Original subtitles

Fosta mea parteneră a fost asasinată.

Cine ar fi vrut să scape de ea ?

Dată fiind natura activităţilor agenţiei, mulţi îi purtau pică.

- Ce-i asta ? - Da, cică sunt nemuritoare.

Miliarde de galoane de apă sunt pompate zilnic din Marile Lacuri,

către râurile Chicago şi Mississippi.

Canadienii sunt furaţi. şi nimănui nu-i pasă.

Jim Grant. Eu v-am dat întâlnire.

- Cine sunteţi ? - Șef de misiune, ambasada SUA.

- Să petrec noaptea cu un bărbat... - Cam aşa.

Mă pot culca cu un bărbat, dacă motivul e bun.

Erik Matthew, un afacerist sclipitor.

Un inginer care vrea să repornească aceste proiecte.

- Ţinta soseşte mâine. - Ştiu asta.

- La ce hotel ? - Nu ştim încă.

Foc !

Vrei să mori ?

Când îţi spun să te ascunzi, asta faci !

LUNA ALBASTRĂ Sezonul 3, Episodul 2

SubRip și sincronizare: Denis Kent

Ţi-am spus s-o antrenezi unde vrei, dar pe ascuns.

Nu trebuia să ştiu unde sunteţi.

Sunt bine ascunşi aici.

- V-am găsit. - Bravo. Dar nu sunt prost.

Ne-ai găsit prin telefoanele satelit.

Toată lumea te crede mort şi e mai bine aşa.

Dacă vreau să dispar, n-ai să mă găseşti.

Ca fosta ta parteneră ? A încercat să dea de tine.

- A murit înainte. - Nu erai în oraş când a murit ?

- Glumeşti ? Mă bănuieşti ? - Te întreb.

Nu, a fost cu mine.

Te-a afectat, nu ? Dar măcar nu mai auzim de Blue Moon.

Treburile astea nu sunt pentru oricine.

Vrei să spui că s-a amestecat în treburile tale.

Poftim. Pentru amândoi.

- Pentru când ? - Curând.

Pregătiţi-vă. Sună-mă când vii în oraş.

Te conduc ?

Voiai un job ?

Uite că-l ai.

Ţinta a pornit spre oraş.

Recepţionat.

Ne trebuie o imagine cu maşina.

OP-AV 2.

OP-AV 2.

- Ascult. - Treci în faţa maşinii.

- Totul e sub control ? - Tocmai ce-a ajuns.

- Cassandra ? - În regulă.

- Ceilalţi ? - Se plâng de confort.

Nu poţi avea confort când faci teren.

Mergem ?

Erik Matthew este ţinta ta.

Un inginer care conduce o firmă puternică.

Are 5 000 de angajaţi, în 30 de ţări.

Un bărbat sclipitor, dar discret.

Trăieşte retras pe imensul său vapor.

- Ce căutăm ? - Vrem computerul lui.

Toţi cei implicaţi sunt fişaţi acolo.

Iar strategiile sunt pe hard. Te trebuie şi acela.

- Îl cară după el ? - Da, are mereu un bodyguard cu el.

Eşti o jurnalistă interesată de proiectele lui.

Din Africa, în Vietnam.

- Și trebuie să ştiu toate astea ? - Ai o listă cu întrebările.

- A acceptat să ne vedem ? - Da.

Îi plac femeile.

- E uşor de sedus. - E discret, dar afemeiat.

- Căsătorit ? - Divorţat. Cu trei copii.

Pe naiba ! Mă culc cu bunicul ?

- Nu trebuie să te îndrăgosteşti. - E bogat.

- O fi, dar nu e în formă. - De unde ştii ?

Ai deveni lesbiană de dragul banilor ? Că încep să-i strâng.

Nu-ţi pierde timpul cu ea.

Suntem ca un cuplu vechi: ne certăm, dar rezistăm.

Morel ştie la ce hotel stă Matthew ?

Vincent Morel ştie de mult la ce hotel va sta.

- Inclusiv numărul camerei. - Putea să spună, să ne pregătim.

N-a vrut să facem prea mult, să atragem atenţia inutil.

Riscuri care puteau fi evitate.

Asta facem la Blue Moon: ne asumăm riscuri.

Da ?

Bine, perfect.

Apartamentul 520.

Vincent. Da ?

