Original subtitles

DIN EPISOADELE ANTERIOARE

Doi străini au găsit o barcă plină de cocaină și au vândut-o.

Doar că aparținea...

- Croitorul. - Croitorul.

- Croitorul. - Croitorul. E francez.

A venit după ei. Doar că a fost puțin distras.

Dar angajatul lui, nu. De aceea l-a răpit pe fiul lui Janet.

În schimb, Janet și Samuel au răpit

cea mai importantă persoană pentru Croitor, Pat,

care aflase niște chestii nebunești despre un film franțuzesc,

- ... și de ce Croitorul îi tot spunea... - Madame Béthune.

Emoționant?

Atât de emoționant încât s-a transformat într-o piesă.

Aproape am ajuns. Suntem aproape de sfârșit.

Sau este doar un alt moment în timp, pentru că nimic nu se termină cu adevărat.

Alegem un moment cu o rezoluție emoțională

și ne agățăm de el, numindu-l sfârșit.

Sfârșit.

Oamenii mor

și alții trăiesc în continuare cu consecințele,

dar povestea nu se termină niciodată.

Pare că e sfârșitul.

Și acum suntem aici.

Rezervorul abandonat.

Iată-ne pe toți.

Crezi că spre mine ar trebui să îndreptați chestiile alea?

Ce vrea să spună, Samuel?

Îmi pare rău, am știut de la început, bine?

Am știut de barcă. Știam că era acolo.

Îmi pare rău.

Asta este. Acesta este sfârșitul.

Pare că a trecut mult timp de când eram pe acel câmp

cu băiatul care a găsit acel cap.

Acum iată-ne aici.

Și doi oameni care nu demult erau străini

conduc pe un drum de țară cu o femeie în portbagajul mașinii lor.

Dați-mi drumul! Ajutor!

Cu siguranță nu așa își doreau să fie lucrurile, dar faci tot ce poți

ca să supraviețuiești pentru cei dragi.

Ajutor! Ajutor!

Dați-mi drumul! Ajutor!

E cineva acolo? Ajutați-mă! Ajutor!

- Ia-ți mâna. - Ajutor!

Ajutor! Oameni buni, vă rog! Ajutor! M-au răpit!

- E cineva aici pe nume Francezul. - Încearcă-l.

Francezul

- Patricia, mon amour. - Sunt Janet.

Și Samuel.

Cei care ți-au furat cocaina?

De ce mă sunați de pe telefonul Patriciei?

Ai luat pe cineva drag mie, dle Croitor.

Ce?

Așa că am făcut și eu la fel. E în portbagajul mașinii mele.

Minți!

Ți se pare că mint?

Puțin, da.

Mă aude cineva?

Dar acum?

Rahat cu ochi ce ești! Nenorocita naibii!

Cum îndrăznești? Eu și oamenii mei o să-ți smulgem fața.

Ție, familiei tale și tuturor ticăloșilor pe care i-ai întâlnit în viața ta!

Dacă omul tău atinge un fir de păr din capul băiatului meu o să...

Nu am luat pe nimeni. Ești nebună!

Omul tău a făcut-o, ca să rezolve problemele, adică pe noi.

Ați înțeles greșit.

Când m-am trezit pe patul de spital, știam că lucrurile s-au schimbat.

Acum îmi văd propriul sfârșit.

Nu sunt persoana care credeți că sunt.

Îți dai seama că nu te credem.

Nu vreau s-o rănesc pe Pat. Chiar nu vreau.

Dar voi face orice,

absolut orice, ca să-mi protejez fiul.

Iar eu voi face orice ca s-o protejez pe ea.

Așa că, spune-mi ce vrei.

- Adu-mi-l pe Alan. - Și banii.

Dacă e să dispărem, o să avem nevoie de bani.

Și nu vrem să ne uităm peste umăr tot restul vieții.

Da, trebuie să fie în două pungi. Una pentru fiecare.

I-ați spus? Patricia știe cine sunt?

Nu, nu știe.

Bine. Trebuie să rămână așa. Eu ar trebui să vorbesc cu ea.

Voi veți primi banii și băiatul.

Bine, grozav, deci...

Îți trimitem pe mesaj unde să ne întâlnim.

O să fiu acolo.

Vino cu mine. Ține ochii închiși!

