Original subtitles

(închiderea ușii)

(vehicul în mișcare)

Haide să mergem.

Coborâm.

Vino aici.

Haide. -Repede.

- Haide, iute.

-La usa din spate.

- Treci pe aici.

(cântecul păsărilor)

(Plângând)

Eşti în regulă?

Ai o țigară?

(Plângând)

(Plângând)

(tuse)

(tuse)

Cum te numești?

si foc?

Juan, dar toată lumea îmi spune Rubí.

Câți ani ai, Ruby?

Şaisprezece.

(deschiderea ușii)

-De mai sus!

-Ia să vedem, Juan Vicente López.

Afară. -Juan Vicente Lopez.

-Ieși. -Cine este Juan Vicente Lopez?

Sunt eu.

Ești surd? -Nu.

Dacă ești surd? -Oh!

-Răspunde-mi când vorbesc cu tine, ticălosule!

(RUBY PLÂNGE)

Ce faci? Este un baiat.

Taci!

Puști acum, peste un an va fi un nenorocit.

La fel ca toate.

-Pe aici, haide, hai să mergem.

Să mergem!

Din nou aici.

(ACCENT ANDALUZ) Vezi tu, mi-a făcut plăcere.

Cât ai rezistat de data asta?

O săptămână, recordul meu.

- Coboară și ridică-te.

Întoarceţi-vă. Și ce ai făcut acum?

Nimic, pericol social.

- Deschide gura. -Întoarceţi-vă.

Ar trebui să găsești un loc de muncă.

uită-te la mine Îmi dai un loc de muncă?

Democrația ți-o va oferi. O să ți-l dea pentru mingile mele.

(râde)

Vreo boală contagioasă? Să vedem, flexează.

Paduchii? -Democrat!

Nu te uiți la capul meu?

Ți-am spus să nu-mi spui așa. Nici măcar nu mă voi apropia de tine, nenorocite.

Trae.

(râde)

Întoarceți-vă și flexați, deschideți picioarele.

Bună seara, domnule Domingo.

-Imbraca-te si tu si tu.

Îți dau 50 de duros pentru costum.

nu o vand. Te alături.

Ascultă, domnul Domingo are dreptate,

Dacă nu le vinzi, ți-o vor lua înăuntru și gratuit.

Imbraca-te. Te duci in perioada de sanatate.

Vei fi izolat timp de 15 zile pentru a ști că nu ai nimic contagios.

Luați pătură și covoraș.

Nu, nu există covoraș pentru el, sunt 50 de dolari.

Nu am bani.

Nu există covoraș.

Luați găleata și nu o vărsați, până mâine e apa pe care o aveți.

Ah! Ah!

Ah!

Ah! Ah!

Ah!

Nu vreau să mănânc, vreau să fac un duș.

Astfel încât?

Sunt aici de trei zile.

Am corpul plin de erupții cutanate. Sunt bug-uri.

Ai fost confuz.

miros urât.

Folositi galeata, in perioada sanitara nu exista dus.

De ce nu?

Așa spune regulamentul. Vreau sa vad regulamentul.

Vrei sa vezi regulamentul?

-Cum sunt lucrurile cu tine?

Chiar vrei să-l vezi? (ACCENT ANDALUZ) Fii atent, Ramón.

Mă duc.

Ți-e foame?

Fața ta îmi sună cunoscută, ești din La Ladera, nu?

Panta de la Montjuïc, unde mahalale.

devii confuz. Nu, nu, am o memorie bună.

Nu ai farfurie.

Vrei ceva?

Minus o femeie și un elicopter, pot să-ți aduc orice vrei.

întreabă.

Haide, Black, nu te rostogoli.

Vin, Ramon.

Fumați?

Nu am bani.

Când poți, am încredere în tine, suntem vecini.

Nici o grabă.

Și bucurați-vă că se vede că e pui,

are o coapsă

(închiderea ușii)

(muzica dramatica)

Când ies?

Ești preventiv, nu poți pleca până la proces.

Când este procesul?

Nu stiu.

Poate dura mult?

Nu stiu.

Un calcul.

Nu stiu.

Ai furat aproape un milion de pesete.

La fel de?

Cât a spus el?

Nouă sute nouăzeci și șapte de mii.

Uite, aici este.

Nu, nu este așa.

Am luat doar 50.000 de pesete.

Avansul unui stat de plată. Restul nu le-am luat.

Potrivit acesteia, i-ați propus șefului contabilității

profitând de faptul că erau prieteni. Pe cine?

Pentru... Miguel Ferrán Requesens.

Eh?

El însuși semnează plângerea împreună cu tatăl său,

care este proprietarul firmei. Este o minciună.

A fost ideea lui, mi-a propus-o.

Ei bine, au jumătate din compania martorilor care spun contrariul.

În plus, toată lumea este de acord că ai cheltuit mai mult decât ai putea.

Ce au de gând să spună?

Ferran este fiul proprietarului.

Si tu nu.

Despre cât timp vorbim?

Între șase și opt ani.

Eu nu sunt un criminal.

Nu pot primi șase ani pentru asta, nu are sens.

Dacă doriți, puteți angaja un avocat onorariu.

Acum trebuie să plec, mai am cinci cabine în această dimineață

și toți sunt la fel de nevinovați ca și tine.

Vă voi anunța dacă există vești despre proces.

(Loviște paharul)

(muzica dramatica)

Vreau să fac un duș!

Vreau să fac un duș!

Vreau să fac un duș!

Nu sunt un criminal!

Nu sunt un criminal!

Sunt Manuel Merino, directorul închisorii.

Mi-au spus că vrei să mă vezi.

Nu am de gând să mănânc.

Nici astăzi, nici mâine, nici niciodată.

Nu mănânc asta până nu pot face duș.

Și vreau să fac o revendicare la Instituțiile Penitenciare.

Sunt așa de mai bine de o săptămână

fără să-mi spună nimeni când ies,

dormind pe asta,

făcându-mă curățenie și beau dintr-o găleată ca un animal.

De ce nu ai o saltea?

Adu-i un creion și hârtie pentru a depune plângerea și lasă-l să facă un duș.

(Bang)

Ah!

Ah! Ah!

Ah! Ah!

Ah!

Ah! Ah!

Ah! Ah! Ah!

Ah...

(ei bat la usa)

Invită Casa.

Ah...

Ei îmi cer să-ți dau asta.

Mă duc mâine. Mă duc mâine. -Foarte bine, Juanito.

La ce oră? -Dimineața!

(muzica dramatica)

Pe fundal, a treia galerie.

(Forfotă)

Intrați.

- O carcasă radio!

-Antonio!

Carlitos!

Se întâmplă să nu muște.

Și te ridici. Sau nu ai studii?

Pino.

Manuel.

Și valiza ta?

Acesta este patul tău.

Sau preferi să mă culc cu tine, Pino?

Ascultă-mă, Manuel, mi se pare foarte bine

că negrul vă închiriază partea lui pentru că sunteți vecini

Arată-i cămașa ta, Pino. Dar aceasta este celula mea

si ce spun eu se face aici, inteles?

Înțeles.

Știu că ai dat peste cap în perioada sanitară,

Dar aici nu vreau mizerie, nici cu prizonieri, nici cu dureri de gât.

Boqueras, oficial.

Aceasta este partea mea.

Când pătura este jos, e jos.

Suni, eu raspund si daca iti dau voie, intri.

Dacă nu, este pentru că nu sunt acolo sau pentru că nu îmi iese din mingi.

Stii sa citesti? Bineînțeles că știi să citești.

Nu vezi jacheta? Romanele sau atinge-le.

Toate sunt la fel.

Nave spațiale, viitor și lucruri de genul ăsta.

Dacă vrei să te rahat, îi ceri negrului hârtie.

Nu cu romane.

Dacă vrei să citești unul, îl închiriezi, ca și celelalte.

E 20 de pesete pe roman.

Și vezi cămășile? Omule, în sfârșit, cămășile.

Când vezi că te apropii de unul chiar și cu respirația ta,

Ți-am tăiat mingile. Spune respirația.