După-amiază, la 5, Matthew se va întâlni cu Cassandra.

La hotel.

- Unde, în hotel ? - Mai târziu.

Bine...

Mi-a lipsit oraşul.

Da ?

- Pentru cine ? - E nostim în natură, dar te saturi.

Nu e cazul meu.

- Te enervează că am venit aici ? - E ceva ce nu ţi-am spus.

Ce ?

- E un pic complicat. - Perfect, nici eu nu sunt simplă.

N-ar trebui să-ţi spun asta, dar cum avem o relaţie,

mi-am zis că ar fi bine să ştii.

Este legat de Blue Moon.

Ce treabă are Blue Moon ? Nu mai există.

Când am plecat, am fost silit să fac o chestie.

- Ce anume ? - Nu e important.

Ideea este că nu trebuie să fiu văzut de gaşcă, prefer să mă ascund.

De ce ? Te cred mort ?

Nu ştiu. Și nu-mi pasă.

- Nu ştiu mare lucru despre tine. - Știi ce este de ştiut.

Va trebui să-mi povesteşti viaţa într-o zi...

Nu e interesantă.

O să-ţi arăt ceva.

Femeile cele mai importante din viaţa ta.

Nu sunt genul care vine devreme acasă.

Dar ?

Când puneau prea multe întrebări, nu le mai voiam.

- E un mesaj ? - Tu ce zici ?

Glumeam.

N-au fost doar tipe mişto,

Dar care au fost cele mai marcante ?

Îţi faci un oracol ?

- Mă interesează. - Numără paşii.

1 400 de paşi, exact ce credeam.

- Are un coridor bun de vânt. - Ziua, nu seara.

Îţi spun din experienţă.

- Nu putem verifica ? - Nu.

Nu poţi verifica asta.

Poate că eleva îşi depăşeşte maestrul.

Nu prea cred. Mai ai de mestecat.

Apropo de mestecat, unde mergem ?

- În cameră. - Ce plictiseală !

Nu pot fi văzut.

- Sunt camere peste tot. - Acolo nu te cunoaşte nimeni.

- E diferit. - În ce fel ?

Mai lasă întrebările.

Vino...

Nu ştim când se va face contactul cu Matthew.

- Vrem doar computerul ? - Îl ţine mereu cu el.

- I-l smulg din mână ? - Are un bodyguard.

Alerg repede.

O luăm treptat.

- Am acces la camera lui ? - Da.

Francis se ocupă de acces, iar Jeremie de exterior.

- Bodyguardul doarme în cameră ? - Presupun că nu.

Avem pozele cu apartamentul.

Deci eu fac pe dulcica, îl adorm, ies cu calculatorul,

îl întâlnesc pe Francis la lifturi, i-l dau lui, el i-l dă lui Jeremie.

În principiu. Dar ne adaptăm, depinde de circumstanţe.

Avem 48 de ore să facem treaba. Dacă nu azi, mâine.

- Plecăm azi ? - Da. Emoţionată ?

- Am mână liberă ? - Aşa am spus.

- Ne schimbăm aici sau acolo ? - Acolo.

- Ce faci ? - Justine lângă o urnă...

Am trecut pe la casa ei.

Are numele este trecut acolo. Presupun că era cenuşa ei.

- Plină cu nisip. - Este o urnă, Milan.

Pot pune orice înăuntru.

Crezi că n-a murit ?

Nu, nu e asta, doar că...

Aş fi vrut să-mi iau rămas-bun în persoană.

Am ţinut mult la ea.

Ai avut o aventură cu ea ?

O dată, înainte de Chloe. A fost intens.

Asta era treaba...

O să-mi amintesc toată viaţa.

- De mult ? - Încetează.

Nu face pe geloasa, tu m-ai întrebat.

Vei avea de curăţat. Rămâi în aşteptare.

- Care-i jobul ? - Ca de obicei.

Nu laşi nicio urmă. Vii după noi şi te asiguri că totul e curat.

- Ai 4 ore să faci treaba. - Perfect.

- Dacă ai probleme, suni. - Nu, le rezolv.

Mai bine.

Puţini oameni au văzut-o în ultima vreme.

Unii vă acuză că profitaţi de moartea ei.

Nu vă temeţi de represalii ?

Am scris cartea când era în viaţă. Știa că o scriu.