Și adu și trompeta.

Închide ochii și pășește cu grijă. E sânge pe podea.

Îi poți deschide acum.

Stai acolo.

Și nu te mișca.

Da?

Schimbare de plan. La tine nu mai e bine.

- N-ai vorbit încă cu șeful tău, nu? - Ce ai făcut?

Îți sugerez s-o faci.

Și, dacă mi-ai rănit băiatul, ai încurcat-o!

Da?

Am primit un apel ciudat de la femeia aia.

I-ai luat băiatul?

Da. Dar încerc să rezolv problemele.

Știi, soluții, nu probleme și toate cele.

A avut repercusiuni.

- Uite, nu m-am gândit... - Nu, nu ai făcut-o.

Mi-au luat ceva mult mai valoros

decât orice transport de orice fel.

Ne întâlnim la hotel cu băiatul.

S-a schimbat planul.

Ce este?

Finalul glorios.

SFÂRȘIT

Azi e o zi bună.

O zi pentru limonade cu cireșe și umbrele în parc.

Sau ca să te joci cu câinele.

Mie mi se pare că plouă.

Vorbești franceză?

Ai o adresă?

Au spus că vor să ne întâlnim la un rezervor.

Și așa va fi.

Raiat?

Fustian. Asta era inițial în Egiptul antic.

Raiat, dar fără dungile distinctive

pentru care a devenit cunoscut.

Ce se va întâmpla acum?

Acum?

Acum totul se va sfârși.

Totul a început și se va sfârși cu o barcă.

V-am spus că e o poveste despre o barcă.

- O să fie bine. - Nu știi asta.

Nu. Dar o cred.

Trebuie să o cred.

Pentru familia ta, pentru familia mea.

Dar ai spus că sunt în siguranță. Ce ai vrut să spui cu asta?

Le-am închis într-un container de transport.

Fir-ar să fie!

Cât de departe e locul ăsta?

Suntem aproape. Ar trebui să ajungem, cu mult înaintea lor.

Îmi pare rău, dar eu...

Chiar vreau să cred

că îi vom da acestui bărbat

femeia lui și vom pleca și...

Îl vei avea pe Alan și vom avea acei bani.

Chiar vreau să cred asta. Dar, pur și simplu, nu pot.

Nu avem nicio armă. Nu avem întăriri.

Cum să avem încredere în el?

O să tragem pe dreapta

și o să cumpăr un cuțit de bucătărie.

Și când ajungem la rezervor, o să iau cuțitul

și o să-l țin la gâtul bietei femei.

Și doar când Alan va fi în mașină, în siguranță și tu îl vei lua de acolo,

eu îl voi lăsa jos.

Pot face cu mine ce vor.

Dar voi doi veți pleca, iar Alan va fi în siguranță.

- E foarte curajos... - Te rog să taci, Samuel.

În regulă.

Salut, șefu', eu sunt.

Sunt prezent la locația suspectei.

Am spus prezent, nu-i așa?

Oricum, mă duc acum.

Dacă nu auzi de mine, înseamnă că mi s-a întâmplat ceva.

Sau că mi-am pierdut telefonul.

Dar aș presupune prima variantă,

pentru că aș vrea să veniți să mă căutați în caz de ceva.

Deși nu se va întâmpla că mi-am adus bastonul.

Ne vedem pe partea cealaltă, șefu'.

Apropo, sunt Ben Tooh.

Lucrez pentru tine, doar ca să... Da.

Mesaj primit azi la 13:36.

Jennings, fă-mi o favoare. Vezi ce face ofițerul Tooh, da?

- Serios? - Da. Știu.

Ducem fraza „pierdem timpului poliției” la un nou nivel,

dar mai bine să fim siguri decât să regretăm.

Sunt agent Jennings. Răspunde, ofițer Tooh.

Ben?

Pot să-l localizez pe A7895?

- Trafic? - Da, radioul ofițerului Tooh.

Recepționat.

Ofițer la pământ!

Haide!

Încet.

Era și timpul.

Puteți să dați jos prostiile alea.

Nu sunt tâmpită. Vă recunosc de la spital.

Ai doar o mână, dragă. Nu prea te integrezi.

- Ești bine? - Nu. Nu sunt bine,

pentru că am fost răpită și ținută în portbagajul unei mașini.

