Original subtitles

ALAN LADD ÎN

ORAZI și CURIAZI

Cu multe secole î.Hr.

Roma încă nu și-a trimis legiunile să cucerească lumea.

Armata romană și-a părăsit zidurile orașului modest

doar pentru a-și extinde puterea asupra popoarelor din vecinătate:

etruscii, sabinii și albanii.

În timpul domniei lui Tullus Hostilius, regele Romei,

războiul cu Alba, orașul de naștere al lui Romulus și Remus,

părinții fondatori ai Romei,

dura de mulți ani.

Acest război cu marile cereri

i-a costat pe invincibilele Alba și Roma multe vieți.

Niciun oraș nu a reușit să câștige o luptă decisivă

și în momentul poveștii noastre

romanii și albanii s-au confruntat cu foametea și cu luptele nesfârșite

trimițându-și legiunile rămase

într-o ultimă bătălie pentru victorie...

Morți și mai mulți morți !

Și totuși această ultimă bătălie

nu a adus nicio victorie dorită, pentru niciun oraș,

nici nu i-a făcut să-și dea seama

că trebuie să găsească o altă cale să rezolve diferențele dintre ei,

altfel se vor distruge unii pe alții.

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

Am pierdut mult prea mulți oameni în ultima bătălie.

Soarta războiului și a Albei

sunt legate, de întăririle romane din Etruria.

Dacă nu reușim să-i oprim în munții Tiburtini

totul e pierdut.

Care sunt ordinele dvs., rege Mezzio ?

Eli !

- Trimite-ți oamenii în munții Tiburtini. - Da, regele meu.

Nu uitați, romanii trebuie opriți.

Trebuie să oprim întăririle...

Cu orice preț.

Centurion...

Măriți pasul !

Aș putea să dau ordinul, Excelența voastră.

- Dar dacă se întâmplă ceva ? - Tu doar dă ordinul.

Eu o să mă asigur că e îndeplinit.

Înainte, oameni buni ! Mișcați-vă !

Măriți pasul !

Mai repede ! Mai repede !

Mai repede !

Sunt îngrijorat, Horatio.

Nu-mi place să trecem prin defileul ăla, noaptea.

Crezi că mie-mi place asta ?

Da.

Ocolirea munților ar putea dura cel puțin 3 zile

și atunci sigur o să fie prea târziu.

Ai uitat că Roma a avut nevoie de legiunea a IV-a ?

Bătălia s-ar putea să se fi terminat.

Și dacă albanii deja au câștigat ?

Atunci căruța noastră de aprovizionare le-ar putea fi foarte utilă.

Vorbești prea mult.

Haide !

Ordonă încolonarea !

Coloană, înainte ! Mai repede !

Măriți pasul !

Comandante, legiunea romană din Etruria

traversează defileul și e în drum spre Roma.

Trebuiesc opriți.

În picioare ! Luați-vă pozițiile !

Grăbiți-vă ! Grăbiți-vă !

Mai repede !

Opriți-vă !

Opriți-vă !

Centurion.

- Da, Excelența voastră. - Câți oameni ne-au mai rămas ?

Aproximativ o sută și pe jumătate sleiți de puteri.

Nu sunt destui...

Dar trebuie să ne ajungă.

Întărește avangarda.

- Nu am alte ordine. - Da, Excelența voastră.

Înainte, marș !

Totul pare în regulă, dar tot nu-mi place.

- O să se întunece în curând. - Nu sunt orb.

Dar în clipa de față nu sunt atât de sigur.

Nu acum.

Înainte !

Atenție la săgeți !

Cheamă-ți oamenii ! Eu să-i atac din spate.

Faceți o diversiune. Trebuie să ajungem cumva acolo sus.

Vreți să spuneți acolo sus ?

Nu o să reușim niciodată.

Nu mai pierde timpul.

Ia-ți toți oamenii și 20 de cai.

O să-ți arăt eu însumi.

Hei, tu !

Spune-i lui Sabinus să preia comanda.

O să încerc să vă ocolesc. Dacă merge, o să scăpăm cu toții.

- Ai înțeles ? - Da, d-le !

Sabinus !

Sabinus ! Trebuie să preiei comanda.

Horatio a părăsit câmpul de luptă.

Horatio a părăsit câmpul de luptă ?! Cum adică ?

Urcați pe deal.

Repede ! Grăbiți-vă !

Horatio !

Încearcă să scape !

Atenție în spate !

Sabinus ?

Legiunea a IV-a.

Cei doi din fața ta,

sunt tot ce-a mai rămas din legiunea a IV-a.

Tată,

nu e drept ca oamenii...

Un roman trebuie să se aștepte să-și piardă fiii în război.

Crezi că plâng după fratele tău ?