- Dar aţi întâlnit-o ? - Da.

- Adevărat ? - Da.

Este un băiat de treabă.

- Aţi fi publicat aceleaşi lucruri ? - Fără să ezit.

Vă mulţumesc.

Nu eşti drăguţ, Thylan...

Noi informaţii despre agenţia Blue Moon.

Se vorbeşte despre fosta ta parteneră la radio.

Este Thylan Manceau.

Agenţii lui Justine Laurier au dispărut neaşteptat.

N-am prea multe detalii, dar putem vorbi, dacă doriţi.

Acei oameni au fost angajaţi odată cu dna Laurier,

făceau parte din acelaşi corp...

Mai puţin cei doi principali colaboratori ai lui Justine.

- Care-i următoarea luptă ? - Marile resurse irosite.

- Ies puţin. - Bine.

Nu sta mult.

- Începem. - Perfect.

Trimite pe cineva la recepţie să ia plicul pentru dl Kurt Chayene.

- Cheia e în plic. - Cum ai obţinut-o ?

Când Serviciile Secrete cer o cheie, o primesc imediat.

- Cât e ceasul ?

La fel. Începem.

Vreau să văd camera. Bob se va ocupa de ea.

- Unde ai fost ? - Să arunc un ochi.

Ţi-a luat ceva.

Ce-i asta ?

Thylan Manceau, "Pieze rele" ?

L-am auzit vorbind de ea la radio.

Trebuia să se numească "Blue Moon pe banca acuzaţilor".

- Glumeşti ? - Statul în pădure nu face bine.

Ia uite...

Are şi poze...

Aici eşti tu, iar ea este Chloe.

Doar numele voastre sunt trecute, atât.

Vorbeşte de răpirea ei şi de rolul tău.

- Avem o treabă... - Dă-mi-o !

Mama dracului !

Bună ziua...

- Un plic pentru dl Kurt Chayene ? - Da.

Spune.

Apel de test către OG.

Recepţionat.

Te recepţionez perfect. Suntem în aşteptare.

Vultur 369 este înăuntru.

Recepţie ?

Holul e liber.

Jeremie, în aşteptare.

- Ce bine arată ! - Ghinion, e lesbiană.

Ar trebui să se îmbrace aşa tot timpul.

Respiraţi, vă rog.

Scuze, şefa.

Dl Matthew ? Sunt Kathleen Paul.

În sala de conferinţe, da.

Bine, vorbim.

Liber...

- Kathleen ? - Da.

- Erik Matthew. - Bună ziua.

El este asistentul meu, Don Fletcher.

- Îmi pare bine. - Doamnă...

- O facem aici ? - Dacă sunteţi de-acord.

- Pot să-mi pun un scotch ? - Serviţi-vă.

- Dv. ? - Doar apă.

Vorbesc un pic de franceză.

Serios ?

Am stat 2 ani la Paris.

De mult...

- Și am un accent pronunţat. - Vă stă foarte bine.

- E vorba doar de accent ? - Nu, în general...

La vârsta mea, sunt adevăruri acceptate mai uşor.

- Facem interviul în franceză ? - Putem încerca.

Mă auzi ?

Perfect.

Nu e nimic aici.

Nimic ?

Nu văd computerul.

Numai prostii !

- Las-o dracului ! - Citeam !

Avem un job !

Thylan Manceau nu e un model de transparenţă.

Îl cunoşti ?

Nu contează, vino să mă ajuţi.

- Da ? - Ce se întâmplă ?

Nu mare lucru. Cass e cu el în sala de conferinţe.

Nu ştim unde e computerul.

- Nu era în cameră ? - Nu. Am uitat ceva.

- L-a luat cu el ? - Nu ştiu, nu sunt acolo.

Dacă se mişcă ceva, spui.

Trebuie să fii curios.

Singurul lucru care mă interesează este puterea de a soluţiona probleme.

Aşa s-a născut compania mea.

Care a fost cea mai mare provocare cu care aţi fost confruntat ?

Recuperarea deşeurilor.

În sudul Floridei. Am început în 1980, pe când nimeni nu vorbea.

- Vă este foame ? - Da, un pic.

- Luaţi masa cu mine ? - De ce nu ?

- Don ? - Da, dle.

- Ai luat computerul ? - Da, îl las în apartament.