Deci, nu sunt deloc bine, de fapt.

Mâinile mele.

Treaba asta e foarte intensă.

N-o putem lăsa baltă?

Nu. Nu. Îmi pare rău, nu.

Haide.

Să ne mișcăm.

Îmi veți spune măcar despre ce e vorba?

Mai bine nu.

Mai bine pentru cine?

Nu pari genul care să facă astfel de lucruri, iubire.

Ei bine, așa e, Pat. Nu eram, dar suntem acum.

E vorba despre el, nu-i așa?

Croitorul?

Trebuia să-mi dau seama.

Nu apare în fiecare zi un francez chipeș în viața ta

și apoi e împușcat.

Dar nu-mi veți spune mai multe despre asta, nu-i așa?

Uite, fă cum îți spunem și vei fi bine.

Se pare că nici măcar nu eram eu cea pe care o plăcea.

Arăt ca o actriță dintr-un film

pe care n-am apucat să-l văd până la sfârșit din cauza voastră.

Se numește Les Enfants. În franceză.

L-ați văzut vreodată?

- Nu. - Nu l-am văzut.

O cheamă Geneviève LaRue.

Și se pare că semăn foarte bine cu ea.

În toți acești ani, nimeni nu mi-a spus niciodată.

Dar a apărut într-un singur un film.

E în regulă dacă vorbesc?

Mi se pare că ajută la stres.

Iar să fii răpit, e pe lista situațiilor stresante.

E vorba despre niște băieți gemeni.

Tatăl lor e croitor,

și are loc un accident în care moare tatăl și un copil,

lăsându-l pe bietul băiat singur.

O femeie trece pe lângă locul accidentului.

Și cheamă ambulanța.

Și aceea sunt eu.

Sau Geneviève LaRue.

Tot ce mi-a spus vreodată despre el,

e în acel film.

E ca și cum cineva și-a pus toată povestea vieții pe ecran.

E foarte ciudat.

- Este, nu-i așa? - Da.

Voi ce treabă aveți cu el?

Bănuiesc că nu sunteți chiar prieteni?

Are bani.

Deci despre asta e vorba, bani.

Doar două motive pentru care oamenii devin răi.

Dragostea și banii.

Ar fi trebuit să-mi dau seama când a zis

că stă la Hotelul Grand Sterling.

Locul ăla e foarte elegant.

Au cuțite doar pentru unt.

Unde naiba sunt? Ține!

Da?

- Unde sunteți? - Suntem pe drum.

Nu fi nerăbdătoare.

Dă-mi băiatul la telefon. Vreau să știu că e bine sau totul pică. Dă-mi-l!

Vrea să vorbească cu băiatul.

În regulă.

Mamă?

Alan! Dumnezeule! Ești bine? Ești teafăr?

Nu-ți face griji, sunt bine.

Îmi pare rău, dragule. Îmi pare foarte rău.

Nu înțeleg ce se întâmplă.

E în regulă. O să fii bine, promit.

O să mă asigur de asta.

La naiba, știi deja asta și nu vrei s-o auzi

dar trebuie s-o spun.

Dragostea mea pentru tine depășește limitele cerului,

prin întunericul spațiului și stele.

Se întinde prin toate constelațiile,

toate galaxiile,

prin spațiu și timp, multiplicându-se ea însăși

fără să se termine niciodată.

Sentimentul este foarte reciproc.

Vorbesc serios, Alan. Ăsta nu e...

SFÂRȘIT

Ce părere ai?

De unde să încep?

De ce ai spus că am știut de la început despre barcă și droguri?

Aveam nevoie de mai mult conflict și un sfârșit pentru piesă.

Nici măcar nu are sens.

Dacă aș fi aranjat eu totul,

de ce aș fi implicat o străină pe care am întâlnit-o pe plajă?

E o minciună.

Oricum, ideea aia nu a dus nicăieri.

Nu. Dar publicul s-a întors după pauză, nu-i așa?

Dar nu asta s-a întâmplat.

E mai interesant decât ce s-a întâmplat. Oamenii o fac tot timpul.

În regulă. Poftim.

Acum îmi dai banii?

- E în stare bună? - Ei bine...

Rășina nu crapă. Așa se zice, parcă.

Cum l-ai găsit?

