Original subtitles

DON QUIJOTE ^ ivu93 ^

Sunt cavalerul r�t�citor. Vino s� ne m�sur�m!

Vino �i te lupt�! Sunt gata!

F� cuno�tin�� cu spada mea! Ce zici, uria�ule?

��i place gustul o�elului?

Te-am lovit! �n sf�rsit! l�i dai suflarea, uria�ule?

�n genunchi cu tine! Cere �ndurare!

Alonso! E vremea s� mergi la culcare.

Prin�ul de Biscaya...

Seniorul de Paradisa...

Acest pisc cu cre�tetul argintat se �nal�� spre albastrul cerului...

Faptele de vitejie ale cavalerilor r�t�citori...

Aici, pe domeniul meu... Fiica lui Espantafilardo al P�durii...

�i pergamentul inscrip�ionat cu numele fiicei lui...

Unchiule Alonso, cite�ti prea mult �i te hr�ne�ti prea pu�in.

Nobila b�t�lie a lui Sir Galahad... Domni�e �n primejdie...

Cum ��i place, uria�ule, gustul o�elului?

�n sf�rsit! Te-am lovit!

Sancho!

Don Alonso! Am crezut c� esti nevast�-mea.

M� pune la treab� c�t e ziulica de lung�.

C�nd erai b�ie�andru, Sancho Panza,

nu ai visat la altceva �n loc s� tai lemne? La o aventur�, de pild�?

C�nd eram mic, tat�I t�u m� punea la treab� ca �i nevast�-mea, Tereza.

Ascult�-m�, Sancho!

Va veni o vreme c�nd vei fi r�spl�tit pentru truda ta.

O ulcic� de vin la ceas de sear� l�ng� ar��goasa mea Tereza...

Alt� r�splat� nu-mi trebuie.

Via�a ta se poate schimba, Sancho. Viata am�ndurora.

Stiu. Nu �ntinerim.

Ce ai zice de...

...o mare c�l�torie?

Mergem la b�Iciul din La Mancha?

- Tare mi-ar pl�cea. - Prietene Sancho... Vecine Panza...

Poate c� �nc� nu-ti dai seama. Poate c� e�ti un biet ignorant.

Afl� de la mine c� exist� o lume �ntreag� dincolo de La Mancha.

E o lume mare, vecine.

Departe, poate ne vom g�si am�ndoi faima si norocul.

Sancho! Nu ai terminat �nc� de t�iat lemnele?

Am un oaspete.

O s� mai vorbim despre asta. S� vii c�nd te fluier.

Neghiobi! Capete p�trate! Numele meu adev�rat si titlul meu!

Pe glorioasele legi ale cavaleriei, m� voi folosi de ele.

Nu mai sunt Alonso Quijada. Numele acesta nu-mi mai face cinste.

Voi porni pe drumul anevoios urmat de cavaleri.

Don Quijote de La Mancha. Acest nume va r�m�ne �n cronicile de vitejie,

al�turi de cel al lui Amadis de Gaula si de al lui Sir Lancelot al Lacului.

la loc, seniore.

Nu e nevoie de cuvinte m�rete.

Desigur. Don Quijote trebuie b�rbierit, ca si senior Alonso.

Barba lui a crescut la fel de mare.

Cuvinte m�rete? Vorbele trebuie s� fie m�re�e, ca �i g�ndurile.

Ambitia trebuie s� fie m�reat�. Ca si doamna din inima cavalerului.

Vorbesc despre vremurile de aur...

Au fost oare ele uitate?

C�nd adev�ratul cavaler r�t�cea prin lume, f�c�nd fapte de vitejie,

f�r� s� a�tepte r�splat�...

El i-a eliberat pe cei oropsi�i, f�r� s� cear� vreo r�splat�.

Eu, Don Quijote de La Mancha, voi re�nvia vremurile acelea,

acele str�lucitoare zile de glorie, despre care am citit �n c�r�i.

lubite unchiule, stai jos �i las�-I pe b�rbier s�-�i tund� barba.

Vei ar�ta mai t�n�r c�nd va veni primarul la cin�.

Oare at�t s�-mi ofere viata? O dat� pe lun� vine primarul la cin�.

O dat� pe s�pt�m�n� mergem la biseric�.

O dat� la dou� zile, tu, b�rbierule, �mi tai barba.

Unde a disp�rut onoarea? Unde sunt faptele de vitejie?

Unde e gloria aventurii?

- Poate c�, Don... - Quijote.

Poate c� zilele dumitale de aventur� s-au sf�rsit.

Niciodat�!

- Nu pentru mine! Ve�i vedea! - Ce s� vedem, unchiule?

Nu conteaz�.

B�rbiereste-m�!

- Preg�te�te-m�! Se apropie ceasul. - Ceasul cinei?

Nu, c�rpaci de b�rbi, ceasul marii c�l�torii.

��i trebuie �i �ie un nume nou, un nou titlu de glorie.

Te numesc iapa credincioas�, tovar�sa cavalerului r�t�citor.

Nu mai esti un cal de r�nd.

Zile �i nop�i la r�nd am c�utat un nume pentru tine,

ceva r�sun�tor, m�re� �i plin de semnifica�ii.

Acum, te botez... Rosinanta.

- Ce a fost asta? - Ce a fost ce?

- Ai auzit, Sancho. Fluier� cineva. - Buha poate?

- Nu e o buh�. Cine s� fie? - Taci, mam�! Nu e nimeni.

Cineva fluier�.

Bine, bine... M� duc afar� s� cercetez.

Ce ai spus?

Am zis c� ies afar� o clip�.

- De ce te duci afar�? - Pentru o gur� de aer curat.

Pentru o clip� de lini�te.

- C�t ai s� stai? - At�t c�t trebuie, mul�umesc.

Scutierul cavalerului r�t�citor, care-I ajut� �n peregrin�rile lui.

Care ucide uriasi si salveaz� via�a fecioarelor neprih�nite.

C�t� cinste pentru un neam de traist� ca tine,

s�rac la pung� �i s�rac cu duhul.

Cinste, zici? �i ce plat� primesc pe or�?

Cavalerii r�t�citori, �n peregrin�rile lor, mai cucereau c�te o insul�.

- O insul� �ntreag�? - Una sau dou�... S-a �nt�mplat mereu.

- �i drept r�splat� pentru scutieri... - Nimic dec�t cinstea.

- Nu. �i numeau guvernatorii insulei. - M� iei peste picior.

S-a scris despre asta �n c�r�ile despre cavaleri.

Trebuie un purcoi de bani pentru o asemenea c�l�torie.

Negre�it. Am v�ndut patru domenii �i am ipotecat casa.

Avem destui bani pentru c�l�torie, prietene Sancho.

Tu vei primi o c�ma�� nou�.

- Si unde e insula asta? - Peste �apte m�ri �i �apte ��ri.

Am priceput.

Nu prea-mi place s� umblu pe jos. Pot s�-mi iau m�g�ri�a, pe Pestri�a?

Nu am citit �n cronici despre scutieri c�lare pe m�g�ri�e.

Voi fi eu primul.

Ar putea fi o noim� �n asta.

- Vii? - Vin.

Vei fi credinciosul scutier al lui Don Quijote de La Mancha.

Pentru o insul�.

Preafrumoas� Dulcineea, la picioarele tale �nchin imperiul inimii mele.

Frumos din partea dumitale, dar numele meu e Aldonza.

Nu mai e. Am hot�r�t. E�ti Dulcineea, doamna mea.

Un cavaler r�t�citor f�r� doamna inimii lui e ca via f�r� struguri,

ca m�ncarea f�r� sare, ca trupul f�r� suflet.

- Adic� trebuie s� fiu iubita ta? - Timp de patru ani n-ai s� m� vezi.

Ce fel de iubire e asta?

Voi r�t�ci prin lume, voi ucide uria�i,

sau pe oricine va t�g�dui c� cea mai frumoas�-ntre frumoase e Dulcineea.

S� te lup�i? Nu vreau s� dai de necaz din pricina mea, senior Quijada.

Nu mai sunt senior Quijada. Sunt Don Quijote de La Mancha.

Nici o primejdie nu m� sperie, dac� e s-o ap�r pe doamna inimii mele.

M�ng�ietoare vorbe, dar familia mea se mut� la Toboso.

Tat�I meu a fost tocmit s� curete statuile orasului.

Nu conteaz�. Vei r�m�ne doamna inimii mele.

Te vei numi Dulcineea del Toboso.

Adu scara.

Taci! Doarme mama �n buc�t�rie.

- Marea aventur� �ncepe, �n sf�r�it. - Asa s� fie?

M� duc s�-i spun Pestri�ei.

- St�p�nul a plecat! - A plecat? Cu sorcova, desigur.

Unchiul ne-a p�r�sit. A disp�rut.

- Vorbea despre o mare aventur�... - Nu �n�elege lumea �n care tr�im.

- Cum adic�? - Nu va g�si nici eroi, nici uria�i.

- Lumea nu-i va pricepe vorbele. - Tu le-ai priceput?

Nu pe toate.

Zeita Fortuna le z�mbeste celor viteji, frate Sancho.

Mie nu prea mi-a z�mbit. E o muiere cam n�zuroas�.

Adev�rat. Priveste! Aventura noastr� �ncepe mai bine dec�t am n�d�jduit.

- Ce ai de g�nd? - Uria�i! Sunt pe pu�in treizeci.

Voi da piept cu ei �i-i voi r�pune.

St�rpirea neamului lor blestemat e o misiune demn� de un cavaler.

Ce-mi pas� de mugetele lor? Cu dreptatea de partea mea,

nu-mi pas� de spadele lor ascu�ite �i de ghioagele lor uria�e.

Cu ajutorul Cerului, frate Sancho, voi �nvinge ast�zi. Nu crezi la fel?

- Am o singur� obiec�ie, din c�te v�d. - Care anume?

- E o obiectie mic� de tot. - Spune odat�!

- Eu nu v�d nici un urias. - Biet om. Ce �tii tu despre aventur�?

Nu-i vezi cum �si flutur� bratele? Unii au bra�ele lungi de o po�t�.

- Dar eu �i voi �ngenunchea. - Nu sunt bra�e, st�p�ne.

Sunt aripile morilor de v�nt. Nu fac nici un r�u nim�nui.

- Cic� ajut� la m�cinatul gr�ului. - Nu fac r�u nim�nui! Aiurea!