El este un dandy.

Știi ce este un dandy, nu-i așa?

Noi suntem?

Noi suntem.

Vrei?

Mai bine.

Ridică asta, du-te.

Ah...

Antonie, Maria

(Forfotă)

-Mulțumesc pentru vizită.

-Ce mai faci? Bun?

Ce mai faci?

Este mult zgomot aici.

Buna ziua! -Fabián, vino aici chiar acum!

Acest copil este foarte mare, ești sigur că e al meu?

Bineînțeles că este al tău.

Și ce zici de tine, Maribel, ce mai faci, drăguță, nu?

Ai iubit? (râde)

Micut! Ți-e dor de tatăl tău?

Și ți-e dor de mine?

Haide, ieși afară puțin cu mătușa Carmen.

Hei la revedere!

Si sora ta?

E afară.

Și ce face afară? De ce nu intri?

Nu bine. Acea?

Lucía, vorbește mai tare, te rog.

Ceea ce nu este bine.

El spune că nu vrea să te vadă așa.

Nu înțelege de ce ai furat acești bani.

Nu sunt un hoț, Lucia, crede-mă.

Spune-i surorii tale.

Ai cearcăne și o față umflată.

Ai un flegmon.

Cât timp vei fi aici? Nu stiu.

Du-te și termină!

Un an?

Două? Nu stiu.

S-a terminat, haide!

Vorbește cu sora ta, te rog. Spune-i să vină să mă vadă.

Este singurul lucru pe care îl am.

(muzica dramatica)

¡Eh!

lasa-ma sa plec

Ah! Ajutor!

Taci gura aia!

Cală!

-Don Eladio, pot să vă pun o întrebare pentru o clipă?

(muzica dramatica)

Ce faci în chiloți? Imbraca-te.

Vreau să depun o plângere la conducerea închisorii.

Ce s-a întâmplat? Tocmai am fost jefuit în curte.

Patru prizonieri.

Au fost și doi dintre colegii lui și nu au făcut nimic.

Probabil că nu te-au văzut.

Este 300 de pesete.

Ștampilele creanței.

Este cât costă democrația.

Ai banii?

Nu.

Nu există democrație.

Liniște.

Vino cu mine, pot să-ți dau haine.

Ei!

Nu esti singur.

Multumesc.

Eu sunt Bony.

Manuel.

Nu-mi permit hainele.

Nu trebuie să plătiți nimic. Avem un fond pentru prizonieri.

Ai un flegmon. Mă doare foarte mult dintele.

Staţi să văd.

Sunt doctor

iar doctorul închisorii nu este acolo, nu este niciodată acolo.

Stai jos, stai jos.

Este morfina, pentru durere.

Trebuie să te deschid și să scurg puțin.

stai aici

(ei bat la usa)

Pasad.

Andrew, uită-te afară.

Acesta este Agustín, directorul atelierului.

Martín Puente, de la CNT, tocmai a sosit din Madrid.

Sunteți singurul care crede că prizonierii au drepturi.

Dar trebuie să le ceri.

Deși nimeni nu îndrăznește.

De cât timp ești înăuntru?

Trei saptamani.

Deschis.

Doare asta?

Ai văzut deja ce e aici, sărac și analfabet

fara avocati adevarati si judecat de instantele fasciste.

Acum nu te mișca, este doar un moment.

Acesta este.

Mulți imigranți, andaluze, extremieni...

Aproape totul pentru că nu ai comerț,

jafurile mizerabile sau pentru ideile lor politice.

Sau din cauza condiției sale sexuale. strânge-te

Legea lui Vagos și Crooks. O cunoști, nu-i așa?

Ce nu a vrut Franco pe stradă este aici, sub covor.

Ca să nu deranjeze.

Știi să citești, nu?

Această idee vine de la Carabanchel.

-Inițialele înseamnă Coordonator al Prizonierilor în Luptă.

Este ca un sindicat al prizonierilor.

Vor să ceară amnistie. -Iertare.

O iertare generală.

Dacă țara va începe de la zero, la fel și noi.

Avem același drept.

Ce vrei sa fac?

Spune.

Cu mare grija.

Închisoarea trebuie să afle, trebuie să fim uniți.

Nu mai vreau probleme.

-Buna ziua. Ce cauți aici?

(deschiderea ușii)

-Mă duc acum.

Ce faci? - Îl vindec.

Sunt și ei sau sunt asistentele?

Haide, pleacă de aici.

Haide, lung.

Du-te la terasă.

Antibiotice, cinci zile.

Multumesc.

Doar unul, vezi?

Anarhist.

Câțiva împreună și astfel, într-un grup mic și discutând,

socialiştilor.

Și acesta aici cu cartea, acesta,

comunist.

Mă duc mâine.

Plec mâine.

Nu te înțelegi?

Nici bine, nici rău, politicienii merg pe drumul lor.

- Mă duc acum la comisar.

Liniște, ce faci? Unde te duci? Acesta este costumul meu.

Nu mai, uita de el.

Cine e?

Marbella, cel care domnește în al șaselea.

Știu.

Brazilianul, vărul primar al lui Pele.

Cunosc copilul. Ce s-a întâmplat?

Ce caută el aici?

Sar peste gardul școlii reformiste.

Și ce face cu ea? Favoruri în schimbul banilor.

Nimic bun.

Asta este în al șaselea, cel mai rău.

Deschide-mă, eu sunt Negrul!

Vin!

Ce e, negru? Trebuie să lucrez, Agustín.

Maribel se împărtășește luna viitoare.

A treia oară Maribel a făcut împărtășania în două luni.

El crede mult în Dumnezeu. Ce se întâmplă?

O să te anunt când se termină tura, bine?

Ce faci la ateliere?

O zi de atelier este o zi mai puțin pedeapsă.

Ei bine, ei ne dau ceva, chiar dacă este o mișcare,

dar aici trăiești cu puțin, toți suntem săraci.

De ce esti aici?

Asta nu se cere, este nepoliticos.

Pentru furt, de ce ar fi?

Ca aproape toți cei de aici.

Cati ani? Hmm.

Jumătate ruină.

Si?

El cine, Pino? AHA.

Dacă eu am jumătate de ruină, el are întregul.

Pentru toată viața mea

Se spune că a ucis doi într-un jaf și un polițist.

ei spun.

Depinde de zi.

Sunt zile când a ucis doi, zile când nu a ucis pe nimeni...

Adevăr sau minciună, nimeni nu tușește de Pino.

Nici măcar nenorocitul ăla de Domingo.

Va fi pentru ceva ce spun.

Se mai spune că are o grămadă de bani aici, ținuți în închisoare

dintr-un băţ care a dat sau ce ştiu.

(deschiderea ușii)

Pedro.

Ascultă-mă, Agustín, acesta este prietenul meu Manuel.

Tocmai a intrat, trebuie să lucreze. Vezi dacă poți să-i faci o gaură.

Săptămâna viitoare am concediu medical, vino.

AHA. Vei învăța să coasi mingi.

Te vei descurca foarte bine in viata.

O să ridic țara, nu merge prea departe.

-Ma duc maine!

Cum te-au lăsat să intri?

Preotul cartierului meu a semnat o hârtie pentru mine.

El spune că ne întâlnim.

L-ai întrebat?

Sora ta nu vine, nu-i așa?

Nu.

Te superi să mă lași în pace, te rog?

Prefer să stau aici.

Autobuzul nu pleacă până la 7, nu am ce face.

Am întrebat și mi-au spus că poți fi aici mult timp,

până la patru ani fără proces.

Ai întrebat cine?

Pot să vin să te văd, să-ți aduc lucruri.

Nu este foarte scump faptul că studiez.

Știu că ești singur.

Dacă nu vin, nimeni nu va veni.

Nu trebuie să vii să mă vezi, Lucia.

N-am nevoie de asta.

Am terminat.

(închiderea ușii)

(muzica dramatica)

(strigând)

(TOȚE) Amnistia! Amnistia!

Amnistia! Amnistia!

Amnistia! Amnistia!