Surprinzător, dar era acolo unde l-am lăsat.

Acum, haide. Mi-ar prinde bine acei bani.

Cinci sute?

Merită fiecare bănuț.

- Ce? - Nu te interesează deloc

cum s-a terminat?

Hai, spune-ne.

- Ce naiba este asta? - Cu cât știi mai puțin, cu atât mai bine.

Mergi cu mine, nu mișca. O să fii bine. Fă ce zic.

Bine, e destul de aproape. E destul.

Lasă aia jos. Las-o jos!

Hai să terminăm odată.

Ce se întâmplă?

Nu durează mult, dragostea mea. O să se termine.

- Croitorul? - Da, dragostea mea.

Am banii și nimeni nu trebuie să fie rănit.

Da, dar nu pot avea încredere în tine, nu-i așa?

Îmi dai ce vreau. Iar eu stau aici cu ea până pleacă mașina.

Numai atunci o voi lăsa să plece.

Te-ai expune așa?

Aș face orice.

Cunosc sentimentul. Foarte bine.

Lasă-l să plece.

Rămâi aici, nu te mișca.

Nu mișca!

Și banii?

Bine. Oprește-te acolo!

Du-te în mașină.

Nu ai încredere în mine?

Uite.

Eu și Patricia vom primi finalul pe care îl merităm.

Vom naviga pe Bouton de Rose. Și nimeni nu ne va mai vedea vreodată.

Oprește-te.

Rămâi aici.

Te simți bine, dragostea mea?

Te-au rănit?

- Ce... - N-ar fi trebuit să se întâmple asta.

Cine sunt oamenii ăia?

Cine ești tu?

Sunt bărbatul de care te-ai îndrăgostit.

Am făcut lucruri în trecut de care nu sunt mândru.

Dar toate astea au trecut.

- Nu ești doar un croitor. - Contează?

Lasă-i să-și păstreze banii. Nu am nevoie de ei dacă te am pe tine.

Cine e ăla?

El e șoferul meu. Haide! Să mergem într-un loc sigur.

Trebuie să-l sun pe Ben.

Mi-au luat telefonul.

O să avem timp să-l sunăm pe fiul tău. Mai întâi, lasă-mă să am grijă de tine.

Să te duc într-un loc sigur. Să-ți iau ceva de băut pentru stres.

Doar că nu înțeleg.

Deci, care e planul?

Ce vrei să spui?

Vrei să-i urmăresc?

Să mă ocup de ei cât Doris a ta nu se uită?

Nu, am avut o înțelegere. Lasă-i să trăiască.

Nu înțeleg.

Nu ai lăsat niciodată...

Nu-ți stă în fire.

Nu sunt eu însumi. Sunt...

Sunt ceva mai mult.

Du-ne la hotel și apoi pleacă.

Întoarce-te acasă.

Vorbești serios?

Da, misiunea ta s-a terminat.

Nu înțeleg. De ce ne-a lăsat să plecăm?

Ce l-a apucat? Era așa ciudat.

Cui îi pasă? Suntem în viață.

Nu pot să cred.

A împușcat un polițist.

Cine?

Tipul ăla mare care lucra pentru francez.

L-a împușcat de parcă n-ar fi fost nimic.

O să-mi spui?

Și atunci Janet i-a spus totul lui Alan.

Toată povestea, de la început până la sfârșit,

așa cum v-am spus-o și eu.

Dar ea încă nu știa ce se întâmplă la secția de poliție.

Și sunt siguri?

Știți cum poate fi balistica.

Arma găsită în rulotă se potrivește cu cea folosită la împușcături.

A avut dreptate.

A încercat să-mi spună...

Găsiți-i pe Janet Campbell și Samuel Wells.

Pentru ofițerul Ben Tooh, găsiți-i!

BETMUCH BILET DE PARIURI

Ce e ăla?

E un bilet de pariuri din ziua în care ne-a plătit Vinnie.

Serios?

Nimic din ce nu mi-aș fi putut permite.

După tot ce s-a întâmplat, nu ai învățat niciun rahat.

- Ce mare scofală? - Nu contează. E în regulă.

Și acum?

Fug. Undeva fără extrădare.

Ar trebui să mergem în Cuba. Mereu mi-am dorit să merg acolo.

Și respectă secțiunea de hornuri.

