Original subtitles

UN PROPRIETAR DE COŞMAR

Traducerea şi adaptarea: Retail

Subrip: SPteam

- Bună ! Cum merge ? - Sunt stresată.

Trebuie să văd un alt apartament mai târziu.

Nu e mobilat, dar acum aş dormi şi pe jos.

În câteva zile, se întoarce colega ta de apartament.

Da, îmi pare rău.

Credeam că o conving să se mute,

la cât sex sălbatic am făcut.

Aş vrea să te muţi cu mine.

Ţi-a fost greu să stai două săptămâni pe canapea.

Mă bucur că mi-ai fost alături când m-am despărţit de Tim.

Dnă Alves !

Mulţumesc că ai venit la timp.

Are o spălătorie completă, cu maşină de spălat şi cu uscător.

E grozav ! Îl iau.

Bine. Trebuie să completezi nişte documente...

Şi să semnezi aici.

Iniţialele, aici şi aici.

- Ai adus cele două cecuri ? - Da.

- Garanţia şi chiria pe prima lună. - Le am pe ambele... aici.

Mulţumesc.

Lydia...

Tim, ce cauţi aici ?

- Te rog, nu face asta ! - Încetează !

Te iubesc. Locul tău nu e aici, e acasă, cu mine.

Îmi pare rău. Asta nu va fi o problemă.

Şi mie îmi pare rău.

Ţi-am spus că e o clădire liniştită şi că n-am nevoie de dureri de cap.

- Dar am semnat contractul. - Eu, nu.

Mă bazam pe apartamentul ăsta. N-am unde să mă duc.

Îmi pare rău.

Lydia !

Lydia !

Lasă-mă în pace, Tim ! Ţi-am spus, s-a terminat.

Lydia, haide !

Lydia...

O să mă port mai frumos. Jur !

- Mă las de băut. - Tim, am mai auzit asta.

Aveam nevoie de apartament.

Dacă te mai apropii de mine, sun la poliţie.

Lydia, ce...

Haide !

Doamne !

Apartamentul nu e disponibil.

Minunat...

Poftim ! E curată.

- Te asigur. - Mersi.

- Mulţumesc. - Da...

Vrei să aştepţi înăuntru să treacă ploaia ?

Sigur. Mersi !

Unde stai acum ?

Nicăieri.

Am stat la o prietenă, apoi...

Am nevoie de o locuinţă.

Ţi-aş putea închiria temporar un apartament.

Ultima chiriaşă a lăsat toată mobila. N-am apucat să-l eliberez.

- E cam dezordine, dar... - Orice.

Sincer, aş accepta şi o debara.

Hai să-l vezi întâi, să-ţi faci o părere.

- Da. - Bine ?

Câţi chiriaşi aveţi ?

Avem câţiva. Unii stau aici de peste 20 de ani.

- Serios ? - Da. Nu lua în seamă renovările.

- Bună, Helen ! - Cred că am pierdut cheia.

Draga mea, nu e ăsta apartamentul tău.

Apartamentul tău e după colţ. Îţi aminteşti ?

Bineînţeles.

E în ordine. Hai, te ajut eu...

Gata ! Poţi să intri. Bine ? Hai !

Mersi, Drew. Apreciez.

- Cum îţi merge până acum ? - Oarecum...

Scuze pentru asta. Helen stă aici de mulţi ani.

Începe să... Aşa că n-o scap din ochi.

Apartamentul e superb.

E o problemă.

- Ce-i asta ? - Sparg gresia.

Se aude din apartamentul meu. E deasupra.

Când termin cu pardoseala, demolez pereţii

şi refac complet apartamentul.

Îmi pare rău, renovările vor dura cam trei luni.

Pentru moment, apartamentul ăsta stă gol.

Dar, dacă tu crezi că suporţi...

Pot. Sigur pot să suport zgomotul.

Du-te şi aruncă o privire.

Bună, Kaylee ! Mă duc să vorbesc cu Brad.

Bună ! Ai primit mesajul meu despre tema lucrării ?

Da, Lydia. Dar voiam să discut personal cu tine.

Bine.

Trebuie să mai lucrezi.

- Serios ? - Abordarea e prea generală.

Nu vei putea trata tema decât pe larg.

Trebuie să alegi o temă mai concretă.

Putem discuta mai târziu, dacă ai nevoie.

Bine. Mulţumesc. Apreciez.

Ce voia Brad ?

Nu-i place tema eseului meu.

Mai important, ce s-a întâmplat cu apartamentul ?

Mă mut azi.

Îţi vine să crezi, Pumpkin ?

Ce-i asta ?

Drew !

Bună !

Tocmai veneam să te chem.

- E o... - Curge frigiderul, nu ?

Da. De unde ai ştiut ?

Scuze, voiam s-o rezolv înainte să te muţi. Pot să mă uit ?