Plâng... de rușine.

Îmi pare rău că a trebuit să-ți retragi oamenii,

dar după veștile pe care le-a adus Sabinus, riscul era prea mare.

A fost deja prea târziu, și nu mai era nevoie de retragere.

Sabinus, cum a murit, fratele meu ?

Sabinus !

Nu cred că au luat prizonieri.

Ce încerci să ne spui Sabinus ?

Unde-i fratele nostru ?

Dacă nu aș fi văzut cu ochii mei, dar am văzut,

nu aș fi crezut asta,

dar Horatio fratele vostru a fugit de pe câmpul de luptă.

- Minți, neno... - Marcus !

Revino-ți !

Ai putea să-l ucizi cu ușurință.

Așa ar trebui. Să ucid pe oricine-mi jignește familia.

Mai e o mărturie care confirmă cele spuse de el.

Tot nu cred.

Duceți-mă pe câmpul de luptă.

O să vă arăt trupul lui Horatio,

împreună cu ceilalți soldați curajoși ai Romei.

Calmează-te, băiete ! Calmează-te !

Emisar...

În această seară armata o să se retragă în oraș.

Și albanii ?

Albanii nu o să fie nerăbdători să ne urmeze acolo.

Poți fi sigur de asta.

Dar după pierderea legiunii a IV-a a lui Horatio

și după o altă luptă fără niciun rezultat,

poporul o să dea frâu liber mâniei.

Și ce vrei să facem ?

Să continuăm să luptăm până-n zori

și să riscăm să pierdem tot ce am câștigat până acum ?

Nu fi atât de idiot.

Armata o să se retragă pe parcursul nopții.

Acum plec să-mi caut fratele.

Zeii să-ți arate ce e mai bine pentru tine.

Bietul Caius.

Avem cu toții nevoie de alinare în aceste vremuri.

Ce crezi ?

Nu mai e nicio speranță.

- Marcus, mai căutăm ? - Nu mai are niciun rost.

Horatio nu e printre morți.

Păcat !

Tâlharilor, văd că printre voi există niște soldați romani

care au reușit să scape de măcel.

Mulțumiți-i zeiței Ceres că nu sunteți uciși pe loc,

pentru că noi albanii nu luăm prizonieri.

În Alba, o să luptați în cușca lupilor

și cine reușește să rămână în viață o să devină sclav.

Acum duceți-i de aici și păziți-i bine.

E un roman !

Ia ăsta romanule și încearcă să te aperi.

Îți promit că, lupii ăștia sunt înfometați.

Bine. Jos cu tine.

Nu-ți fie teamă ! Ucide-i !

Curaj, romanule !

Ucideți-l ! Ucideți-l pe câinele roman !

Nu va ucide niciunul, femeie !

Să vedem cât de ascuțit e cuțitul tău.

- Poftim, romanule ! - Ce crezi că faci ?

Vrei să te arunc și pe tine acolo, cu romanul ?

Nu înțelegeți ? Romanul ar muri prea repede.

Voiam doar să fac spectacolul mai interesant.

Nu avem nevoie de ajutorul tău.

Trebuie doar să urmărești spectacolul.

Nu are nicio șansă să scape cu viață !

Doar zeii îl mai pot salva acum.

- Plouă... ! - Să plecăm... !

- Ieși afară, romanule. - Ai câștigat.

Ai terminat cu lupta pentru această seară,

dar avem alte planuri pentru tine mâine.

Haide ! Ieși afară !

Haide ! Ieși afară !

Aici, romanule !

Romanule !

Romanule !

Grăbește-te !

Repede !

Scilla, ai înnebunit ?

O să te ucidă dacă-l găsesc aici.

Dacă-l găsesc.

E singura noastră șansă să fugim și omul ăsta ne poate ajuta.

Putem ajunge la oamenii mei înainte de ivirea zorilor.

Dar asta am așteptat.

Nu vreți să încercăm ?

Nu și noi.

Bine atunci, rămâneți,

dacă vreți să fiți sclave pentru tot restul vieții.

Vino, romanule !

Grăbește-te !

Unde mergem ?

Către poartă.

O să găsim cai acolo.

Tu cunoști calea. Mergi înainte.

Să mergem acolo.

Drumul e liber.

Eu mă întorc la poporul meu.

S-ar putea să nu ne mai vedem.

Munții sunt în nord, în partea aia, eu o iau în partea asta.

Zeii să te protejeze !

Membri ai adunării,

nu au existat niciodată îndoieli

în privința celui care trebuia să mă urmeze la tron.

A fost cunoscut pentru marea sa valoare și curaj.

Poate e mai bine să ni-l amintim așa cum era când era în viață,

nu să-l ofensăm.