O să iau cina cu doamna. Este în regulă ?

Sigur că da.

Poţi veni şi tu...

Nu pot face asta, şefu'. Dar nu voi fi departe.

Putem merge.

L-au pus în seiful hotelului, bodyguardul s-a întors cu el.

- Renunţăm ? - Nu, mai avem o şansă cu Cass.

- Nu putem comunica cu ea. - Dar ştie care e obiectivul.

Rămâneţi în aşteptare.

- Dacă sunteţi ocupată... - Nu, dar e prea rece aici.

Aţi vrea să mergem în apartamentul meu ?

De ce nu ?

Încerc să fiu gentleman, o las pe doamnă să aleagă.

Dar când gentlemanul a ales deja...

Bine, deci mergem în apartamentul meu.

Aţi terminat întrebările ?

Pe plan profesional, da, dar în cel personal e altceva.

Sunt de 2 ore în apartament.

A stat 8-9 ore în apă, poate îndura câteva ore cu o cravată.

- Suntem gata să intervenim. - Perfect.

- Dacă nu, tot aia. - Aşteptăm momentul.

Farfuriile sunt goale, trebuie să continue.

A fost plăcut.

- Mulţumesc. - A fost plăcerea mea.

Aveţi copii ?

De ce râzi ? Nu înţeleg.

Este vechi trucul...

De fapt, mă întrebi dacă am pe cineva.

Dacă tot am ajuns aici...

Nu, n-am pe nimeni.

Mai bei un pahar ?

- Unul singur. - Pentru drum.

Voi fi afară.

Gata, ne mişcăm.

- Se pricepe Cassandra noastră. - Mă tem că s-a îndrăgostit.

Încetează.

Mai vrei un pahar ?

- Nu pot să vă refuz. - Ce pot să-ţi ofer ?

Șampanie ?

Aş vrea o sticlă de Dom Perignon.

Mulţumesc.

- Priveliştea e magnifică. - Cu siguranţă.

Ce vezi ?

Este cu o femeie.

- Erik, te rog... - Îmi pare rău.

- Nu e vina ta. - E în regulă.

Nu-mi place să fiu ascultată de dincolo de uşă.

Bine, mă ocup de asta.

- S-a descurcat. - Normal, a fost formată la noi.

- Nu pentru asta am format-o... - Șarmul e natural.

Da, adevărat.

Linia de miră pe ţintă.

Ţintă liberă.

Foc.

Foc.

Ţintă doborâtă.

La dracu' !

Mă auzi ?

Da.

A fost împuşcat prin geam. E mort.

Bob !

Da ?

- Serviciul în cameră ? - Cu ce ?

Şampania.

- Lăsaţi-o la uşă. - N-o deschid ?

Nu, o deschidem noi.

Ce-i ?

Sunt Bob.

- Eşti bine ? - Da.

- Ce s-a întâmplat ? - A fost împuşcat prin geam.

- Computerul unde este ? - Aici.

- Cass, amprentele. - Mi le-am lăsat peste tot.

- E încuiat. - Nu-i nimic.

I-l dăm lui Francis.

Da ?

- Eşti în legătură cu Bob ? - Da.

- Cineva va veni în 2 minute. - Cine ?

Cineva care să cureţe.

- Ce s-a întâmplat ? - O să-ţi spun.

- Nu trebuia să fie aşa. - Dar aşa a fost.

- Nu merge aşa ! - Nu contează. Scoate-o de-acolo.

- Și-a lăsat amprentele peste tot. - Ţi-am spus că voi face curat.

Nu te mai plânge, acţionează !

Da ?

Sunt omul lui Vincent, deschide uşa.

De-aici ne ocupăm noi.

Cine sunteţi voi ?

Lucrez cu Vincent, Serviciile Secrete.

O să curăţăm locul.

- Am avut o fată aici. - Ne ocupăm de toate.

- Nu vreau... - Ne ocupăm.

- Bun. Ce veţi spune ? - Un furt terminat prost.

- Și geamul ? - Îl înlocuim.

- Amprentele ? - Vor dispărea.

- Era gândit dinainte ? - N-am venit întâmplător.

- Avea şi un bodyguard. - Ne ocupăm şi de el.

- Va pune întrebări. - Va fi arestat şi interogat.

Du-te la culcare, noi ne ocupăm de restul.

