All language subtitles for Napoleon 1927

Restaurare f�cut� de c�tre
Arhiva Na�ional� BFI

�i Photoplay Productions

Kevin Brownlow a �nceput reconstruc�ia
lui Napoleon de Abel Gance �n 1969

care ulterior a devenit o colaborare
cu Arhiva Na�ional� BFI.

�n 2000 a fost produs�
aceast� versiune complet�,

folosind pe deplin suplimentarul
secven�elor descoperite p�n� atunci.

Aceast� nou� restaurare digital�
a fost f�cut� dup� negativul din 2000.

A fost complet ref�cut�
�n nuan�ele �i tonurile originale.

Folosind instrumente avansate de restaurare,
imaginea a fost stabilizat�,

deteriorarea �i degradarea
au fost reparate �n mod substan�ial,

gama larg� de fonturi
au fost atent integrate.

Film restaurat �n asociere cu
Cinemateca Francez�, CNC

�i arhivele mondiale de film.

Restaurarea filmului (2000),a fost sus�inut�
de Eric Anker-Petersen Charity.

Restaurare digital� efectuat�
la Dragon Digital.

Muzica compus�, aranjat�
�i dirijat� de Carl Davis.

BFI �i Photoplay Productions
prezint�

NAPOLEON

Traducerea �i Adaptarea: RRZXXX

Albert Dieudonne �n
rolul lui Napoleon Bonaparte

�A� vrea s� fiu posteritatea mea,

s� fiu martor la ceea ce m� face
s� g�ndesc, s� �ncerc �i s� spun.�

Napoleon

Toate evenimentele �i citatele
preluate direct din istorie

sunt urmate de nota: �Istoric�.

�n timpul iernii memorabile a anului 1783

c�nd z�pada se �ngr�m�dise
�n curtea Colegiului Brienne...

Zece contra patruzeci.

P�rin�i Minimi �ncurajeaz�
aceste b�t�lii

�i recompenseaz� acei elevi,

care se remarc� prin capacitatea lor
sau prin inventarea de noi strategii.

Curiozitatea lor azi era prea mare...

Conduc�torii colegiului,
Ph�lipeaux �i Peccaduc,

erau du�mani personali
a lui Napoleon la Brienne.

�nt�mpl�tor, �i vom g�si
alia�i �mpotriva lui

�n multe dintre b�t�lia imperiului.

"Sper s�-l surprind pe Napoleon..."

Tristan Fleuri, b�iatul buc�tarului.

"Ai grij�, Napoleon.. !"

"Ph�lipeaux, pune pietre
�n bulg�rii lui de z�pad� !"

"Mul�umiri !"

Arat� o nea�teptat�
autoritate, a dat ordine,

r�m�n�nd nemi�cat, �n mijlocul luptei.

"C�tig�torul face un pas �nainte !�

"Care e numele t�u ?"

"Napoleon"

(Cu accentul lui corsican,
a pronun�at Nap-oli-oni.)

"Ce ai spus ?

Paille-au-nez... Paie �n nas ?"

�B�iatul meu, vei ajunge departe.

�ine minte c� Pichegru a spus asta.�

Lec�ia de geografie:
studiu asupra climei insulelor.

"�n ceea ce prive�te Corsica,
acea insul� semicivilizat�..."

Corsica, cea mai frumoas�
insul� din lume

"Oh ! Uitasem.

O mic� st�nc� pierdut� �n ocean..."

At�t profesorii, c�t �i elevii
simt aceea�i antipatie

pentru acest b�iat m�ndru �i impetuos,

care tr�ie�te �ntr-o semiizolare s�lbatic�.

Sunt foarte nefericit aici

inima mea nu este f�cut� pentru
oamenii din jurul meu

�ncerc s� am r�bdare

pentru c� vreau �ntr-o zi
s� redau libertatea ��rii mele.

Soarta unui imperiu depinde
uneori de un singur om.

�Napoleon ascunde c�teva
scrisori �n patul lui, domnule.�

Singura consolare a lui Bonaparte,
�n podul lui Tristan Fleuri.

Un tovar� m�ndru �n suferin��,

un cadou de la unchiul s�u Paravicini,

marele v�n�tor de vulturi din Ajaccio.

"Cine mi-a eliberat vulturul ? "

"Atunci sunte�i cu to�ii vinova�i !�

"Cine te crezi ?"

"Un b�rbat !"

"Cred c� va ajunge departe.

Este f�cut din granit topit �ntr-un vulcan.�

Napoleon �i Revolu�ia Francez�

Nou� ani mai t�rziu, �n Clubul
Revolu�ionar al Cordillerelor.

MOARTE TIRANILOR

Camille Desmoulins, secretarul
lui Danton �i sotia lui Lucile.

Cei trei zei...

"Vorbe goale !"

"Prietenul t�u Dietrich a trimis
un c�pitan al armatei Rinului,

cu un c�ntec intitulat "La Marseillaise"."

"Pot fi distribuite copii c�tre oameni
�n timp ce a�teapt� s� �nceap� �nt�lnirea ?"

"Ascult� !"

Mul�imea s-a aprins ca o flac�r�

care va schimba istoria lumii.

"Care e numele t�u ?"

"Rouget de Lisle."

"Oameni buni, sta�i jos !�

"S�-l �nv���m, copii."

"Rag ca m�garii acolo afar�.."

"Mul�umesc �n numele Fran�ei, domnule.

Imnul t�u va salva multe arme.�

�Mul�umesc, locotenente.,

Spune-mi numele t�u,
ca s� �mi pot aminti profe�ia ta.�

"Napoleon Bonaparte."
(Albert Dieudonne)

�ntr-o cas� s�rac�

Scene lips�:

Napoleon locuie�te la Paris �mpreun� cu
corsicanii Pozzo di Borgo �i Salicetti,

care �l dispre�uiesc.