Pentru că, Horatio,

e acum mort pentru noi.

Dar pentru virtutea familiei lui nu există îndoieli.

Nu există familie mai respectată în toată Roma.

Din moment ce nu mai sunt tânăr,

și pentru că, pentru continuarea războiului cu Alba

e nevoie de o mână de fier,

vă anunț că,

următorul rege al Romei

o să învețe îndatoririle și responsabilitățile domniei

din timpul vieții mele,

și o să acționeze ca atare.

Începând de acum, o să-l considerați pe Marcus din familia Orazi,

viitorul vostru rege.

Pe el îl însărcinez,

să pună capăt acestui război cumplit cu Alba.

Și ca viitor rege,

o să se căsătorească în curând cu fiica mea, doamna Marcia.

Promiți să fii un soț bun și loial ?

Îi promit, doamnei Marcia,

cu viața, trupul și sufletul meu.

Și eu îți promit cu viață și cu trupul meu.

Atunci Caius,

o să vii la mine acasă cu cei doi fii curajoși ai tăi.

Mai avem de discutat despre contractul nupțial.

Regele meu nu vă faceți griji pentru asta.

Asta chiar este o zi onorabilă pentru familia mea.

O familie care a adus doar onoare Romei.

Totuși, simt că această căsătorie o să aducă doar noroc.

Fă loc pentru rege ! Dă-te înapoi !

- Încetează și fă loc pentru... - Lasă-l să vorbească.

Pare un om care a suferit mult.

Da, Tullus Hostilius.

Și nu sunt singurul roman care a suferit.

Am fost rănit și fiul meu de 20 de ani e mort.

În curând o să fie de domeniul trecutului.

Luna viitoare armata noastră

o să înceapă un război final și decisiv împotriva Albei,

care o să pună capăt unor astfel de suferințe.

Acesta e al doilea fiu al meu.

Și el e mort.

Pune capăt acestui război, Hostilius

și gândește-te la toate mamele și văduvele,

care ți-ar putea blestema numele pe viitor.

Destul !

Centurion, aruncă-l în închisoare.

- Și apoi pune să fie biciuit. - Nu, nu o să-l ia.

Nu există limite la suferințele poporului roman ?

Tată, te rog, ai milă.

Uită de gloria Romei, uită de grandoarea viitorului

și gândește-te măcar o dată la poporul roman,

pentru că poporul roman o va face măreață.

Presupui, draga mea.

Și tu, prietene,

uiți că odată am avut patru fii.

S-au sacrificat cu toții pentru grandoarea Romei,

dar o să mă gândesc la ce ai spus.

Poate există o cale să oprim vărsarea de sânge.

Eu am fost mai norocos ca tine.

Fiii mei erau maturi,

dar cine știe a cui e mai mare povara.

Să mergem, Marcia.

Știu că l-ai iubit,

mai mult decât pe zeii care l-au luat.

Nu te mișca, romanule ! Nu te mișca !

Nu-ți fie frică.

Ești pe mâini bune, chiar dacă ești un roman.

Cine ești tu ?

Suntem poporul din munții Tiburtini.

Munții ne protejează de romani și de albani.

- Știu că vă urâți unii pe alții. - Așa e.

Legiunea a IV-a ?

Lupta din munți ?

Îți spun eu ceva.

Ai venit pe un cal, mai mult mort decât viu.

Tu, nu calul.

Și se pare că încă nu ți-ai revenit complet.

- Îmi pare foarte rău. - Nu e nevoie.

E un miracol că ești în viață, după cât sânge ai pierdut.

- După febră și otravă. - Otravă ?!

Da, otrava din rănile tale.

Spuneai ceva despre lupi.

Lupii !

Nu m-am gândit niciodată că...

un prizonier de-al albanilor poate scăpa.

Trebuie să-mi spui despre asta cu altă ocazie.

Nu cred că ar trebui să te ridici din pat după toate ierburile pe care le-ai băut.

Ierburi care să te ajute să dormi.

- Ești aici de douăzeci de zile. - Douăzeci de zile ?!

Nu e mult, dar ți-a făcut bine. Pari mai viu decât credeam.

Mulțumesc !

Uite-l pe bunicul meu, Sergio.

El te-a găsit.

Sper că nu se enervează că te-am lăsat să te ridici din pat.

Mie nu mi se pare că e nervos.

Poate fi.

Bunicule !

Uite cât de bine se simte.

Ai spus că-i va trebui o lună să-și revină.

Bun venit, romanule.

Ești binevenit, romanule, chiar dacă e un nume

pe care nu prea-l îndrăgim în această țară.

Indiferent că sunt roman sau nu, vă mulțumesc pentru amabilitate.

Dar am un alt nume.