Ascunde-te �ntr-un cotlon �i roag�-te, dac� e�ti la�.

Asculta�i-m�, uria�ilor! Sunte�i mai mul�i ca mine,

dar eu lupt pentru Ceruri �i pentru doamna mea, Dulcineea del Toboso.

Spune ce vrei, dar tot mori de v�nt sunt.

Se pare c� ai fost �nvins de uria�.

A fost blestematul de vr�jitor Malfatto.

El l-a preschimbat pe uria� �n moar� de v�nt, ca s� m� r�pun�.

Se vede treaba c� vr�jitorul �i-a l�sat ni�te v�n�t�i pe cinste.

V�n�t�ile astea sunt ca o medalie de onoare.

Ajut�-m� s� m� ridic, Sancho.

Onoare...

Stiam eu c� se va l�sa cu v�n�t�i �i cu nici o para chioar�.

- Un singur lucru m� sup�r�, Sancho. - V�n�t�ile de pe spinare?

�i-am mai spus c� nu-mi pas� de v�n�t�i.

- Nu am fost �nc� �nvestit cavaler. - Credeam c� te-ai �nvestit singur.

- Tu e�ti s�rac cu duhul, Sancho. - Nu t�g�duiesc.

- Nu te po�i �nvesti cavaler singur. - Chiar asa?

Dac� ai putea, te-ai �nvesti cavalerul Don Sancho de M�g�ri�� Pestri��.

Ar fi o onoare pentru Pestri�a. Dar eu as refuza.

- De ce? - S� fii cavaler e primejdios.

- Cine te va �nvesti cavaler? - Vreun mare nobil sau poate un rege.

Unde s� g�se�ti a�a ceva?

Zeita Fortuna �nc� ne z�mbe�te, Sancho.

St�p�nul unui asemenea castel m� va face cavaler cu spada lui.

M� va �mputernici s� bat lumea �n lung �i-n lat, s� fac dreptate

si s� c�nt frumusetea doamnei mele, Dulcineea.

- Spui c� �sta e un castel? - Ai orbul g�inilor?

Dac� zici... Dumneata e�ti st�p�nul.

S-ar cuveni ca un pitic s� sune din tr�mbi�� pe metereze,

c�nd se apropie de castel niste str�ini de vaz�.

Poate c� n-au g�sit un pitic.

Auzi! Tr�mbitele r�sun� pe meterezele castelului.

Sancho! La poart�! Dou� frumoase domni�e au ie�it s� ne �nt�mpine.

N-ave�i team�, frumoase domni�e. N-o s� v� aducem vreo jignire.

Ordinul cavaleresc m� opre�te s� pricinuiesc vreun r�u unei femei.

Nemaivorbind de niste fecioare de vit� aleas� ca voi.

- Fecioare? Ne-a numit fecioare? - Nimeni nu ne-a mai zis asa de mult.

Od�ile sunt toate ocupate de c�ru�a�i, dar dac� a�i �ng�dui s� desc�leca�i...

V� pot oferi dvs. �i scutierului dvs. o cin� bogat� �i un loc de dormit.

St�p�nul acestui m�re� castel ne prime�te cu mult� m�rinimie.

Cine-o mai fi si �sta? Eu credeam c� e hangiul.

- Marele st�p�n al castelului. - Ce nume caraghios.

Nu dau doi bani pe confort. C�mpul de lupt� e patul meu de odihn�.

Al meu, nu. Eu a� vrea o saltea umplut� cu paie.

- Cer doar, dup� veghea de noapte... - V� putem oferi asta...

...ca dumneata, �n calitate de mare castelan, s�-mi oferi...

Ou� proaspete, p�ine f�r� g�ndaci �i bere g�rl�. Ve�i primi toate astea.

Cu preaplecare, �ti cer s� m� �nvestesti cavaler.

Nu v�d de ce n-as face-o.

Nu te va costa nimic.

- St�p�nul t�u lustruie�te armuri? - Nici pomeneal�.

St�p�nul meu e vestitul cavaler r�t�citor. De aceea vegheaz� noaptea.

- Ce-i aia cavaler r�t�citor? - Am s� v� l�muresc.

Un cavaler r�t�citor e cel mai n�p�stuit dintre to�i oamenii din lume.

Dar m�ine va avea dou�-trei insule, pe care le va da scutierului s�u.

- Dulcineea mea, ajut�-m� �n lupt�. - Fii ne�nfricat, cavalerul meu.

Lupt� pentru Domnul �i pentru iubita ta.

�ti d�ruiesc inima mea si batista mea.

Cine-mi atinge plato�a o insult� pe Dulcineea mea �i trebuie s� moar�.

T�lhari pref�cu�i! Cuteza�i s� profita�i de ospitalitatea castelului?

- Cu spada v� voi spinteca! - Ajunge! �n picioare!

Veti fi martorii ceremoniei de �nvestire a unui cavaler.

Nobile castelan, st�p�n al acestui castel, veghea mea nu s-a �ncheiat.

Dup� legile castelului meu, veghea s-a terminat. Vino!

Pune un genunchi �n p�m�nt!

Voi citi din m�reata carte a Ordinului cavalerilor r�t�citori.

Nobile Don Quijote de La Mancha, juri pe sf�ntul Ordin al cavalerilor

s�-i pedepse�ti pe cei r�i, s�-i aperi pe cei nevinova�i

si s� eliberezi tara asta de tirania uriasilor?

Jur.

O vei ap�ra pe doamna inimii tale, preafrumoasa...

- Dulcineea. - Cum o fi chem�nd-o.

Vei lupta cu to�i cei care cuteaz� a-i t�g�dui frumuse�ea?

- Cu toat� inima mea. - Da�i-mi spada!

Ridic�-te, cavalere!

Acu�ica ajung pe insul�.

Bani! �i-ai pierdut min�ile, castelane?

�mi ceri o plat� at�t de meschin�?

�i-am dat ad�post peste noapte, ti-am hr�nit animalele

si i-am dat un blid cu tocan� de berbec scutierului t�u.

Tocan� de berbec?

Marele castelan cere plat� �nal�ilor lui oaspe�i pentru un blid de tocan�?

- Unde ��i e ospitalitatea? - Nic�ieri.

�n acest castel am fost �nvestit cavaler.

La acest han m�r�oaga ta a m�ncat trei banite de nutret.

- Atunci totul s-a schimbat. - Nu dup� �tirea mea.

Ti s-au f�cut farmece. Ai fost preschimbat �n hangiu.

- Prostii. - �ti voi dovedi.

Sunt sigur.

Dac� ai fi fost hangiu, nu m-ai fi putut �nvesti cavaler.

- S�-mi dai banii! - Bietul meu prieten... Nu te teme.

�I voi g�si pe vr�jitorul care ti-a f�cut farmece.

�i, c�nd �I voi g�si, va fi vai de pielea lui!

�ntoarce-te! Pl�teste!

Pl�te�te tu, atunci.

- ��i jur. Am crezut c� e un castel. - Mincinosule!

Ca �i st�p�nul meu, am crezut c� tocana e din partea casei.

- Pl�teste! - N-am cum.

- De ce nu? E�ti �i tu vr�jit? - N-am nici un chior.

Atunci, ��i pl�tim noi. Pe el, fl�c�i!

Fugi, Pestri�o!

Castelul era vr�jit, sunt sigur. Ai fost b�tut de spiridu�i.

De ni�te spiridu�i c�t malul, de m-au putut arunca peste zid!

- Puterea lor e magic�, Sancho. - Acesta s� fi fost motivul?

- Regret c� nu te-am putut ajuta. - M� �ndoiesc c� ai fi putut.

Nu uita. Dac� vezi c� m� atac� vreun cavaler al Ordinului,

cu nici un chip s� nu-mi sari �n ajutor.

Voi sta deoparte cu mare pl�cere.

Ca om de r�nd, te po�i bate doar cu cei de teapa ta, nu cu cavalerii.

Te superi dac� nu vreau s� am de-a face nici cu cei de teapa mea?

Ce-i asta? Pe unde o apuc�m acum?

Preg�te�te-te, Sancho.

- Fii gata pentru aventur�. - Lar�si...

E frumu�ic�, nu-i a�a?

Cea mai frumoas�. A doua dup� Dulcineea mea.

Str�jile acelea arat� cam ciudat, dup� p�rerea mea.

Str�ji! Uit�-te mai bine, Sancho!

Nu sunt oameni de r�nd, nu-i a�a?

Sunt vr�jitori. Slujitorii lui Malfatto, Prin�ul �ntunericului.

Au r�pit-o pe preafrumoasa Angelica.

- Mie mi se pare c� sunt c�lug�ri. - Taci. Ce �tii tu despre vr�jitori?

Haide, Rosinanta. S� mergem s-o salv�m.

Demoni blestemati ai iadului! Elibera�i-o pe prin�es�!

De nu, preg�ti�i-v� s� mu�ca�i ��r�na, uci�i de Don Quijote de La Mancha,

protectorul celor n�p�stui�i.

- Cum ne-a spus? - Demoni ai iadului.

- Suntem c�lug�ri. - Membri ai Ordinului Sf. Benedict.

Nu m� pute�i p�c�li. Diavolul �n sutan� tot diavol e.

V� dau de gol ochii vostri de insect�!

Dumnezeule! A ucis un c�lug�r.

- Am ajuns �n Rai? E�ti un �nger? - Dimpotriv�.

Haide!

Prin�es�, e�ti liber� acum s� pleci oriunde �i-e voia.

Sunt o femeie m�ritat�, seniore. Nevast� de doctor.

M� duc la Sevilla ca s� m� �nt�Inesc cu b�rbatul meu.

A�a cum mi-am �nchipuit. O prin�es� care c�l�tore�te incognito.

Demonii care te-au luat prizonier� au fost pu�i pe fug�.

- Demoni?! - Vr�jitori.

- Se vedea dup� ochii lor de insect�. - Erau duhovnicii mei.

Are nevoie de doi duhovnici?

Cine esti dumneata?

Sluga dumitale, Don Quijote de la Mancha.

- Nu vreau r�splat�, ci s� te slujesc. - Seniore, m� a�teapt� so�ul meu.

Pedro!

E�ti liber� acum, prin�es�. Du-te unde ti-e voia.

Slav� Cerului c� avem pu�in� lini�te.

�nc� n-am �nt�lnit oastea trufa�ului general Alifanfaron!