Bonaparte este at�t de s�rac...

ca �i-a f�cut o pereche de cizme
folosind carton.

Cei boga�i pierd timpul, inclusiv
Josephine de Beauharnais,

care-l c�uta �n diminea�a aceea
pe celebrul ghicitor Lenormant.

"O avere incredibil�...
Vei deveni REGIN�, doamn� !�

Noaptea de 10 august a �nceput brusc,

aduc�ndu-i lui Bonaparte
ecoul tronului care se pr�bu�e�te...

Fragmente ale unui mare eveniment,
v�zut dintr-o camer� mic�.

S� contezi pe carnagiu nu are sens.

Dac� nu suntem aten�i, cel mai bune
fructe ale Revolu�iei se vor pierde.

�n Adunarea Na�ional�,
agonia Monarhiei.

"Dac� Revolu�ia este un cuptor, este �i
o for��. S� fond�m Republica acum !�

C�t de la�i sunt oamenii !

Oamenii nu merit� asemenea probleme.

Fiecare se g�nde�te la propriul interes,

comit atrocit��i pe calea succesului.

Declara�ia drepturilor
omului �i cet��eanului.

"Asta este ceea ce a�i
f�cut ast�zi cu Monarhia.�

�ncetul cu �ncetul, �n timp ce
monarhia se sf�r�ma,

Napoleon avea un sentiment vag de
o surs� de lumin� care a crescut �n el.

Bonaparte, care nu s-a mai �ntors
�n Corsica de mul�i ani,

ajunge la Ajaccio cu sora sa Elisa
�n �ncercarea de a trezi patriotismul.

Elisa Bonaparte
(Yvette Dieudonne)

"Mam� Letizia !"

Cel mai bun prieten al familiei Bonaparte,
p�storul Santo-Ricci. (Henri Baudin)

"Bun�, vere !!"

"Nu este momentul s� r�zi, Napoleon.."

"Trebuie s� afli, oribilul adev�r.�

Paoli, b�tr�nul �i marele nostru

Paoli, veneratul tat� al nostru tuturor,

Vrea s� ne v�nd� insula, englezilor.

�At�ta timp c�t sunt �n via��,
Corsica nu va fi niciodat� englez�.�

Toate scenele din Corsica
au fost filmate �n locurile,

unde s-au petrecut faptele.
Nota autorului.

Casa lui Bonaparte

Napoleon s-a n�scut �n casa
asta la 15 august 1769

�ara lui.

Napoleon a mers la pe�tera Cassone,

locul visurilor sale din copil�rie,

pentru a reflecta asupra
soartei insulei sale.

Familia lui.

Familia Bonaparte a suferit din cauza
geloziei feroce a lui Pozzo di Borgo,

acum procuror �n Corsica
�i secretar al lui Paoli.

Napoleon, �n calitate de reprezentant
oficial al Fran�ei,

a fost �inut departe de cei ca Paoli
care erau �n favoarea st�p�nirii engleze.

Ura lui Pozzo a g�sit un teren fertil.

"Moarte lui Napoleon Bonaparte !"

Ignor�nd sfatul familiei lui,
s� fug� de ura oamenilor,

Napoleon mergea �n fiecare zi la
promontoriul de�ertului Les Sanguinaires

pentru a discuta despre viitor
cu prietenul lui, Oceanul.

Paoli

"Prin coresponden�a lui secreta cu Conven�ia,

Napoleon este acum cel mai serios obstacol
pentru alian�a noastr� cu Anglia.

�n numele Corsicai, d�-mi via�a lui !�

La Moara Regelui, unde domne�te politica.

ORDIN c�tre autorit��ile civile �i militare
g�si�i-l �i aresta�i-l pe Napoleon Bonaparte,

tr�d�tor al ��rii sale.
Se va pl�ti suma de 500 de lire sterline

oricui �l aduce mort sau viu.

Pentru Consiliul din Corsica.
Paoli

Fra�ii lui Napoleon, Luciano si Giuseppe,
pleac� deghiza�i la Calvi,

s� caute ajutor la autorit��ile franceze.

"Ce vei face ?"

"Voi ac�iona, mam� !�

Din acest moment, p�n�
la �ntoarcerea sa �n Fran�a,

via�a acestui t�n�r ofi�er devine
cea mai incredibil� aventur�.

"Patria noastr� este,
Spania cu Buttafuoco !

Moarte lui Napoleon Bonaparte !"

�Nu, patria noastr� este
Italia, cu Ducele de Savoia !

Moarte lui Napoleon Bonaparte !"

�Nu, patria noastr� este
Anglia cu Paoli ! "

Moarte lui Napoleon Bonaparte !"

"Nu... Patria noastr� este Fran�a..."

"Cu mine !"

�Dac� a�i putea �n�elege visul care
�mi d� sufletul pe foc, to�i m-a�i urma !�

�Nu �n�elege�i c� Fran�a
este mama noastr�, a tuturor ?�

�Crede�i-m�... Va veni un om care
va reuni speran�ele na�iunii �i apoi...�

�Suntem in r�zboi cu Fran�a !�

��l iau.
E prea mare pentru voi !"

Anun�ul declara�iei de r�zboi;

legat de fuga lui Bonaparte,

a trimis spiritele �n frenezie.

Marea... ultimul refugiu al exilului.

F�r� p�nze... f�r� v�sle !

O s�-l aduc �napoi !

Astfel, la 26 mai 1793,
dup� o urm�rire epic�,

Napoleon a plecat cu barca lui Ucciani.

Nelegiui�ii.