- Da, mersi. - Super !

Bună !

Să vedem ce se întâmplă...

Da, e apă.

Se mai înfundă filtrul.

Trebuie doar să-l curăţ.

Tu faci toate treburile singur aici ?

Da. Sunt multe de făcut. O să mai angajăm pe cineva, dar...

Bine... În general, sunt doar eu.

Dacă vrei să fie bine făcut.

Gata !

Am crescut în clădirea asta. Am stat cu mama în apartamentul de deasupra.

Nu stătea prea mult acasă. Proprietarul m-a învăţat tot ce ştia,

iar acum sunt managerul clădirii.

- E o clădire frumoasă. - Va deveni frumoasă.

S-o fi văzut înainte să încep...

Era destul de dărăpănată.

Dar... are o structură bună.

Am început cu apartamentul ăsta. Am trecut la al lui Helen.

Acum renovez spaţiile comune. Şi voi termina apartamentul meu.

O să fie grozav în final.

Totul e bine ? Te-ai mutat ?

Da. Nu am prea multe lucruri, după cum vezi.

Mulţumesc că mi-ai împrumutat mobila.

Da. Era a unei foste chiriaşe.

S-a mutat. S-a măritat cu un tip bogat şi a lăsat totul aici.

Trebuie să fi fost un tip grozav, dacă a renunţat la tot.

Oamenii fac lucruri nebuneşti pentru iubire şi pentru bani.

Apropo, voiam să-ţi arăt asta.

TOATE LUMINILE LUMINI DIN HOL

Ce s-a întâmplat ?

Suntem încuiaţi ?

Te simţi bine ?

Lydia, s-a întâmplat ceva ?

Scuze, voiam doar să-ţi arăt aplicaţia asta.

Controlează totul, luminile,

încuietorile de la ferestre şi de la uşi... Vezi ?

Descarcă aplicaţia.

Parola este...

Centrul de control smarthome...

Da.

Trebuie s-o descarci pe telefon.

Mulţumesc. Mersi !

Sigur te simţi bine ?

- Sunt bine. - Bine.

- Sunt bine. Mulţumesc. - În regulă.

Dacă mai ai nevoie de ceva, să-mi spui, da ?

Da.

Sigur o să-ţi fur oglinda asta.

Vino când vrei.

Ştii că o să vin.

Mi-aş dori ca ai mei să trăiască, să vadă asta.

Primul meu apartament... singură.

Ştiu.

Ar fi foarte mândri de tine.

Da.

Cine e ?

Bună, Drew ! Intră !

Bună ! Sunt Kaylee, prietena cea mai bună a Lydiei.

Bună ! Drew.

Drew, am auzit că ai un picamăr foarte puternic.

Kaylee...

- Eu... - Iart-o, e beată.

Nu sunt. Nu încă.

- Vin ? - Nu, mersi.

Lydia, mi-am dat seama că nu ţi-am dat cheia de la cutia poştală.

Mersi !

Da... Bine. Vă las.

O seară plăcută !

- Mersi. - Mulţumesc.

Lydia...

Cum ai putut să nu-mi spui cât de drăguţ este ?

Vorbesc serios. Trebuie să te cuplezi cu el.

- E managerul apartamentului. - Şi ?

Nu vreau să stric totul.

Mai ales, după ce s-a întâmplat cu Tim.

Trebuie să fiu precaută.

Te rog, nu-ţi mai face reproşuri pentru Tim.

N-aveai de unde să ştii că va deveni un beţiv mincinos şi infidel.

Bine. Mai e ceva.

- Vai ! - Da.

- Fă-mi pe plac. - Nu începe cu eticheta mesajelor.

Drew mi-a trimis mesajul ăsta mai devreme şi e plin de greşeli.

"Uite linkul pentru apartamentul inteligent."

"Spune-mi dacă ai nevoie de ajutor."

Lydia, se cheamă abrevieri, da ?

E un mesaj. Omite vocalele, tastează repede.

Nu. Adică da, sunt obsedată de gramatică,

mă specializez în engleză.

Da. Şi eşti nebună, da ?

Tim nu scria mesajele perfect ?

Tim e în trecut, iar de acum totul va fi minunat

şi te vei mărita cu Drew.

Termină !

Simt, în sfârşit, că lucrurile merg mai bine.

Pentru noi începuturi !

E cineva ?

Poftim, pisicuţă cuminte ! Îţi place să-mi muşti degetul ?

Hemingway...

Nictofobie.

Drew !

Lydia e acasă ?

- Am o jucărioară pentru Pumpkin. - Da, e acasă.

Am fost să repar ceva.

Dar a spus că vrea să aţipească.

Nu vrea să fie deranjată.

Pot să i-o duc eu, dacă vrei.

