inainte arcasii, mai incolo e o rapa. In spatele nostru nu se poate catara nimeni.

Stati!

Opreste-ti oamenii, Gogolea!

Atanasie, cheama oamenii din rapa!

Spune-le ca a venit Gogolea!

Sa lase armele jos!

A venit Gogolea!

Stati!E in primejdie viata lui Gogolea!

Inapoi! Inapoi!

Fugi, lasule?

Stai!Nu da, jupane!

Stai!

Stai!

Ionut! Badita!

Badita Simioane!

Ai fost cu dreptate, Gogolea.

Pune-ti oamenii la hotar! Ca sa te las slobod!

Maria Ta, a venit badita Simion!

Atanasie, ia-ti oamenii si porniti spre hotar!

Va ajung din urma!

Comise Simion, sa stii ca ai in mine un prieten.

si iertare pentru graba cu care trebuie sa ma indepartez de la luminata fata a Mariei sale Alexandrel voda.

Tatarii!

Navalesc tatarii!

Iar alergatorii primejdiei sa se repeada la satele de la hotar sa dea vestire ca vitele, pruncii si muierile sa se duca la adapost sub codru!

Barbatii sa nu cuteze a umbla in alta parte decat in tabara stiuta

si care le-a fost poruncita de dregatori si de capitanii razesilor.

Altfel sa nu faceti, jupane Bodea. Am inteles, Maria ta!

iar domnia ta, capitane Harman sa pui randuiala la tunuri si pulbere.

Ne-au sosit 40 de care, le-a adus Damian Jder de la Lvov. Stiu.

Vin tatarii!

Vin tatarii!

Tatarii au intrat in sat! Spre padure, oameni buni! Haideti!

Intrati in padure.

Haideti!

Hai mai repede!

Ascundeti-va!

De ce mi l-ati ucis?

Pe aici cu totii!

Nu te duce, Tudorutu, nu te duce!

Ostile sunt ascunse privirii.

Asteptam poruncile Mariei Tale.

Steagurile (soldati) de razesti ale lui Bode sa-i impinga incoace din spate.

In valea asta o sa-i prindem ca intr-un foc.

Calarimea lui Radu Gangur ii va lovi din fata. Am inteles.

Pedestrimea o sa-i izbeasca in laturi.

Iar gloata le va taia calea.

Pustile capitanului Harman le vom aseza acolo.

Asa vom face, Maria ta.

Pulbere aveti destula? Da.

Ma bucur, comise Manole ca te vad alaturi de noi

impreuna cu feciorii domniei tale care ma slujesc cu credinta.

Dar mezinul tau, cinstite comise e inca un copil fara minte...

A fost primejdie pentru viata lui Alexandrel voda!

Sa mi se infatiseze vinovatii.

Asta-i rasplata staruintelor si dragostei mele?

Maria ta...Iarta-ma.

Trebuie sa te iertam, Alexandre, pentru ca esti copilul nostru.

Vrednicule slujitor, pentru fapta lui ascunsa si prefacuta se cuvine sa luam acestui fecioras capul!

dar i-l lasam pentru vrednicia tatalui si a fratilor sai.

Insa va poftesc comise sa-l tineti o vreme la ispasire, asa cum si noi vom face cu fiul nostru.

Spune Ionut Jder, care sunt acele fiinte care au ademenit pe Alexandrel voda?

Maria ta..

Jupaneasa Tudosia de la Ionaseni si copila ei, Nasta.

Cand ne intoarcem sa ni se infatiseze neghina cu jupanita ei.

Peste poate, maria ta!

Olacarii nostri au dau vestire ca tatarii au ars Ionasenii, iar pe jupaneasa si copila ei le-au dus roabe.

Osanda noastra le va ajunge pretutindeni!

Duceti-va!

Maria ta, tatarii se apropie de gura Baii.

Vornicul Bodea ii mana din urma.

Sunt multi, maria ta..

Mi se pare mie, Ionut, ca esti intr-o slujba grea.

E cu ochi negri sau caprui?

Trebuie sa oftez si eu. Slujba, suferinta asta e ca varsatul negru de care nu scapa nimeni.

Daca iesim bine din invalmasag sa te marturisesti parintelui Nicodim,

Ori mamei.

Mai bine ma marturisesc dumitale.

Tatarii se apropie de gura Baii.

A sosit ceasul.

Au batut asupra mea valuri si nu m-am clatinat.

Au detunat trasnete si am ramas ca de stanca.

Calul.

Foc!

Jaratecul care l-ati starpit aici sa va fie pace si hodina! Urmasii vostri sa aiba tihna vantului si a ploii!

Sa n-aveti ce manca!

Plateste-le, Doamne, dupa faptele lor!

Focul sa va arda si apa sa va-nece!

In genunchi!

Sa nu v-ajunga acasa decat numele!

Praful si scrumul sa se aleaga din voi! Ridicati-i!

Sa fiti hrana viermilor neadormiti ai pamantului!

Ceasul mancarii sa-l aflati cu biciul!

Sa va-ntoarceti cersetori la vadurile apelor pe unde ati trecut!