Tufi�ul �i protejeaz� �ntotdeauna
pe nelegiui�i.

Furtuna se ive�te la orizont.

De fric� furtunii, Napoleon
�ncerca s� r�m�n� aproape de mal.

Atras cu vitez� vertiginoas�
spre marea deschis�,

Napoleon e pe cale s� �nceap�
o b�t�lie epic� cu Soarta.

�n aceea�i noapte, la aceea�i or�,

o alt� furtun� puternic�
zguduia Conven�ia.

"Concluzia mea ? O acuzare publica
�mpotriva tuturor Girondinilor !�

Adunarea a fost uluit�.

To�i gigan�ii Revolu�iei
au fost matura�i unul dup� altul,

�n v�rtejul violent al Domniei Terorii.

Un b�rbat, prietenul rebel al oceanului,
cu tricolorul s�u �n v�ntul Revolu�iei,

a fost transportat triumf�tor
�n v�rful istoriei.

�n zori, providen�a istoriei:

fra�ii lui Bonaparte, se �ntorc de la Calvi.

"Familia noastr� ! Repede...
la plaja din Aspreto !"

C�teva ore mai t�rziu.

"Din p�cate, copiii mei,
biata noastr� cas�,

A fost jefuita din ordinul lui Paoli...

iar acum suntem obliga�i
s� fugim din patria noastr� iubit�.�

�Acum to�i Bonaparte au o singur�
patrie, doar una..."

"FRAN�A !"

�C�pitane, las�-m� s� scufund
nava aceea cu aspect suspect...�

"Nu, Nelson..."

�Nu risipi�i pulberea,
pe o �int� at�t de nesemnificativ�.�

Cezar �i soarta lui.

Un viitor �mp�rat,
trei regi �i o regin�

pe c��iva metri p�tra�i
�ntre cer �i mare.

PAUZ�

PARTEA A DOUA

La Paris, unul dintre cei trei zei

era pe cale s� fie m�turat
de uraganul revolu�ionar...

Charlotte Corday, o fanatic�
admiratoare al Girondinilor,

visase dup� c�derea lor

s�-i r�zbune cu ajutorul
lui Marat cel ne�nsetat de s�nge.

O t�n�r� din Caen insist� s� te vad�.

Spune c� are acuza�ii grave de f�cut.

Nu a� primi-o dac� a� fi �n locul t�u.�

�i-am adus o list� de suspec�i.

Dar nu pot vorbi �n fa�a martorilor.�

"Las�-m� �n pace... trage draperia !"

ASEDIUL TOULONULUI

�n septembrie 1793, portul Toulon,

unde se aflau 20.000 de solda�i
englezi, italieni �i spanioli,

a fost pus sub asediu
de o armat� francez�

sub comanda generalului Carteaux.

Pictorul Carteaux, general
comandant al armatei asediatoare,

era m�ndru de averea lui str�lucit�.

Tristan Fleuri, fostul
b�iat de buc�tar de la Brienne,

devenise hangiu la Toulon.

Salicetti. Adjunct corsican
al Conven�iei,

fusese numit comisar
al Armatei din Toulon.

"�n s�n�tatea generalului Carteaux,

viitorul c�tig�tor al Toulonului.�

Un t�n�r c�pitan de artilerie
tocmai sosise la Toulon.

Armatele Republicii erau �ntr-o
o stare care sfida imagina�ia.

Fiica lui Tristan Fleuri, Violine.

Pentru ce ai venit aici, tinere ?

�n calitate de comandant secund
al artileriei de asediu, domnule.

"Artilerie ?"

�De ce ? Nu avem nevoie !

Vom lua Toulonul cu
sabia �i baioneta !�

�Dac� ai fi �n locul meu,
b�iatul meu, ce ai face ?"

�Odat� ce am cucerii fortul l'Aiguillette,
britanicii vor abandona ora�ul.�

C�pitane Tunar, se vede
c� nu e�ti bun la geografie.�

�Aminte�te-�i asta, tinere: mai �nt�i,
artileria este inutil�, al doilea..."

�n al doilea r�nd, este mai nepl�cut.

"De data aceasta nu voi ezita;
�mi voi aminti de Colegiul Brienne.�

"C�pitane, am fost..."

�P�ine, m�sline si lini�te !�

Carteaux, recunoscut drept incompetent,
a fost �nlocuit de generalul Dugommier.

Antren�nd b�rba�ii �i caii,
Napoleon a dat dovad� de un zel incredibil.

Generalul Dugommier, nu
a durat mult pentru a realiza

calit��ile excep�ionale ale
t�n�rului c�pitan de artilerie.

Inspec�ie.

"Prea scurt !"

Toulon a fost considerat una dintre cele mai
inexpugnabile fort�re�e ale lumii.

"Domnule General, focul �Micului�.
Gibraltar face bastionul de neatacat.

Am ordonat s� schimb�m tunurile."

Fort�rea�a englezilor �Micul Gibraltar�.

�nlocuie�te acel tun.

Imposibil, c�pitane !

�Imposibil nu exist� �n francez�.

�Ai grij� de treburile tale ca deputat �i
las�-m� s� am grij� de tunarii mei.

Acea baterie r�m�ne
aici, sau plec !"

�Au c�zut ni�te capete
pentru r�spunsuri mai pu�in insolente !�

"Bine ! Nu voi avea nevoie de nisip acum !"

Prietene Junot, �mi place de tine !

Bateria oamenilor f�r� team�.

"C�pitane Bonaparte, te numesc
Comandant suprem al artileriei.�

"Ca s� capturez Toulonul,
o s� merg pe m�na lui.�

Av�nd cale libera, Bonaparte
trece imediat la ofensiv�.