Amnistia! Amnistia!

Amnistia! Amnistia!

Dacă nu ai fost niciodată într-un lift în viața ta.

Da, ce? Cum și ce? (râde)

Una este să îl încarci și altul să îl instalezi.

Că țara asta va crește

și nu lat ca tine, ci înalt.

(râde)

De ce râzi?

Chiar crezi că ne vor elibera pe mine și pe tine?

De ce nu? Și pe acesta.

Aceasta este o țară nouă, legile țării vechi sunt inutile.

Deja. Suntem aici din cauza acelor legi.

S-a terminat. Ce sa terminat?

Nu este prima amnistie pe care au dat-o și iată-ne.

Știi ce se întâmplă cu tine? Ce este în neregulă cu mine?

Că ești pesimist.

Da, da, da, nu râde.

Ești orfan și, prin urmare, ești pesimist.

(râde)

(râde)

Eu cel puțin nu port pantofii unui mort.

ce mort? Ei sunt cei pe care negrul le va purta când va fi liber.

Ai cumpărat pantofii aceia de la prizonierul din infirmerie.

Da, omule, da.

De aceea știu că sunt pantofii unui mort.

(râde)

Nu azi, Pine.

Fă-o din nou.

Sticla.

Am văzut cum l-ai curățat și este a doua oară când o faci.

Mă dezguști?

Răspunde-mi, gazdă.

Mă dezguști?

Mai devreme sau mai târziu vei fi la fel ca mine, știi?

Egal. Nu arăta spre mine

În regulă. Și, dacă nu, la momentul respectiv.

Pentru asta e închisoarea.

Turist, că ești turist.

Nu arata spre mine

Ei bine, acum, nu?

Acea?

ca nou.

Mira.

Uită-te la negrul care merge liber pe stradă.

Mira.

„Adio, negru!”. -"Adio, Antonio!".

„La naiba, ți-ai cumpărat o mașină, nu?”.

-"Si". -"A ti te han soltado".

-"Amnistia, Antonio".

-"La naiba, ce pantofi frumoși porți."

-"Ați văzut, nu?".

(Râde) Sunt drăguți, nu?

Mi-au spus că mă cauți.

Stai acolo și lasă-mă să te văd.

Să vedem cum îți este gura, deschisă.

Îți amintești pliantele pe care ți le-am arătat?

Avem nevoie de oameni care să le scrie.

Aproape nimeni nu știe să scrie. Ridică-ți capul.

Ce se întâmplă?

Amnistia, vor ieși doar prizonierii politici.

Ce se întâmplă, tovarăși?

(BONI) Păstrează asta.

Asta e mult mai bine.

Scrie cu stânga, că nu-ți recunosc scrisul de mână.

Rodríguez Fuentes, Diego, jos cu totul.

Gómez Méndez, José, jos cu totul.

Palomino Hernandez, Luis. Ce faci?

Jos totul.

Numărând câți ani vor avea copiii mei când voi ieși,

Dar nu mă pricep la cifre. Hernandez Paez, Jose Angel.

jos cu totul

Fiul de cățea are întotdeauna dreptate.

Nu știu cum o face, dar nu greșește niciodată.

Arevalo Rocha, Pedro Pablo,

jos cu totul Va trebui să-i dai o piscină.

Puente López, Martín, jos cu totul.

(ŞOAPTĂ)

Arévalo Rocha, Pedro Pablo, jos cu totul.

Să vedem dacă îți amintești de noi. -Tăcere!

-González Espitia, Alfonso, jos cu totul.

(spine)

Ce e, negru?

Cincizeci si sapte.

Când voi pleca de aici, voi împlini 57 de ani, Manuel.

Un vechi.

Haide, Pino, citește-ți ceva, știu că ești treaz.

Să vedem dacă adorm.

„La 23:00, ora în colonia Capricornului,

Am părăsit baza pentru a merge la navă”.

„Noaptea roșie a anunțat o călătorie dificilă”.

„Niciun om nu a ieșit să mă vadă.”

„Am traversat platforma și am intrat în capsulă”.

„Propulsoarele s-au aprins

si dintr-o data,

timpul s-a oprit”.

(muzica dramatica)

(deschiderea ușii)

De mai sus!

Haide! Ce se întâmplă?

Ce se întâmplă? -Mișcare!

Ce glumă e asta, Ramón?

Ma ranesti! Unde ma duci?

¡Ramón!

Să mergem!

Ce e, Ramon?

Un tunel în bucătărie.

Îl vor pune la întrebări, credem că are ceva de-a face cu asta.

El și prietenul său Emilio Simón. Nu este prietenul tău.

Ce s-a întâmplat? Unde vrei să mă duci?

Vale!

Ce sa întâmplat Ramon?

Hai, hai, mergi, ticălosule! Ramon, oprește-te, oprește-te!

¡Ramón!

-Hai să mergem, Hostia!

-Asta este.

Emilio Simon. -Trage înainte!

-Liniște!

Il cunosti? Un ticălos.

-Haide să mergem.

Din nou pentru mine?

Ce se întâmplă, nu ai alta?

Si celalalt?

Celălalt este Blanes, minerul.

Un bun fugar. -Trage în terasă.

Cu un ochi rău pentru prieteni.

Nu vezi că merg pe jos?

Știai ceva despre tunel?

Dreptul fiecărui prizonier este de a scăpa.

Nu va mai ieși cu 57. Intră, gazdă!

Interior.

Hai, hai, o să vină în curând.

(deschiderea ușii)

¡Rancho!

¡Rancho!

Prin decizia închisorii,

Astăzi doar prizonierii din ateliere vor ieși la muncă.

În compensație, nu vom încuia celulele la ora siesta

iar la cină, va fi un ou prăjit.

- Trage-l înăuntru.

Unde este Negrul?

Negrul a murit, Pino.

Cum a murit? A murit de ce?

Un atac de cord la un interogatoriu.

Imi pare foarte rau.

Dacă îi poți strânge lucrurile, aș vrea să le dau soției lui.

(muzica dramatica)

-Se continua cu repartizarea fermei, cele trei etaje.

Nu știu cum poți mânca, Pino.

Ce se întâmplă? Nu îți pasă.

Nu-ți pasă de nimeni.

-Ce ai făcut cu Negrul?

-L-au acuzat de bătaie!

Erau ei!

-De ce l-ai ucis pe negru? - Criminalii!

-Până știm ce s-a întâmplat cu El Negro!

¡Sentémonos!

Nici măcar să nu-l miști pe Dumnezeu!

Colegii de atelier, să rezistăm!

-Sus, toți la celula voastră!

(Tipete)

-Fii de cățea, criminali!

(Tipete)

-Tovarăși!

Criminalii!

-Fii de cățea!

Dacă nu vrei probleme, du-te.

-Amnistia!

Ne tratează ca pe niște animale!

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate! Coboară de acolo!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

lasa-ma sa plec

lasa-ma sa plec Aruncă înainte!

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

Ridică-te, te așteaptă în cabine.

Scuză-mă, ascultă, doi nu pot fi.

Unul singur.

Eu stau.

Dă-te deoparte, trebuie să vorbesc singur cu clientul meu.

Și trebuie să le privesc.

Nume și număr de serviciu, vă rog.

O jumătate de oră, nici un minut mai mult.

(închiderea ușii)

Cred că a fost confundat cu un prizonier.

Am deja un avocat.

Un apărător public, știu.

Manuel Gómez García, nu?

Eu sunt Arnau Solsona,

Reprezint colectivul de avocați 17 martie.

Nu te pot plăti.

Nu sunt aici pentru bani.

Am citit pliantele

și vrem, de asemenea, o nouă țară în afara și în interiorul închisorii.

Apărătorul public nu te va scoate de aici, Manuel.

Tu?

O să încercăm.

Deocamdată, o să te scot din izolare.

Nu poți sta mai mult, nu este legal.

Și o să încerc să avansez procesul tău.

Aceasta este doar o plângere,

Nu trebuie să fie adevărat, indiferent cât de bine este scris.