Te rog, st�p�ne, s� m�nc�m �i s� nu ne mai g�ndim la peripe�ii.

- S� m�nc�m?! Nu e timp de osp��. - Ba �ntotdeauna e.

Am o bucat� zdrav�n� de br�nz� �i o ceapa.

Stiu c� m�ncarea asta nu-i de obrazul unui nobil cavaler, dar...

Sancho, n-ai citit nimic despre cavalerii r�t�citori?

Cinstit s� fiu, n-am citit nimic despre nimic.

- Dar ti-am mai istorisit c�te ceva. - Poate c� nu ascultam cu atentie.

- Cavalerii m�n�nc� o dat� pe lun�. - Slav� Cerului c� sunt t�ran.

�i, c�nd m�n�nc�, trebuie s� fie un osp�� �mbel�ugat.

Mai mult dec�t niste br�nz� �i o ceap�, nu-i a�a?

�n rest, cavalerii se hr�nesc cu flori �i cu fructe de p�dure.

Bine, atunci. Voi umple desagii cu fructe de p�dure �i cu flori.

C�t despre mine �ns�,

voi �nfuleca un ciolan-dou� de porc �i ni�te copane de pui.

Prive�te, Sancho! Ce �i-am spus eu? Vin c�tre noi.

O armat� numeroas� m�r��luie�te spre noi.

Unde e?

- Nu-i auzi pe solda�i c�nt�nd? - E�ti sigur c� sunt solda�i?

�i-am spus c� e o armat� format� din mai multe neamuri.

- Trebuie s� fie dou� armate. - De ce spui asta?

E un nor de praf c�tre r�s�rit. Priveste!

Avem noroc, Sancho. Vom scrie o pagin� de istorie.

- Doi generali lupt�nd �n b�t�lie. - S�-i l�s�m s� se bat� �ntre ei.

Trufa�ul Alifanfaron, �mp�ratul necuprinsei insule Tropobana,

se va �nfrunta cu regele Pentapolin cel cu M�neca Suflecat�,

numit a�a pentru c� bra�ul cu care �i �ine spada e mereu dezgolit.

Care-i pricina �ntre ei? Nu se au la inim�?

- Tu nu stii chiar nimic? - Mai nimic.

P�g�nul Alifanfaron e �ndr�gostit de cre�tina fiic� a lui Pentapolin.

El caut� s-o r�peasc� de la tat�I ei si s-o duc� �n corturile lui.

A�adar, o femeie e pricina z�zaniei.

Prive�te, Sancho! Viteazul Laurealco, prin�ul Podului de Argint.

�i acela �n armura �mpodobit� cu flori de aur

e ducele de Quiraccia, vestitul Barb� Neagr�.

lat�-I �i pe uria�ul Brandabaran, care are o poart� �n loc de scut.

Se spune c� e poarta pe care viteazul Samson a smuls-o de la Templu.

De ce stai si te holbezi?

Taie-m�, omoar�-m�, st�p�ne, dar eu nu aud dec�t oile beh�ind.

- Din pricina fricii. - Nu sunt at�t de fioroase.

Ti-e team� de ostile cele mari.

�ti vat�m� vederea si-ti stric� auzul.

Ascunde-te, Sancho, dac� te temi at�t de tare.

Eu singur voi aduce izb�nda armatei de partea c�reia voi lupta.

Care turm� s� fie?

Alifanfaron atac�. �napoi, tirane!

Sunt eu, Don Quijote de La Mancha. Numele meu nu te �ngroze�te?

St�p�ne! �ntoarce-te! Nu vei obtine dec�t tocan� de oaie.

Doamna mea, Dulcineea...

Curaj, voi ce lupta�i sub flamura lui Pentapolin cel cu M�neca Suflecat�!

Urma�i-m�! S�-I r�punem pe r�pitorul de fecioare, trufa�ul Alifanfaron!

Don Quijote de La Mancha te provoac� la lupt�!

La un duel pe via�� �i pe moarte. Ori te-ai pitit �n cortul t�u?

La�ilor! Fugi�i? Arunca�i-v� spadele!

V�d cum v� �mpr�tia�i ca oile la vederea mea.

Minunat! Am c�tigat b�t�lia.

�nchin izb�nda aceasta neasemuitei mele Dulcineea del Toboso.

Nu te teme, Sancho. Primejdia a trecut. Am c�tigat o mare b�t�lie.

Ura!

- Sper s� nu te supere vorbele mele. - Care vorbe?

"Nu da vrabia din m�n� pe cioara de pe gard..."

"Cu vorbe alese nu umpli blidele..."

"�nv�t�tura nu tine de foame..."

Sancho, dac� vorbele tale au un t�Ic, deslu�e�te-mi-I.

De �ndat�, st�p�ne. Voi vorbi pe �leau. Ce simbrie am?

- Cine a pomenit de simbrie? - Nevast�-mea, Tereza.

Ce amestec are ea?

Nevast�-mea, Tereza, vrea s� �tie care e simbria mea pe s�pt�m�n�.

Nevasta ta nu �tie nimic despre r�nduielile cavalerilor r�t�citori.

Adev�rat. E tare ignorant�.

Cronicile nu pomenesc de nici un cavaler sau scutier

care s� se coboare at�t de jos �nc�t s� cear� simbrie pentru vitejie.

Eu m� pot cobor� at�t de jos, f�r� nici o osteneal�.

C�nd vom reusi s� dob�ndim premiul cel mare...

- E�ti sigur de asta? - Cred �n Ceruri si �n doamna mea.

�mi vor pl�ti ei simbria?

De c�te ori s�-�i mai spun? Vei fi r�spl�tit cu o insul�.

Dar n-a� putea primi o arvun�, p�n� m� aleg cu insula?

Eu nu sunt c�m�tar, Sancho. Sunt cavalerul de La Mancha.

�i ce-o s�-i spun Terezei?

Prive�te, Sancho! Oameni buni.

Prin�i de slujitorii vr�jitorului Malfatto si dusi �n robie.

- E exact pe dos. Sunt ocna�i. - Ocnasi?!

Pu�c�ria�i. Nelegiui�i. Os�nditi la munc� silnic�.

E�ti un om simplu, Sancho, �i u�or de p�c�lit.

Vom afla ne�nt�rziat adev�rul.

Tu, cel �n costum caraghios. La o parte!

Costum caraghios? Ai grij�! E armura unui cavaler de Spania.

Afl� c� stai de vorb� cu Don Quijote de La Mancha.

Spune-mi! Cine sunt oropsi�ii �tia pe care-i t�r�ti �n lan�uri?

Oropsi�i? Sunt ocna�i obliga�i s� sparg� piatr�.

Obliga�i? Ce dezonorant! Nu merg din propria lor voin��?

N-am mai auzit de voluntari pentru munca silnic�.

Atunci eliberarea lor va c�dea �n sarcina mea.

Eu st�rpesc violen�a �i tirania �i-i salvez pe cei oropsi�i.

Sunt oropsi�i, pentru c� au s�v�r�it f�r�delegi.

- Ce fel de f�r�delegi? - �ntreab�-i, dac� asta �i-e voia.

- Dumneata ce f�r�delege ai s�v�r�it? - M-am �ndr�gostit.

Asta nu e o crim�...

S-a �ndr�gostit de o pereche de sfe�nice de aur,

pe care le-a str�ns cu drag la piept. E un hot.

- Dumneata ce f�r�delege ai s�v�r�it? - Am ciripit ca o p�s�ric�.

Dulce f�r�delege, dac� f�r�delege o fi.

A m�rturisit dou�zeci de jafuri si o tentativ� de siluire.

- Dumneata, Barb� Neagr�? - Mi-am iubit surorile, seniore.

Viata de familie aduce at�tea bucurii!

At�tea bucurii, �nc�t a plodit un c�rd de copii.

Dumneata, b�tr�ne, cum ai ajuns aici?

Am netezit c�r�rile dragostei �i i-am unit pe cei ce se iubeau.

Era codos si tinea un bordel.

E o profesiune care cere mult� pruden�� �i iste�ime,

c�ci ti se �ncredinteaz� multe taine.

- Si dumneata? - E cel mai mare nelegiuit.

S-a dedat la at�tea �n�el�torii, �nc�t a scris o carte despre ele.

E Ginesillo de Pasamonte. �i spunem Gines.

- �i-ai povestit via�a? - Nu pe toat�.

- Mai am zile de tr�it. - Vezi? Viseaz� la alte �nsel�torii.

- Pari s� fii un om de duh. - Si f�r� noroc.

C�teaua aia de Zeit� Fortuna e nedreapt� cu oamenii de duh.

Dac� ai de g�nd s� ne aju�i, seniore, gr�be�te-te!

Nu vreau s� m� coc la soare, r�spunz�nd la �ntreb�ri.

Prea bine.

Prieteni si frati!

Se pare c� a�i s�v�r�it ni�te f�r�delegi �i trebuie s� isp�i�i.

Dar sunteti dusi cu de-a sila! Sunte�i persecuta�i!

Gratie autorit�tii cu care m-a �nvestit Ordinul cavalerilor,

�I conjur pe c�pitanul vostru s� v� elibereze de sub tirania lui.

- Solda�i, dezlega�i-i! - E ridicol.

Nu, seniore. E uman.

- Ajunge! La o parte! - �nainte!

Nu! Nu pleca�i nic�ieri!

Domnilor, v-am eliberat din robie

si socotesc c� v� �ntrebati ce r�splat� vreau. Nimic pentru mine.

Foarte bine.

V� cer, �n numele frumoasei mele doamne, s� v� duce�i �n ora�ul Toboso

�i s� a�eza�i lan�urile la picioarele preafrumoasei mele Dulcineea.

Istorisiti-i cum ati fost eliberati de preasupusul ei cavaler,

�i apoi bucura�i-v� de libertate.

- V� cer poate prea mult? - Da.

- Da, adic� accepta�i? - Nu. Da, adic� ne ceri prea mult.

- Dar a�a e porunca mea. - Ce?!

Trebuie s� ne ascundem, s� umbl�m masca�i �i s� dormim �n p�dure.

Dumneata vrei s� umbl�m laolalt� si s� ducem lanturile

vreunei pr�p�dite din cine �tie ce sat uitat de lume?

- O nume�ti pe Dulcineea pr�p�dit�? - M-ai auzit, seniore.

Te-am auzit �i, Cerul mi-e martor, senior Gines sau Ginesillo,

vei merge �n genunchi la Toboso, cu lan�urile pe umeri,

si-i vei cere iertare cu umilint�.