Succes dup� succes,
pentru a ajunge la Marele Turn,

unde garnizoan� era izolat�.

Pe 11 decembrie 1793, la Statul
Major al generalului francez

a avut un consiliu de r�zboi crucial.

"Ori sunt eu la comand�,
ori numai spun nimic."

Consiliul de r�zboi al inamicului
era un autentic turn Babel.

Amiralul englez Hood.

"Suntem st�p�nii m�rii.

Flota francez� este prizonier� �n port.

Forturile noastre sunt de necucerit.

Nu sunt �ngrijorat."

"Toulonul are o singur� sl�biciune...
peninsula Aiguillettei.

Dac� o cucerim, ora�ul este al nostru.�

�Vom lua cu asalt
ora�ul la miezul nop�ii.�

Cine comand� aici ?
E o tr�dare !

Italienii vorbesc cu m�inile !
Traduce�i, nu �n�eleg nimic !

Voi nu �n�elege�i r�zboiul !
Cine comand� aici ?

"Ordine, calm, t�cere�.

Preg�tiri pentru lupt�.

"Ave�i r�bdare ! Este doar ora 7.

Vom surprinde inamicul
m�ine diminea�� la 5.�

"Nu po�i s� fumezi,
dar po�i s� te a�ezi.�

"C��i ani avea micu�ul
artilerist Viala c�nd a murit ?�

"Treisprezece."

"Ce noroc ! Asta �nseamn�
c� mai am �ase ani de tr�it.�

�Vom lupta, a�adar�.
Ave�i permisiunea mea de a c�nta.�

�n ciuda instruc�iunilor date
de c�tre comisarii armatei,

Bonaparte a dat artileriei
semnalul de atac.

Dezv�luind acum un
plan magnific de atac,

a aruncat companiile lui
Delaborde �i Victor

�mpotriva flancurilor aparate
de armatele Sardiniei �i Spaniei...

... p�str�nd pentru sine atacul
asupra englezilor pe centru.

Dugommier ignor�
ordinele lui Napoleon...

... iar rana lui, din fericire u�oar�,
e cauza retragerii francezilor.

�n acest moment, membrii Conven�iei

decid s� anuleze atacul.

"Generalii Houchard �i Custine,
tocmai au fost ghilotina�i la Paris

pentru p�cate mai pu�in grave.

Bonaparte tocmai a comis
cea mai mare gre�eal� din istorie.

Un atac �ntr-o noapte ca asta...

A fost nebunie �nc�t nici m�car
capul lui poate pl�ti pentru toate acestea !�

Ordin c�tre c�pitanul Bonaparte de anulare
atacul imediat (general Dugommier)

Ordin c�tre c�pitanul Bonaparte de anulare
atacul imediat (general Dugommier)

"Vorbe goale !"

�Vei garanta succesul ?�

�Generalul �i asum� responsabilitatea

�i decide s� continue atacul.�

Niciodat�, Bonaparte,
nu a ar�tat at�t de mult curaj.

El este peste tot, vede totul
�i se ridic� la �n�l�imea tuturor.

Fulgerele de pe cer �i luminile
tunurilor �l �nconjoar�.

Este �n mijlocul focului �n elementul s�u.

"M�ine, generale, vei dormi la Toulon.�

"�ndreapt� tunurile �n cealalt� parte !

Tunarii britanici au fost r�ni�i
de buc��i din armelor lor.

Dintre to�i cei care au ap�rat fort�rea��,
niciunul nu a sc�pat nev�t�mat.

Atacul asupra Micului Gibraltar.

"Asta nu este nimic ! Am v�zut totul �nainte
la Brienne ! Curajos de sus p�n� jos !�

Generalul englez, O'Hara ordon� retragerea.

�n mijlocul strig�telor r�ni�ilor �i muribunzilor,
tirul se termin� �i �ncepe lupta corp la corp.

S�biile sunt singurele arme r�mase.

�Adu-mi-l pe acel t�n�r c�pitan

care s-a luptat ca
un tigru timp de dou� ore.�

"Numele tau ?"

"Desaix"

"Scoate�i escadronul englez...�

"... �i arde�i flota francez�.

Trupele franceze, dup� 76 de ore de
lupta �n noroi �i furtun�,

intr� �n st�p�nirea ultimei
fort�re�e engleze.

"Tobele ? Unde sunt tobo�arii din Sesto ?

"Tobele ? Prezent !"

C�zu�i sub foc,

tobo�arii din Sesto erau
�nlocui�i de un fenomen nea�teptat...

... grindina.

��l cred pe acel om
Va salva Fran�a !�

Dup� victorie.

Pe �n�l�imile Aiguilletei
cucerita, la 18 decembrie 1793.

Cum se nume�te c�pitanul ?

�n zori, Comisarii Armatei

care veniser� s�-i aduc� gradul
de general de brigad�, ca scuz�,

l-au g�sit adormit, cu capul pe o tob�.

"Acesta este cuceritorul Toulonului�.

Sf�r�itul primei epoci.

NAPOLEON
V�zut de Abel Gance

A doua epoca

TEROAREA

�n casa lui Salicetti,

a c�rui ur� pentru
compatriotul s�u Bonaparte

era egalata de cea a lui Pozzo di Borgo.

"Vrei s�-l acuzi pe Napoleon de spionaj ?

Foarte bine, voi fabrica dovezi.�

Salicetti merge la Robespierre

pentru a-i cere s�-l trimit�
pe Bonaparte la judecat�.

"Generalului Bonaparte i s-a oferit
comanda garnizoanei din Paris,

�n locul lui Henriot.�

�Este un om energic, acest Bonaparte,

exact ceea ce ne lipse�te la Paris.�

�Dac� refuz�, atunci �i-l voi preda.�

MARTIE 1794

Robespierre, la apogeul puterii sale
dup� execu�ia heberti�tilor,

a preluat controlul asupra
guvernului revolu�ionar.