- Bine. - Bine. O să am grijă s-o primească.

- Mersi ! - Pa !

Mincinosule !

Calmează-te !

Nu e nimic.

E cineva ?

E cineva acolo ?

Lydia, eu sunt.

Reparam lumina.

N-am vrut să te sperii.

N-am ştiut că eşti acasă.

Am sunat la uşă, am bătut, dar n-ai răspuns.

N-am auzit când ai bătut.

Îmi pare rău.

N-am vrut să găseşti apartamentul în beznă.

E aşa de întuneric...

Nu-ţi fac nimic rău.

E în ordine.

Cred că am făcut infarct din cauza ta.

Şi eu.

Bine. Plec, ca să te las să dormi.

Nu cred că o să mai dorm vreodată.

Da...

O să beau un pahar de vin.

Bine.

Vrei un pahar ?

Da, mi-ar prinde bine.

Bună, amice !

Pumpkin...

Niciodată nu e aşa de prietenos cu străinii.

Cred că sunt prietenul pisicilor.

Se spune că tovarăşul perfect al omului are patru picioare.

Nu-mi spune că eşti fanul lui Colette.

Dacă lucrez cu mâinile, nu pot să citesc literatură ?

Nu, vreau să spun că majoritatea bărbaţilor pe care îi ştiu

nu citesc prea mult.

Citesc doar pentru şcoală. Cu siguranţă, nu Colette.

- Te referi la fostul tău iubit. - Tim.

Da.

Tim nu citea de plăcere.

În barurile pe care le frecventa era prea întuneric.

Păi... păcat.

E plăcut să ai lucruri în comun cu partenerul de viaţă.

Să faci lucruri împreună cu el.

Bine. O să-ţi spun un secret,

dar promite-mi că nu râzi şi nu spui nimănui.

- Promiţi ? - Promit.

Visul meu e să merg la Veneţia

şi să savurez un cocktail Bellini la Harry's Bar.

- Harry's Bar. - Îl ştii ?

Ce vrei să spui ? E visul meu.

- Serios ? - Da.

Pentru savurat cocktailuri Bellini în Italia, într-o bună zi.

Spune !

- Pentru Bellini, în Italia, într-o zi. - Într-o zi.

Nu !

- E vina mea, nu ? - Ce ?

- E un fleac. Serios. - Te-am rănit cu pila.

Ai o ţintă bună.

Lasă-mă să te pansez. Am ceva.

- Nu e nevoie. - Ba da. Stai liniştit.

Bine.

Bine. O să te usture puţin.

Bine.

- Te-a durut ? - Nu. Glumeam. Scuze.

- Termină ! - Trebuia s-o fac.

Bine.

Următorul pas...

Gata ! E mai bine.

Mulţumesc.

Vrei să rămâi la cină ?

Măcar atât pot face, după ce...

... te-am rănit mortal.

- N-am mare lucru. - Mi-ar plăcea.

Numai dacă mă laşi să gătesc.

- Găteşti ? - Da. Mă ajută să mă relaxez.

În plus, am o grămadă de ingrediente din care pot găti.

- Eşti sigur ? - Insist.

Bine...

- Îmi pun nişte pantaloni pe mine. - Bine.

- Ne vedem sus. - Da.

Am fost un copil-problemă.

- Aşa se pare. - Da.

- Eu n-am fost. - Nu ?

Da... Pari genul de fată cuminte.

- Ceva de genul ăsta. - Da.

Ţi-a plăcut mâncarea ?

- A fost foarte bună. - Da ?

- Chiar bună. - Secretul e busuiocul proaspăt.

Va trebui să-ţi întorc favoarea cândva.

Deşi mâncarea gătită de mine nu se compară.

- S-a făcut ! - Deloc.

Dar...

Nu vreau să te simţi obligată.

Ştiu că stăm la zece metri unul de celălalt

şi nu vreau să te simţi ciudat.

Nu mă simt ciudat.

Se face târziu.

- Te ajut cu astea. - Mersi.

- Vrei paharul cu vin ? - Da, mersi.

Scuze... Cred că am interpretat greşit.

Nu. Doar că...

Am nevoie s-o iau încet.

Da, înţeleg.

Bine. Fiindcă a fost o seară cu adevărat minunată.

Da, m-am simţit foarte bine.

Ne mai vedem.

- Poate. - Poate ?

- Bine. Mulţumesc. - N-ai pentru ce.

- Noapte bună ! - Noapte bună !

E cineva ?

E cineva ?

E cineva ? Mă aude cineva ?

Lydia ! Lydia, ce s-a întâmplat ?

Te simţi bine ?

Vino !

Stai jos !

Respiră ! Lasă-ţi capul între genunchi şi respiră.

Ţi-am zis să nu foloseşti liftul ăla.

Foloseşte liftul de marfă de-acum. Respiră !