Guvernul i-a eliberat pe tovarășii politici,

dar a uitat de noi.

De aceea am format Coordonatorul Prizonierilor în Luptă

ca în alte închisori precum Carabanchel sau Port.

Toți cei care suntem astăzi aici suntem COPEL.

și avem sprijinul colectivului de avocați.

Ceva ce nu se mai întâmplase până acum.

Dar dacă vrem să obținem amnistia,

trebuie să facem ceva pentru a-i face să ne asculte.

Andrés.

Oamenii nu știu cum suntem aici.

Dacă ar ști, lucrurile s-ar schimba.

Ce facem ca să-i anunțăm?

Lăsați jurnaliștii să intre și să povestească despre asta.

La fel de? Dacă nu poți pune nici măcar un ziar.

Ce-ți place să pui, Julián. -Liniște.

Ei pot arunca o cameră peste peretele celui de-al treilea.

-Acesta este. -Luis.

Eu votez pentru greva foamei.

Mâncarea nu pentru numele lui Dumnezeu, cei mai mulți dintre noi suntem aici înfometați.

Pentru rahatul pe care ni-l dau. -Pentru ce pot mânca.

Ești mai mult un prost, nu?

Vino pleaca. -Vă rog.

-¡Shhh!

Rămâi acolo. Sandokan, ai grijă.

Buna ziua.

Chestia aia, COPEL,

despre avocații progresiști. Nu este COPEL?

Vreau să te înscrii pentru mine și să te înscrii pentru toată a șasea.

Vrem să ne apere și ei.

Lucrăm, Marbella, nu poți fi aici.

Asta nu e de la ateliere.

În păcat.

Se toarnă.

În păcat.

Ce se întâmplă?

Că cei din a șasea nu sunt prizonieri?

(ȘOPTĂ) Nenorocită de mamă.

Manuel Gomez.

(Muzica instrumentala)

(deschiderea ușii)

Sunt mai rai acolo decat aici.

(Fluier)

Tocmai am fost cu avocatul pe care mi l-ai trimis.

Este prima dată în viața mea

Cineva mi-a citit întregul dosar.

Femeia aceea știe mai multe despre mine decât mine.

Mă bucur să aud.

Şi eu.

Vrei?

Acea întâlnire pe care ai avut-o azi...

ce intalnire?

Secretul pe care îl aveai în ateliere.

Mai mult de unul nu ar trebui să fie acolo, nu este genul tău.

Ce fel sunt?

Chotas, juláis, lenguados, mariconas,

se furișează

Data viitoare întreabă înainte de a trimite pe cineva la mine.

(deschiderea ușii)

(deschiderea ușii)

¡Eh!

(ȘOPTĂ) Ce faci?

Esti nebun?

Vrei să te ia și pe tine?

Shhh.

¡Mmm! ¡Mmm!

¡Mmm!

¡Mmm!

Nu-l cunoști? Nu.

Și tu? Hmm!

Numara.

Și Augustin? Ai bătut la uşă?

De ce nu iese?

Este Agustín, directorul atelierului.

Ți-am spus că sunt șobolani.

Unde este Augustin? L-au luat pe Agustín!

Tăcere!

L-au răpit pe Agustín! -Am spus să taci!

(MULŢIME) Augustine!

Agustin!

Agustin!

Toată lumea la celula ta!

-Acum, tovarăşi!

Uită-te la mine toți!

Pentru COPEL, pentru partenerul nostru să fie returnat!

-Da tu ce faci?

(MULŢIME) Augustine! Agustin!

Agustin! Agustin!

- Sus, camarazi!

Avem drepturi!

Aici, pentru COPEL!

-Să mergem sus!

-Haide! (MULŢIME) Augustine! Agustin!

Agustin! Agustin!

Agustin! Agustin!

Agustin! Agustin! -Pentru COPEL!

De COPEL!

(MULŢIME) Augustine! Agustin!

Agustin! -Pentru COPEL!

-Să mergem!

-De mai sus!

-De mai sus! (MULŢIME) Augustine! Agustin!

Agustin! Agustin!

Agustin! Agustin!

(TOȚI) COPEL! COPEL! COPEL!

¡COPEL! ¡COPEL! ¡COPEL!

-Ce naiba fac ei? Ei sunt nebuni?

Spune-le să nu se mai taie!

Nu se vor opri până nu se întoarce partenerul nostru.

L-au transferat într-o altă închisoare, nu se mai întoarce!

Dacă nu se întoarce, vrem să intre presa.

Directorul trebuie să o autorizeze! -Vino!

-Nu asta! - Sună-l la telefon!

Nu-mi atinge mingile! Îți vei aminti de acesta.

Și tu dacă nu te grăbești.

- Vine COPEL!

-De mai sus!

-Nu ne mai este frică!

Eşti în regulă? Sunt bine.

Pierzi mult sânge. Sunt mulți colegi cu tăieturi.

Acum nu ne putem opri.

-Viva COPEL!

-Viva!

O să intre presa, dar mai întâi trebuie să-i vindece.

În primul rând presa. -Leacurile!

Presa!

Sunați presa chiar acum.

Și vrem medici civili, nu militari.

Sună la politehnică, pune-le să trimită toate asistentele care pot!

Ai spus doctori! Doctori!

Dar da!

(MULŢIME) COPEL! COPEL! COPEL!

Am cuvântul tău?

Și eu îl am pe al tău?

(MULŢIME) COPEL! COPEL! COPEL!

¡ Fără paradă!

Stop! Haide, Manuel!

- Parada!

- Manolo, sus! -Stop!

Un doctor, te rog, un doctor aici!

Deja cineva!

(Forfotă)

-Ah!

-L-au bătut până la moarte!

(BONUS) Manuel.

Ce mai faci? Bun.

-Doctor!

Vor să vorbească cu cineva.

Am de gând să citesc manifestul COPEL.

-Pentru „Jurnalul 16”. -Pentru National Radio.

-Cateva cuvinte!

-Voi răspunde și apoi voi citi manifestul.

-Te-ai ranit voluntar? - Care sunt autovătămările?

-Tăierile au fost voluntare, răspund unei situații inechitabile.

- Câți au fost răniți? - Suntem aproximativ 200.

(RADIO) (BONI) „COPEL, Coordonator al Deținuților din Lucha,

născută ca o consecinţă a conştientizării prizonierilor

în fața statului de justiție și a închisorilor din Spania”.

„Înțelegem că, în calitate de marginalizați sociale, am fost și suntem,

că pentru că a fost judecat,

condamnat cu impunitate pentru legi nedrepte

în instanțele discriminatorii, represive și fasciste,

Avem dreptul să acordăm o amnistie generală”.

„Pentru a participa la construcție

a unui sistem social nou și mai echitabil”.

(țipând și bătând)

Trăiască mama care te-a născut, Boni!

(țipând și bătând)

-Viva COPEL!

(muzica dramatica)

(Sirenă)

Știi că nu veneam.

Nu?

Pentru că am auzit la radio că dacă nu...

Ești fericit pentru că am venit.

Nu o să-mi spui, dar știu.

Mi-ai primit scrisorile?

Mi le-a dat avocatul.

Ești mai simpatic când scrii decât în ​​persoană.

Ai cearcăne Sunt la examene.

Am și eu un loc de muncă, știi?

Fac ochelari la optician.

Ei bine, ajut.

Ești în toate ziarele.

Toată lumea știe deja cum ești.

S-a format un grup care să vă sprijine, m-am implicat.

Vor să facă o demonstrație ca să nu uite de tine.

În curând sunt alegerile.

Noii politicieni te vor scoate de aici, vei vedea.

Uite, mi-au dat autocolante.

Cum te-au lăsat să pui toate astea înăuntru?

Salvați-l. Deoarece?

Suntem într-o democrație, nu?

Pot să gândesc cum vreau.

Te văd fericită, Lucia.

Mă simt foarte bine.

Schimbăm lucrurile.

Facem progrese.

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate!

Amnistia, libertate! - Eliberați prizonierii!

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

Amnistia, libertate! - Deschide usile!