A fost sus�inut de Saint-Just �i Couthon.

Cea mai de temut figur�
al Terorii: Saint-Just.

"de Montfort ?"

ACUZ�RI �MPOTRIVA LUI DE MONTFORT
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

"Lucile Desmoulins ?"

ACUZ�RI �MPOTRIVA LUCILEI DESMOULINS
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

LA MOARTE

Saint-Just, Couthon
au fost unii dintre membri

cei mai influen�i ai
Comitetului de S�n�tate Public�.

Din ordinul lui Robespierre, Danton
a fost arestat �i condamnat la moarte

pentru conspira�ie �mpotriva Republicii.

"Clemen�� pentru Danton ! "

"Prive�te Robespierre !
Ghilotina te cheam� !

Tu urmezi !"

"Nu uita s� ar��i capul meu oamenilor.
Se merit�. "

"Bonaparte a refuzat comanda
garnizoanei din Paris.

Nu vrea s� sprijine un b�rbat ca tine.�

COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

Reprezentan�ii poporului,
cred c� generalul Bonaparte

�i-a pierdut �ncrederea,
prin conduita lui suspect�.

Suspenda�i-l �i pune�i-l sub arest.
Robespierre.

"O denun� pe vicontesa Josephine de
Beauharnais c�tre Comitetul de S�n�tate Public�.

Ea ar vrea s�-i seduc� pe cei mai virtuo�i.�

ACUZ�RI �MPOTRIVA JOSEPHINEI DE BEAUHARNAIS
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

ACUZ�RI �MPOTRIVA GENERALULUI
NAPOLEON BONAPARTE

ACUZ�RI �MPOTRIVA JOSEPHINEI DE BEAUHARNAIS

Prin aceast� �ntors�tur� a destinului,

Napoleon �i Josephine s-au �nt�lnit
chiar �n pragul mor�ii.

ACUZ�RI �MPOTRIVA ANDRE CHENIER
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

�Poe�ii nu valoreaz� nimic... p�n� la moarte !�

ACUZ�RI �MPOTRIVA ANDRE CHENIER
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

LA MOARTE

�nchisoarea Fort Carre din Antibes.

Scopul lui Robespierre era s�-l
aduc� pe Bonaparte la ghilotin�.

Josephine a fost separat� cu brutalitate
de fiicele ei, Eugene �i Hortense,

�i a fost �nchis� la Carmes.

Josephine de Beauharnais.

"Cine sunte�i, domnule ?

"Generale Hoche, doamn�. "

Trec�nd prin Antibes, Salicetti
a venit s�-l provoace pe Bonaparte.

"��i preg�te�ti ap�rarea ? "

"Nu, lucrez la un traseu c�tre
est, peste Canalul Suez.�

Lista condamna�ilor.

"Lucile Desmoulins."

"de Beauharnais !"

Vicontele de Beauharnais,

divor�at de Josephine cu doi ani �n urm�,

a trebuit s� pl�teasc�
pre�ul na�terii sale nobile.

�Ce, sunte�i doi ?
Ei bine, rezolva�i �ntre voi.

Tot ce am nevoie este de un cap."

"Pentru o dat�, doamn�, d�-mi prioritate."

"Saluta�i copiii no�tri
din partea mea, doamn�. "

"Andre Chenier."

ARHIVA GHILOTINEI.

DECAPITA�I... CONDAMNA�I
LA JUDECAT�... INOCEN�I

�Execut�-i pe ace�tia f�r� proces.
Pune-i imediat pe listele tale.

Am nevoie de 300 de capete pe zi.�

�Fran�a nu a cunoscut niciodat�
o asemenea febr� !�

ACUZ�RI �MPOTRIVA JOSEPHINEI DE BEAUHARNAIS
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

Din fericire, La Bussiere este vigilent...

acest personaj ciudat
care, pentru binele umanit��ii,

devine un devorator de documente.�

La Bussiere mesteca dosarul
Josephinei de Beauharnais

d�nd dovada de devotament
acest erou extraordinar,

c�ruia ea �i va datora via�a.

�E�ti norocos c� le po�i digera.
Pur �i simplu nu pot face asta.�

ACUZ�RI �MPOTRIVA LUI NAPOLEON BONAPARTE
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

"M�n�nc�-l �i pe asta. "

ACUZ�RI �MPOTRIVA LUI NAPOLEON BONAPARTE
COMITETUL DE S�N�TATE PUBLIC�

A 11-a LUNA
�N CALENDARUL REPUBLICAN

"Moarte lui Saint-Just ! "

"Moarte lui Robespierre ! "

"Moarte celor doi mon�tri !�

"Pentru ultima dat�, �mi vei permite
s� vorbesc, pre�edinte al Asasinilor ?�

Barras.

"M-am �narmat cu un pumnal de �njunghiat
pieptul acestui nou Cromwell,

dac� Conven�iei �i lipse�te curajul
s�-l pun� sub acuzare !�

"S�ngele lui Danton te sufoc� ! "

"Calci pe mormintele Girondinilor !"

"�acalilor !�

"Da, a trebuit s� facem victime,

dar nu este Revolu�ia o
lum�nare aprins� pe morminte ?�

�Ai uitat de asta �n timpul
�n care am creat o Fran��

potrivit� pentru a tr�i in ea ? "

�... c� au trecut 12.000 de decrete, dintre care
dou� treimi destinate scopurilor umane ?�

"Am ob�inut totul cu vulturul, La Vendee,

de partea noastr�, �i �n spatele nostru
turma aceea de tigri... regii !�

"Acum po�i s� ne r�sp�nde�ti membrele �n patru
z�ri. Republica va rena�te din ele.�

�Dispre�uiesc praful din care sunt
c� vorbesc cu tine. M� predau !�

"Sunt prea mari pentru noi�.