Sunt bine.

Ce s-a întâmplat ?

Am... S-a oprit liftul, apoi, s-au stins luminile...

Nu ştiu ce mă făceam dacă nu veneai tu.

Am o formă destul de gravă de nictofobie.

- Care e... - Teamă de întuneric.

Da.

Când aveam 16 ani, părinţii mei au murit într-un accident auto.

Îmi pare rău.

M-am dus să stau cu vecinii mei.

Ei aveau doi băieţi de vârsta mea.

Aveam o brăţară cu talismane de la mama.

Odată, mă jucam cu băieţii.

Mi-au luat brăţara şi au aruncat-o în pivniţă.

Nu cred că ştiau ce înseamnă pentru mine.

Am coborât în pivniţă, încercând s-o găsesc.

Era beznă acolo, complet întuneric.

Şi...

Nu mă puteam gândi decât la părinţii mei.

M-am blocat. Nu puteam să respir. Nu puteam să mă mişc deloc.

De atunci, am o teamă foarte puternică.

Ştiu că sună stupid, dar...

Voi repara liftul, ca să nu se mai întâmple. Bine ?

Mulţumesc.

Ţi-ai găsit brăţara ?

Nu.

Hei...

Am vrut să te întreb...

Am bilete la "Sun".

- E o piesă pe baza... - Pe baza romanului "Fiesta".

Vrei să vii cu mine mâine ?

Da, da... Mi-ar plăcea.

Mersi !

Mă tot înclinam spre stânga, fiindcă se mişca.

Era foarte înalt.

- Mulţumesc mult pentru invitaţie. - Cu plăcere.

- M-am simţit foarte bine. - Da...

Mi-a plăcut s-o văd cu cineva care apreciază Hemingway.

Dacă aveam cocktailuri Bellini, seara era perfectă.

Da...

Nu cred că e vreun local care serveşte la ora asta.

Eşti sigură ?

- Ai grijă cum calci. - Bine.

Bun venit în Italia, în stilul "Doamna şi vagabondul".

- Vino ! - E superb !

- Mulţumesc. - Da.

Urmează partea cea mai bună.

Pentru cocktailuri Bellini în Italia !

- Pentru cocktailuri Bellini în Italia ! - Noroc !

Bine. Fii sinceră...

E siropos ? Am vrut să fie romantic. Şi e o diferenţă subtilă.

- A fost romantic. - Bine.

A fost foarte romantic, mulţumesc.

Mai e ceva.

- Drew... - Nu e mare lucru.

E victoriană, ca aceea pe care ţi-a dat-o mama ta.

E superbă.

Uite... Să ţi-o prind...

Ţi-am luat şi un talisman deosebit.

Să-l punem.

Dacă apeşi pe aceste două butoane deodată...

Nu vei mai fi singură pe întuneric.

E cel mai drăguţ lucru pe care l-a făcut cineva pentru mine.

Vrei să coborâm ?

Da.

Nu, stai !

Da...

Aşa e, vrei s-o iei încet.

Da.

Bine.

- Îmi pare rău. - Nu trebuie să-ţi pară rău.

Merită să te aştept.

M-am simţit foarte bine în seara asta.

Şi eu.

Ne vedem în curând.

Îmi place.

Te iubesc.

Bună, Lydia ! Sunt Drew. Ţi-am trimis un mesaj.

Pregătesc cina. Mi-ar plăcea să vii. Dă-mi de ştire.

"Îmi pare rău, am de lucru."

O zi bună !

Bună ! Mulţumesc.

- Trebuie returnată în două săptămâni. - Mersi !

- Bună ! Cred că m-am rătăcit. - Drew...

Da, ştiu exact ce carte cauţi.

E la etajul al doilea. Urmează-mă !

Unde mergi ?

Ce de cărţi sunt peste tot !

E foarte...

- Pe aici... - Stai !

Aici.

Nu aşa de tare !

Ne sărutăm aici ?

Nu, Drew. Aş putea fi concediată.

Bine. Şi ?

- Drew ! - Ce e ?

Şefa mea e foarte strictă.

De unde ai ştiut unde lucrez ?

Te-am urmărit, Lydia.

- Poftim ? - Pe Facebook. Cum altfel ?

Am vrut să-ţi fac o surpriză. Nu poţi să vii la cină diseară,

aşa că... ţi-am făcut asta.

Eşti drăguţ, dar n-avem voie cu mâncare în bibliotecă.

Da, oricum mâncarea asta e proastă.

Lydia, s-a făcut coadă.

Trebuie să plec.

- Pa ! - Mulţumesc.

- Bine. - Da.

Mersi !

- Nu întreba. - Tot nu i-a plăcut ?

Nu. Nu e de acord cu nicio temă.

Nu ştiu ce să fac. Nu pot să pic cursul ăsta.