Horatio, din familia Orazi.

Nu judecăm un om după nume, ci după ceea ce este.

Din cauza unui om

și al copilului mort din brațele sale

am hotărât să te chem aici Mezzio din Alba

să vedem dacă există vreo cale

să facem pace între țările noastre.

Nu cred că există vreo cale să facem pace.

Voi romanii căutați o cale să stăpâniți Alba.

Noi credem că Alba ar trebui să stăpânească Roma.

Pentru că sunt mai puțini romani decât albani.

Dar în ceea ce privește forța armată și calitățile militare

nu există termen de comparație.

Sunt de acord cu asta.

Albanii sunt invincibili, în calitate de războinici.

Pentru a-mi completa discursul,

nu există termen de comparație între abilitățile oamenilor noștri

și ale oamenilor tăi, în superioritate numerică.

Vă rog, opriți-vă !

Pentru a găsi o modalitate de pace fără a folosi armele, v-ați întâlnit aici,

și pentru a ne ajuta popoarele să nu moară de foame într-o zi.

Și în curând s-ar putea întâmpla asta.

Înalții preoți au vorbit cu înțelepciune.

Timp de aproape șapte ani, popoarele noastre s-au războit.

Un război stupid, fără vreun avantaj pentru nicio parte.

Și mai stupid de atât,

e când ne amintim că popoarele noastre au legături de sânge

cu Romulus și Remus.

Mi-am închipuit mereu că popoarele noastre

o să se unească sub conducerea înțeleaptă a Romei.

Dar Alba are o vechime mai mare.

Dreptul de a conduce ar trebui rezervat Albei.

Se pare că lăsate în seama minții omului

aceste probleme nu se vor rezolva niciodată.

Dar, dacă ar hotărî zeii...

Zeii ?!

Da.

Templul nimfei Egeria e venerat de ambele părți.

Să-i lăsăm pe zei să ia hotărârea.

Știi tu o cale mai bună ?

Tu știi ?

Ascultați-mă, atotputernici zei,

puteri supreme ai cerului și ai pământului

întoarceți-vă privirea blândă asupra Albei și a Romei

și eliberați-i de urgia războiului.

În fața voastră se află carnea ofrandei sacre.

Ascultați-mă !

De prea mulți ani sângele ambelor popoare a fost vărsat.

Ascultați-mă ce vă spun,

rege al Romei și al Albei.

Ascultați voința zeilor.

Peste o lună,

găsiți-vă trei frați de sânge în armată,

care să lupte înverșunat pentru onoarea ambelor popoare

și oricare frate o să supraviețuiască,

va obține victoria pentru poporul său

și acest popor va domni peste toți în pace.

Armistițiul începe acum.

Asta-i voința zeilor.

Se pare că zeii sunt de partea noastră.

Da, dacă am fi continuat războiul, victoria sigur ar fi fost a romanilor.

Dar unde să găsim asemenea frați ?

- Nu vă faceți griji regele meu. - Poftim ?

Zeii deja i-au găsit.

În Alba există o familie cu trei frați curajoși.

- Cine sunt ? - Li se spune, Curiazi.

Da.

Curiazi.

- Dă-mi vinul ăla. - Poftim.

- Bea, dar nu irosi nicio picătură. - Nu-l beți pe tot.

Nu v-am spus că o mică călătorie la Roma o să vă facă să vă simțiți bine ?

Așteptați o lună, eroilor,

până o să gustați din oțelul săbiilor romane.

- E mai bine ? - Da.

Nu mai ai nevoie de bandaje.

Aerul o să-ți facă bine.

Ascundeți-vă, fata mea !

O patrulă de soldați vine sus pe deal.

Grăbiți-vă !

Horatio, ascunde-te aici.

Grăbește-te ! Grăbește-te !

Vino aici ! Repede !

Ce caută aici o patrulă romană ?

În aceste trei săptămâni am găsit aproape 50 de supraviețuitori

ai legiunii a IV-a.

- Ai mai găsit unul. - Poftim ?

Tribunul Horatio !

Dar ai fost declarat mort.

Nu-ți saluți tribunul și comandantul ?

Ave, Excelența voastră !

Dar o să vedeți că Roma nu o să vă salute.

I-ai văzut ?

Nu au stat prea mult împreună.

Poate sunt timizi

și vor să se întâlnească undeva în particular.

- Crezi ? - Nu-ți face griji, Marcus.

O să fiu o soție bună.

Mâncați și beți în cinstea noastră, prieteni.

Azi sunteți oaspeții mei.

Știu că-l iubești încă pe Horatio

și poate n-o să-l uiți niciodată.

Pot spera că, într-o zi o să mă iubești

cum te iubesc eu ?

Te-am iubit mereu, chiar și când Horatio era încă în viață.