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

-M-am cacat pe...!

-¡Gordo!

Că te cântărește fundul, că nu-l iei!

-Alearga Alearga!

(râde)

-Ia, Sánchez, la naiba!

-¡Cógela!

-Sanchez, acolo!

Haide, grasule! (MULȚIUNEA) Libertate!

Ce spune, nu văd.

Amnistia deja.

(MULȚIUNEA) Amnistia, libertatea!

-Ai grijă, asta e scăparea!

Caută-i fundul, grasule! -Sunt la fel ca întotdeauna.

-Nu-l duce acasă să-l mănânci! Hei?

(râde)

Avocatul meu mi l-a dat azi dimineață.

Ce este?

Ai văzut că am avut trei maro

că am mâncat cu ani în urmă și nu erau ai mei.

El le-a luat de la tine.

Doi ani mai puțin.

Mai am doar 12 sau... 14, nu-mi amintesc.

Depinde daca mananc maro de la Lugo.

Felicitări.

Vreau să mă înscrii.

Uniunea aceea, COPEL.

Vreau să plec de aici.

Nu este nevoie să vă înscrieți.

Oh corect?

Foarte bine, dar tu mă indicați.

Numai ca să văd cum m-ai dezamăgit.

Se întâmplă!

Ce e, Pino?

Uite ce.

Știi ce este, nu-i așa?

Turnul Eiffel din Franța.

Ia asta și ieși din celulă.

Hai, schimbi galeria.

Deoarece?

Ce crezi?

Ești norocos să pleci de aici cu ambele urechi.

A strecura.

Lasă asta afară.

Pot sa ma imbrac?

Bandă.

-Snitch!

-Snitch!

-Nenorocitule!

-Snitch!

-Prost!

Hai, și tu.

Afară!

-Snitch!

(BONI) Să vadă toți!

Aceasta este o galerie COPEL,

curat de furișări, violuri și jaf!

COPEL este aici!

(Toată lumea sus!

-Viva COPEL!

(TOȚI) Trăiască!

-Viva COPEL!

(TOȚI) Trăiască!

-Viva COPEL!

(TOȚI) Trăiască!

(muzica dramatica)

La Carabanchel se vor revolta ca protest

si la Valencia.

Pentru ca ei să ne vadă, ar trebui să urcăm pe acoperișuri.

Există o lucrare la ultimul etaj al celui de-al șaselea.

Am putea urca de acolo.

Nu ar trebui să-l lăsăm pe al șaselea să intre.

De ce nu?

Sunt prizonieri ca tine și ca mine.

Ca toată lumea.

Suntem cu toții aici pe nedrept.

Cu toții avem același drept să ieșim.

Oh!

Acesta este COPEL.

Asta reprezintă noi, nu?

Nu sunt ca ei, Boni.

Nici tu, nici.

Oh corect?

Ce mai faci Manuel?

Cine eşti tu?

Nu am ucis pe nimeni.

Știi de ce sunt aici?

Nu te-ai întrebat vreodată?

Cincisprezece minute, nu?

Uite cine este personajul.

Hei, unde mergi, Sandokan?

Ei vin să mă vadă.

Intră, Pino, omule, stai jos.

Adu whisky-ul, băiete, dă-mi.

-Ai o țigară?

Ce vrei?

Numerele de telefon ale avocaților COPEL.

Această galerie nu este COPEL.

Nimeni nu ne-a invitat. O fac acum.

Acum de ce?

O revoltă.

Întreaga închisoare.

Astfel încât? Ca să afle ei pe stradă.

Pentru amnistia. Ce amnistia?

ale tuturor.

Taci!

Avem nevoie să ne asculți. Si tu la fel.

Liniște cei doi pe care nu ți-a cerut nimeni.

Nu sunt bun pentru adunări, dar pentru asta, nu?

Și cât valorează asta? Cât o să mă coste?

Caro.

Afacerile s-au terminat, Marbella.

Fără relații cu boqueras.

Ce vrei, mă pensionezi?

Vreau să plec de aici.

Nu este prima dată când trecem prin asta, Pino.

Și știi cum se termină aceste lucruri.

Până la urmă, ies niște copci ca ăștia

și tu și cu mine am rămas aici,

punand fundul, platind totul si cu nimic.

Nu am de gând să las ceea ce am.

E mult.

Ai o familie, Marbella.

De când nu te-ai atins de soția ta și de copiii tăi?

Familia mea trăiește din asta.

Atent.

A fost de la micul înger.

Îl zdrobești pe chipeș.

De unde o ai?

Prizonierul care l-a ucis mi-a vândut-o cu 50 de duros.

Niciun prizonier nu l-a ucis pe Angelito.

A fost ucis de un polițist cu un băț.

Nici un prizonier, doi.

Două răni de înjunghiere

Unul în piept și unul în ficat, în spate.

Au fost plătiți să-l sperie și le-a scăpat de sub control.

OMS?

Domingo.

Minți.

Sunt mii de astfel de inele.

Așa nu.

Are... două inițiale gravate

si o intalnire.

(Plângând)

Nu este nimic aici. Sunt doar cărți, domnule Domingo.

Luați romanele, este interzis.

(muzica dramatica)

Pompierii incendiari.

Îmi pare rău.

E în regulă, îi știu pe de rost.

Con!

Ce se întâmplă?

Nu-l simți miros?

(strigând)

Hașișul

Am lăsat o poziție în interior.

Un mare.

(râde) Trăiască literatura!

-Trăiască Cervantes! (râde)

- Trăiască Quevedo! -Trăiască Goya!

Vor dormi liniștiți în noaptea asta.

-Această carte este surprinzătoare! Hei? -Tăcere!

Ai grijă, te urmăresc!

-Taci, grasule!

-Poet!

(râde)

Ai un trabuc?

Fuego?

Nu ar trebui să fumezi, e rău.

-Nici măcar tu să fii purtător de cuvânt, asta e chiar rău.

- Hai, hai. -Haide să mergem.

Ai grijă, arde.

Este epileptic! A avut o criză de epilepsie!

- Hei tu, hei!

M-am cacat pe...!

Articol! Articol!

Ei!

(muzică de suspans)

Plimbă-te, ticălosule.

(Muzica se oprește)

Deschide galeriile!

¡Panozo para control!

Aici...!

Rapid!

Rapid!

Repede, băieți!

Haide, repede!

-Hai, fugi!

Toată lumea la al șaselea!

Hei tu, aici!

Să mergem!

Dale, dale, dale!

Hai Hai!

Să mergem!

(muzica dramatica)

- Hei, haide! -Haide!

De mai sus!

Încarcă asta!

-¡Dale, dale, dale!

-Du-te să-l ia!

(muzică de tensiune)

Toată lumea sus!

(MEGAFON) „Vă rog, coborâți de pe acoperișuri.

Sau va trebui să intervenim!”

-Vino sus, frumoaso!

-Dă-i untdelemnule, și pune-ți ce a mai rămas în fund!

- La naiba!

-Fii de cățea!

-Acum!

-Fii de cățea!

- La naiba!

-Nemernicii!

-Fii de cățea!

-Haide! - La naiba!

-Opriți focul!

-Ce se întâmplă?

- Criminalii!

-Dezgustător!

Amnistia!

Amnistia!

(MULȚIUNEA) Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

- Hai, adu-l aici!

(Sirenă)

(MULȚIUNEA) Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate! (FEMEIE) Suntem cu tine!

(MULȚIUNEA) Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate!

Amnistia! Libertate! (FEMEIE) Libertate!

- Cerem dreptate!

Doar atât, dreptate!

-Libertate! Libertate!

(MEGAFON) „Dacă coboară chiar acum,

Greșelile lor nu vor fi luate în considerare”.

— Lasă-ți atitudinea, te rog.

-Câini! Voi fiilor de cățea!

-Fasciști!

Voi fiilor de cățea!

(Sirene și țipete)

De unde știm că nu ne vor răpi ca Agustín?

Asta nu se va întâmpla.

Partenerul meu are dreptate. Ai semnat vreo hârtie?