R�mas bun, cavalere. Cavalerul Tristei Figuri...

Ascult�-m� pe mine.

S� fii milos cu t�lharii e ca �i cum ai turna ap� �n mare.

S� plec�m iute, �nainte s� se �ntoarc� si s� ne fac� felul.

- Nu voi pleca m�nat de fric�. - Ba eu, da. S� plec�m!

Crede-m�! Nu dau doi bani pe to�i cavalerii r�t�citori din lume.

- Ti-e fric�? - Mor de fric�.

- Vrei s� fug de pe c�mpul de lupt�? - C�t te �in picioarele.

- Cu o conditie. - Oricare.

S� nu spui nim�nui c� Don Quijote s-a retras din lupt�.

- Voi t�cea morm�nt. - Nu voi scrie asta �n cronici.

- Ai cuv�ntul meu de onoare. - S� mergem!

�n drumul nostru, frate Sancho,

vom ajunge ne�ndoielnic la curtea unui mare rege.

Mai bine dec�t la o curte de nelegiui�i, t�lhari �i ho�i.

- Fire�te, el m� va recunoa�te. - Negre�it.

- Cine te vede nu te uit� niciodat�. - M� va invita la un mare banchet.

Un banchet ar fi binevenit.

Banchetele sunt doar pentru cavaleri, Sancho.

- Dar �i scutierii primesc ceva gust�ri. - M� mul�umesc �i cu gust�rile.

�n timpul osp��ului, voi vedea o frumoas� domni�� privindu-m� gale�.

Gales? O fi vreo usuratic� domni�a asta, nu-i a�a?

Nu, Sancho. Se va �ndr�gosti de mine.

Vom avea r�gaz doar o singur� noapte, c�ci regele, tat�I ei,

�mi va cere s� plec �i s�-i �nfr�ng pe du�manii lui.

E�ti sigur c� povestea va avea un sf�rsit fericit?

- M� voi c���ra pe fereastra ei. - Pe fereastra cui?

- A scumpei mele Dulcineea. - Ea e fiica regelui?

- Negre�it. - Trebuia s�-mi �nchipui.

Sau poate c� vom avea parte de aventuri �i mai palpitante.

- �i mai palpitante? - Cine stie?

- �mi voi �ndeplini jur�m�ntul. - Care jur�m�nt?

Acela de a �napoia coiful de aur al lui Mambrin proprietarului lui de drept.

- Mambrin... L-am mai �nt�Init? - Nu �nc�.

- �I �tii pe Mambrin? - Nu personal.

Un sarazin viteaz. Un maur de vit� aleas�.

Un r�zboinic al c�rui coif de aur i-a fost furat �n timp ce dormea,

de c�tre tr�d�torul Reinaldo cel Chel.

- Socotesc c� avea nevoie de el. - Cum?!

Dac� era chel, i-ar fi prins bine un coif, nu?

- Taci. �ndrugi prostii. - Asa e.

- Spun prostii, recunosc. - Multumesc Cerului c� m� iubeste.

El �mi trimite aventuri �n peregrin�rile mele. Nu vezi, Sancho?

- Ce s� v�d? - Prive�te! �n toat� splendoarea lui.

Sclipind �n soare... Coiful de aur al lui Mambrin.

Ba eu zic c� e ligheanul unui b�rbier pribeag.

Jur c� e c�lare pe un arm�sar sur.

- Ba pe un m�gar �chiop. - Cred c� e tic�Iosul de Reinaldo.

�easta lui cheal� acoperit� de coiful furat. Ajut�-m� s� �ncalec, Sancho.

- �I voi �nfrunta singur pe mi�el. - Da, e cel mai bine a�a.

Opre�te-te, tr�d�torule! Descalec�!

Scoate-�i de pe cap coiful de aur al lui Mambrin.

- Cu mine vorbe�ti, seniore? - Stai, chelule! Lupt�!

Nu sunt tocmai chel.

Coiful de aur al lui Mambrin!

Haide... Gines va avea grij� de tine.

Haide... Usurel... Bravo!

Via�a mea e a ta, scump� Dulcineea.

�ncep�nd din aceast� noapte, voi tr�i doar pentru sur�sul t�u.

Nobile cavaler, eu ar trebui s� �ngenunchez plin� de recuno�tin��.

- Pe cine s� ucid? - S� ucizi?

Pe care demon sau tiran? Pe care uria� sau vr�jitor,

care caut� s�-ti fac� farmece si s� te v�duveasc� de frumusete?

Nu vreau s� ucizi pe nimeni. E noaptea dragostei, nu a crimelor.

- �mi dai o s�rutare? - �mi vei �ng�dui?

- Te implor. - Cred c� n-am uitat cum se face.

Arat�-mi!

Minunat! Un curtezan f�r� egal si un nobil r�zboinic...

R�m�i cu mine, Don Quijote. Pentru totdeauna.

- L-am f�g�duit tat�lui t�u. - S� r�m�i cu mine?

- S� plec cu el la r�zboi. - Vei fi �n primejdie.

- Primejdia e tovar�a mea de drum. - Ai putea fi ucis!

- �ntr-un r�zboi al onoarei. - N-a� putea �ndura.

Frumoasa mea doamn�, Dulcineea mea... Vorbeste-mi!

Mi-au furat-o! M�g�ri�a mea iubit�!

Prietena mea cea mai bun�.

- T�lharii aceia mi-au f�cut-o. - M-ai trezit dintr-o dulce visare.

- Mi-e inima fr�nt�. - Ce s-a �nt�mplat?

- Lube�ti f�r� speran�� vreo doamn�? - Draga mea m�g�ri��...

Mi-au furat-o �n timpul nop�ii t�lharii aceia pe care i-ai eliberat.

�ntoarce-te �n sat. Nepoata mea ��i va da un alt m�gar.

Acum, Sancho, h�rtie, peni��, cerneal� �i nisip!

Trebuie s� scriu o scrisoare foarte important�.

Scump� Doamn�... Te-ai milostivit s� apari �n visele mele,

dar dragostea dulce ce-mi por�i e, sunt sigur,

doar vestitoarea fericirii care ne a�teapt�.

Isc�lit� �i pecetluit� de cavalerul t�u,

credincios dragostei tale, Don Quijote de La Mancha.

Sancho, vei �nm�na scrisoarea doamnei mele, Dulcineea.

- Ne �nt�Inim pe drumul spre Toboso. - Unde?

�n Toboso. Ai p�sl� �n urechi?

- A�teapt�-m� la... - La Botta. E un han pe cinste.

N-a fost niciodat� castel.

Drum bun, cinstite Sancho.

Anon... Palatul celei mai frumoase �ntre frumoase...

Bietul meu st�p�n... E plin de v�n�t�i.

- Cavalerul Tristei Figuri... - Mi-ai luat vorba din gur�.

- Trebuie s�-I salv�m. - �nainte s� ia iar b�taie.

�nainte s� se aleag� cu ceva mai r�u dec�t cu v�n�t�ile.

�nc� mai are �nchipuiri?

Vorbe�te despre o fat� de care crede c� e �ndr�gostit.

Probabil e �i ea o pl�smuire.

O cunosti pe dona Dulcineea del Toboso?

l-a scris o scrisoare.

Un alt vis.

S-o consider�m... livrat�.

- Dac� l-am putea g�si... - Putem. �tiu unde m� a�teapt�.

- L-am putea convinge s�... Unde? - Hanul La Botta, l�ng� Toboso.

L-a�i putea a�tepta acolo si s�-I vindecati de fantasme.

M� �ndoiesc c� m� va asculta.

Nu va asculta pe nimeni dac�-i vorba despre datoriile cavaleriei.

- Dar pe cine ar asculta? - Pe nimeni din familie, asta-i sigur.

Pe nimeni, �n afar� de preafrumoasa Dulcineea.

Sau poate pe orice alt� doamn� care l-ar privi cu jind.

Orice doamn�?

Dumnezeule milostiv! Am o idee!

Tat�! Uite cine a venit!

Pestrita!

Stiam eu c� vei veni acas�.

Ai mai mult� minte dec�t noi toti la un loc.

Poate c� amorezul t�u e bogat �i chipe�,

dar m� �ndoiesc c� are puterile mele magice.

Acest elixir al dragostei a fost cump�rat de mama mea

de la un vr�jitor egiptean.

Bea-l, frumoasa mea!

M� vei vedea �n toat� frumuse�ea mea, c�reia nu-i rezist� nici o femeie.

Las-o �n pace, vr�jitor bicisnic!

Farmecele tale nu m� impresioneaz�.

Afl� c� sunt Don Quijote de La Mancha, cavalerul r�t�citor,

care a jurat s� le apere pe doamnele aflate �n pericol.

Sunteti liber�.

D�-mi elixirul, zgrip�uroaico!

Tine!

Te voi salva. Te voi duce pe calul meu, departe de aici.

Dar trebuie s� r�m�n cu el. E b�rbatul meu.

Trebuie s� mai joci cu noi. Splendid� interpretare.

Ai fost magnific.

Multumesc.

Partea ta din c�tig. Multimea a fost �n extaz.

Bani? M� insul�i, seniore?

Nu salvez doamne pentru �n�el�torul clinchet al monedelor de aur.

Un cavaler r�t�citor nu d� doi bani pe bani. Ascult�-mi sfatul, seniore.

Poart�-te cuviincios cu nevasta dumitale pe viitor,

altminteri vei simti iar spada mea pe spinare.

R�mas bun, prieteni.

Oare am fructe pentru voi, copii?

la s� v�d.

�mi pare r�u. N-am fructe. Bani nu vreti?

Poftim, lua�i-i pe to�i. Banii nu-mi fac nici o trebuint�.

- E�ti sigur c� ne vor ajuta? - Desigur.

Le tund b�rbile si le rad must�tile. Actorii aceia �mi sunt datori.

- Unde �i vom g�si? - Unde ai spus. La hanul din Toboso.

Ce chipe�� e�ti! B�rbatii vor fi fermecati.

Nu se cuvine. E �mpotriva canoanelor Sfintei Biserici.

Dac� o femeie nu poate fi preot, atunci nici un preot nu poate fi femeie.

Tu vei fi frumoasa care �I va ispiti.

Eu nu-mi rad barba. E simbolul meseriei mele, blazonul meu.