Nu poți veni, ai doar 14 ani.

Nu-mi pasă, vreau să merg cu tine.

Nu e o viață pentru tine. Nu e.

Viața e scurtă.

Totul poate merge prost, rapid, în orice moment.

Ofițerul Tooh nu știa că,

atunci când se va duce la muncă, va fi împușcat.

Știri de ultimă oră...

Ofițer Tooh? El este...

... apel urgent pentru căutarea a doi suspecți.

O femeie albă, de 40 de ani, blondă, cu șuvițe albastre, călătorind

cu un bărbat de culoare, de 50 de ani, chel, prin jurul zonei Applebury.

Poliția ne sfătuiește să nu...

Lasă-ne undeva. Trebuie să ne despărțim.

Nu s-a terminat încă, atunci.

Nu. E departe de a se fi sfârșit.

N-ar trebui să vorbim cu poliția?

Nu. Mâine.

Acum, trebuie să fii îngrijită.

Te rog, stai puțin.

Asta e pentru dv., Madame Béthune.

Madame Béthune din nou?

Poți să încetezi cu asta acum? Am văzut Les Enfants.

- L-ai văzut pe tot? - Nu.

Pentru că am fost răpită, dar am văzut destul.

E viața ta, pe ecran.

Da.

Tatăl meu a fost croitor.

Am avut un frate geamăn, ca acel băiat.

La fel ca în film, am avut un accident.

Trebuie să fi fost ciudat

să-ți vezi copilăria pusă pe ecran.

Da, așa e.

Da.

A fost exact ca în film. Nicio diferență.

Dar a fost diferit. Foarte diferit.

Să nu te întorci.

Nu urca până nu se termină filmul, bine?

Filmul ăla nu a fost copilăria lui. A fost o evadare.

Dar nu i-a spus asta lui Pat.

Asta vreau să spun, dragule.

M-ai găsit pe mine

și arăt ca actrița aia.

Dar, undeva în capul tău,

crezi că eu voi fi sfârșitul filmului tău preferat.

Dar eu nu sunt Madame Béthune

sau Geneviève La-cum se zice.

Eu sunt eu și trebuie să accepți asta.

Da. Pe tine te vreau. Doar pe tine.

Bună! Sunt Camilla. Vă rog să lăsați un mesaj.

- O să fiți bine de aici? - Vom vedea.

Avem amândoi destui bani ca să ne vedem de viață.

Jumate-jumate. Părți egale.

Crezi că o să fie bine?

- Cine? - Pat!

Nu știu, de ce...

Polițistul care a fost ucis era fiul ei.

- Măiculiță! - Nu știe că fiul ei a murit,

și tocmai am adus-o înapoi în brațele celui responsabil.

A spus că o iubește, așa că va fi bine.

Se purta destul de ciudat.

A făcut o alegere, da? Să fie cu... nebunul ăla.

Și slavă Domnului pentru libertatea de a alege, aș spune,

pentru că eu aleg să plec naibii de aici.

De fapt, amândoi trebuie să plecăm cât mai departe de aici.

Mult noroc, Janet.

Credeam că nu crezi în noroc.

Poate că s-a luat de la tine.

Baftă, Alan.

E totul bine?

Totul e bine.

Ce s-a întâmplat?

Francezul care te-a luat vorbea mult despre sfârșituri.

Da, mi-a spus ceva despre asta,

despre finaluri și bărci.

Ai auzit vreodată de un film numit Les Enfants?

Nu. De ce?

Cum te poți gândi la filme franțuzești când te caută poliția?

Ceva nu e în regulă.

Bine, haide.

A fost o zi dată naibii.

Ar trebui să raportăm ce s-a întâmplat și să terminăm cu asta.

Trebuie să fac asta cu tine.

Te rog...

Încearcă rochia asta.

Te rog.

Bine.

S-ar putea să nu-mi vină.

Nu, așteaptă.

Nu asta trebuie să spui.

Ar trebui să spui...

Sunt prea bătrână pentru asta.

Copacii poartă frunze ca și puieții. Te rog.

Te iubesc la fel ca în adolescență,

când ne-am sărutat prima dată.

Încă vreau să-ți rup hainele cu dinții.

La naiba. E îngrozitor!

A fost interzis în multe țări.