Nu, nu este necesar, există presa și suntem noi.

Vor doar să negocieze.

-De aceea ești aici, nu-i așa? Este ceea ce așteptam.

Vin.

Bazeaza-te pe mine.

Altcineva?

Manuel.

Manuel.

Aceștia sunt clienții mei, Julián Bonilla și Manuel Gómez.

Julian Bonilla și Manuel Gomez.

Bună ziua, clienții mei, Julián Bonilla și Manuel Gómez.

-Au abandonat deja calea pașnică? -Care este situatia ta?

Ridică-ți capul, trebuie să te vadă bine.

- Câți răniți sunt? Vor fi mai multe revolte?

Nu vor exista represalii.

Vor părăsi acoperișurile în pace

si vor fi condusi in galerii.

Vrem un judecător în evacuare

si ca nu este de la o curte franista.

De ce un judecător?

-Certificați ceea ce spuneți.

Și lăsați oficialii să se ocupe de evacuare,

nu poliția.

Un judecator.

Și oficialii. -Și poliția.

Vrem poliția de la revolta din La Modelo,

departe de prizonieri.

Și iertarea?

Vor revizui petiția de amnistie.

Când? Nu știu, dar va fi în curând.

Tu ești guvernatorul civil, ar trebui să știi asta.

Petiția este prezentată Guvernului așa cum ne-a dat-o.

De acolo...

Manuel Gomez Garcia.

Miguel Pardo Nogales.

Juan Lopez Rodriguez.

Eusebio Ramirez Pozo.

Nume? - Încă nu știi?

-Lăsați frigăruia și intrați la coadă. Andres Catalan Lopez.

Fernando Da Souza Lima.

Juan Heredia Vargas.

Arturo Quinones Martinez. - Omul acela nu este judecător.

- Pelayo Alvarez. -Nu este judecător.

Îl cunosc și nu este judecător.

Este poliția!

Tipul acela este un secret din Valencia! -Esti sigur de asta?

-Sigur, Boni, îl cunosc, nu e judecător, e polițist.

Acea?

Încă!

Pentru.

Ce naiba se întâmplă aici?

Ce naiba se întâmplă aici?

¡Eh!

Ține-te aici!

Ah!

Ah!

Ah!

¡Eh, eh!

¡Eh, eh! ¡Eh!

(muzica dramatica)

Manuel Gomez Garcia!

(ȘOPTĂ) Nu înceta să te uiți la pământ.

Fii atent la impiedicare.

Și nu te opri.

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah! Ah!

Ah!

(deschiderea ușii)

De mai sus.

Pune-ți mâinile acolo.

Boni.

Asta e, haide.

Acea?

Haide să mergem.

Este cererea ta de transfer la închisoarea din Guadalajara.

o închisoare liniștită

cu foarte puţini prizonieri într-un regim special.

Peste câțiva ani va fi pe stradă sau poate mai puțin.

Depinde de comportamentul tău.

Libertate foarte curând.

Nu asta ai vrut?

Nu ești ca ei, nici tu, nici doctorul.

Dacă nu semnez?

Acesta este raportul meu de revoltă, numele lui se repetă prea mult

și asta înseamnă luni.

Mulți.

Nu ar trebui să te sacrifici pentru nimeni.

Nici ei nu ar face-o pentru tine.

Trebuie doar să semnezi.

Prietenul tău a făcut-o deja.

Ai o noapte să te gândești la asta.

în celula lui.

Mâine la numărătoare trebuie doar să anunți

iar un oficial te va însoți la ușă ca orice transfer.

Doar tu vei ști unde mergi.

Lucrurile tale sunt sub patul meu.

Nu știam dacă te întorci.

Multumesc.

Sunt în această închisoare de patru ani.

Înainte am fost în Port, în Cuenca, în Carabanchel...

In multe.

Și înainte la juvie, de două ori.

În total, am petrecut mai mult timp înăuntru decât afară.

si sunt multi ani.

Cel mai bun mod de a rezista fără a înnebuni este să te izolezi.

Unul așteaptă ca ușa celulei să se închidă pentru a spune:

— O să vă închid acolo, nenorociţilor.

"Lasă-mă în pace".

Te obișnuiești cu ideea că nu vei mai pleca niciodată de aici

sau că vei întârzia la toate când nu mai merge.

Nu îți pasă.

Totul este la fel pentru tine, nimic nu contează pentru tine.

Până când într-o zi, deodată, ceva se întâmplă

care îți amintește cine ai fost

ca în prima zi în care ai intrat.

Cu aceeași frică, cu aceeași furie...

si aceeasi speranta.

Acum un an as fi spus

că era mai ușor să faci lumea în șapte zile

pentru a schimba închisoarea

Acum sunt sigur că se poate schimba

și că o vom schimba,

pentru că e corect.

Mă bucur că te-ai întors, Manuel.

Cu toții ne bucurăm.

Odihnă.

(muzică melancolică)

Manuel.

Manuel.

Trebuie să te ridici.

Numărați timpul.

Numara! Esti mai slaba.

Toate bune?

Numara!

-Hai, Boni, haide, inveseleste-te!

- Hai, Boni!

-Hai, stai, ești dură!

-Hai, Boni, sus!

- Celula 109!

-Suntem cu tine, Boni!

-Suntem cu tine acolo, Boni!

Stai bine, Boni, fii puternic.

-Viva COPEL! (TOȚI) Ura!

¡Viva!

-¡Ese Boni, traiasca!

Sfârșit de numărare!

- Stai bine, Bonnie! -Nu vreau să te văd așa, Boni!

-Sfârșit de numărare!

Haide, toți înăuntru.

-Suntem cu tine, Boni!

Vino înăuntru.

-Închidere!

Sunt cadouri de la prizonieri.

Pentru cine?

Pentru dumneavoastră.

Este felul lui de a-ți mulțumi.

Ce faci?

Din moment ce nu am nimic, pot să împărtășesc totul.

Mai bine așa, mai larg.

Nu vă place?

Presupun că nu știu.

E moda, nu?

Partenerului meu Pino cu siguranță da.

Are gust bun.

Vezi cum se misca?

Spiralele, le vezi?

Este un efect optic.

Dacă te uiți la el, par să se miște.

Uite, vino mai aproape.

(Muzica instrumentala)

(ȘOPTĂ) Vreau să dorm cu tine.

Îl vezi acum?

Acum da.

Mai spune-mi odata.

(ȘOPTĂ) Efect optic.

Deschide-l mai târziu.

Haide, timpul tău a expirat.

Ah!

Haide!

Hai, hai, hai!

Ah!

Oh! Nu am făcut nimic!

¡Mmm!

Ah!

¡Eh, eh, eh!

La dracu '!

Oh! Haide!

Ah!

Unde mergem?

Îmi pare rău.

Nu este nimic de simțit.

Tremurați.

Mi-e frig.

Şi eu.

Spinul.

Am traversat jumătate din Spania.

Sunt doi.

Dacă vă injectează ceva, nu rezista.

Mușchii tăi se vor contracta și durerea va fi mai puternică.

Întinde-te fără să te gândești la nimic.

și nu călcați pe podeaua celulei sau veți avea ulcere.

Să mergem.

(triluri)

Să mergem.

Scoate-ți hainele și aruncă-le pe pământ.

Închide ochii dacă nu vrei să orbi.

-Întoarceţi-vă.

(ACESTEA)

Te învârti.

Ah!

Suntem într-o democrație.

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah!

Ah! Ah!

Oh! Nenorocitul!

Ah!

Ah!

Ești izolat

toți prizonierii trebuie să tacă.

Când vezi că lumina se aprinde, ridică-te în spatele celulei.

cu brațele încrucișate și privind în pământ

Sau se va aplica regulamentul.

(închiderea ușii)

Sus, haide!

Ah...

Ah!

Ah! Ah!

Ah! Ah!

(Pași)

(bâlbâială)

(Băncuite)

Să mergem!

Ah!

Ce se întâmplă?

A înghițit trei izvoare.

Ah!

Ah! Ah!