M-ai iubit chiar și atunci ?!

O să...

O să încerc Marcus.

Crede-mă, o să încerc să te iubesc.

Să bem în cinstea fericirii voastre.

Nu o să găsim niciodată o familie de războinici.

Familia Crasti. Era mai bine să continuăm războiul cu Alba.

Sunt de acord să nu riscăm soarta poporului nostru

pe trei oameni care nu pot fi de încredere, dar...

Dar, privește !

Crezi că-i putem face să se gândească la război,

când pentru prima dată e pace și au mâncare din belșug ?

Femeile nu au încetat să jelească pierderea fiilor.

Îți spun eu că, femeile mă pot detrona.

Mi-e teamă că Roma...

- Horatio ! - E cumva Horatio ?!

Fratele meu, Horatio !

Cum îndrăznește unul din fiii mei să se întoarcă în orașul pe care l-a trădat,

lăsându-și propriii soldați în voia sorții ?

Am venit repede, când o patrulă romană a venit în munți,

și am aflat că Roma mă crede mort, și că am trădat legiunea a IV-a.

Ceea ce ai făcut acolo nu are nicio justificare.

E ciudat că se crede că am fost laș,

când nu am fost de față să mă apăr.

Horatio, cât m-am rugat ca zeii să-ți cruțe viața.

Horatio, trebuie să știi că curajul familiei Orazi nu a fost pus la îndoială.

Mă bucur că te-ai întors printre noi.

Cred că soția mea simte același lucru.

Da, mă bucur să văd...

- Că încă ești în viață Horatio. - Nu pot spune același lucru.

Măcar ești sincer, tată.

Discursul tău e trist,

dar, timpul o să schimbe toate astea,

pentru că pentru mine, prezența ta azi aici

e un semn din partea zeilor.

Al treilea Orazi,

care să lupte alături de frații săi împotriva albanilor.

Trădătorul !

Ar trebui ucis !

Ați uitat vorbele nimfei Egeria ?

Trei frați împotriva a trei frați,

sau poate ați predat deja Roma, Albei.

Nu e timp pentru sentimente personale.

Nu avem altă alternativă.

Dar cum poate un om care și-a abandonat soldații pe câmpul de luptă

să lupte pentru Roma ?

Se pare că mă urăști, tată.

Din cauza rușinii ai forțat o căsătorie cu Marcia ?

Pentru a satisface ambițiile familiale ?

Să știi că am venit aici din trei motive, tată.

Primul motiv,

să răspund acuzațiilor că mi-am abandonat oamenii pe câmpul de luptă.

Al doilea motiv,

am venit să-mi ofer încă o dată serviciile Romei.

Dar acum, trebuie să refuz această ofertă.

Și al treilea motiv, tu ești viața mea Marcia.

Îți doresc viața lungă și...

toată fericirea pe care ți-o poate oferi căsătoria.

Horatio ! Horatio, așteaptă !

Te rog, nu pleca.

Nu ar trebui să plângi.

Ești mult mai frumoasă când nu plângi.

Stăpâne !

Ești în viață !

Nu-mi vine să cred.

Ți se pare că sunt mort ?

- Nu lăsa pe nimeni să intre. - Am înțeles, stăpâne !

- Adu-mi desagile. - Mă bucur că ați revenit acasă.

- Mă grăbesc. - Am înțeles, stăpâne.

Nu, nu, nu vrea să vadă pe nimeni.

Horatio, nu te lăsa dominat de mânie și mândrie.

Nu poți să-ți abandonezi familia așa doar pentru că...

Nu pot, nu-i așa ?

De ce nu vinzi bilete ?

E cumva o întâlnire publică ?

- Horatio. - Nu.

Nu, nu e o întâlnire publică.

Vreau să vorbim între patru ochi.

Mulțumesc că m-ai condus până aici, Horatia.

Acum, te rog, lasă-ne singuri.

Sigur.

Tu ești singura care poate vorbi cu el.

Sper că o să te răzgândești, Horatio.

Când o femeie dorește ceva de la un bărbat

nu poate face nimic, absolut nimic.

Dar când sunt două femei, ei bine...

Aici sunt desagile dvs.

Chiar vrei să pleci ?

Horatio, locul tău e aici, cu familia și prietenii.

Tu nu-mi cunoști familia.

Dar se pare că acum faci parte din ea.

La fel ca tine.

Ar trebui să știi că te-am crezut mort.

Mort ?!

Corpul meu încă nici nu s-a răcit până te-ai căsătorit.

Nu uita că atunci când a fost aranjată căsătoria noastră,

nu exista dragoste între noi.

- Serios ? - Da, ne-am îndrăgostit pe parcurs.