Bine. Uite ce facem... Ne luăm cafea

şi stăm acolo până găsim o temă care o să-l impresioneze.

Îi scriu lui Drew că nu pot să merg la film.

Te revanşezi tu faţă de el.

Eşti prietena mea cea mai bună, trebuie să rămâi colega mea.

De la cine mai copiez ?

"Învăţ cu Kaylee."

O cafea triplă pentru tine, niciuna, pentru mine,

pentru că nu mai beau cafea în seara asta.

Nu te uita acum !

Bună ! Pot să vorbesc puţin cu tine ?

Eu voiam să plec.

Ne vedem mâine.

Voiam să-ţi explic ceva.

Ai putea deveni asistenta profesorului Moodley.

Da ?

Da. De asta e importantă această lucrare.

N-am ştiut.

Uite...

Trebuie să ieşi în evidenţă, să găseşti o temă specială pentru tine.

Aşa voi face. Mulţumesc, Brad.

Da.

- Eu o să plec. - Vrei să mai rămâi puţin ?

Îţi datorez mii de mulţumiri

că mi-ai citit, mi-ai recitit şi mi-ai răscitit lucrarea.

- Aşadar, mulţumesc. - Cu plăcere. Te descurci bine.

- Succes ! - Mersi !

- Ne vedem mâine. - Bine.

- Drew, ce cauţi aici ? - Credeam că înveţi cu Kaylee.

Lydia, te-am văzut cu tipul ăla !

- M-ai urmărit ? - Nu. Voiam să-mi iau o cafea.

Şi te-am văzut flirtând. Nu-şi mai dezlipea mâinile de pe tine.

Drew, e îndrumătorul meu.

A fost o discuţie absolut nevinovată.

Nu că ar fi treaba ta.

Poftim ?!

Bine.

Cred că totul merge mult prea repede.

Am nevoie să mă concentrez pe serviciu şi pe şcoală.

Ar trebui să fim doar prieteni.

Bine ?

Da.

Alo !

Poftim ?

Nu, nu se poate.

Doamne !

Mi s-a oprit ceasul.

Ajung în zece minute.

Helen, ştii dacă a venit curierul rapid azi ?

- E foarte important. - Cred că da.

Helen, ţi-a căzut curentul azi-noapte ?

Dră Shaw...

Îmi pare rău, nu mi-a sunat ceasul.

Eşti o bibliotecară bună. N-aş vrea să te pierd,

dar trebuie să înveţi să fii punctuală.

Ştiu. A fost o greşeală nevinovată.

Nu se va mai întâmpla. Promit !

Îţi mai dau o şansă, dar atât.

Nu mă face să regret !

Mulţumesc.

Pot să las ăsta la poştă întâi ?

Dră Shaw, ai întârziat deja. Treci la treabă !

Drew !

Bună !

N-am venit aici ca să te sâcâi.

Am luat nişte cărţi acum câteva seri

şi trebuia să le returnez.

N-am ştiut că lucrezi azi.

Îmi pare sincer rău că am fost nesimţit.

Nu mi-am dat seama că pot fi aşa de gelos.

Nu-i nimic. Totul e-n regulă.

- Este ? - Da.

Bine.

Oricum trebuie să plec.

Helen m-a rugat să-i trimit chiria proprietarului.

Insistă s-o trimit cu confirmare de primire.

Stai ! Te duci la poştă ?

Da.

Ai putea să-mi trimiţi şi mie ceva cu confirmare de primire ?

- Sigur. - Mulţumesc.

- Asta. - Grozav !

Încă o dată, mersi.

Hei !

Totul e bine între noi, da ?

Absolut. Suntem prieteni buni.

Bine. Brad, o descarc acum.

Evoluţia în curs a sindromului de stres posttraumatic.

Reacţia de blocare poate fi una de adaptare în copilărie,

la vârsta adultă, incapacitatea de a elibera energia

provenită din evenimentul iniţial poate duce la panică,

comportament compulsiv şi fobii.

E uimitor, Brad. Exact ce voiam.

Da, cu siguranţă.

Ne vedem la cafenea. Mai întâi, fac un duş.

Dar ajung repede.

Bine. Perfect ! Ne vedem în scurt timp. Pa !

"Bună, Brad ! Am decis să nu ne mai vedem diseară. De fapt, niciodată."

Pa, Brad !

"Dacă mă mai contactezi, fac plângere pentru hărţuire sexuală."

Doamne !

Pumpkin...

Ne vedem mai târziu, da ?

Cum merge lucrarea ? Te-a ajutat Brad aseară ?

Nu. N-a mai venit.

- Serios ? - Da.

În legătură cu aseară...

Nu mai sunt îndrumător la specializarea ta.

De acum, e mai bine să-i contactezi pe ceilalţi asistenţi ai profesorului.

