All language subtitles for pastiRO

În calendarul creștin ortodox, cea mai mare, sfântă și importantă sărbătoare

în derularea timpului sacru este Paștele sau Învierea Domnului.

Pentru întâpinarea sărbătorii în deplină curățenie trupescă și sufletească,

Paștele este prefațat de cel mai aspru și îndelung post de peste an, cunoscut sub numele de Postul cel Mare,

ale cărui restricții sunt, în mare parte, păstrate și astăzi.

În prima săptămână, era preparat borșul de putină, bază a alimentației pentru întreaga perioadă,

se degresau toate vasele și se consumau doar preparatele fierte.

Urmau numeroase alte momente și obiceiuri dar cele mai multe erau concentrate în ultima săptămână din post,

numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, prefațată de Duminica Floriilor.

Altă dată, dar și astăzi, de Florii sunt sfințite, la biserică, crenguțe înmugurite de salcie numite, aici, mâțișori,

ce erau folosite, odinioară, în practicile augurale și de purificare.

În satul tradiţional bucovinean, Săptămâna Mare era sinonimă cu zilele de post foarte sever, doar cu pâine și apă,

ce se se ţinea din seara Floriilor până în noaptea de Înviere.

Însă, pentru gospodării, Săptămâna Mare era şi, încă, mai este, perioada în care se face curăţenia cea mare ( în casă, curte, acareturi ),

se înroşesc şi se închistrec ouăle, se pregătesc copturile rituale (pasca, colacii, cozonacii cu nucă şi mac, mieii din aluat, „babele” şi „moşnegii”),

se făc pomeni bogate întru pomenirea străbunilor și este sacrificat mielul din carnea căruia se gătește borșul, drobul și friptura.

Îa noaptea de Înviere, înainte de a pleca la biserică, toată familia se spală pe față cu un ou roșu și un bănuț de argint în credința că, astfel,

oamneii vor fi „sănătoşi ca oul şi curaţi ca argintul”, obicei practicat, astăzi, mai ales, în dimineața duminicii pascale, după reîntoarcerea de la biserică.

După primul cântat al cocoşilor, bucovinenii, cu mic cu mare, primeniţi şi îmbrăcaţi în cele mai frumoase haine de sărbătoare,

se îndreaptă către biserică purtând în mâini păscăriţele - ofrande pascale în care sunt puse preparatele rituale

dar și o bucată de cârnat sau şuncă, o huscă de sare, căte puțin din zahăr, făină și salată de sfeclă roşie cu hrean, câțiva căței de usturoi și câteva fire de busuioc sau breabăn.

La mijirea zorilor, întreaga suflare participantă la slujba de Înviere se aşează, concentric, în jurul bisericii pentru sfinţirea bucatelor din păscăriţă,

bucate ce sunt consumate, mai apoi, acasă, în mod ritual, de întreaga familie reunită în jurul mesei tradiţionale de Paşti.

Majoritatea vechilor tradiții pascale s-au păstrat până în zilele noastre dar poate că cel mai cunoscut obicei este cel al închistririi ouălor.

Folosind ceara de albine încălzită și băile succesive de culoare pentru păstrarea culorii de fond, bucovinenii realizează

adevărate bijuterii artistice cunoscute și recunoscute în lumea întreagă.