Urmează să-i cerem transferul la spital, trebuie să-l operăm.

Du-te să vezi un prizonier, te rog.

Numele lui este José Pino Exposito.

El este izolat.

Nu ma pot muta de aici, este interzis.

Lasă-i să ți-l aducă!

Dacă nu, plănuiesc să înghit toate izvoarele.

Ah!

Ah!

Ah!

(deschiderea ușii)

Ce aduce el?

De ce este așa? Ce se întâmplă? -Nu stiu.

O va fi făcut el însuși.

Este foarte violent.

La ora 23:00,

timpul în colonia Capricornului,

Am părăsit baza pentru a merge la navă.

Ah... Ambulanța este aici.

Niciun om nu a ieșit să mă vadă.

Și brusc, timpul s-a oprit.

Timpul s-a oprit.

(muzica dramatica)

(închiderea ușii)

Ah!

Nu atât de greu încât să mai doare.

Arati bine. Vino.

Am de gând să vă prezint colegilor lui COPEL.

Au vrut să ne decapiteze și ne-au unit pe toți.

Uită de boqueras.

Doctorul le-a spus avocaților unde suntem și ei se înnebunesc.

Ei nu ne pot atinge. Haide.

El este Manuel.

germană, de la COPEL Valencia.

Rafael, COPEL Sevilla.

Gerardo, din Zamora.

Francis, COPEL din Vigo.

Ignacio, Avila.

¡Eh!

(Forfotă)

-Lua! Ia acum!

-Ah!

-Hei! - Lovește-l, la naiba, lovește-l!

- Ce faci, Pepe!

(râde)

-Aici acum!

-Atent!

(Muzica instrumentala)

Ia acum!

Ia acum!

Ah!

(râde)

Ai câștigat norocul, Valencia.

Nu ești foarte bun la fronton, nu-i așa?

Ce joc.

Nu ne putem opri până nu ne ascultă.

Ce facem?

Trebuie să continuăm să apară la televizor.

La fel de?

-Trebuie să dai foc la toate închisorile,

nu separat, e inutil.

Toți împreună, în același timp.

Atunci vor trebui să se uite la noi dacă vor sau nu.

-Daţi-i drumul! -Hai sa mergem, sa mergem, sa mergem, sa mergem!

-Hai! Hai! Hai!

(râde)

Cine vine acum?

Cine vine acum? -Haide.

(Risa)

(ȘOPTĂ) Valencia arde și Soria.

Și Valladolid și Carabanchel și Port.

Au numit un nou director al instituțiilor penitenciare,

Un reformator.

-Vrei să vorbești cu un reprezentant COPEL.

Atent.

(Lovituri de metal)

(Lovituri de metal)

(muzica dramatica)

(cântecul păsărilor)

Unu doi trei patru cinci...

nemernicii.

Uite ca vine.

Asta încercăm să realizăm.

Carlos Garcia Valdes, Manuel Gomez.

Încântat. Egal.

Poți aștepta afară, nu am nevoie de tine.

Pentru tine contează?

Vreau să existe transparență și să știu ce fac.

Dacă te deranjează, îți spun să pleci.

Nu mă deranjează.

Aseaza-te, te rog.

(închiderea ușii)

Dacă dosarul tău este corect, ai 31 de ani, ca mine.

Ziua mea de naștere a fost săptămâna trecută.

Ne înțelegem cu siguranță.

Am comandat niște cafea

Și ceva de mâncare în caz că durăm prea mult.

Am citit afirmațiile tale și sunt de acord cu multe.

Anticipez că nu pot face nimic pentru amnistia,

dar pot schimba Legea Penitenciarului și o voi face

cu tine, ascultând tot ce ai de spus.

Nu vreau cuști de aur.

Vreau închisori unde nu există nimeni care să nu fie.

De îndată ce voi putea, îi voi trimite în închisorile lor originale, acasă.

Am încredere în voi.

Știi cum funcționează o închisoare?

Ar trebui.

Tot ceea ce spui sună grozav.

Dar în interiorul închisorilor, oficialii guvernează

și nu te vor lăsa.

Vremurile se schimbă pentru toată lumea.

Și pentru ei.

(muzica dramatica)

Pastă de dinţi.

¡Eh!

Fața mică pe care o au, au rămas fără chilipir.

De la ușile dinăuntru acum guvernăm.

„Postmanagementul” îl numesc.

Un triumf.

Uite ce am realizat.

Niño.

Până la asta o luăm, nu?

(râde)

-Bună cum sunt lucrurile?

Imi lipseste - Pentru tine, ticălosule.

Senatorii!

Senatorii!

Senatorii!

„Infracțiunile de natură socială au fost o consecință

a unor legi penale născute dintr-o situaţie politică

care acum este revizuită.” -Mai tare!

— Acea nouă situație. -Mai departe!

„Acea nouă situație și toate schimbările sociopolitice

care sunt produse în Spania din noiembrie 1975

motivează-ne ca senatori să prezentăm Camerei

propunerea de lege a amnistiei”.

(noroc)

(MULȚIUNEA) Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

Amnistia!

(MARBELLA) Cine este? eu sunt manuel.

Se întâmplă.

Stai puțin, omule.

De.

La naiba, ce treabă.

L-am numărat de până la 10 ori.

În această căldură, berea se vinde ca prăjiturile calde.

Marbella îl numără și îl păstrează,

dar nu primești nimic, nu?

COPEL este sacru.

Ce faci Manuel?

Vreau tutun, blondă.

Dă-mi două pachete.

Toma.

Și acum spune-mi de ce ai venit cu adevărat.

Ce se întâmplă, Marbella?

(ei bat la usa)

- Eu sunt Oroz. - Pleacă de aici, negrule!

- Se deschide! -Nu am de gand sa-ti dau nimic!

Marbella, te rog, jur că ți-l dau înapoi.

-Nu, lung, negru!

Trebuie să-ți dau un mesaj.

Te invit la asta.

Negrul acela este un mincinos și un hoț.

Închisoarea se umple de demoni, Manuel,

și a intrat un nou medicament care îi înnebunește.

Ce drog?

(ei bat la usa)

Negrul ciboriului nu este greu!

Acea?

-Sunt eu, Marbella, vărul tău, José Enrique.

Deschide și-ți voi aduce un cadou. - Ce vrea acum?

Hai, du-te repede.

Toma, pa' ti.

Ce este asta, José Enrique? -Un cadou.

Da, dar ce este, nu știu ce este.

La naiba, apeductul din Segovia.

Nu vezi?

Apeductul din Segovia? Este cu susul în jos, întoarce-l.

Ah, ei bine, acum da, așa pare.

Esti un artist.

Am de gând să-ți dau două sticle, haide.

-Asta mi se pare bine. - Nici unul mai mult.

Mi-a luat mult timp să o fac,

dar două sticle nu e rău sau ce vrei tu.

Ah! Ah! Ah!

Ah!

Unde te duci?

Tu cutia.

-Uite bine, undeva e o cheie, am văzut-o.

-Dă-mi, dă-mi, fugi!

(MARBELLA) ¡Ah!

Ah!

Aștepta.

Toma.

În pace.

(Strigăt)

(muzica dramatica)

¡Manuel!

Este timpul.

„Nu a existat niciun acord cu privire la refuz”.

-Taci, începe!

„În altă ordine de lucruri, astăzi a votat Senatul

propunerea de lege a amnistiei

prezentat de senatorul Martín Puente”.

- „Toată lumea va înceta să mai fie miniștri într-o zi

iar prizonierii vor fi eliberați într-o zi”.

-BUN!

„Toți suntem criminali și prostituate

și indiferent de cultură,

societate, clasă sau națiune căreia îi aparținem”.

-Bine zis! -Haide să mergem!

Tăcere! Tăcere! asta nu se aude

- „Istoria noastră trece peste acești miniștri

care nu vor să meargă în direcția lor și să meargă împotriva ei”.

„În sfârșit, trebuie să raportăm

că, în ciuda suportului inițial cu care a fost prelucrat,

factura a fost respinsă

neavând majoritatea voturilor.