Sa nu se-atinga nimeni de ei!

A sosit o solie tatareasca, Maria ta!

Unde ti-e stapana?

Vai, jupane Ionita. Vai de zilele noastre!

Pe jupanita Nasta au luat-o tatarii si au dus-o, departe, la targul cel mare de la Oceakov!

Oceakov?

Stai, Ionut! Unde vrei sa te duci? Ma duc sa o caut, badita Simioane!

Nebunule!

Unde sa te duci, de ce s-o cauti?

Nu stii ca aici in Moldova o asteapta pe jupanita Nasta osanda lui Voda?

Osanda Nastei si osanda mea!

Asculta, Ionut.Astazi, cand l-ai prins pe fiul lui Mamac han am socotit ca ti-ai ispavit ucenicia si ai intrat in randul barbatilor!

Si eu ce sa fac acuma, badita Simioane?

Ce sa fac? Comise Simioane, porunca de la vornicul Bode!

Solie de la stapanul lumii, slavitul Mamac han, imparatul imparatilor

Solia doreste sa le dau prinsii si pe fratele stapanului lor?

Da.Si mai doreste sa le dau si pe feciorul stapanului lor. Da.

Si nu vreti ca ei sa fie judecati pentru rautatile pe care le-au savarsit pe pamantul tarii noastre...

Acesta e un drept al lor de razboi de la Gingis han si Batu han.

Aveti deci dreptul sa-mi taiati si sa-mi jefuiti norodul

sa batjocoriti femeile si sa furati copiii? Avem!

Sa va supuneti stapanilor lumii!

Cu toate acestea, muierile carora le-ati ucis sotii si le-ati furat pruncii

au ridicat glas mare si blestem grozav daca nu va judec ca pe niste raufacatori ce sunteti!

Pe fiul hanului il jerfesc pentru pruncii Moldovei!

Tie iti las viata.

Esti fratele marelui han

Poate candva ai sa-i iei tronul.

Poate si zilele!

Sa tii minte tu si neamurile tale, ca-n vecii vecilor, cine vine la noi cu jaf si trufie

asa va fi primit!

Iata raspunsul pentru Imparatul Imparatilor!

Sa se implineasca osanda!

Apropiati-va, prieteni!

Daca aveti o dorinta, marturisiti-o, caci astazi e ziua voastra, vitejilor.

Maria ta, ingaduie-ne sa plecam dupa mezinul nostru

Ionut e fugar si socotim ca e in mare primejdie, Maria ta

Un copil care alearga dupa naluca lui.

Maria ta...Ne pare rau ca a intrat in astfel de primejdie un ostean tanar al nostru intru care noi aveam nadejde pentru mai tarziu.

Dati carte domneasca comisului Manole si feciorilor sai ca sa se poata infatisa oriunde la dregatorii nostri.

Dupa ce-l prindeti pe acel fecioras bezmetic, aduceti-mi-l ca sa il cert si eu si sa il iert.

Traiasca Maria sa, Stefan voda!

Osteni, si frati intru dreptate si credinta!

Biruinta de astazi ne-a fost data ca sa ne putem bucura si mai departe de rodul muncii noastre!

Neamul nostru romanesc pastoreste slobod si seamana de veacuri aceasta glie

fara sa asupreasca alte semintii!

Sa se stie ca celor care vor cuteza sa ne calce tara, aici le vom sapa mormantul!

Dupa grindina si pojarul care ne-a lovit

sa ne stergem lacrimile si sa ridicam iarasi in soare holdele si asezarile noastre!

Apoi, datori suntem sa veghem

caci s-a apropia ceasul incercarii celei mari

cand va trebui sa doboram fiara ismaeliteana care ne ameninta cu robie

In voi mi-e nadejdea si puterea caci voi sunteti temelia acestui pamant!

Au trecut cinci ani..

Ionut nu-si mai gasise dragostea.

Nasta se prapadise ca atatea alte jupanite in acele vremuri de navaliri si bejenii.

Fratii Jderi se bucurau tot mai mult de increderea si mila Mariei sale.

Ionut pasise in randul slujitorilor lui Voda iertat de acea nebunie a tineretii.

Tara se bucura de toate ale sale.

Dar iata, o cumplita primejdie ameninta din nou Moldova.

Solia sultanului Mahomed:

Eu, Mahomed al II lea

fiu al lui Murad

trimis al lui Allah pe pamant

domn al domnilor lumii

stapan al tigvelor omenesti

riga al rigilor

Imparat de apus si de rasarit

cel ce binevoieste a da tihna sau razboi lumii.

catre Stefan, beiul de la Moldova.

De data aceasta sa-mi aduci tu insuti tributul din ultimii doi ani

asa dupa cum il aduce domnul Valahiei.

ca sa putem avea incredere in prietenia ta.

Poruncesc sa-mi deschizi deindata portile cetatilor tale de la mare

Chilia si Cetatea Alba

Te povatuim totodata sa te desfaci de sfaturile vecinilor tai

ale Papei de la Roma si ale Venetienilor

si iti va fi tie bine pe pam�nt.