Da, dar nu poți interzice ceva pentru că e îngrozitor.

Trebuie să dorm puțin.

Corect. Ai 86 de ani.

- Să dăm mai repede până la final? - Te rog.

Sunt pe o barcă?

Asta ți-a spus, nu? Totul se va sfârși pe o barcă?

Societatea nu ne va accepta niciodată. Mă supără, Madame Béthune.

Batjocura, judecata, șușotelile, oriunde mergem.

Ia loc.

Hai să mâncăm supa.

Da, bine.

Ar trebui să ne bucurăm de cină.

Benoît...

trebuie să vorbim.

Nu. Știu exact ce vei spune.

Că s-a terminat, că nu mai poți suporta,

că strănepotul tău ar putea fi tatăl meu,

că te îmbolnăvește.

- Sunt prea bătrână. S-a terminat. - Nu!

Nu. Vom fi împreună, pentru totdeauna. Mă auzi?

Supa își face efectul, nu?

Mai durează cinci minute.

Apoi eu voi mânca felul principal.

Vei fi cu mine pentru totdeauna.

Înăuntrul meu.

- La dracu! - Nu văd, ce se întâmplă?

Știu, nu vrei să știi. Nu e nevoie să vezi asta.

- Spune-mi măcar. - Nu, te duc acasă.

Stau cu tine.

Stai cu tatăl tău, unde ești în siguranță până termin.

- Ce vei face? - Ce trebuia să fac pe plajă.

Lucrul corect.

SFÂRȘIT

Spune-mi unde mergem.

E o surpriză, așa cum ți-am spus. Te rog.

Mergi. Păstrează distanța.

Lasă-mă să-ți explic.

- Trebuia să te protejez de... - Tacă-ți fleanca!

Taci naibii din gură măcar o dată în viață!

Te aștepți să zâmbim și să dăm din cap cât tu vorbești

- ... și tot vorbești. - Nu e adevărat.

Nu. Nu ai dreptul să-mi spui

- ... ce e și ce nu e adevărat. - Știu.

Dar mă pot schimba, jur.

Nu, nu poți continua să tot minți o persoană

și apoi să te aștepți să te creadă.

Mă duc acasă.

Nu puteți merge acasă. Ei știu unde locuim.

Am bani. Am mulți bani.

Putem merge oriunde în lume. Oriunde. Unde vrei să mergi?

Cât mai departe de tine.

Haide, plecăm.

Draga mea, te rog, nu pleca.

Ai promis.

La naiba! Asta e a ta?

Este a noastră.

Fir-ar să fie!

E ceva!

Acum e timpul să te am doar pentru mine, Madame Béthune.

Madame Béthune, din nou?

Stai jos! Îmi pare rău!

- Cred că vreau să plec acum. - Să pleci?

Încerc să fac un lucru frumos pentru tine, iar tu vrei să pleci?

Nu ridica vocea la mine, soarele meu!

Nu ridic vocea la soarele tău. Ridic vocea la tine și numai la tine!

Ce te-a apucat?

Vreau doar să fii fericită.

Se pare că te gândești numai la tine, de fapt.

Nu. E pentru noi, amândoi.

Ca lucrurile să fie așa cum sunt menite să fie.

N-ai mai fost tu însuți.

De când te-ai trezit pe patul ăla de spital.

Nu, nu sunt eu însumi, sunt mai bun.

Văd lucrurile mai clar ca niciodată.

O să te simți bine aici.

Croitorule, nu sunt sigură.

E prea mult. A fost prea mult.

Știu, ai încredere în mine. Tot ce vreau e ca lucrurile să fie perfecte.

Așteaptă-mă.

Simte-te ca acasă.

Mă voi întoarce curând.

Ce mama dracului...

BETMUCH CELE MAI BUNE ȘANSE

Ce naiba?

Poliția! Ridică mâinile!

Întoarce-te încet!

Totul are legătură cu filmul.

Chestia aia cu Les Enfants?

- L-ai văzut? - Nu tot.

Dar nu înțeleg cum ar putea avea ceva...

Dacă ai fi văzut sfârșitul, ai fi știut.

Ce se întâmplă la sfârșit?

În sfârșit, vei fi a mea în totalitate.

Organele, degetele, vârful limbii.

Nicio parte nu a rămas neiubită.

Fir-ar al dracului!