Da, Horatio, pentru că știu că m-ai iubit.

Știu că încă mă mai iubești,

cum am învățat și eu să te iubesc,

în ciuda tuturor profețiilor că nu o să fim fericiți niciodată.

Profeții s-ar putea să fi avut dreptate în această privință.

Toți au spus că ești foarte dur,

că-ți pasă doar de faima ta și că...

Și este adevărat.

Ce e mai presus de mine ?

Să fiu aclamat de gloata romana ?

Numești asta faimă ?

Dacă chiar vrei să faci asta, lasă-mă măcar s-o fac cum trebuie.

Nu...

Nu te înțeleg.

Niciun bărbat nu poate înțelege o femeie.

Vreau să-ți spun ceva.

Chiar te-am iubit.

M-ai iubit ?!

Totuși,

ai spus prea multe.

Vezi tu, o femeie îi cere unui bărbat

să-i arate iubirea pe care e capabil să i-o ofere,

nu-i cere imposibilul.

O să încerc.

Trebuie să plec.

Încep să te cred.

Și am venit aici

plină de intenții bune

și de a te reține cu orice preț.

Dar, dacă vrei să pleci,

fă-o repede, te rog.

Acum, pleacă. Te rog.

Romanii iau prea în serios armistițiul.

Au trecut deja două săptămâni.

Hai să ne spălăm puțin !

Șșt ! Faceți liniște !

- Uitați ce am găsit ! - Dă-mi drumul !

Nevio, întoarce-te în Alba și spune-le să le transmită un mesaj romanilor

să nu-și facă griji pentru ea.

O s-o înapoiem teafără în zori.

Cred că te-ai înmuiat, Curazio.

Ai auzit ce am spus. Du-te și trimite mesajul.

Are dreptate, Nevio. Să mergem !

Vrei ceva de mâncare sau nu ți-e foame ?

O să mori de frig în hainele alea umede.

Măcar ia o pătură de pe calul meu și acoperă-te.

Îmi pare rău că a trebuit să fii tu,

dar, doar pentru că există un armistițiu între Roma și Alba,

nu poți trece în partea noastră.

Unde crezi că pleci ?

Treci înapoi.

Îți spun eu când poți pleca.

Acum, stai locului.

Te-am prins.

Ascultă, romano,

știi ce i se poate întâmpla unei femei în această țară ?

În țara mea un bărbat nu alege o femeie când vrea să lupte.

Vă dau vouă romanilor o lecție.

E nimic în comparație cu lecția

pe care o să v-o dea frații mei, când o să vă prindă.

- Cine sunt frații tăi ? - Nu e treaba ta.

- Tu cine ești ? - Asta-i treaba mea.

Acum, o să te comporți frumos ?

Ai un temperament coleric, dar ești destul de frumoasă.

Bine fetițo, poate o să dureze un timp,

dar o să te îmblânzesc.

Da, o să fii îmblânzită.

Horatio, mă bucur să te văd.

Nu știi cât de greu te-am găsit.

Cred că e ceva important de ai venit până aici.

Da, e important.

Îl cauți cumva pe al treilea frate ?

Nu voi pierde timpul încercând să neg asta.

Și ce crede, tata ?

Că fiul lui laș,

e ultima speranță a Romei ?

Mi-a spus, să nu vin să te văd.

- Puteam să-ți spun și eu asta. - Și din nou nu aș fi ascultat.

Horatio, asta nu e ceva care te privește pe tine,

pe tata, sau resentimentele voastre.

E în joc viitorul Romei.

Ori Roma o să dispară de pe fața pământului,

ori o să aibă un viitor măreț.

Știi, Eli...

să știi că-mi place viața de aici,

departe de câmpul de luptă.

Îți pierzi timpul.

Horatio, uitasem să-ți spun ceva.

Sora noastră, Horatia, a fost răpită.

Nu...

Nu cred asta.

A fost luată cu forța de un grup de albani.

Îmi pare rău pentru asta, firește,

dar nu ne putem plânge.

Ai auzit de răpirea sabinelor.

Asta nu le-o fi dat idei și altor oameni ?

Ești crud, frate, foarte crud.

Te-ai schimbat.

Normal că sunt crud.

După tot ce s-a întâmplat, tu nu ai fi ?

Să ne întoarcem la Roma.

Fiii tăi și-au terminat antrenamentul.

Sunt în întregime pregătiți.

Da, Majestatea voastră, rana lui Antonio e aproape vindecată.

Nu ar trebui să-i dea bătăi de cap.

Roma ar trebui să fie recunoscătoare că are trei campioni atât de curajoși.

Dar ca victoria să fie sigură,

faceți ofrande tuturor zeilor.

Una câte una, la o scară atât de largă, încât...