La ghilotin� diminea��:
Robespierre, Couthon, Saint-Just, Henriot

�i to�i robiespieri�tii.
Preg�ti�i dosarele.

"Ce mizerie."

Vestea s-a r�sp�ndit �n toat�
Fran�a cu telegraful Chappe.

Anul urm�tor, la Paris:

�n ciuda s�r�ciei sale,
Napoleon refuz� s� comande

trupele �n provincia rebel� La Vendee,

oferita lui de Aubry, Ministru de R�zboi.

"�l deranjeaz� s� mearg� la r�zboi
sub comanda mea �n La Vendee ?�

"C�nd sunt 200 de mii de str�ini
�n interiorul grani�elor noastre,

m� deranjeaz� s� duc
r�zboi �mpotriva francezilor.�

Conven�ia Na�ional�

Generalul Bonaparte trebuie scos
de pe lista ofi�erilor comisari

pentru c� a refuzat sarcinile,
care i-au fost atribuite.

Alocat la biroul topografic al armatei,

Bonaparte �i aduce lui Pontecoulant
planuri admirabile pentru campania din Italia.

"Planurile acestui
t�n�r sunt extraordinare !�

C�tre cet��eanul Scherer,
comandant al Armatei din Italia.

Examina�i planurile acestui t�n�r general
care merit� toat� aten�ia ta.

Cartierul General al Armatei
din Italia se afla la acea vreme la Nisa.

Generalul Scherer nu a reu�it
s� �n�eleag� planurile lui Bonaparte.

Aceste planuri sunt opera unui nebun !

Las�-l pe cel care le-a f�cut
sa vina sa le �ndeplineasc�.

Scherer. General Comandant
Suprem al Armatei din Italia.

Fran�a, �n agonie, se confrunta cu foamea.

Au existat dificult��i inimaginabile
pun�nd poporul �mpotriva Republicii.

"Dac� Revolu�ia nu-�i g�se�te
un lider �ntr-o s�pt�m�n�,

Fran�a e pierdut�."

"Trebuie s� g�sim un lider�.

�De ce nu-l lu�m �n considerare pe
t�n�rul bizar... Bon... Bona... parte ?

"Nu !"

"Foarte bine, mai g�nde�te-te...�

I lun� a calendarului Revolu�iei...
(4 octombrie 1795)

"Regali�tii au trecut de Pont Neuf

�ntr-o or� vor fi la por�ile Conven�iei !�

"Am nevoie imediat de un general
care s� doboare aceast� revolt� regalist�.

��l propun pe cuceritorul
din Toulon, Bonaparte.�

"�tie cineva unde locuie�te ? "

Generali disponibili...

... Bonaparte: 1, Rue du Mail.

Barras a fost u�urat c� un om de
aceast� calitate �i st�tea la dispozi�ie.

Accept. Nu am nicio simpatie
pentru cei care slujesc,

dar, c�nd teritoriul este amenin�at,

prima datorie este de a m� uni cu aceia
care au fr�iele guvernului�.

"Te avertizez, Barras. Odat� ce
sabia mea �i p�r�se�te teaca,

Nu o voi baga la loc p�n�
ce statul nu a fost restaurat.�

Napoleon a adus 800 de pu�ti
�n Camera Conven�iei

s� �narmeze membrii Conven�iei
ca deta�ament de rezerv�.

Aceast� m�sur� a st�rnit panic�
�i primejdia s-a resim�it �n sf�r�it.

DECLARA�IA DREPTURILOR
OMULUI �I CET��ENILOR

"Ocupa�i-v�, posturilor, domnilor."

"�mp�r�i�i armele. "

"Avem doar 5.000 de oameni la
dispozi�ia noastr� �mpotriva a 40000.

Toate cele 40 de tunuri ale noastre sunt
dispuse �mpotriva rebelilor din Sablons�.

"Acum... �mpu�c�-l ! "

"E�ti liber."

"�mi placi.

"Preia comanda a 300 de oameni c�lare
si-mi vei aduce cele 40 de tunuri din Sablons

care vor trebui s� fie la Paris
la ora unu diminea��.�

"Numele t�u ? "

"Murat, Generale !"

Geniul lui Napoleon
�n timpul contrarevolu�iei

serve�te pentru m�suri defensive

care au limitat avansarea

�n c�teva lupte ne�nsemnate.

C�teva momente mai t�rziu,
mul�imea �l mascheaz� pe Salicetti,

deghizat �n co�ar, care este gata s� scape.

"Elibereaz�-i pe ace�ti doi
b�rba�i. Sunt liberi.

Pot s� iert u�or, dar nu pot uita.�

Marea majoritate a parizienilor
a r�mas total incon�tient� de acest eveniment.

"Ce-i zgomotul acela, domnule Fouche ? "

"E Bonaparte care intr� �n istorie, doamn�.�

Acest noroc nea�teptat,
face un t�n�r de 26 de ani,

�n ultima vreme �n dizgra�ie, unul
dintre cei mai importan�i oameni din Fran�a.

"�l propun pe salvatorul Conven�iei

s� fie numit general suprem
al Armatei Interne�.

"Prin vocea mea,
Revolu�ia v� mul�ume�te.�

"De azi diminea��, eu sunt Revolu�ia�.

"Ce se �nt�mpl� ?"

"Am aici doi ��rani care nu stiu ca
Generalul Bonaparte a salvat Franta !�

REAC�IA

50 de sticle de vin d'Ay.
60 de Falerno. 80 de Muscat.