Altfel sa nu faci

caci mila noastra e adiere de primavara

Dar supararea, volbura a furtunii!

Priveste cu bagare de seama si ia aminte.

Numarul achingiilor, spahiilor si ienicerilor preaputernicului meu stapan

e cu mult mai mare decat al grauntelor de mei.

Vai celui ce nu stie a citi adevarul!

Cunoastem puterea Imparatiei otomane.

Stim ca o tara mica poate poate parea o prada usoara pentru ostile preamaritului sultan.

Noi insa il rugam pe Maria sa sa ne lase sa traim in tihna aici, in acest colt de lume

unde neamul nostru romanesc a prins radacini adanci ca si codrii de stejar!

Nu suntem datori nimanui si n-am prigonit niciodata pe nimeni!

Vrem sa traim �n buna intelegere cu vecinii care ni i-a dat Dumnezeu

cat si cu celelalte tari mai indepartate.

Bucurosi am fi ca solii si negutatorii nostri sa ajunga si la Inalta poarta

asa cum umbla astazi pe la curtile principilor crestini.

Mie nu-mi plac razboaiele!

Am luptat insa ori de cate ori neatarnarea si hotarele tarii mele au fost amenintate

si daca va fi nevoie

vom sti sa ne aparam si �mpotriva ostilor care au cucerit Constantinopolul!

Iata raspunsul nostru catre preamaritul Mahomed sultan..

Iar acesta este darul nostru catre preamaritul sultan Mahomed, in schimbul saculetului cu boabe de mei.

Sa nu uiti sa-i mai spui maritului sultan:

ca asa precum cocosul a inghitit cu lacomie boabele de mei,

tot asa tara Moldovei va inghiti in clipa achingiii, spahiii si ienicerii trimisi de acel care

"binevoieste a da tihna sau razboi lumii".

Intreb sfatul daca incuviinteaza ridicarea tarii ca sa ne impotrivim puterii lui Mahomed sultan.

Sultanul ne-a cerut plata tributului

si a avut �ndrazneala sa ne porunceasca sa-i inchinam cetatile noastre de la mare.

Daca nu ne vom supune, ostile otomane vor fi �n cur�nd la hotarele Moldovei.

Inaltate stapane.

Suntem alaturi de Maria Ta, cu sufletul si cu bratele noastre.

Cetele boieresti si steagurile de viteji si de razesi sunt gata de lupta, Maria ta!

Eu vreau sa ridicam intreaga tara, unchiule Vlaicu!

Sa lupte alaturi de noi si taranii de pe mosiile domnesti si boieresti si targovetii!

Maria ta, �n fata unei ostiri care a cucerit Imparatia Bizantului

nu poate sta decat o alta oaste, bine intocmita de lefegii!

Eu imi pun nadejdea in popor!

Tara e mai tare dec�t ostile naimite (platite). Acestea se imprastie ca si pulberile.

Tara e statornica stiind ca isi apara ale sale.

Si sa n-ai domnia ta nici o grija, jupane Hudici

Vom face din cei pe care �nca nu i- am chemat �n slujba tarii osteni adevarati!

Sa nu gresim, Maria ta, dand prostimii o putere care s-ar putea �ntoarce �ntr-o zi �mpotriva noastra.

Sa nu le dam prilejul s-o faca!

Mai sunt destui printre noi care uita ca cei multi care robotesc sunt sarea pam�ntului.

Candva la un ospat am spus razand o prorocire:

cum ca va veni vremea cand va sa schimbe domnul Dumnezeu oaspetii Raiului

si vor fi acolo numai boieri,

iar saracimea se va bucura aici pe pam�nt de bunurile vietii.

Tara crede in Maria ta si te iubeste!

Sa n-ai nici o grija, stapane!

Maria ta, eu zic sa nu ridicam �nca gloatele de pe mosiile noastre

Oamenii sunt acum la munca c�mpului

P�na �n primavara nu avem a ne teme.

Dupa luptele grele pe care le-a avut in Asia Uzun Hassan,

sultanului ii e greu sa trimita oaste puternica impotriva noastra.

iar Soliman Pasa, guvernatorul Rumeliei, lupta acum cu ienicerii si spahiii sai tocmai �n Albania, la cetatea Shkodra.

Dar achingiii lui Ali Beg sunt in coasta noastra, logofete Toma!

Asa este!

Iubitii mei sfetnici si slujitori cu credinta!

Putem lasa Moldova, fara aparare, fie chiar pentru o clipa

acum cand potrivnicul nostru este cuceritorul Constantinopolului?

Asta nu se poate, Maria Ta!

Asta nu se poate, Maria Ta!

Du-ne la lupta, Maria ta!

Ne dam si viata pentru tara, maria ta!

Atunci poruncesc:

Sa se ridice intreaga tara!

Si hotarasc ca toti taranii, de pe mosiile domnesti si boieresti

sa primeasca arc, sulita si sabie

Iar cand vor veni la chemarea noastra sa nu lipseasca nimanui acele arme

caci vor raspunde cu capul!

Varul nostru, parcalabul Duma si vornicul Bode

vor alcatui din gloatele de tarani oastea cea mare a tarii!