Sigur, o să dorm ca un prunc.

- Clar, nu-mi plac bărbaţii. - Mă bucur că o iei aşa.

Mi-am lăsat amprentele peste tot. Poftim.

Data viitoare, îţi cumpăr eu una, e mai simplu aşa.

- Bună treabă ! - S-a aflat ?

Nu încă.

- Ce s-a întâmplat ? - Ai văzut şi tu.

Aş vrea să-mi povesteşti cum ai văzut tu.

Am mâncat, a fost perfect, am discutat...

Am discutat multe, e sclipitor...

- Mă rog, era, că acum e mort. - Nu e vina ta.

Am comandat şampanie, începuse să se dea la mine şi bum !

Salvată de glonţ.

Unul din celebrii ingineri ai lumii, ucis pe teritoriul canadian.

Incident diplomatic.

Aşa stă treaba.

- Nu gestul, ci simbolul... - Nu trebuia să ne fure apa.

Ăsta este războiul deschis.

După Războiul Rece, avem Războiul Nordului.

- Ce facem ? - Ne întoarcem în bungalou.

Urmează cea mai rea criză diplomatică,

iar eu mă întorc la cabană cu porumbeii mei.

- Vrei să-ţi trimit ştirile ? - Nu, ai dreptate.

Ascunde-te câteva zile.

Evită TV-ul...

Eşti cam palidă.

Te conduce Bob.

Vino, Cass.

Da ?

- Eşti bine ? - Da. Tu ?

Ba nu mi-e bine.

- Vrei să vorbim ? - Nu.

Dar nu suntem străini de uciderea americanului.

- Ce american ? - Să te uiţi mâine la ştiri.

Stai un pic.

Saint-Genet, Coasta de Azur, între Vence şi Saint-Paul-de-Vence.

- E scump ?

- Dolari ? - Euro.

Dar ai piscină, ai muntele aproape...

- O să mă uit. - Ţi-a trimis şi o scrisoare.

- Spune că-i e dor. - Și mie.

Dar e mai bine aşa.

Înţeleg.

Mi-e dor şi de tine.

Oricum, e doar o chestie de timp.

Da, uitasem.

Și mie mi-e dor de tine.

Pa...

Nu mai ucid oameni.

- Nu ţi-am cerut asta. - Era vorba de un computer.

Da... şi l-am obţinut, mulţumesc.

- Nu mă lua de proastă. - Ţi-ai făcut treaba.

- Trecem mai departe. - Deci "mersi şi la revedere".

Este o operaţiune precisă, la care au lucrat 10 oameni.

Ce-i criza asta ?

N-a murit un oarecare.

O să se vorbească peste tot, riscăm să fim expuşi.

Nu este un oarecare, dar este un bandit. Unul mare.

- Cu cravată. Nu uita. - Era un om important.

Un bandit. Alţii vor tremura de frică, vor pricepe mesajul.

Crezi că americanii vor închide ochii ?

O să îmbrăcăm totul în cea mai mare diplomaţie.

De altfel, tot un american va fi arestat pentru crima asta.

- Eşti serios ? - Justine, încetează.

- Îţi faci griji degeaba. - Oamenii meu au fost filmaţi.

Nu mai e nimic, am şters totul.

Nu putem concentra treaba în mâinile unei singure organizaţii.

Trebuie s-o împărţim. Ca să putem avea grijă de toţi.

Ai făcut treaba cea mai importantă.

A murit cineva şi nici măcar nu e vina ta.

Ce vrei mai mult ?

Bob !

- Eşti mai bine ? - Nu.

Știm că pot exista daune colaterale, nu suntem idioţi.

Miza este mare, ştim că vor fi morţi.

- Dar nu în tura mea. - Da, înţeleg.

- Dar face parte din joc. - Credeam că mă înţeleg cu Vincent.

- Trebuia să-mi spună. - A vrut să te protejeze.

- Nu suport să n-am controlul. - Ştiu.

Dar nu poţi face nimic.

Un profesionist a făcut asta. Lovitura aia n-a fost oarecare.

Sunt sigur că nu suntem singurii implicaţi.

Dar nu vei păţi nimic. Toţi te cred moartă.

Tocmai, pot muri de-adevăratelea.

Și nimeni n-ar şti.

Eşti bolnav ?