Cire�e sub spirt. Migdale zaharoase
din caise. Jeleu de coac�ze.

Pate din Perigueux; de anghile; din
Amiens. Pl�cint� cu ficat gras.

�n aceast� reac�ie febril�
a vie�ii �mpotriva mor�ii,

dorul de bucurie a pus st�p�nire
pe toat� Franta.

Au avut loc 644 de dansuri
�n interval de c�teva zile

pe mormintele victimelor terorii.

Pentru a fi admis la Balul Victimelor,
era necesar s� fi fost �nchis,

sau s� poat� dovedi decesul unui
tat�, frate sau so�.

Generalul Salvator.

Faima brusc� a lui Bonaparte a fost
umbrit� de farmecele a trei femei celebre.

"Doamna Talien. "

"Doamna Recamier. "

"Doamna Josephine de Beauharnais."

"Aici a fost, domnule Bonaparte,
Am fost chemat� la ghilotin�.�

"Cele trei femei care au vr�jit Parisul.�

"Este cu adev�rat fascinant,
acest Bouna-parte (parte buna) "

"Cu idio�i �i lene�i ca tine,
Fran�a se �ndreapt� spre abis.�

Un joc de �ah
trebuia s� atrag�

doi strategi ca Bonaparte �i Hoche.

"Ai grij�, o s�-�i capturez regina.�

"Am pierdut. Cu siguran�� e�ti
un general mai bun dec�t mine.�

"De ce arme v� este mai fric�, generale ? "

"De admiratori, doamn�. "

Dup� ce a ordonat confiscarea
toate armelor cet��enilor particulari,

Napoleon prime�te o cerere nea�teptat�.

"��i cer permisiunea, s� �in sabia tat�lui meu,

Alexandre de Beauharnais."

A doua zi, pentru ai mul�umi generalului...

"C�nd taci, e�ti irezistibil.�

Dup� doua ore.

Romeo.

Niciodat� t�n�rul actor, Talma,
nu a avut un elev at�t de silitor.

"C�t de mult o iube�ti !�

"S�ru�i Parisul ? "

"Parisul ? E gura Josephinei !"

Frumoas�, u�or imoral�, era o femeie
dezinvolt� �i un muzician talentat.

Inima mea sus-pi-na...

" Crezi c� o va face pe mama fericit� ? "

Mergea �n fiecare zi la Hotel Chantereine.

Vine �i mica umbr� alb� a Violinei.

Josephine, realiz�nd c�,
Barras vrea s� scape de ea

este de acord
s� se c�s�toreasc� cu Bonaparte,

cu condi�ia s�-l numeasc�
Comandant al Armatei Italiei.

"Eugene, chiar crezi c�,
mama se va c�s�torii ? "

"Deci, ��i place aceast� Parte-bun� ?�

"Dar, �ie ?"

"�n dragoste, draga mea Josephine,
nu ar trebui s� se vad� mai clar dec�t asta !�

In acea sear�.

"Comandat suprem al armatei
din Italia... au f�cut-o !"

Aceste planuri sunt opera unui nebun !
S� le execute oricine le-a scris.

Scherer. General. Comandant
al Armatei din Italia

�N SF�R�IT !

"��i iau fiica �n serviciul meu"

Po�i sa vii s� m� vizitezi
f�r� nicio grij�. "

Trebuie s� ne c�s�torim, doamn�. "

Repede... un notar,
anun�ul... certificatele !�

"Mi-am dat trei luni
pentru a cuceri Italia.�

Pe 9 martie 1796, la ora zece
seara, domnule Leclerc,

ofi�er de stare civila
la circumscrip�ia a 2-a.

"Nunta dumneavoastr�, domnule ?"

"Mai repede."

"Sari peste toate astea !"

"�n numele legii, vrei s� o iei..."

"DA !"

"M� sperie, Bonaparte al t�u. "

�i Violine s-a c�s�torit �n acea noapte.

PAUZ�

PARTEA a PATRA

Noaptea de Ventoso 21, Anul 4...

... la 48 de ore dup� nunta,

cu 40 de mii de franci pentru a fi
�mp�r�i�i armatei din Italia.

Napoleon nu dorise s� p�r�seasc� Parisul
f�r� s�-�i recapete puterea

�n Conven�ie care, de�i abandonat�,

era �nc� �n via�� cu
ecouri ale Revolu�iei.

�i-a oprit �n mod misterios
c�l�toria �n fa�a Conven�iei,

acea for�� a Revolu�iei,
pentru a medita asupra viitorului.

"Ascult�-ne, Bonaparte !
Revolu�ia ��i vorbe�te�.

"�tim c� Revolu�ia nu poate
prospera f�r� o autoritate puternic�.

Vrei s� fii liderul ?�

"Dac� Revolu�ia nu se r�sp�nde�te
dincolo de granitele noastre, va muri.

"S� o duc �n toat� Europa ?"

"DA."

"Acesta este cuv�ntul lui Saint-Just !

"Dac� ui�i vreodat� c� e�ti
mo�tenitorul direct al Revolu�iei,

ne vom revolta cu �nver�unare
�mpotriva ta. ��i vei aminti ?�

"Ce planuri ai, Bonaparte ?"

"Eliberarea popoarelor asuprite,

fuziunea intereselor europene majore,

suprimarea frontierelor",

"�i..."

"... REPUBLICA UNIVERSAL�!"

"Europa va deveni un singur popor,

�i oricine, oriunde ar merge,

va fi mereu �ntr-o patrie comun�.�

"Pentru a atinge acest scop sacru,
sunt necesare multe r�zboaie,

dar proclam aici pentru posteritate
c� �ntr-o zi,

se va realiza f�r� arme �i f�r� baionete.�

Fiecare clip� m� trage departe
de la tine, iubitul meu,

�i cu fiecare clip� g�sesc
din ce �n ce mai pu�in� for��,

s� suport aceast� separare.