- Dar am lucrat împreună... - Scuză-mă.

- Ce s-a întâmplat ? - Nu ştiu.

Scuză-mă, dră Shaw. Ce crezi că faci ?

- Pun pe categorii... - Ai întârziat o oră.

Poftim ? Nu. Tura mea a început abia la ora 20:00.

Dră Shaw, ţi-am trimis un mesaj aseară,

cu schimbarea programului. Ştiu că l-ai deschis.

Doamne !

Mi s-a stricat telefonul

şi n-am primit niciun mesaj.

Îmi pare rău, dră Shaw. M-ai implorat să-ţi mai dau o şansă... şi ţi-am dat.

Nu primeşti o a treia şansă.

Lucia, eu...

Am nevoie de slujbă.

Nu pot să cred că m-a concediat.

Priveşte lucrurile aşa... Ai încă o săptămână să-ţi termini lucrarea.

Dacă obţii postul, putem merge în Italia.

Ţi-ar plăcea.

Italia...

Sper ca lucrarea mea să-l impresioneze pe profesorul Moodley.

Sunt sigură că îl va impresiona.

- Vrei unul ? - Nu, mersi.

O să iau un somnifer diseară, ca să dorm dusă.

Eu termin curăţenia.

- Bine. Noapte bună ! - Noapte bună !

Informaţii card de credit

Vom discuta ideile şi părerile lui Charles Dickens.

E un text foarte important.

E un text secundar...

- Ce s-a întâmplat ? - Am predat târziu lucrarea.

Iar nu a sunat alarma.

Ascultă... Am terminat în cele din urmă.

Diseară ieşim să sărbătorim. Să ascultăm formaţia de la cafenea.

Bine. Doar dacă fac eu cinste.

Unu, doi, trei !

Mersi !

Vreau să ţin un toast în cinstea ta.

Mulţumesc că îmi eşti cea mai bună prietenă.

Noroc !

Scuză-mă. Cardul tău a fost respins.

- Serios ? - Ai cumva altul ?

Nu-i nimic, plătesc eu.

Îţi dau banii înapoi.

Ce este ?

Lydia, ce e ?

Scrie că mai am 23 de dolari în cont.

Crezi că ţi-a spart cineva contul ?

Nu, am folosit cardul în trei locuri.

Cum putea să se întâmple ?

Îmi arată o plată de 2 000 de dolari la Cabrillo Tours.

Ce nebunie ! N-am făcut plata asta. Când s-a întâmplat ?

Să vedem... Joi, pe data de 11, la ora 2:00 a.m.

Lydia, joi a fost ziua dinaintea testelor.

- Da ? - Vorbeai despre un tur al Italiei.

N-ai făcut rezervarea, nu ? Ai glumit.

Nu, n-am făcut rezervarea.

Am luat un somnifer.

- Poate că am uitat. - Şi ai făcut rezervarea ? Nu.

Înţeleg că biletele sunt nereturnabile.

Vă spun că nu le-am cumpărat eu.

A fost o fraudă.

Totul e bine, dragă ?

Nu. Nu chiar.

Măcar Drew vine la orice oră, să facă reparaţii.

Helen, ce vrei să spui ?

Drew a intrat în apartamentul meu ?

Da, dragă. Tot timpul.

Helen...

A fost în apartament joia trecută ?

Da, cred l-am văzut ieşind joia trecută.

Îmi amintesc fiindcă m-a trezit tunetul.

Pa, dragă !

Lydia, scuze... Rearanjam obiectele decorative de sărbători.

Ai intrat în apartamentul meu.

Poftim ? Ce vrei să spui ?

Să fac reparaţii când te-ai mutat ?

Nu, joi şi în alte zile.

- Te-a văzut Helen. - Serios ?

Zău, Lydia ! Helen nu e tocmai un martor de încredere, nu ?

- De multe ori nu ştie în ce an suntem. - Azi a ştiut.

Şi-a amintit şi numele pisicii mele.

Vino cu mine !

Bună, Helen ! Poţi să ne spui ce dată e azi ?

E Ziua Îndrăgostiţilor, 14 februarie.

Exact, Helen. O Zi a Îndrăgostiţilor fericită !

Mulţumesc.

Vezi ?

Lydia !

Trebuie să vorbesc cu tine. Eşti acolo ?

Tocmai mi-am amintit ceva despre Drew.

Lydia, dragă !

Vai de mine !

Pumpkin, s-a întâmplat ceva, dragă ?

Pumpkin !

Pumpkin !

Drew...

O să...

O să plec.

Nu te pot lăsa să pleci.

Îmi pare rău.

Doamne !

Banca nu mai face nimic ca să-mi recupereze banii.

Nu cred că tipul ăla m-a crezut.