-Fii de cățea! -Ne-ai lăsat blocați!

-Trebuie să-i răpiți pe boqueras, de către COPEL

și le arde casele și mașinile!

Trebuie să punem bombe!

Astfel încât? Asta este inutil. - Cum nu?

-Trebuie să continuăm cu lupta legală!

Au mai rămas multe lucruri de realizat! - Ce am realizat?

Aceia dintre voi care sunteți în favoarea unei revendicări pașnice

ne vedem la ateliere!

Întâlnirea COPEL!

Întâlnirea COPEL! -Prost!

-Ne vedem la ateliere, ok!

- La naiba COPEL!

¡Manuel!

merg la adunare.

Vii?

Du-te, eu mă duc.

Buna.

Îmi pare rău, am pierdut autobuzul.

Ce mai faci?

BUN.

Ți-am adus să citești.

Este o revistă culturală amuzantă.

Fara frica.

Mult mai bine decât ziarul.

Și acesta pentru Pino.

Cred că toți sunt în Ministerul Justiției.

Voi lăsa totul într-un pachet, bine?

Ți-am adus și budincă de orez și câteva conserve.

Nu vreau să te mai văd, Lucia.

La fel de? Nu vreau să te întorci.

Manuel.

¡Manuel!

¡Manuel!

Facem greva foamei.

Nu va dura.

Nimeni nu crede în COPEL.

Fac.

Legile nu ne vor scoate de aici, Pino.

Am pierdut.

Nu conta pe mine pentru acea grevă.

Ți-am spus că mă vei dezamăgi și nu m-am înșelat.

Tu?

Voi sunteți cei vinovați că sunt aici, nu eu.

Tu și toți ceilalți dintre voi care sunteți grozav

și ar trebui să te lase aici să putrezești.

Ești la fel ca mine. Nu arăta spre mine

Vii din același loc și vei putrezi în același loc.

Nu arata spre mine!

Nu mă păcăli.

Black avea dreptate.

Crezi că ești turist, dar ești încă unul.

Un prizonier comun

Asta e tot.

Vino.

Vino să-mi arăți.

ma duc maine!

ma duc maine!

Da, Juanita, da.

-Ma duc maine!

iti dau iertare.

-Plec mâine.

Şi tu.

Și tu.

Si tie. Ce, câte iertare vrei?

Am iertare pentru toată lumea.

Toți iertați.

Si pentru tine.

Pentru tine primul.

Ei bine, nu tu.

Am de gând să-ți dau amnistia.

Amnistia și libertatea.

(râde)

(muzică de tensiune)

Glumeam!

Glumeam!

- Dale!

¡Eh!

Sfârșitul izolării.

(ȘOPTĂ) Manuel.

Eu nu mai pot.

Vino.

Ah...

Să mergem.

Ce faci?

Vino.

Greva s-a terminat?

Nu.

Și ce faci să mănânci?

Mi-e foame.

Vrei?

Ei bine, ar trebui.

Trebuie să te recuperezi.

Să fugim

SI COPEL?

COPEL a murit.

Cum, du-te.

(Muzica instrumentala)

(scârâituri)

Unde te duci?

Revizuire.

Eu sunt mama ei.

Migrenă.

(muzică de tensiune)

Cel mai important lucru este să nu-l miști.

(JUANITO) Eu plec mâine.

Mă duc mâine.

-Cand pleci?

Mâine.

Nu a mai fost folosit de ani de zile.

Mă duc mâine.

-Taci, omule!

(JUANITO) Mâine plec.

Mă duc mâine.

(ȘOPTĂ) Terasa.

Trebuie să-l acoperi.

Mai sunt 2 metri mai jos

și aproximativ 11 orizontal până la atingerea colectorului,

de la colector la canalizare, de la canalizare la stradă.

Avem trei săptămâni.

Apoi vin anti-fugii și înregistrează totul.

Crezi că am ajuns? Relaxează-te, suntem aici.

Va fi nevoie de oameni și avem nevoie de lumină.

De unde luăm lumina?

De jos, de la același stivuitor.

(Balonazos)

Fii atent, stai

Metroul. Trebuie să sprijiniți.

Nu am mai auzit-o așa de aproape de ani de zile.

Trebuie să căutăm recuzită.

Ce se întâmplă?

Ai văzut cine a fost?

Și tu?

Nici eu.

(muzică de tensiune)

(clincat metalic)

(ȘOPTĂ) Lumina, lumina!

Sunt Ruby, pornește.

Ce faci aici?

Și tu?

Care ți-a spus? La fel ca tine.

Şi tu?

Nu ești bucuros să mă vezi?

(obiect care cade)

Nu face zgomot.

O să fac zgomotul care iese din pula mea.

Să vedem dacă ai bile să mă dai afară.

(muzică de tensiune)

Am de gând să închid.

Cu cine crezi că vom fugi?

Cu surori mici de caritate?

Dacă ne pun la cale?

OMS?

Gurile bucale.

Ai ceva de pierdut?

Aceasta nu este o excursie școlară, este o evadare.

Nimeni nu vrea să rămână aici.

Vă închid acolo, nenorociți.

Aduc o veste bună.

Guvernul va aproba Legea cantităților

ceea ce înseamnă că vor revizui sentințele multor infracțiuni,

inclusiv a ta.

Frumoasa.

Faptul că?

Costumul, seamănă mult cu cel pe care l-am avut eu.

Când va fi procesul meu, Arnau?

Nu stiu inca.

Știu că este doar o lege.

Stai putin. Cât mai trebuie să iau?

Sunt aici de trei ani rezistând.

Nimic nu se va schimba.

Această țară este pentru copiii proprietarilor.

Mulțumesc pentru tot, Arnau, sincer.

Mulțumesc foarte mult.

(deschiderea ușii)

(închiderea ușii)

(muzica dramatica)

Colectorul.

Am ajuns la colector. La colecționar?

Da. Bine, haide.

(muzica dramatica)

(ei bat la usa)

Noi suntem următorii.

Hainele tale, pentru mai târziu.

Este favoritul meu.

Multumesc.

E mic pentru mine, de aceea ti-l dau.

O cunoști pe La Ladera?

Cartierul negru.

Era și cartierul meu.

Din baracile de deasupra se vedea toată Barcelona.

Îmi plăcea să văd orașul noaptea.

Ți-am cumpărat asta.

O să ai nevoie de ea afară.

Daniel Morales Ruiz.

Noul Manuel.

Ce ai de gând să faci când ieși? Nu știu, du-te.

Unde sa? Afară.

Portugalia, Franta, America de Sud...

Nu stiu.

Și tu, ce ai de gând să faci?

lifturi.

Nici eu nu știu.

Există timp, nu?

Sunt tanar.

(ei bat la usa)

(muzică de suspans)

Nici unul.

Unde sunt?

Hei! Ce faci aici? Mă duc la infirmerie.

Nu te opri, nu te opri. Hei, hei, hei!

stau! stau!

-Nu închide! Nu închide!

Deschide poarta! -Nu am chei.

Se deschide doar de la porți. - Se deschide!

Jur că nu am chei. -Nu ar trebui să fii aici. Să te tai?

rubin,

O să-l iau

-Nenorocitule, deschide usa!

¡Eh!

Trage, ticălosule!

Să mergem!

(muzică de tensiune)

Vino înăuntru.

Lua. Hai afară, hai să mergem!

(muzică de suspans)

(scârâituri)

Alto!

Ei sunt acolo! stau!

Pentru! -Ah!

-Ei sunt acolo! stau! stau!

-Nu misca! Liniște!

-Dă drumul! -Ce se întâmplă?

Există o mulțime de polițiști. -Ce se întâmplă?

Doua bilete.

Multumesc.

(sirene de politie)

Cred că ne-au dat drumul.

Ce altceva mai contează acum.

Esti liber.

Taxi! Taxi!

(Tunet)

La revedere prietene.

Noroc.

(bip de claxon)

(muzica dramatica)

(Tunet)

(cântecul păsărilor)

(Muzica instrumentala)