"PROVIZII."

"DIRECTORAT."

"PULBERE."

"SPITALE DE CAMPANIE."

��i trimit un milion de s�rut�ri,
dar nu-mi da nimic �napoi.

Pentru c�-mi faci s� fiarb�
s�ngele. Bonaparte.

Transportul nu este suficient
rapid dup� gustul s�u...

�n Albenga, Cartierul
General al Armatei din Italia.

Erau prezen�i Serurier,
La Harpe, Victor,

Cervoni, Mouret, Doujard,
Donmartin, Joubert

�i, pentru a domina acest
grup de b�rba�i ilu�tri,

marele Massena �i
invincibilul Augereau.

Imagina�i-v� c� acest ultim venit
se impune asupra noastr�,

acest general abuziv, Bonaparte !

Pe cuv�ntul meu, eu, Augereau,
refuz s� m� supun.

O s�-i spun adev�rul �n fa��.
Tu, Massena ?"

"Las�-l s� vin� ! "

Armata din Italia, f�r� hran�,
f�r� haine �i f�r� disciplin�.

"Berthier, �eful Statului Major.�

"Augereau, Massena, La Harpe, Serurier:
campania italian� este pe cale s� �nceap�.

Preg�ti�i-v� diviziile !�

Cum ? Avem 35.000 de solda�i �mbr�ca�i
�n c�rpe �mpotriva a 100.000 de inamici,

30 de tunuri �mpotriva 200.
�i tu vrei s� intri �n ofensiv� ?"

"E�ti un copil, Massena."

"Inspec�ie general� a armatei �ntr-o or�.�

"L-ai v�zut pe tipul �sta ce ni l-au trimis ?

Nu sunt prea dornic s�-l ascult.
Iar Massena �l m�n�nc� de viu !�

"V� mul�umesc, domnilor.

Fiecare dintre voi va primi 4 Ludovici
(ludovic - moneda de aur (n. Trad.)

pentru a v� ajuta s� �ncepe�i campania.�

�mi cer scuze pentru modul �n care
ne-am comportat de c�nd a sosit.�

"�ntreab�-m� ce vrei,
domnule, cu excep�ia vremii.�

"Cu privirea lui p�trunz�toare,
jum�tatea asta de dop de plut� m� sperie.�

Via�a mea este un co�mar f�r� tine.

Un presentiment oribil
m� face s� nu respir.

Nu voi mai tr�i mult.

Am pierdut mai mult dec�t via�a,
mai mult dec�t fericirea,

mai mult dec�t lini�tea.

Sunt aproape f�r� speran��.
Te rog r�spunde-mi.

Primul contact cu armata din Italia.

"Aten�ie !"

O ora mai t�rziu.

�n c�teva ore, Bonaparte a g�sit un
brusc, aproape unic, entuziasm

cresc�nd �n jurul lui.
�n mod miraculos, ordinea a fost restabilit�.

"Pe loc repaus !"

�n noaptea aceea, pentru prima dat�,
Armata doarme �ncrez�toare.

�n diminea�a zilei de 11 aprilie 1796,
aceast� mul�ime zdren�uita s-a trezit

cu spiritul Marii Armate.

"Solda�i !"

"... sunte�i dezbr�ca�i �i subnutri�i...�

"... Guvernul v� datoreaz� mult,
dar nu v� poate da nimic...�

"... r�bdarea �i curajul de care da�i dovad�
printre aceste st�nci sunt admirabile,

dar ele nu v� vor da gloria...�

"Vreau s� v� conduc pe
c�mpiile fertile ale lumii..."

"... provincii bogate �i ora�e mari
vor fi �n puterea voastr�..."

"... ve�i g�si onoare, glorie �i bog��ii..."

"Solda�i ai Italiei, v� este dor de
curaj sau constan�� ?�

Acum, �ntorc�ndu-m� la Italia,

ispititorul a ar�tat �ara F�g�duin�ei
celor care aveau s� conduc� acolo.

�n fa�a mea, 500 de metri mai jos,

vasta �i fertil� c�mpie a Piemontului,

cu r�urile lui sc�nteind ca
s�biile de aur. (Memoriile lui Napoleon)

"Solda�i, v� dau cuv�ntul ! "

Dou� ore mai t�rziu, printr-un
un miracol al vitezei,

Marea Armat� era �n mar�.

Europa, uluit�, a v�zut
cum �n c�teva zile o stea,

care va schimba fa�a lumii, se n�tea.

Patruzeci �i opt de ore mai t�rziu,
la Montenotte,

Napoleon z�mbind a deschis
por�ile Italiei.

�i prin u�ile deschise

s-a r�sp�ndit cea mai mare
energie uman�

pe care istoria a cunoscut-o

Auzind de aceast� triumf�toare
intrare �n Italia,

entuziasmul Parisului a crescut vertiginos.

La 16 aprilie 1796, Napoleon
�i toat� armata lui,

era pe �n�l�imile de la Montezemolo,
la o altitudine de 2.700 de metri.

Ochiul lui de vultur ar�ta pe cerul italian

toate dorin�ele lui �i toate victoriile lui.

�n timp ce Cer�etorii Gloriei,

cu stomacul gol, dar
cu capetele pline de c�ntece,

las� istoria pentru legend�...

Sufletul lui Napoleon, urc�nd
�ntr-un vis fantastic,

se joac� cu norii pentru
a distruge �i construi lumi.

Pe cer, un dirijor ciudat al
orchestrei bate ritmul armatei.

Abel Gance