- Trezeşti vecinii. - O să-l omor.

- Pe cine ? - Pe Manceau !

- E cartea mea ? - O mizerie.

- N-a scris frumos despre tine ? - O să-l dau în judecată.

Și ce spui la tribunal ? "Sunt asasin, nu mincinos" ?

- Tu ce vrei de la mine ? - Schimbă tonul !

Nu trebuie să enervezi pe toată lumea pentru că eşti tu ciufut.

- Fă-mi o cafea. - Fă-ţi singură.

Să ţi-o bei singur !

- Să-l citesc ? - Iţi fac un rezumat.

Am câştigat, asta contează.

Nu spune nimeni nimic ?

Ziarele nu, n-au apucat, dar televiziunile doar asta fac.

E peste tot şi pe internet.

- Aici sau în SUA ? - Ambele.

E o ştire mare şi acolo. E persoană influentă.

- Aici cum e ieşit ? - Vorbesc despre crimă.

Nu dau nicio explicaţie ?

Spun că a fost găsit mort în camera de hotel, din cauze necunoscute.

Se folosesc de bodyguard.

Ne puteţi da un nume ?

Kathleen. E tot ce-mi amintesc.

Jurnalistă TV, de presă scrisă, vreo revistă ?

Îmi pare rău, nu-mi amintesc.

Dar o chema Kathleen. Asta ştiu sigur.

Conform mesageriei, ar fi vorba de o Kathleen Paul.

Ea trebuie să fie.

- Unde aţi întâlnit-o ? - La hotel, cu dl Matthew.

Ce faci ?

Citesc.

- Ce citeşti ? - Știrile.

- Ce spun ? - Că am ucis un vizionar.

Și ce simţi ?

Ce simţi şi tu când citeşti cartea lui Manceau.

Nu-mi place să vorbesc în gol.

Dacă nu-ţi cunoşti ţinta, te poţi detaşa de ceea ce faci.

- Da, am văzut. - Scuteşte-mă.

Încerc doar să înţeleg.

Cum poţi să te enervezi aşa citind o carte care vorbeşte de tine ?

Nu te atinge nimic, apoi o iei razna din atât ?

Eu n-am apucat să citesc.

Mă acuză de lucruri pe care nu le-am făcut.

Precis te acuză şi de lucruri pe care le-ai făcut.

Oricum, cui îi pasă ?

Nimeni nu te cunoaşte. Nu eşti Justin Timberlake.

- Vrei să ne certăm ? - Nu, tu o iei personal.

Vorbeam de tine, care citeşti ştirile în loc să faci ce trebuie.

Ce tot cauţi acolo ?

Vrei să vezi dacă se vorbeşte de tine ?

Și-a petrecut noaptea la ambasadă.

L-au interogat şi l-au pus într-un avion către SUA.

Fără să fi apucat să-l interogăm şi noi.

Vor să-l controleze.

- Premierul ce spune ? - Deocamdată, nimic.

Ai auzit că Jim Grant l-a întâlnit pe Manceau ?

Voia să discute despre Blue Moon.

- Și ce-a spus ? - Nimic.

A refuzat. A vrut şi să-l plătească.

Când americanii debarcă în oraş, înseamnă că n-au încredere în noi.

Lasă-i... Informaţiile sunt treaba mea.

Tu ocupă-te de premier şi lasă-mi mie restul.

- Dar voi auzi multe întrebări. - Nu trebuie să ştie ce facem.

Nu vreau ca oamenii să creadă că premierul nu reacţionează.

Este un război diplomatic. Fiţi politicoşi.

Pe deasupra mesei. Pe dedesubt, se văd cuţitele.

Diplomaţia e treaba voastră. Eu mă ocup de teren.

O să fim întrebaţi despre moartea lui Matthew.

Hai să ne vedem fiecare de treaba lui.

- Sigur n-au rămas urme la hotel ? - Garantez.

Computerul ce ascundea ?

Portretul global al afacerii.

Ministrul Mediului e implicat.

SubRip și sincronizarea: Denis Kent

- Nu vă e bine ? - Despre ce vorbiţi ?

Vi-i prezint pe agenţii mei.

- Ce-i asta ? - Taci şi ascultă!

Bănuieşte că este vizat.

Pregăteşte-te. Vincent are nevoie de noi.

M-aţi chemat ?

Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania