Original subtitles

Traducerea �i adaptarea: Nazgul @ CZTeamRoSubtitles

Inov�m �i folosim resursele planetei pentru nevoile noastre.

Dar noi resurse dau na�tere conflictelor,

dau putere unor noi popoare,

�i odat� cu acestea, idealuri �i idei care ne vor transforma vie�ile.

�n mijlocul haosului unei planete neiert�toare,

cele mei multe specii vor e�ua.

Dar pentru una, toate piesele vor c�dea la un loc

�i un set de chei vor deschide o cale pentru c� omenirea s� triumfe.

Aceasta este povestea noastr�,

povestea noastr� a tuturor.

Delta Nilului din Egipt,

cu 1200 de ani �nainte de Hristos.

Cele mai mari civiliza�ii ale omenirii se pr�bu�esc una dup� alta.

Un alt inamic.

Egiptenii �i numesc "oamenii m�rii".

�nfometa�i, violen�i. Originea lor este necunoscut� chiar �i ast�zi.

"Au venit �n b�rci, ora�ele noastre ard, "

"�i au adus r�ul �n �ara noastr�."

Dup� 1000 de ani de la construirea piramidelor,

chiar �i m�re�ul Egipt se confrunt� cu distrugerea.

�n jurul Mediteranei, marile ora�e �i imperii sunt spulberate,

de c�tre popoarele migratoare.

Troia, micenienii din Grecia, Imperiul Hitit din Turcia.

�i-ar fi trecut fiori de spaim� pe �ira spin�rii

la vederea navelor de la orizont.

Ar fi cel mai terifiant lucru imaginabil.

C�nd "poporul m�rii" a provocat c�derea unei mari na�iuni,

o pies� de domino a c�zut, apoi �i celelalte din jurul Mediteranei.

Peste tot domnea haosul.

Comer�ul s-a stins.

Rezervele de bronz, ce �inea civiliza�ia �n picioare, a sc�zut dramatic.

Omenirea se confrunt� cu pr�bu�irea a unor mii de ani de progres.

Dar pe o insul� �n estul Mediteranei,

un grup de muncitori �n metale

descoper� una dintre cheile viitorului nostru.

Ce vor descoperi vor �narma noi popoare,

va ajuta la �nf�ptuirea unor idei noi.

Va trimite omeni �n �ntreaga lume, �i va transforma planeta.

Epoca Fierului.

�ntr-o epoc� �n care tr�im �i ast�zi.

Alashiya, Cipru.

O insul� numit� dup� resursele bogate �n cupru.

Dar rezervele rare de staniu pentru a face bronz din cupru, s-au diminuat.

Confruntat cu ruina, me�te�ugarii fac o descoperire

care va schimba viitorul omenirii.

Ni�te roci ro�ii-ruginii se g�sesc peste tot �n insul�.

Con�in una dintre cele mai importante materii prime din istorie: fierul.

N�scut �n inima unei explozii ale unei supernov�,

fierul formeaz� miezul topit al P�m�ntului,

mai mare dec�t Luna, aprins ca Soarele.

F�r� el, nu ar fi atmosfer�, nici c�mp magnetic, nici via��.

Al patrulea mineral g�sit cel mai des �n scoar�a terestr�.

Dup� ce am depins de bronz pentru at�t de mult timp,

fierul este un metal mult superior,

dar este nevoie d� mai mult� pricepere ca s� lucrezi cu el.

Pentru a topi fierul, trebuie un combustibil foarte bun:

c�rbune, lemn ars �n cuptoare.

Mai mult carbon, mai mult� energie,

arde mai aprins, pentru mai mult timp.

Trebuia s� �l miroase,

pentru a ob�ine acel minereu �ntr-o stare

ca s� interac�ioneze cu c�rbunele,

�i o suflant� mare care s� �in� focul aprins.

C�ldura va topi fierul, �i �l va coagula �n ni�te bolovani.

Fierul este mai greu, are durabilitate mai mare �i se g�se�te din abunden��.

Aceast� meserie s-a r�sp�ndit foarte repede,

pentru ca oamenii au realizat ce avantaj imens le-ar putea da fierul.

Fierul �i c�rbunele au transformat suprafa�a planetei.

Numai �n Europa, 70 de milioane de acri de arbori au fost t�ia�i,

o suprafa�� mai mare dec�t Oregon, pentru a alimenta fier�riile.

Aceasta a creat peisajul lumii pe care �l �tim �i ast�zi.

Acum, pe c�mpiile din Grecia, fierul este prezent �ntr-o nou� er� a r�zboiului.

Solda�ii se preg�tesc s�-�i apere micile regate.

Sparta.

O societate dedicat� r�zboiului.

Cu cele mai bogate mine de fier din Grecia.

Liderul lor: Pausanias.

Un prin� al Spartei, �n calitate de comandant.

Lupt�nd �mpotriva unei superputeri a timpului: Persia.

Sparta are o m�rime de 4820 km p�tra�i.

Imperiul Persan, mai mult de un milion de km p�tra�i.

O lupt� �mpotriva sor�ii va contura povestea omenirii.

Pausanias �ine Sparta unit� dup� moartea regelui, unchiul s�u.

Se preg�tesc pentru o ultim� lupt� pentru a ap�ra Grecia.

Sunt cei mai r�zboinici oameni de pe P�m�nt �i a�a vor s� r�m�n�.

Parc� spun "Vom fi cei mai buni r�zboinici."

�i au construit un sistem de caste,

o tradi�ie, �n jurul acestei idei.

�n Sparta, de la v�rsta de �apte ani,

b�ie�ii erau instrui�i pentru a deveni r�zboinici.

La 18 ani, se al�turau armatei spartane,

cea mai temut�, cea mai disciplinat� armat� de pe p�m�nt

�i tr�iau a�a cum se spune "o via�� spartan�",

o via�� f�r� lux �i o via�� de priva�iune,

o via�� �n continuu antrenament test�ndu-�i curajul.

B�ie�ii spartani erau foarte rezisten�i,

trebuiau s� fie capabili s� doarm� �n aer liber

c�nd ploua �i chiar c�nd ningea,

trebuiau s� caute chiar s� fure m�ncare pentru a se hr�ni.

Spartanii erau �narma�i cu cele mai bune arme din acea vreme,

suli�e �i s�bii din fier.

Dar Sparta nu putea s� lupte contra Persiei de una singur�.

�n Grecia, se aflau rivalii spartanilor: atenienii.

De asemenea, pu�ini la num�r, vulnerabili,

un ora� al negustorilor, dramaturgilor �i fermierilor.

Dar confrunt�ndu-se cu un inamic puternic,

Atena trebuie s� decid� s� accepte Persia ca stat suveran

sau s� �ncerce s� fac� o alian�� cu rivali lor de moarte.

Decizia ce va determina viitorul lumii occidentale

�i istoria noastr�.

Epoca Fierului d� putere oamenilor.

Micul ora�-stat al Atenei se confrunt� cu o alegere:

s� accepte suprema�ia Imperiului Persan sau s� lupte pentru libertate.

Un reprezentat al �mp�ratului persan Xerxes

ofer� atenienilor �ansa de a se preda �i a evita v�rsarea de s�nge.

Costul pred�rii: libertatea lor.

Cet��enii de parte b�rb�teasc� se adun� pe un deal st�ncos numit Pnyx.

Printre ei se afl� Sophanes.

Curajos, nepref�cut,

un cet��ean obi�nuit care va deveni o legend� militar�.

Cet��enii Atenei sunt �narma�i cu arme de fier.

Au datoria de a ap�ra oamenii din ora�.

Abilitatea de a te exprima liber

este str�ns legat� de abilitatea de a te ap�ra �n mod liber.

Atenienii apreciaz� �i pre�uiesc libertatea.

Aveau capacitatea de a se exprima liber,

capacitatea de a avea un cuv�nt de spus �n guvernul lor.

�i sunt dispu�i s� lupte s� p�streze asta.

Deciziile politice din Atena nu erau luate de regi,

ci de cet��enii care luptau, b�rba�i ca Sophanes.

Un nou sistem politic,

o mo�tenire care �nc� modeleaz� civiliza�ia de ast�zi:

democra�ia.

Nu e pentru toat� lumea,

doar cei care de�ineau terenuri puteau vota.

�n acel moment, femeile nu aveau voie s� voteze.

Cu toate acestea, este o schimbare dramatic�,

de a avea oameni puternici �i tirani.

Ai posibilitatea de a alege.

Piatra neagr� �nsemn� capitularea.

Piatr� alb�

semnific� pornirea la lupt�.

Voteaz� "da" �i iei decizia de a-�i risca via�a �n lupt�.

Voteaz� "nu" �i vei fi �n siguran�� dar vei fi condus de c�tre un str�in.

Grea decizie, dar are importan�� deoarece este f�cut� de oameni obi�nui�i,

�i asta e ceva uimitor

despre ce au introdus grecii �n istoria umanit��ii.

Un atenian scrie voin�a poporului:

"C�t despre dragostea noastr� de libertate, niciodat� nu ne vom preda."

August, 479 i.Hr., �n apropiere de coasta Greciei.

Rivalii greci �i �ntind armata

pentru a-�i ap�ra p�m�ntul �mpotriva unui imperiu uria�.

Per�ii: 100.000 de solda�i recruta�i din �ntreaga lume antic�.

De cealalt� parte, patrio�ii greci.

Pausanias conduce o armat� de oameni

care �ntreaga via�� a fost dedicat� artei r�zboiului.

�mpreun� cu spartanii, cet��eni-r�zboinici din Atena.

Oameni ca Sophanes.

Au pus tot ce aveau la b�taie.

Cred c� este un mare curaj

�n ideea de a merge la lupt�, a merge la r�zboi,

�tiind c� e�ti cu mult dep�it numeric, dar crez�nd c� ai dreptatea de partea ta.

Comandantul persan, Mardonius,

crede c� num�rul mai mare al solda�ilor va fi cheia unei victorii u�oare.

Grecii au �mpiedicat �naintarea per�ilor pentru mai mult de o s�pt�m�n�.

Falanga!

Grecii se a�eaz� �n linie pentru a da piept cu inamicul.

Sunt epuiza�i, dep�i�i numeric, expu�i.

Dar apare o nou� arm�...

o nou mod de lupt�...

care va decide viitorul lumii occidentale.

Viitorul civiliza�iei occidentale este se decide �n Grecia.

Alia�i greci au rezistat �n fa�a unei armate persan� de 100.000

pentru mai mult de o s�pt�m�n�.

Sunt epuiza�i, dep�i�i numeric de aproape trei ori.

Liderul spartan Pausanias �i soldatul atenian Sophanes

se preg�tesc pentru o ultim� opozi�ie.

Grecii declan�eaz� o nou� arm�,

o tactic� care va transforma arta r�zboiului.

Falanga.

Falanga �nsemn� ca solda�ii s� lucreze str�ns �mpreun�

at�t pentru a se proteja reciproc

c�t �i s� dea acea for�� unificat�, bine �nchegat�,

�ndeajuns de puternic� pentru a �nainta.

Prin faptul c� st�teau cu scuturile unul l�ng� cel�lalt

�i apoi s� se separe �ndeajuns de mult pentru a lovi cu suli�a �n du�man,

puteai s� mai faci un pas,

�i puteai �ncepe s� domini c�mpul de lupt�

lucr�nd �mpreun� ca o echip� coordonat�.

Falanga - un tanc uman.

Grecii resping avansul persanilor.

Solda�ii se �mpr�tie.

�n mijlocul luptei, lucrul care conteaz�

este ce vei face �n acel moment.

S� supravie�uie�ti, s� ucizi �i s� ai grij� de camarazii t�i.

Comandantul persan �ncearc� s�-�i mobilizeze trupele.

Dar pl�te�te pre�ul.

Un istoric grec, scrie:

"�n timp de pace, fiii �i �ngrop ta�ii."

"�n vreme de r�zboi, ta�ii �i �ngrop fiii."

"Faptele mari sunt rezultatul unor riscuri la fel de mari."

Pausanias va fi amintit ca acel comandant spartan care a c�tigat r�zboiul.

Sophanes, ca cel mai curajos dintre atenieni.

Cu ajutorul armelor din fier,

oamenii au respins tirania.

O genera�ia de dup� r�zboi,

atenienii voteaz� pentru a comemora victoria cu un monument:

Partenonul.

A fost nevoie de 15 ani ca s� fie construit.

Un templu �n cinstea Athenei, zei�a �n�elepciunii,

va deveni un simbol al democra�iei.

Este cel mai corect mod de a organiza o societate

cum nu s-a mai conceput �i realizat vreodat� �n istoria omenirii.

�i �i dator�m indirect toate acestea

unui grup mic, unei m�ini de oameni,

care au tr�it �ntr-un loc numit Atena, acum 2500 de ani.

�n vest, fierul ajut� ora�ele stat s� lupte pentru libertate.

5000 de mile c�tre este, se afl� una dintre cele mai rezistente

�i cel mai durabil imperiu: China.

Cel mai puternic om din lume este �ntr-o c�l�torie

pentru a g�si secretul vie�ii ve�nice.

Qin Shi Huangdi, primul �mp�rat al Chinei.

Lupta pentru tron de la v�rsta de 13 ani.

A supravie�uit unei lovituri de stat,

�i a trei tentative de asasinare.

P�n� acum la v�rsta de 49 de ani,

a f�urit un imperiu crez�nd c� va tr�i o ve�nicie.

Crucial pentru succesul s�u, un nou tip de tehnologie:

font�.

Prin supra�nc�lzirea fierului �n cuptoare speciale,

metalurgi�tii chinezi pun bazele viitoarei industrii ale omenirii.

�n principal se turna fierul �ntr-o matri�� �i f�ceai ce voiai.

Atunci ai �ntr-adev�r o tehnologie de top mondial.

Fierul lichid este turnat �n forme pentru a produce obiecte identice,

cu miile.

Cu 200 de ani i.Hr., se na�te produc�ia �n mas�.

O revolu�ie tehnologic�

condus� de unul dintre cei mai mari schimb�tori de situa�ii:

r�zboiul.

Un fapt trist, dar inevitabil �n istoria omenirii

este c� r�zboiul aduce cu el tehnologia.

Un nou tip de arm� va transforma modul �n care lupt�m,

va ajuta s� unifice un imperiu,

�i va pune bazele unei inginerii de succes

care va schimba fa�a planetei.

China, acum 200 de ani i.Hr.

Solda�ii, �n vremea primului �mp�rat al Chinei

schimba fa�a r�zboiului cu un nou tip de arm�:

arbaleta.

Arbaleta chinezeasc� poate fi tras� aproximativ 70 de cm,

de cinci ori mai mult dec�t arbaleta european�,

a�a c�, pentru aceia�i greutate a arbaletei, ai de cinci ori mai mult� putere,

de cinci ori distan�a de tragere �i de cinci ori mai mare for��.

Cu v�rful din fier,

av�nd distan�a de tragere mare, aproape un sfert de km.

�n istoria omenirii,

atunci a fost pentru prima dat� c�nd produc�iile �n mas�

au devenit at�t de importante �n func�ionalitatea uni stat.

U�or de utilizat, cu c�teva zile de antrenament,

pede�trii au devenit ni�te ma�ini de ucis.

Aveau trei r�nduri de solda�i,

unul tr�gea coarda ajut�ndu-se cu piciorul.

Apoi acesta d�dea arbaleta unuia care �i punea s�geata,

care i-o d�dea celuilalt din fa�� care tr�gea,

�ntre timp, ultimul soldat trecea �n fa�a celorlal�i,

�i armat� putea astfel s� �nainteze tr�g�nd s�ge�i �n continuu,

cu trageri constante de s�ge�i cu ajutorul arbaletelor.

Era �ntr-adev�r un mecanism agresiv pentru avansarea unei armate.

O nou� inova�ie: p�r�i ale arcurilor care se puteau schimba.

Arbaleta este primul sistem de arme modulare din istorie.

A�a c� acum avem sisteme de arme care au piese de schimb suplimentare,

coard� mai mare, mai mult o�el, mai mult lemn.

O po�i construi rapid, po�i s�-i �nlocuie�ti piesele foarte u�or,

o po�i repara repede.

Vor trece 2000 de ani...

ca �i alte piese standardizate s� fie produse �n mas� �i pentru alte arme.

F�uritorii de arme americani sunt unii dintre primii pioneri,

f�c�nd muscheta "Springfield" �n 18861.

Un deceniu mai t�rziu, faimosul revolver 45.

Dac� pot produce �n mas� astfel de arme,

voi putea s� c�tig o mul�ime de lupte foarte repede.

�narma�i cu arbalete,

Armatele primului �mp�rat cuceresc �ase regate cu care erau �n conflict.

�n doar 9 ani, cucere�te mai mult de un milion de mile p�trate.

27 de milioane de oameni.

Primul istoric al Chinei scrie:

"Armata sa ne devoreaz� �ara cum un vierme de m�tase

devoreaz� o frunz� de dud."

"Nimic nu-i va opri."

Primul �mp�rat al Chinei pune cap�t

sutelor de ani afla�i �n conflict �ntre �mp�r�ri.

Prin unificarea Chinei, el une�te

"tot ce e sub cer, toate creaturile de sub cer."

�i aceast� victorie simbolizeaz� conceptul na�terii Chinei.

Pentru a-�i ap�ra noul imperiu, primul �mp�rat

�ncepe probabil cel mai veleitar proiect de inginerie din istoria omenirii:

Marele Zid Chinezesc.

Proiectat pentru a fi o baricad� �mpotriva hoardelor nomade din Asia Central�,

�i s-a extins pe parcursul a 1800 de ani.

Construc�ia a �nghi�it un milion de vie�i.

Dar dup� 11 ani de guvernare,

�ntr-o c�l�toria pentru a g�si un izvor magic legendar

care se spunea c� de�ine secretul vie�ii ve�nice,

Shi Huangdi, cel mai puternic om din lume,

se �mboln�ve�te.

Medicamente cu con�inut de mercur

prescrise de doctori pentru a-l face nemuritor

�i distruge creierul �i corpul.

C�utarea imortalit��ii a primului �mp�rat aduce cu ea megalomania.

A cucerit �i a creat acest vast, nemai�nt�lnit imperiu,

�i a crezut c� va domni pentru totdeauna.

Dr nu a putut s� �n�ele moartea.

La v�rsta de 49 de ani, Shi Huangdi, primul �mp�rat al Chinei, moare.

Este �ngropat �ntr-un morm�nt de 32 de km p�tra�i,

dar nu va merge singur �n via�a de apoi.

Cu el merg so�iile care nu i-au n�scut copii.

�i sute de me�te�ugari,

�ngropa�i de vii pentru a p�stra secretele morm�ntului s�u.

�i pas�ndu-�i �mp�ratul,

o for�a extraordinar� de 8000 de solda�i.

Armata de teracot�.

Fiecare dintre ei este unic,

unii cred c� sunt f�cu�i dup� chipuri de oameni reali.

�n timp ce �n China Epoca Fierului construie�te un imperiul,

�n largul coastelor Africii o flot� navigheaz� �ntr-o expedi�ie

care va da impulsul perioadei marilor descoperiri.

Conduc�nd o flot� de 60 de nave,

Hanno, regele Cartaginei.

Aventurier, pionier.

Este unul dintre primii aventurieri

care a fost consemnat, av�nt�ndu-se �n necunoscut.

Oamenii lui Hanno sunt fenicienii,

un imperiu comercial maritim

cu colonii pe l�ng� toat� Marea Mediteran�.

Sunt cei mai buni constructori de nave din lume.

Secretul lor: fierul.

Ce face ca fierul s� fie mai bun dec�t bronzul

este c� rezist� mai mult �n timp.

Dac� ai �ncercat vreodat� s� lucrezi cu lemnul,

�tii c� dac� po�i s� faci margini ascu�ite,

dac� po�i face sc�nduri,

dac� po�i s� faci grinzi, po�i s� construie�ti nave mai bune.

Uneltele de fier au revolu�ionat domeniul construc�iilor navale

�i permit umanit��ii s� inoveze ca niciodat� �nainte.

O inven�ie revolu�ionar�:

chila navei.

Acum navele pot r�m�ne stabile �n ape furtunoase,

cheia viitorului omenirii de a naviga pe mare.

Hanno a navigat din Marea Mediteran�

�n apele necunoscute ale Oceanului Atlantic.

Cu 30.000 coloni�ti, caut� noi �inuturi, noi oportunit��i.

Pentru ace�ti primi exploratori,

tot ce �tiau e c� P�m�ntul e plat.

Acest pas �n necunoscut, este imens.

Hanno scrie un jurnal al c�l�toriei sale:

"Am v�zut �n noapte p�m�ntul acoperit de foc."

"�n mijloc era o flac�r� mare, mai �nalt� dec�t celelalte, "

"care p�rea s� ajung� la stele."

"Un munte �nalt, numit "Carul Zeilor"."

Prima descriere scris� a muntelui Camerun,

cel mai mare vulcan din Africa de Vest.

Descris folosind o nou� tehnologie de scriere revolu�ionar�:

alfabetul.

Fenicienii au inventat 22 de simboluri sau litere

care pot fi combinate pentru a reprezenta aproape orice sunet �n orice limb�.

U�or de �nv��at, alfabetul pune citirea �i scrierea la �ndem�na tuturor,

Una din cheile comunic�rii din viitor.

Inven�ia alfabetului a fost unul dintre cei mai mari pa�i din istoria scrisului.

Este impresionant cum a func�ionat scrisul

�i e at�t de u�or pentru oameni s� �nve�e cum s� citeasc� �i s� scrie.

Pe coastele Gabonului de ast�zi,

Hanno scrie despre o �nt�lnire extraordinar�:

"Era o insul� plin� de b�rba�i �i femei s�lbatice."

"Aveau corpuri p�roase."

"Interpre�ii no�tri i-au numit "gorilea"."

Cu 2500 de ani �nainte de Darwin,

exploratorii fenicieni recunosc

acele mari maimu�e ca "verii" no�tri �ndep�rta�i.

Fenicienii au creat colonii pe l�ng� Marea Mediteran�,

r�sp�ndind comer�ul �i idei

�n Liban, Tunisia, Cipru, Sicillia, �i pe insula Ibiza.

Odat� cu extinderea lor, se extinde �i cunoa�terea alfabetului.

Iar oamenii dintr-un ora� din Babilon

vor deveni cheia pentru scrierea uni c�r�i

care va modela istoria omenirii:

Biblia.

Babilonul, �n Orientul Mijlociu,

un ora� renumit pentru gr�dinile sale suspendate.

Aici, o revolu�ie spiritual� este pe cale de a avea loc.

Epoca fierului este o epoc� a unor oameni noi,

a unor idei noi,

�i a religiei care domin� �i ast�zi lumea noastr�.

�n �ntreaga lume, religiile locale fac loc unor noi religii puternice,

r�sp�ndite pe cale scris�.

Acele religii sunt �i ast�zi prezente �n lumea noastr�.

Hinduismul une�te cea mai mare parte a Indiei.

De la poalele mun�ilor Himalaya,

cuvintele lui Buddha se r�sp�ndesc �n toat� Asia.

�i �n China, scrierile lui Confucius

vor sta la baza vie�ilor unui sfert din popula�ia lumii.

Timpul lui Iisus �i a lui Buddha �i a lui Confucius,

se pare c� este o perioad� legat� de apari�ia tehnologiei fierului.

Este ca �i cum omenirea de pe tot p�m�ntul

ajunge la un nivel de c�utare social �i politic

care nu a mai fost prezent �nainte,

�i toate apar aproximativ �n acela�i timp.

�n bibliotecile din Babilon,

un grup de evrei exila�i folosesc propriul alfabet,

�n limba ebraic�,

s� scrie istoria �i credin�� poporului lor.

"Pe malurile r�urilor Babilonului �edeam jos �i pl�ngeam,

c�nd ne aduceam aminte de Sion."

Cu dou� genera�ii �nainte, Babilonia a cucerit Ierusalimul.

Le-au distrus templul dumnezeului lor, Iahve,

�i au dus robi pe evrei �n Babilon.

Acum, captivi �ntr-o �ar� str�in�,

evreii au �nceput ceea ce va deveni

cea mai influent� carte din istoria omenirii.

Biblia.

Ce �tim acum, despre religia iudaic�

nu �ncepe cu Avraam, nu cu Moise,

nici m�car cu templul lui Solomon.

Religia iudaic� �ncepe �n exilul babilonian.

Babilonul este ora�ul viitorului.

Cosmopolitan, multicultural, un ora� plin de zeit��i.

Dar �n acest creuzet,

iudeii scriu istoria lor care va avea un impact revolu�ionar:

monoteismul.

�ntreaga existen�� creat� de un singur Dumnezeu.

�n loc s� se g�ndeasc� la Iahve ca la cel mai mare dintre dumnezei,

ca unul dintre multitudinea de zei, ei cred doar �n Dumnezeul lui Israel.

Evreii �ncep s� cread� c� Iahve e singurul Dumnezeu adev�rat.

Dar pentru evreii din Babilon, cuv�ntul lui Dumnezeu este �n pericol.

Ora�ul este asediat de armatele Imperiului Persan.

Dac� va c�dea, scrierile lor pre�ioase vor pieri.

Un singur om �i d� seama de acest lucru.

Vede o oportunitate.

Zorobabel...

Prin� exilat, descendent al regelui David �i a lui Solomon.

Decide c� va conduce pe evrei din exil �napoi �n �ara promis�.

Dar mul�i nu vor s� plece,

au tr�it �ntreaga via�� �n Babilon, iar c�l�toria va fi periculoas�.

Zorobabel convinge 100 de familii s� plece.

Plecarea lor din Babilon va fi un nou capitol

�n istoria omenirii:

"Ie�i�i din Babilon, fugi�i de babilonieni."

"Striga�i asta �n c�ntece de bucurie, "

"Vesti�i-le, s� ajung� p�n� la cap�tul p�m�ntului: "

"Spune�i c� Domnul �i-a r�scump�rat robii"

O c�l�torie epic� de 500 de mile �napoi �n ora�ul sf�nt

pe care nu l-au v�zut niciodat�:

Ierusalim.

"Chiar dac� vei fi izgonit �n �ara cea mai �ndep�rtat� de sub ceruri, "

"De acolo, Domnul Dumnezeul t�u te va str�nge"

"�i te va aduce �napoi."

Duc�nd cu ei cuvintele care vor deveni Vechiul Testament al Bibliei,

cea mai citit� carte din lume.

6 miliarde de exemplare tip�rite �n ultimii 500 de ani.

Cu siguran�� spunem c� Biblia este cea mai influent� carte scris� vreodat�.

Putem spune c� Biblia a fost primul bestseller,

a fost prima carte tip�rit� la o pres� de tip�rit.

Chiar �i ast�zi, este un bestseller.

Fierul a deschis o nou� lume omenirii,

transform�nd peisajul, cre�nd noi conexiuni,

schimb�nd modul de g�ndire.

Acum, un altfel de imperiu va lua na�tere:

Roma.

Omenirea face un salt mai departe cu un alt ritm de via��.

�i �ntr-un ora� din imperiul Roman,

via�a �i moarte unui singur om va transforma via�a a miliarde de oameni.

Traducerea �i adaptarea: Nazgul @ CZTeamRoSubtitles