Horatio nu o să se întoarcă să lupte pentru noi.

Eu cred că o să se întoarcă.

Spui asta,

după ce ai spus că fiul tău e un laș și-un trădător ?

Spun asta acum.

Zile în șir m-am gândit la asta

și cred că am fost nedrept și am rostit vorbe necugetate,

dar încă mai cred că fiul meu Horatio o să se întoarcă și o să salveze Roma,

în ciuda a tot ce am spus.

Ce te face să crezi că o să se răzgândească ?

Două lucruri:

Primul, pentru că e un roman.

Și al doilea... al doilea, pentru că e fiul meu.

Trebuie să te las aici.

Ăsta e ultimul punct sigur al teritoriului,

unde ambele popoare se pot întâlni fără a fi în pericol.

Dar de ce mă trimiți înapoi ? Spune-mi ?

Regele nostru a ordonat asta.

Zeii s-ar putea mânia,

dacă te opui legii armistițiului.

Mâine...

Mâine trebuie să luptăm cu frații aleși ai Romei.

Dar de ce ?

Zeii nu pot despărți doi oameni care se iubesc.

Te iubesc numai pe tine, mă crezi ?

Da, da, te cred.

Atunci de ce nu fugim acum de aici ?

Ascultă...

Dacă viața ar fi fost atât de simplă, cum ne-o imaginăm,

nu ar fi fost nevoie de războaie.

Dar din nefericire sunt războaie

și eu sunt un soldat, ți-am spus.

Asta e ultima noastră noapte împreună.

Dar cine știe dacă zeii chiar ne doresc binele.

Cum ți-am spus,

sunt doar un soldat, nu un guraliv.

Te iubesc...

Te iubesc așa cum ești.

S-a făcut târziu.

- Trebuie să te întorci. - Nu te pot părăsi.

- Trebuie. - Nu, nu mai spune nimic.

Dacă e cum ai spus și e ultima noastră întâlnire...

Când începi lupta ? În zori ?

Da, mâine.

Strânge-mă în brațe.

Trebuie să-ți spun ceva.

Am cunoscut multe femei la viața mea,

dar nu am avut pentru niciuna sentimente de iubire.

Și totuși, m-am îndrăgostit de tine,

o femeie a cărui nume nici nu-l știu.

Numele nu au importanță.

Ceea ce contează e că ești tu din Alba

și eu din Roma.

Un L, care înseamnă 50...

și un 10...

Și apoi ?

Patru !

Și... poate 64.

Și încă un 10.

Și...

Vin doi oameni. Nu par înarmați.

E fratele meu, ultimul om de pe câmpul de luptă.

- Spune-i să intre. - Bine.

Vă las singuri.

Vă deranjez ?

A trecut mult timp.

Prietenii tăi și familia îți duc dorul.

Ai venit în calitate de prietenă sau...

În calitate de cumnată ?

Te surprinde că sunt amândouă ?

Nu mă surprinde nimic.

Nu are rost să încerci mă rănești.

Nu mai pot simți nimic.

Crezi că ești singurul care este nefericit ?

Și eu sunt nefericită. La fel și Marcus.

Acum că suntem toți nefericiți ce mai ai să-mi spui ?

Am un mesaj de la tatăl meu, regele.

Și nu uita că, m-am căsătorit în interesul statului,

nu din iubire.

Care-i mesajul ?

Roma are nevoie de tine.

Dar de ce ?

Fără tine și frații tăi, o să fim învinși mâine.

Sigur asta nu e soarta Romei.

Roma ?!

Eu trăiesc printre tiberieni.

Sunt un popor onest, sincer și de treabă.

- De ce m-aș întoarce ? - Trebuie să te întorci, Horatio.

Eu cred în destin.

Azi Roma e mică, nu e nici măcar stăpâna Latiumului.

Mâine, dacă zeii ne oferă victoria,

știu că, într-o zi, Roma, o să domine lumea întreagă.

Te rog, Horatio.

Nu poate nega nimeni că ești fiica unui rege,

dar vezi tu, din păcate, nu mai am nicio ambiție.

Te înșeli.

Un om trebuie să facă, ceea ce a fost născut să facă.

La fel și Marcus,

fratele meu, mai ții minte ?

Tu n-o să înțelegi niciodată.

Am venit aici și m-am umilit, chiar te-am și implorat.

- Ce pot să-ți mai spun ? - Nimic.

Am încercat să-mi cer iertare pentru că m-am căsătorit cu Marcus,

pentru că am crezut că ești mort.

Dar e adevărat ce au spus.

Horatio e mort.

Acum întoarce-te la Roma și spune-le că Horatio e mort.