��i po�i acoperi jum�tate din fa��, �n semn c� esti rusinoas�.

O clip�! O femeie frumoas�?! Nu e o "�ndeletnicire" primejdioas�?

Dac� voi fi siluit�?

Ce-i mai important? Salvarea st�p�nului nostru sau fecioria ta?

Stiu si eu...

- Bun venit la hanul La Botta. - Lat�-te, Sancho!

Ciudat g�nd, dar mi-a fost dor de tine.

Preabun� hangi��, acesta e st�p�nul meu, Don Quijote de La Mancha.

N-avem od�i libere, dar pute�i dormi �n pivni��.

Doamn�, sunt un cavaler r�t�citor care �i-a �nchinat via�a drept��ii

si si-a odihnit fruntea pe piscuri acoperite de z�pad�

�i �i-a ars trupul �n de�erturi dogoritoare, �n drumul meu spre ideal.

A�adar, pute�i dormi �n pivni��.

Doamn�, v-a� fi �ntors privirile gale�e �i a� fi b�ut vin cu domnia ta,

dac� inima mea nu ar fi �nchinat� celei mai frumoase-ntre frumoase,

dona Dulcineea del Toboso.

Sunte�i prea bun, domnule.

Nu sunte�i marele cavaler r�t�citor, uciga�ul uria�ilor,

Don Quijote de La Mancha?

�n persoan�...

Domnule, sunt �n mare primejdie

�i m� �ntrebam dac� un gentilom de rangul dumitale nu m-ar putea salva.

Taci, sor�.

E prea �ndurerat� ca s� vorbeasc� pe �n�eles.

O doamn� �n primejdie?

Vr�jitorul Malfatto i s-a ar�tat azi-noapte �n chip de stafie.

- Am le�inat de spaim�. - Malfatto e dusmanul meu de moarte.

l-a spus c�, dac� nu va fi a lui, uriasii o vor ucide.

Chiar asa! Voia s� fiu a lui.

Atunci, doamn�, �mi pun �n slujba dumitale toat� vitejia mea.

Mul�umesc, domnule. V� sunt ad�nc recunosc�toare.

Nu mai putem vorbi. Cine �tie cine ne poate auzi?

- Unde dormi�i la noapte? - �n pivni��.

- V� c�inez. - E un fleac pentru un r�zboinic.

Sora mea va veni �n pivni�� dup� miezul nop�ii.

Cine e acolo?

- Don Quijote! - Doamn�...

- Salveaz�-m�! - Porunceste-mi!

- Mi-e team� s� nu m� ucid� uriasii. - Uriasii sunt aici?

- Sunt fioro�i �i ne-au �nconjurat. - Ar�ta�i-v�, nemernicilor!

Doamn�, vi s-au f�cut farmece.

Demonii v-au pus barb�.

Unde sunt ca s�-i ucid?

Tic�Iosule! T�lharule! M�nc�tor de femei!

Scoate spada �i lupt�! Haide, sc�rbo�enie!

S�ngereaz�, uria�ule! Tu, ce pui b�rbi la femei!

Sunt marele vr�jitor Malfatto. E�ti sub vraja mea, Don Quijote.

- Arunc� spada! - Nu m� voi preda, demon al nop�ii.

Dezlega�i-m�!

Scoate�i-mi leg�tura de la ochi. Unde m� duceti? Nu v�d nimic.

- Doarme. - Azi-noapte pomenea de noi aventuri.

Auzi la el! Uriasi! Nu cred c� i-au mai r�mas multi de ucis.

�nc� mai are friguri.

Bolborose�te ceva despre Sir Lancelot �i despre Don Amadis de Gaula.

- Are mintea plin� de �nchipuiri. - C�r�ile l-au scr�ntit de cap.

C�r�ile despre r�zboi �i povestirile fantastice i-au otr�vit mintea.

�si iubeste c�rtile.

Cu c�t le iube�te mai mult, cu at�t trebuie desp�r�it de ele.

Adev�rat.

Cu ajutorul Domnului, �I vom salva de sub tirania c�rtilor.

S� le alegem pe cele mai primejdioase.

"Oglinda Cavaleriei"... E preferata unchiului. O p�str�m?

Oglinzile �ndeamn� la autoadmira�ie. Vanitate curat�.

- "Don Bernardo de Barb� Aurie". - Barb� Aurie?

- Zice ceva �i despre b�rbieri �n ea? - Nu cred.

Atunci �n foc cu ea.

"Cei doisprezece Cavaleri din Siracuza". E scris� �n italieneste.

�n italieneste?!

Dac� era �n spaniol�, poate c� am fi p�strat-o.

�n foc cu toate c�rtile!

Cred c� ar merge mai repede, dac� nu le-am mai citi titlurile.

Jup�neas� chel�reas�!

Antonia!

Mi s-au f�cut farmece!

- Ce e, st�p�ne? - Unde e usa?

- Unde e usa? - Care u��, unchiule?

- Usa de la biblioteca mea. - Bibliotec�?

E doar un zid gol. Mi-e team� c� e o vraj� la mijloc.

- Unde �mi e biblioteca, jup�neas�? - N-am stiint� de vreo bibliotec�.

- Antonia? - Nici eu, unchiule.

E lucrarea demonilor, care se �mpotrivesc idealurilor mele nobile.

E lucrarea vr�jitorului Malfatto, care m-a legat de m�ini �i de picioare

si m-a trimis acas� ca pe un leu �n cu�c�.

Dar leul e liber din nou!

Liber si furios!

Vremea c�rtilor a trecut. A sosit vremea aventurilor.

Spune c� leul a fost �nchis �n cu�c�, dar c� acum e liber din nou.

Mi-e team� s� nu plece iar �n vreo c�l�torie nebuneasc�.

Avem nevoie de sfatul unui om mai �n�elept dec�t mine.

Ce face?

Uitati-v� la m�na lui!

Nepoate Samson!

Avem nevoie de ajutorul t�u.

De spada sau de mintea mea? Ambele sunt �n slujba voastr�.

Avem nevoie de pova�a ta �n cazul unui biet om care tr�ieste �n trecut.

Samson Carrasco, bacalaureat la Universitatea din Salamanca.

- Pot s�-�i spun bacalaureat? - Desigur.

E tob� de carte �n materie de istorie, �n special �n cea a cavaleriei.

- A�a e, bacalaureatule? - Intru totul.

E chiar omul care, cu vorbe �irete �i cu mieroas� convingere,

�I va lecui pe bietul nostru st�p�n de fantasmele lui.

- Te sim�i �n stare, bacalaureatule? - Cred c�-mi st� �n putin��.

�i po�i �terge din minte pove�tile despre cavalerii r�t�citori?

�I po�i face s� �n�eleag� c� acele vremuri au apus de mult

si c� tr�ieste �n trecut?

Toate basmele cu cavaleri r�t�citori �i domni�e �n primejdie sunt prostii.

Pe Ordinul sf�nt al cavalerilor!

Cine a mai auzit de o asemenea neobr�zare?

O fetiscan� care abia are cu ce-�i umple pieptarul

t�r�ste �n noroi Marele Ordin c�ruia cu onoare �i apar�in?

Dac� n-a� fi jurat s� ap�r toat� tagma femeiasc�, a� trage spada din teac�.

Spada, unchiule?! Mai las�-�i spada �n pace.

- Bag m�na-n foc c� e ruginit�. - Ruginit�?

Cum po�i crede c� un om b�tr�n ca tine mai poate fi viteaz?

Prin puterea spiritului, care nu �mb�tr�neste niciodat�.

Cu at�t mai jalnic. De ce crezi c� po�i face dreptate pe lume?

- La v�rsta dumitale! - Pentru c� �nc� pot visa.

Atunci nu mai visa. Vino s� stai cu noi la soare.

- Vei m�nca smochine �i p�ine alb�. - Smochine!

Nu, Don Quijote de La Mancha! Te conjur!

Nu te multumi cu smochine �i cu p�ine alb�.

Faima ta a cuprins toat� Spania si te cheam� la datorie.

Vrednicul urmas al lui Palmerin al Engliterei �i al lui Amadis de Gaula

nu are voie s� �nchine spada �nainte de a pune cap�t silniciilor din lume.

- Ce ai spus? - Nu depune armele, te conjur!

Uit� c� esti b�tr�n. Spiritul t�u e �nc� t�n�r.

Eu, Samson Carrasco, bacalaureat �i expert �n legendele antichit��ii,

te implor s� nu abandonezi cauza.

Ai auzit, nepoat�? Acest t�n�r e un mare �n�elept.

Bine, atunci, bacalaureatule. Ce vrei s� fac?

Preg�te�te-te pentru o alt� c�l�torie.

�n ciuda �ndoielilor unei fetiscane din familia mea.

��i mul�umesc, bacalaureatule. Voi accepta provocarea ta.

- Bietul meu unchi. - Ai �nnebunit? Ce-ai f�cut?

Am �nceput procesul lecuirii lui.

Asta-i lecuire? S�-i �mpuiezi capul iar cu gogori�e despre cavaleri?

Ascultati-m�! Boala lui nu si-a f�cut �nc� toate mendrele.

L�sa�i-I s� plece din nou, s� aib� iar parte de aventuri,

p�n� c�nd numai g�ndul la ele �I va face s� verse si se va lecui.

- Nu e un plan genial? - E un vicle�ug c�rtur�resc?

Exact. �I voi g�si.

Chiar dac� va trebui s� m� �ntorc cu secole �n urm�.

Pleci iar cu el?

Cum altfel s� m� v�d guvernator al unei insule?

Guvernator! S� ard� �n iad to�i guvernatorii!

Voi fi bogat.

Ascult�, b�rbate! Ai ie�it din burta maic�-ti f�r� s� fii guvernator.

Ai tr�it p�n� acum f�r� s� guvernezi o insul�.

��i po�i dormi somnul de veci �i f�r� s� fii guvernator.

Te voi iubi eu oare mai pu�in?

Dac� a� fi guvernatorul unei insule, tu ai fi doamna mea.

Uite ce-ti d� doamna ta!

Am fost botezat� Tereza, f�r� alte farafast�curi.

De ce s� fiu nevast� de guvernator?

Ca s� zic� lumea: "la uite-o pe coana Buleandr� cum umbl� tantos�!"?

Sancho, adesea cred c� n-ai minte nici c�t o g�in�.

- L-ai dat scrisoarea mea Dulcineei? - Desigur.