Acum nu pot să-i plătesc lui Drew nici chiria mică pe care mi-o cere.

Ascultă !

O să găsim o altă slujbă pentru tine

şi o să găsim un alt apartament. O să fie bine.

Dră Shaw, te rog să vii în biroul meu după curs.

- Sigur. - Mulţumesc.

Postul de stagiar. Sigur l-ai obţinut.

Serios ?

Da. Altfel, de ce să te cheme ?

Te rog !

Ai fost mereu una dintre cele mai bune studente, poate, cea mai bună.

De aceea te-am luat în calcul

pentru un post plătit de stagiar, semestrul viitor.

Fapt pentru care lucrarea ta m-a surprins.

Cum Dumnezeu ai crezut că poţi să predai

o lucrare deja publicată nu înţeleg... pur şi simplu.

Poftim ?

Sunt sigur că înţelegi că verificăm toate lucrările

în programul de plagiat.

Plagiat ?

Dră Shaw, aceasta e lucrarea ta, nu ?

Da, dar n-am plagiat.

Doar dacă vă referiţi la faptul că n-am menţionat sursa citatelor...

Vreau să spun că ai pus numele tău

pe o lucrare deja publicată şi ai predat-o ca şi cum ai scris-o tu.

Dar n-am făcut asta.

Acest lucru va fi stabilit la audiere.

Dle profesor, e o greşeală.

În viaţă nu există greşeli, dră Shaw,

doar lecţii pe care trebuie să le înveţi. Poţi pleca.

Bună, Kaylee !

- Bună ! - Bună !

Stau de vorbă cu noul stagiar al profesorului Moodley ?

- Nu. M-a acuzat de plagiat. - Poftim ?

Şi...

Stai o clipă !

Da, eu sunt.

Cum să întârzii plata pentru următorul semestru ?

Nu plătesc. Primesc ajutor financiar.

Da, am trimis formularul la timp.

Nu ştiu. Poate că s-a pierdut la poştă.

Vă rog, mi-l daţi la telefon pe superiorul dv.,

ca să lămuresc situaţia ?

Bine. Atunci, lămuriţi-vă voi şi sunaţi-mă.

Ce s-a întâmplat ?

Au zis că n-am trimis formularul pentru ajutor financiar.

- Poftim ? - Evident că l-am trimis...

Fiindcă l-a expediat Drew.

- Drew l-a expediat ? - Da.

Dacă nu l-a expediat ?

Lydia, dacă îţi face probleme intenţionat ?

Dacă a făcut asta, e posibil să fi făcut totul:

a înlocuit eseul, ţi-a golit contul...

Nu. De ce ar face-o ?

- Tim... - Îmi pare rău.

- Ce cauţi aici ? - Îmi pare rău...

Am venit mai devreme, uşa de la intrare era deschisă,

aşa că am intrat, ca să te aştept.

Lydia !

De ce era deschisă uşa mea ?

- Nu ştiu. - Stai puţin !

Helen !

Helen, eşti acolo ?

Ai folosit cada mea ?

Poftim ? Nu. De ce ţi-aş folosi cada ?

Lydia... Hei !

Am venit doar pentru că voiam...

Vrei să stai jos ?

Te rog ! Te rog !

Voiam să-ţi spun că îmi pare rău

pentru tot.

M-am lăsat de băut

şi încerc să-mi fac ordine în viaţă şi...

Voiam să-mi cer iertare pentru că te-am făcut să suferi.

Înţeleg că s-a terminat totul între noi.

Fac schimbări.

E bine, Tim.

Sper că vorbeşti serios, pentru binele tău.

Nu e un moment bun pentru mine.

Ţi-am cerut să păstrăm distanţa şi sper să-mi respecţi dorinţa.

Da, înţeleg.

Cred că face parte din proces.

Ne mai vedem.

De ce m-ai întrebat de cadă ?

Pentru că sunt urme de picioare în baia mea.

Şi nu sunt ale mele.

Cred că managerul clădirii, Drew...

Vorbeşti serios ? Lyd, trebuie să pleci de-aici.

Ştiu.

Mă duc la Kaylee diseară, când termină lucrul.

Eu rămân aici, să te ajut să-ţi strângi lucrurile.

Nu, Tim. Nu e nevoie să faci asta.

Ba da ! Nu te las aici, cu un individ dubios.

Da.

Da, nu...

Da, vin imediat.

Scuze, e sponsorul meu. Trebuie să plec.

Dar mă întorc. Şi aduc cina.

Serios, Lyd...

Lasă-mă să fac asta.

Bine.

Nu eşti managerul clădirii ?

Ştiu ce pui la cale.

Eşti cumva un pervers ?

Dacă Lydia îmi spune că mai are probleme...

Eşti mort.

- Bună ! - Bună !

N-o să ghiceşti cine a venit.