Popor al Romei și al Albei, ascultați-mă:

Azi pe acest câmp de luptă, se va împlini

ceea ce au hotărât și ne-au comunicat zeii,

prin vorbele divinei Sibila.

Regii și oamenii acestor două orașe

sunt obligați să se supună și să accepte rezultatul luptei,

care e pe cale să înceapă,

fie că rezultatul e favorabil sau nefavorabil,

fie că e victorie sau înfrângere.

Mâine, înainte de răsăritul soarelui,

trei frați din Roma și trei frați din Alba

o să lupte până când trei frați dintr-o tabără vor fi morți.

Așteptați ! Sosește Horatio.

- Bine ai revenit, Horatio. - Ave.

Am nevoie de o oră de odihnă. Calul meu e obosit.

Pregătiți-vă !

Frații Orazi, vor lupta azi pentru Roma.

Nu vreau să existe dușmănie între noi frații.

Dacă tu crezi că am greșit, te rog, iartă-mă.

Tullus, romani,

în fața voastră se află cadavrele lui Eli și a lui Marcus

din familia Orazi.

Ascultați-mă bine, barbari din Alba,

înainte să vă asumați victoria.

Și ascultați bine.

Tatăl soțului meu mort, avea trei fii.

Unde-i al treilea ?

Spune-ne tu, unde e.

Apoi ți-l aducem și pe el, la fel ca pe aceștia doi.

Nevio.

Barbari din Alba,

pentru că ați profanat morții,

veți suferi amarnic,

și cadavrele voastre vor putrezi în soare.

Mai întâi, ia-le !

O femeie vorbește acum pentru Roma ?

Marcia are dreptul să vorbească.

În primul rând pentru că e fiica regelui.

Și în al doilea pentru că ea, Caius Orazi

și fiica lui de aici au suferit cel mai mult.

Dar ceea ce spune ea e adevărat.

Aduceți-l înapoi pe al treilea frate,

dacă puteți.

Pot.

Dar stați liniștiți, romani, o să-l găsim

și-o să-l aducem înapoi.

Să mergem, fata mea. Avem multe de făcut.

Trebuie să ne îngropăm morții.

A mai rămas unul, singur, împotriva tuturor.

- Crezi că o să-i învingă ? - Știu că o s-o facă.

Șșt !

Împrăștiați-vă,

dar fiți cu ochii unii pe alții.

Îl prind eu.

Curazio,

nu am văzut nimic în partea aia.

Unde-i Nevio ?

- Fă-i semnal să se întoarcă. - Șșt !

Ce s-a auzit ?

Ce părere ai ?

- Crezi că Nevio l-a prins ? - O să aflu. Așteaptă-mă aici.

Așteaptă. Nu pleca.

Nevio trebuia să fi văzut deja focul.

- Mă întreb unde... - Mă agiți și pe mine. Stai jos.

Dar nu a spus Nevio,

că noi o să-l vânăm ?

Doar că nu mai suntem vânătorii, suntem vânatul.

Ascultați-mă !

Unde-i campionul vostru acum ?

Eu m-am întors, romani,

iar Horatio a fugit, ca un laș.

Victoria e a mea.

Horatio... !

Draga mea, nu plânge.

- Nu trebuie să plângi. - Dar nu plâng pentru fratele meu.

Horatia !

Plângi pentru omul care te-a răpit ?

Pentru un dușman ?

Dușman sau nu, e omul pe care l-am iubit.

Mă auziți ? Mă auziți oameni buni ?

Am iubit un dușman al Romei.

Am iubit un bărbat din Alba.

Frate, de ce nu m-ai ucis și pe mine împreună cu el ?

Doi fii mi-au murit și acum mi-a murit și fiica.

Mă întreb, oare, dacă a meritat.

Roma, pentru o familie distrusă.

Am mai rămas doar doi.

Ai dreptate.

Am mai rămas doar doi.

Și cam atât cu sabia salvatorului Romei.

Horatio !

Unde pleci ?

În Alba,

în speranța că niciun roman nu o să vină s-o nimicească.

Pentru că o să trebuiască să mă nimicească și pe mine.

Rege Mezzio, are dreptate în ceea ce spune.

Nu vor exista repercusiuni, nici acte stupide de răzbunare.

Alba și Roma pot rămâne unite sub același guvern.

Dacă ceea ce spui e adevărat, poate acum putem trăi în pace.

Dar mi-e teamă că poporul meu o să vă deteste mereu.

Poate acum sentimentele lor pentru noi o să se schimbe.

În numele albanilor, îți mulțumesc.

Începe o nouă eră pentru noi și vouă vă datorăm asta.

Foarte înțelept, rege Tullus.

Foarte înțelept.

Ați urmărit filmul artistic: ORAZI și CURIAZI

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

S F Â R Ș I T