Unde ai g�sit-o? �n gr�dina �nsorit� a unui mare castel?

Se juca al�turi de doamnele ei cu mingea?

- B�tea un covor jerpelit. - Cu neputin��!

Mie a�a mi s-a p�rut.

Spune-mi, Sancho, i-ai sim�it parfumul �nmiresmat?

Mirosea a sudoare s�n�toas�, pentru c� b�tea covorul.

Si ce-a zis de scrisoarea mea?

Si-a �ndesat-o �n buzunarul de la sort.

M� �ndoiesc c� ar sti s� citeasc�.

Malfatto! lar �i-a �mb�rligat memoria.

Dar nu-i nimic. O vom g�si pe Dulcineea aici, �n Toboso.

- Zici c� ai vizitat-o la castel? - Chiar asa.

- Era o cl�dire m�reat�? - Cum s� nu...

Acesta trebuie s� fie. Cea mai m�ndr� cl�dire din Toboso.

- A�a cred, doar c� e... - Ce e?

E un castel, desigur.

Du-te, Sancho, �i vorbe�te cu str�jerul.

�ntreab�-I dac� scumpa mea Dulcineea �I prime�te pe credinciosul ei cavaler.

Pe credinciosul ei cavaler...

- Doamna mea m� prime�te? - Am ve�ti proaste, din p�cate.

- Zace bolnav� de farmece? - Nu, e pe deplin s�n�toas�.

- Doar c� a plecat �ntr-o c�l�torie. - �ntr-o c�l�torie? Unde?

- Str�jerul spune c� spre apus. - Prea bine, prietene Sancho.

Vom c�l�tori spre apus, �n c�utarea frumusetii.

Haide, Pestri�o.

O aud, Sancho! O aud pe Dulcineea r�z�nd cu doamnele ei de companie.

- E�ti sigur, st�p�ne? - Desigur. Cum m-a� putea �n�ela?

Du-te, Sancho! Anun�-o c� devotatul ei Don Quijote t�nje�te s�-i vorbeasc�.

- De ce sov�i? - F�r� motiv.

Ai grij� s� nu te orbeasc� lumina frumusetii ei.

Ce cau�i, Sancho?

Pe cineva care nu exist� dec�t �n �nchipuirea st�p�nului meu.

Ai face bine s-o g�se�ti. Altfel, nu va avea lini�te.

De ce? Pentru c� st�p�nul meu crede c� i-am dat o scrisoare.

Dar dac� ea nu exist�... Are a face pe cine g�sesc?

C�tu�i de pu�in.

Nu ai g�sit-o?

Ai orbul g�inilor? Priveste si te minuneaz�.

- Nu v�d nimic. - Nimic?!

Doar trei t�r�nci care chicotesc c�lare pe ni�te m�gari p�duchio�i.

Esti beat?

E cu putin�� s� confunzi ni�te cai albi �i elegan�i cu ni�te m�gari?

Nu le vezi pe Dulcineea �i pe doamnele ei de companie?

- Nu. - E�ti orb, st�p�ne?

Nu cred.

Atunci �nchin�-te �n fata doamnei inimii tale.

N-ar binevoi �n�Itimile Voastre s� aib� mil� de acest biet cavaler,

Don Quijote, Cavalerul Tristei Figuri?

Priviti-I! A �ncremenit la vederea frumusetii voastre.

�ngenuncheaz� �n fa�a ei.

Fii milostiv�, �n�l�imea Ta, �i spune-i c�-I iube�ti.

La o parte, am�ndoi! D� drumul m�garului!

- Ne gr�bim s� ajungem la t�rg. - ��i ba�i joc de noi.

Nu, prin�es� de Toboso. E o poveste tragic�.

Nu �i se fr�nge inima c�nd vezi un cavaler �ngenunchind �n fa�a ta?

O fi vreun smintit care umbl� cu vorbe mieroase.

- κi bate joc de ��r�nci. - �terge-o gur� bogat�. �nainte!

Ce frumoase sunt!

Cum le flutur� trenele rochiilor de aur �n goana cailor albi...

Eu tot numai t�r�nci v�d. Ce-o fi cu mine, Sancho?

Am �nnebunit? Mi-am pierdut min�ile? Nu cred.

Stii bine care ti-e necazul.

Ai fost iar fermecat de marele Malfatto.

�i-am g�sit dragostea �n Toboso.

Parc� am c�utat acul �n carul cu f�n si tu nici m�car n-o vezi.

E iar un vicle�ug al diavolului. Las' c� �i pun eu pielea �n b��.

Asta e! Te-ai de�teptat, nu-i a�a?

Cum s� scap de vraja asta teribil�?

Opre�te-te! Sunt Cavalerul Oglinzilor.

Afl� c� doamna mea, neasemuita Casildeea de Vandalia,

e cea mai frumoas�-ntre frumoase.

Minti! Cea mai frumoas� e doamna mea, Dulcineea del Toboso.

- Te provoc la lupt� �n numele ei. - Lubita mea e frumoas� ca Venus.

Venus e o ar�tare pe l�ng� Dulcineea mea.

Recunoa�te, sau ne duel�m.

Esti scutierul acelui cavaler?

Da. Ghinionul meu. Mi-as dori s� fiu acas� �i s� pescuiesc.

Si eu as vrea. Dar a�tept s�-mi primesc insula.

Din ce-am auzit, nu e mare lucru de capul acestor insule.

Cum adic�?

E cheltuial� mare s� fii guvernatorul unei insule.

Nu-i adev�rat.

- Te provoc la un turnir. - La seama, cavaler nebun.

�n turnir l-am �nvins pe cel mai mare cavaler r�t�citor dintre toti.

- �i cine e acesta, m� rog? - Viteazul Don Quijote de La Mancha.

L-am �nvins si acum eu sunt cavalerul r�t�citor al Universului.

Min�i, Cavalere al Oglinzilor! Min�i de �nghea�� apele.

Cutezi s� m� faci mincinos?

Cutezi s� spui c� te-ai luptat cu Don Quijote de La Mancha?

L-am �nvins �n lupt�, Cerul mi-e martor.

Cerul ti-e martor? Cum arat�?

E �nalt, palid la chip, cu fa�a ascu�it�, cu p�rul c�runt �i nas coroiat.

Scutierul lui e un anume Sancho Panza, un om vrednic, dar cu mintea scurt�.

Vorbe�te despre mine.

la seama! Eu sunt Don Quijote de La Mancha.

�i te provoc la lupt�.

Eu, Cavalerul Oglinzilor, accept provocarea cu o condi�ie.

Care conditie?

Cel ce �nvinge �i va porunci �nvinsului s� plece unde va alege el.

- ��i accept condi�ia. - Scutier! Lancea mea!

- St�p�ne, ajut�-m� s� urc �n copac. - Vrei s� te fere�ti de lupt�?

Nu. Vreau s� m� feresc de nasul lui. Ai v�zut ce sf�rl� urias� are?

Repede! �ncalec�!

Ura!

- E r�nit grav? - Va tr�i.

Asa s� fie. Un cavaler e generos c�nd iese �nving�tor.

Scutierul acela cu nas urias... Nu era nasul lui adev�rat.

P�n� acum am trecut prin c�teva mici �ncerc�ri, Sancho.

Dar acum, s� ne bucur�m de roadele izb�nzii.

Dup� ce l-am �nvins pe Cavalerul Oglinzilor,

sunt cel mai mare cavaler r�t�citor din lume.

Scutierul acela... Pot s� jur c� era b�rbierul nostru.

- Ce vrea s� �nsemne asta? - Cine stie?

Cine stie ce noim� au toate pe lumea asta?

Blanca, unde e�ti?

Da�i-mi �napoi oi�a! Blanca!

Unde e Blanca?

T�lharii mi-au furat oita.

Ce-i cu omul acesta?

Oi�a lui a c�zut �n grota aceea, de aceea se t�nguie�te.

De ce nu coboar� pe o fr�nghie ca s-o scoat�?

�i e fric�, st�p�ne. �n pe�ter� sunt t�lharii.

Montesinos...

Pe�tera regelui Montesinos,

cel care a dus inima r�posatului Durandarte frumoasei dona Belerma.

Altceva mai bun n-a avut la cin�?

A fost un z�Iog de iubire etern�. Dar tu nu po�i �n�elege a�a ceva.

Scrie �n c�rtile cavalerilor despre pe�tera asta. O voi vizita.

- Cum? Cobori �n v�g�una asta? - Dac� aceasta e intrarea.

Nu ti-e fric�?

Cel care l-a �nvins pe Cavalerul Oglinzilor nu cunoa�te frica.

E �n ad�ncul p�m�ntului.

O s�-�i p�rleasc� t�Ipile la p�l�laia iadului.

Doamne! St�p�nul meu a sc�pat ca pe�tele din undi��.

- St�p�nul t�u �i oi�a mea. - L-am pierdut pe am�ndoi.

Biet nebun!

Don Quijote, Cavaler de La Mancha,

al c�rui curaj �n lupta pentru dreptate a f�cut �nconjurul lumii!

Frumoase cuvinte, dar...

Noi, cei ce s�l�luim departe de lume, am a�teptat prea �ndelung

s� te primim �n castelul meu.

- E�ti regele Montesinos? - Acesta e numele meu.

Ai scos inima din pieptul prietenului t�u muribund si i-ai dus-o iubitei lui.

- Ai luat un pumnal... - Era mai degrab� un stilet.

Ascu�it precum col�ii de tigru. Intr�!

- Aici zace prietenul meu, Durandarte. - Parc� e viu.

Nu e marmur� pictat�. E el, �n carne �i oase.

A fost fermecat de Merlin, vr�jitorul englez,

despre care se aude c� ar fi fiul diavolului.

Doarme pentru ve�nicie, dar uneori mai gl�suie�te...

Inima mea...

l-am dat-o, iubitul meu prieten. �ti voi ar�ta.

Aceea e dona Belerma?

- Ea e. Cea mai frumoas� din lume. - Minciun�! S� nu mai aud!

Dispari!

Trebuia s�-mi dau seama. Esti cavalerul Dulcineei del Toboso.

- Cea mai frumoas� din lume. - Frumoas� si vie.

- Vie, dar vr�jit�. - Vr�jit�?

Mi s-a �nf��i�at c�lare pe un m�gar, mascat� �n ��ranc�,

�i lipsit� de frumuse�e. E oare cu putin��?

C�nd sunt la mijloc vr�ji, totul e cu putin��.

Multe doamne au venit la noi sub diferite �nf�tis�ri.

Regina Ginevra �i paharnicul ei, Cleopatra...

- Si... - Si?

Ascult�!

V� pot cere, seniore, s�-mi �mprumuta�i dou� coroane?

Sunt cam str�mtorat�.

V� voi da juponul meu ca z�Iog pentru bani.

E cu putin��? Doamnele de neam ales sunt str�mtorate?

Asa zice ea.

Dona Dulcineea, m� voi bate pentru tine, �mi voi v�rsa s�ngele,

cu drag voi renun�a la via��, dar bani...

Numai dou� coroane. Nu e nevoie s� v� dati viata.

Dragostea noastr� e spiritual�, e idealul armoniei perfecte...

Atunci d�-mi dou� coroane, de dragul acestei armonii.

Dac� esti str�mtorat�...

S�r�cia nu-i ocoleste pe cei nobili sau pe cei vr�ji�i.

D�-mi banii, �n numele dragostei noastre.

Dulcineea mea! Zeita mea!

Pestele cel mare s-a �ntors �n undit�.

Blanca! Oita mea!

- Totul s-a �nt�mplat aievea? - Cum te v�d si cum m� vezi.

- Nu ai visat? - Am fost complet treaz.

- Nu ti-a luat-o mintea razna? - Vorbesc eu m�sc�ri?

Deloc. Sigur.

Si ai v�zut oita �n pe�tera lui Montesinos?

- Am adus-o �napoi pe p�m�nt. - Negre�it. Te-am v�zut.

Ce s-a �nt�mplat �n pe�ter�? Tot nu pricep.

Nu mai crede c� tot ce nu pricepi tu e cu neputin��.

De acord. Totu�i, trebuie s� recuno�ti...

Sancho, nici o ciud��enie de pe lumea asta nu e de nedeslu�it.

Ciudat, �ntr-adev�r. Dar minunat...

Mo�neagul care-�i zice Don Quijote de La Mancha

e cu min�ile r�t�cite, c�ci s-a n�pustit pe scen�

ca s-o salveze pe actri�a oropsit�, dup� care l-a altoit cu spada.

- O interpretare comic� remarcabil�. - Poart� un coif ruginit.

Si are un scutier burduh�nos �i neghiob, pe nume Sancho,

care umbl� c�lare pe un m�gar.

Un m�gar c�lare pe un m�gar...

Am dat peste el... �nchipuie�te-�i, seniore!

Era pe cale s� se bat� cu un cavaler �n p�dure. Tr�ie�te numai �n trecut.

Minunat!

Scutierului �i era at�t de fric�, �nc�t s-a c���rat �ntr-un copac.

Unde sunt acum?

Merg agale spre domeniile voastre.

F�r� �ndoial�, �i mai a�teapt� �i alte peripe�ii.

Ne vom distra pu�in cu cei doi, ��i f�g�duiesc.

Perfect. M-am plictisit de moarte s� tot cos la gherghef.

Nobil� doamn�, sunt umilul scutier

al celui care l-a �nvins pe Cavalerul Oglinzilor, Don Quijote de La Mancha.

- Cavalerul Tristei Figuri? - �I cuno�ti pe st�p�nul meu, doamn�?

Faima lui a �ntrecut hotarele orasului La Mancha. To�i vorbesc despre el.

Chiar a�a? �i ce spun?

C� �i-a c�tigat faima ucig�nd uria�i

�i c� are un anume scutier Sancho, un om analfabet si cam netot.

- Eu sunt! Vorbeste lumea de mine? - La cele mai alese banchete.

Cinstit s� fiu, nu mai sunt scutierul lui,

pentru c� st�p�nul mi-a promis o insul�.

Cred c� meriti cu mult mai mult.

Cel ce l-a �nvins pe Cavalerul Oglinzilor

dore�te s�-�i aduc� omagiile pe care vitejia le datoreaz� frumuse�ii.

Dac� �mi porunci�i s� fac vreo fapt�, oric�t de primejdioas�...

Dragul meu, nu suntem noroco�i? E vestitul Cavaler al Tristei Figuri.

Don Quijote de La Mancha. So�ul meu, Ducele de Barataria.

Marele cavaler! Vi s-a dus buhul. Bun venit pe domeniul meu.

Sunt fericit s� v� cunosc. Multumesc.

Dac� binevoi�i, cabana mea de v�n�toare e aproape.

- Sunt si eu invitat? - Scutiere Sancho, mai �ntrebi?

Am crezut c� se bate cu morile de v�nt, dar el ucidea uria�i.

Care-o fi adev�rul?

- Nu exist� uria�i �n Spania. - Sunte�i prost informat, seniore.

- Mai turna�i-i vin lui Don Quijote. - Eu n-am v�zut nici un urias.

- Poate c� nu l-ati c�utat. - V-a�i luptat cu ei?

Desigur. �i cu un mare vr�jitor.

Am salvat o nobil� domnit� de sub vraja lui malefic�.

Uria�i, vr�jitori! Cine �i-a �mpuiat capul cu prostii, Don Sminteal�?

Du-te acas�! Ar�-�i p�m�ntul. Nu mai visa cai verzi pe pere�i!

Unde s� se g�seasc� uria�i �i domni�e vr�jite

dac� nu �n �easta ta g�unoas�?

- Te rog... - Cu voia �naltelor fete...

Faptul c� nebunii m� cred nebun

e una dintre poverile pe care sunt silit s� le port.

C�ci eu urmez drumul primejdios al cavalerilor r�t�citori.

Dispre�uiesc bog��ia, dar nu si onoarea.

Am vindecat r�ni, am �ters lacrimi �i am risipit vr�ji.

Sunt �ndr�gostit, dar nu sunt un desfr�nat.

Misiunea mea e s� fac numai bine pe lume.

Via�a asta de bel�ug �i de huzur v� multumeste?

S� v� fie oare de ajuns m�ncarea si somnul?

Nu t�nji�i cu to�ii dup� o c�l�torie plin� de descoperiri?

Dup� o aventur�? Fapte mari, faim�, lupte pentru adev�r �i dreptate?

�n�l�imile voastre, dle Duce, dn� Duces�, judeca�i-m�!

Trebuie un om care crede �n viata cavalerului r�t�citor

s� fie prigonit �i considerat nebun?

Dulcineea mea e vr�jit�. Mi-a ap�rut c�lare pe un m�gar, �n chip de ��ranc�.

Era slut� r�u de tot. Ce-ar trebui s� fac?

S� c�l�toresti dincolo de stele.

Crede-I! E cel mai �n�elept om din Barataria. E un mare vr�jitor.

Acolo poate �I vei g�si pe marele Boremeo,

care are puterea s-o elibereze pe Dulcineea din lan�urile vr�jii.

Pentru a o elibera pe Dulcineea mea, plec �i la cap�tul p�m�ntului.

Nu vei pleca singur. Scutierul t�u te va �nsoti.

Nu pe jos! Si dac� vom c�dea din cer?

Dac� ve�i �nc�leca pe calul pe care vi-I voi da, nu ve�i c�dea.

Du-te singur. Eu m� ca��r pe acoperi� �i te privesc de acolo.

Du-te cu el, Sancho. Vitejia ta va fi r�spl�tit�.

Am o insul� f�r� guvernator.

Vei veni cu mine, nu-i a�a, prietene Sancho?

Cum te-a� putea l�sa singur?

�n leg�tur� cu insula...

Acesta e arm�sarul Clavileno.

�i va purta pe Don Quijote �i pe scutierul lui dincolo de stele.

- St�p�ne, trebuie s�-�i spun ceva. - Taci, Sancho!

Acest cal v� va duce acolo unde v� a�teapt� Boremeo.

Doamna inimii tale va fi eliberat� de puterile lui magice.

Zboar� dincolo de stele, Don Quijote! Elibereaz�-m� de vraj�.

Voi s�Ita �n sa �n numele donei Dulcineea del Toboso.

Dac� e vorba de s�Itat �n �a, �mi da�i o pern� s� mi-o pun sub fund?

Nu-I vom �mpov�ra pe Clavileno cu nici o greutate �n plus.

- Curaj, Sancho! - Asta n-am avut niciodat�.

Ce e�ti tu, un �oarece fricos cu inima de c�Iti?

- Ai auzit. Boremeo ne a�teapt�. - Nu uita de insul�.

Lega�i-i la ochi, pentru ca soarele s� nu-i orbeasc� si s� cad� din cer.

Ne �n�It�m. Aud suierul v�ntului.

Toti oamenii sunt acum niste furnici.

- Se face foarte cald. - Ne apropiem de soare.

Eu, marele Boremeo, poruncesc s-o eliberezi de sub vraj�

pe preafrumoasa Dulcineea del Toboso.

C�nd o voi vedea?

C�nd c�l�toriile tale se vor fi �ncheiat.

Ce m� a�teapt� �nainte?

Vei avea parte de marea �ncercare si vei dob�ndi marea ta izb�nd�.

Trag �n noi.

Ai eliberat-o pe doamna ta. Cred c� e�ti pe deplin fericit.

Tu ��i vei primi r�splata.

Seniore guvernator... Insula Esperanza.

la ascult�, jup�ne. E�ti sigur c� asta e o insul�? Nu v�d marea.

Insula noastr� e at�t de �ntins�, �nc�t nu se vede marea.

�ntins�? M� voi umple de bani?

Cu toat� modestia, primesc insula. V� multumesc.

Scrisori de la �n�l�imea Sa, Ducesa de Barataria,

pentru dona Tereza Panza, so�ia lui Don Sancho,

scutierul nobilului cavaler Don Quijote de La Mancha.

Mam�, te caut� un om.

- Esti dona Tereza Panza? - Da, sunt Tereza Panza.

St�p�na mea, Ducesa, ��i scrie:

"So�ul t�u, a c�rui �n�elepciune �i cinste..."

�n�elepciune �i cinste?

"...l- A convins pe so�ul meu, Ducele, s�-i ofere lui Don Sancho"

"postul de guvernator al unei insule."

�ntotdeauna a spus c� va primi o insul�.

"Te salut cu plec�ciune, dona Tereza, so�ie a guvernatorului."

- Sunt cu adev�rat dona Tereza? - E�ti, ne�ndoielnic.

Prea bine. Nu mai am nevoie de tine. Po�i pleca.

Transmite-i salut�ri prietenei mele, Ducesa.

L�sati-ne!

De ce nu poate fi aici dona Dulcineea ca s�-mi admire fidelitatea eroic�?

Ce pricin� oare face ca eu s� aprind dragostea

�n piepturi at�t de fragede si de frumoase?

Femeile se adun� �n jurul t�u, nobile cavaler, ca mu�tele la miere.

De ce at�t de multe femei �mi r�vnesc trupul?

Tu si cu mine ne-am n�scut d�ruiti cu frumusete fizic�.

Toat� lumea se �ndr�goste�te nebuneste de noi. Nu e vina noastr�.

N-avem ce face, asta-i tot. �ncearc�, a�adar, s� �nduri cu stoicism.

Voi �ncerca...

F�r� fructe! Lua�i-le, �nainte s� deranjeze stomacul st�p�nului.

- Tu cine e�ti, acritur�? - Sunt medicul vostru personal.

Sunt pl�tit s� am grij� de s�n�tatea voastr�. Fructele fermenteaz�...

- Acest cotlet de berbec... - Da!

- Miroase �mbietor. - E prea fierbinte �i condimentat.

Pot�rniche fript�, tocan� de iepure...

M�ncare cu pene �i cu blan�, primejdioas� pentru s�n�tate.

Lua�i-le pe toate! Am pentru domnia voastr�...

- Ce? - O licoare magic�...

Adev�ratul elixir al vietii...

- Vin? - Ap�. Be�i-o, seniore guvernator.

Pielea vi se va cur��a, p�rul v� va cre�te �i mintea vi se va limpezi.

S� cinez cu ap� chioar�?

Duce�i-m� la culcare, slujitori.

Dup� aceast� cin� cu ap� chioar� simt c� m� ia cu le�in, de foame.

Seniore guvernator! De�teapt�-te! Sun� clopotul de alarm�.

Du�manii au cotropit insula. Vor s�-�i ia cu japca domeniile.

Ducele e �ncredintat c� marele guvernator va conduce lupta cu vitejie.

la-�i spada �i condu-ne spre izb�nd�.

- A�tept�m ordinele voastre. - Puneti-i armura!

Nu v�d nimic!

St�p�ne!

Sancho! Ce cauti aici?

Nu �tiu cum se face, dar mi-a fost dor de �n�l�imea Ta.

Trebuie c� m-am obisnuit cu toate peripe�iile noastre,

�nc�t nu mai pot f�r� �n�l�imea Ta.

Prietene Sancho...

�i-apoi, mi s-a acrit de insule.

- De insula Ducelui? - M-am s�turat de ea.

Au vrut s� m� �nfometeze �i s� le conduc oastea �n lupt�.

Nu m-am ales cu nici un ban.

S� fii guvernatorul unei insule nu e mare pricopseal�.

Adev�rat, Sancho. �i eu m-am s�turat de a�ternuturile de m�tase,

m-am s�turat de vorbele mieroase ale doamnelor �ndr�gostite de mine

si de banchetele �n urma c�rora r�m�n fl�m�nd de aventur�.

lar tr�mbita?

S� afle toat� suflarea acestui castel c� marele Cavaler al Albei Luni

�i arunc� m�nusa Cavalerului Tristei Figuri,

a�a-zisul Don Quijote de La Mancha.

Asa-zisul?!

Asa-zisul?!

�I provoac� pe Don Quijote la duel, pentru a-�i dovedi vitejia.

Termenii duelului vor fi stabiliti de �ndat�.

- Succes, Don Quijote. - Cine e Cavalerul Albei Luni?

Un str�in. Ne-a b�tut la por�i, cer�nd satisfactie.

l-o voi da.

St�p�ne, dac� lupta se termin� iar r�u...

Nu. Marele Boremeo mi-a spus c� voi avea parte de marea �nfruntare.

- C� voi dob�ndi marea izb�nd�. - Dup� toate prin c�te am trecut?!

Ce tot �ngaimi acolo, Sancho?

Nu cred c� ar trebui s� te bizui at�ta pe Marele Boremeo.

- A fost ideea ta? - Nu. Nu a fost a ta?

A nici unuia dintre noi? Atunci, acest Cavaler al Albei Luni e adev�rat.

Sau poate c� noi to�i exist�m doar �n �nchipuirea b�tr�nului cavaler.

Orice ar fi, ne vom distra de minune.

lat� conditiile duelului. Dac� izb�nda va fi a mea,

vei renunta de �ndat� la aventuri �i te vei �ntoarce acas�,

spre a duce o via�� lini�tit�, p�n� c�nd moartea te va lua.

Dac� izb�nda va fi a ta, viata mea e �n m�inile tale.

Cavaler al Albei Luni, nu am �tiin�� de ispr�vile tale,

�i, pentru mine, faima ta e ap� de ploaie.

Asa c� nu iau seama la laudele tale trufa�e �i-�i accept condi�iile,

c�ci scrie �n stele c� voi avea o mare izb�nd�.

Te voi �nvinge �n numele donei Dulcineea del Toboso.

Atac�, a�adar, c�nd �i-e voia. Eu sunt gata de lupt�.

Lupt� pentru mine, nobile cavaler.

Lupt� pentru mine, ca �i cum ar fi pentru ultima oar�.

De�teapt�-te, Don Quijote. Vremea vis�rii a trecut.

- Mergem acas�? - Da, Sancho.

- S-a terminat de tot cu aventurile? - Gata cu aventurile.

Dar de ce?

Pentru c� mi-am dat cuv�ntul Cavalerului Albei Luni.

E o chestiune de onoare.

Ce fel de cavaler a� fi, dac�-mi �ncalc cuv�ntul dat?

P�cat... Serile vor fi at�t de plictisitoare!

Arat�-te, uria�ule! Sunt cavalerul r�t�citor! Vino s� te r�pun!

Lupt�, auzi? Teme-te de spada mea!

Te voi ucide �n numele dragostei ce i-o port frumoasei mele doamne.

Doamna inimii mele... N-o voi mai revedea niciodat�.

De unde stii?

C�l�toriile mele nu s-au �ncheiat, ci au fost �ntrerupte de o promisiune.

Promisiuni! �ntotdeauna am spus c� n-au nici o noim�.

Eu m� feresc de promisiuni.

Tat�!

- Unde ti-e insula? - �i-ai p�r�sit insula?

S� nu mai aud de insule, v� rog.

Unchiule!

Dragul meu unchi. Ai lipsit at�ta vreme! Unde ai fost?

Am visat. Am tr�it �ntr-o alt� lume.

Sper s� nu-i duc dorul prea mult.

Intr�. Dragul meu unchi...

Cred c� ti-e foame.

Tat�! Mi-a fost dor de tine!

Chiar a�a. Sanchina a t�njit de dorul t�u ca floarea dup� ap�.

- Nu te-ai ales asadar cu insula. - Ba cum s� nu.

Dar am socotit c� nu e mare pricopseal� �i c� mi-e mai bine acas�.

- Ce-ai f�cut cu insula? - Am dat-o �napoi.

M� obisnuisem s� fiu nevast� de guvernator.

�tiam eu c� n-o s� se aleag� cu nici o insul�.

- S-a �ntors st�p�nul! - Gata cu aventurile.

Gata si cu aventurile noastre.

"Las cu limb� de moarte lui Sancho Panza, scutierul meu,"

"to�i banii pe care i-am l�sat �n grija lui."

"Dup� ce to�i prietenii mei dragi �i vor primi darurile,"

"las toate domeniile mele scumpei mele nepoate Antonia."

Acesta e testamentul meu.

Isc�le�te, te rog, Don Quijote.

Nu. Nu sunt Don Quijote.

Sunt Alonso Quijada, un gentilom din La Mancha.

Cam s�rac �n averi, dar bogat �n prieteni.

Dac� ne-ai fi v�zut �n c�l�toriile noastre...

V-am v�zut de dou� ori.

Tu, Samson Carrasco?

O dat� am fost Cavalerul Oglinzilor si m-ai �nvins.

Adev�rat! O mare izb�nd�.

- A doua oar�... - C�nd a fost?

"Conditiile duelului sunt urm�toarele."

"Dac� izb�nda va fi a mea, vei renunta de �ndat� la aventuri..."

Cavalerul Albei Luni! Tu erai!

Am f�g�duit c� te aduc acas�, a�a c� a trebuit s� te �nving.

Nu, bacalaureatule...

Eu singur m-am �nvins.

Ce izb�nd� mai mare dec�t asta ��i po�i dori?

�i place s� stea acolo. Chiar �i noaptea. Prive�te stelele.

E fericit, atunci.

Sancho, ne-am chinuit s�-I aducem �napoi acas�, s�-I oprim din drum...

�mi tot spuneam c� d� crezare tuturor bazaconiilor.

- Dar acum m� g�ndesc c�... - La ce te g�nde�ti?

C� unchiul meu a avut parte de mari aventuri.

C�nd vorbe�te despre ele, ochii �ncep s�-i str�luceasc�.

Ascult�-mi sfatul si nu muri.

Nu te mai g�ndi la moarte. Lupt� �i mai tr�ie�te mul�i ani.

Sancho, prietene...

Te-am t�r�t �n lupte �i necazuri...

Au fost vremuri pe cinste. D�-te jos din a�ternuturi!

Nu e vremea s� mori.

Putem pleca din nou ca s� ne lupt�m cu marele Cavaler al Oglinzilor.

Sau putem lua cina cu Ducele si cu Ducesa...

S-a sf�r�it, Sancho. Totul s-a sf�rsit...

Aventurile tale sunt casnice acum, al�turi de so�ia �i de copiii t�i.

Nu chiar. Am pornit �i eu �ntr-o mic� aventur�.

Adev�rat, Sancho? N-ai avut succes...

Ba am avut. �i-am adus-o pe dona Dulcineea.

- Cine esti? - Dulcineea del Toboso.

Ba eu cred c� esti Aldonza.

O fat� pe care am v�zut-o odat�, l�ng� un zid.

- Nu, seniore. Sunt dona Dulcineea. - Doamna inimii tale.

Poate c� esti am�ndou�...

Vezi, st�p�ne? Am reu�it. Ai g�sit-o �n sf�r�it.

C�nd c�l�toriile mele s-au sf�rsit si aventurile s-au �ncheiat...

Mul�umesc, dona Dulcineea.

Te du, acum. Sunt foarte ostenit.

SF�R�IT