Da.

Deci ce o să facem?

Mon amour, cina e gata.

Îmi pare rău că a trebuit să aștepți atât.

Ești frumoasă.

Vino cu mine, Madame Béthune.

Vino cu mine și vei vedea lumea în culori din nou.

Nu mănânci?

Miroase încântător.

Arăți minunat.

Te rog, nu fi speriată.

Nu ai de ce să te temi de mine.

Nu ți-aș face rău niciodată.

Mă urăști?

Nu. Nu te urăsc.

Îmi pare rău pentru tine.

- Îți pare rău pentru mine? - Nu te simți bine, dragule.

De ce nu mănânci?

Nu.

Știu ce ai pus în ea.

Nu tratezi așa oamenii pe care îi iubești.

Nu așa se termină!

Cum îndrăznești să-mi strici finalul? Cum îndrăznești?

Ești nebun!

Și acum?

De obicei, aș spune să sunăm la poliție.

Dar, mă cam caută.

Mereu mi-am dorit mai multă adrenalină în viața mea.

Nu mai vreau așa ceva.

Băiatul tău.

Ai spus că e polițist, nu?

Da, așa e.

Sunt foarte mândră de el.

De ce?

De ce ai întrebat asta?

Cazul împotriva lui Samuel a fost respins în instanță.

Dar stresul l-a făcut să se înscrie în Pariorii Anonimi.

Acolo a întâlnit un editor de carte.

Și așa a ajuns să scrie o autobiografie ipotetică.

ȘI DACĂ AȘ FI FĂCUT-O? POVESTEA BĂRCII - SAMUEL WELLS

Craig a primit drepturile de film.

Cât despre Camilla și Anya, după ce l-au părăsit pe Samuel,

au descoperit o geantă cu două milioane de lire la intrare.

Pat Tooh s-a întors la muncă.

După ce și-a îngropat fiul, Ben,

a jurat să nu mai vrea nimic interesant în viața ei până când a întâlnit

un spaniol pe nume Carlos, dar asta e cu totul altă poveste.

Ben Tooh a fost premiat post-mortem cu ceva numit Medalia George Cross,

despre care mi s-a spus că e foarte bine.

Cât despre Guy, a continuat să lucreze pentru cartel sub o nouă conducere

până când a fost găsit în casa lui, împușcat în ceafă.

Nu a mai făcut nicio altă vază.

JULES-BAPTISTE GRIMONDELLE zis Croitorul

Croitorul a fost îngropat la Paris.

Conform dorinței sale,

a fost înmormântat într-un anume loc

din Arondismentul 7,

pe care-l cumpărase încă din tinerețe.

GENEVIÈVE LARUE Actriță

În ceea ce o privește pe Janet, ea și-a făcut propriul său final.

Bună, Alan!

Te saturi vreodată de glume?

Nu. Chiar nu.

Ce e ăla?

Pește. L-am luat de la tipul cu peștele de alături.

- Ce fel de pește? - Unul mare.

Femeie prostuță!

Nu știu dacă până la adânci bătrâneți, dar merge.

Ai vești de la ea?

De la Janet?

De acord. Păcat.

După prin câte ați trecut voi doi

ai fi crezut că s-ar fi legat ceva.

Ceva? L-a pus pe fiul ei să-mi dea la schimb banii pentru tubă.

Nu există nimic.

Dacă ai ocazia să vorbești cu ea, pune-mi o vorbă.

Poate mă ajută să fac finalul mai bun.

De ce ești atât de obsedat de sfârșit?

Cu toții suntem.

Venim pe lume cu aceste creiere subdezvoltate

care încearcă să proceseze tot ce se întâmplă în jurul nostru.

Dar ieșim din viață... așa.

Suntem opriți în mijlocul propoziției. Mortalitatea este...

Janet și Alan.

Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

De ce...

De ce îmi spui toate astea?

Ca să învățăm din greșelile lor.

Sunt aici.

Elias, așteaptă!

Nu-ți face griji.

Totul va fi bine.

Vorbești ca Samuel, când i se adresa lui Janet.

Aia a fost povestea lor. Asta e a noastră.

Asta va fi diferită.

Trebuie să fie.

Traducere şi adaptare Sadacliev Lucian, Deluxe

Sincronizarea R.O.D.