Tim...

Nu, e mult mai bine.

A insistat să vină diseară, să-mi aducă cina.

Mă bucur că e cineva cu tine până termin lucrul.

Şi eu.

Mă bucur că nu mai rămân aici o noapte.

Mă duc să-i spun lui Drew că mă mut.

- Bine. Pa ! - Kaylee, vino !

Bine. Vin !

- Lydia, scuze... - Eu...

Au venit noii chiriaşi. Vin imediat. Da ?

Pumpkin !

Pumpkin !

Pumpkin !

Pumpkin !

"Nu e mare lucru să scrii" şi alte citate de Hemingway

Doamne !

- Lydia ! - Stai departe de mine !

Eşti bolnav !

Nu eşti nimic din ce ai spus că eşti.

De ce ai făcut asta ?

Pentru că te iubesc.

Vreau să te fac fericită.

Vreau să-ţi ofer tot ce ţi-ai dorit.

Aş face orice ca să se întâmple asta.

Nu aşa.

În sfârşit, te-ai trezit...

Scuze, cred că te-am lovit tare la cap.

Să nu facem situaţia mai dificilă decât e cazul.

Ştiu că pleci.

Mă gândeam că am putea să luăm cina înainte să pleci.

O cină de adio.

E în regulă ?

Lydia !

Nu te aud.

Hai !

Spune-o cu convingere, da ?

E o idee bună.

Poftim ?

- E o idee bună. - Bine.

Atunci, să toastăm !

Ştii, Lydia, uneori, apare o persoană în viaţa ta

şi parcă i-a fost scris să fie acolo.

Parcă ai visat-o înainte să existe, parcă ai chemat-o.

E greu să renunţi la o asemenea persoană.

Oricum, mi se va rupe inima s-o fac,

dar, dacă nu vrei să rămâi cu mine, va trebui să-ţi dau drumul.

Aşadar, Lydia...

Vrei să rămâi sau să pleci ?

Înţeleg.

Vrei să pleci.

Atunci...

E o ţeavă spartă la 104.

Drăcie ! Mereu se întâmplă ceva în clădirea asta.

Atunci...

Pentru un rămas-bun afectuos !

Hai !

Kaylee, sunt tot cu Tim. Mai stau aici puţin.

Te sun mai târziu.

- Fato, ai plecat ? - Kaylee...

Ajutor ! Să mă ajute cineva !

Ajutaţi-mă ! Ajutor !

Tim !

Tim...

Drew, iar curge !

- Vin ! - Fir-ar al naibii !

- 911. Ce urgenţă aveţi ? - Alo !

- Doamnă... - Mă auziţi ?

- Da, vă aud. - Am nevoie de ajutor.

Sunt pe strada Wardlowe, nr. 112. Vă rog, grăbiţi-vă !

- Doamnă ! - Vă rog, grăbiţi-vă !

Doamnă, ce urgenţă aveţi ?

Aplicaţia de deschidere a uşii...

Descarcă-te ! Hai !

Hai, hai !

Parola. Hai, Lydia ! Gândeşte !

Lydia !

Eşti la fel ca toate celelalte !

Te-ai folosit de mine !

Apoi, pleci !

Voiam să te las să pleci.

Chiar voiam, dar...

Nu pot.

Nu voiam să suferi.

Cred că ne luăm adio.

Ştii care e partea tristă ?

Nimeni nu îţi va simţi lipsa.

Chiar te-am plăcut.

Vine întunericul.

- Cu ce vă ajut ? - Ce-ai făcut cu Lydia ?

- Ce vrei să spui ? - Am primit un apel la Urgenţe de aici.

Va trebui să verific locuinţa.

Intraţi !

Nu luaţi în seamă renovările.

Aceea e baia.

Lydia !

Lydia !

Se pare că nu e nimeni aici.

- Scuze pentru deranj, domnule. - Niciun deranj.

- Nici măcar n-aţi căutat bine. - E clar că a fost o greşeală.

Mulţumesc, dnă poliţist. Vă conduc.

E aici.

E aici.

E în ordine.

Eşti în siguranţă. Îmi pare rău.

- Ai primit vreo veste ? - Nu încă.

Sunt sigură că o vei primi. Apoi, putem sărbători în noul nostru apartament.

M-am uitat pe Pinterest. Cred că ar fi drăguţă o bucătărie roz.

Fără roz.

Lydia...

Felicitări, ai primit postul !

Serios ?

Eseul tău a fost foarte bun. Meriţi postul.

Mulţumesc.

Ce-ai zice de tema ananasului ?

- Nu. - Bine.

- Va trebui să reformulăm ideile astea. - Bine.

Să mergem !

Subrip: SPteam

Traducerea şi adaptarea: Retail

Aţi urmărit filmul UN PROPRIETAR DE COŞMAR