All language subtitles for Apocalypse Stalin 2 - Red

1941.

Germanii ocup� jum�tate din Rusia.

Hitler e pe cale de a captura Moscova.

Blindatele Wehrmacht-ului
�nainteaz� implacabil.

Moscova.

7 noiembrie 1941.

Cea de-a 24-a aniversare a
st�p�nirii comuniste.

28 de mii de solda�i sunt sco�i �n fa�a
Kremlinului, �n gerul t�ios.

Liderii sovietici au hot�r�t ca parada
tradi�ional� s� �i urmeze cursul.

E un ordin direct al liderului suprem,
Stalin.

Chiar dac� Apocalipsa se apropie...

APOCALIPSA DUP� STALIN

Margarita Pogrebi�kaia, o t�n�r�
din Moscova, declar�:

"Moscova, patria mea, iubirea mea,
invincibila Moscov�...

lar 7 noiembrie e cea mai frumoas�
zi din calendar.

Ro�u, culoarea mea preferat�, culoarea revolu�iei,
culoarea s�ngelui v�rsat �n numele s�u... "

Partea 2- Omul ro�u

De pe mausoleul lui Lenin, Stalin
vorbe�te mul�imii:

"comandan�i �i comisari politici,
b�rba�i �i femei partizani!

�ntreaga lume v� prive�te ca pe o
for�� capabil� s� distrug�

hoardele de t�Ihari germani.

Popoarele �nrobite ale Europei... "

Stalin invoc� gloria �arist� pentru
a- �i mobiliza solda�ii.

"Fie ca amintirea marilor no�tri str�buni
- Aleksandr Nevski... "

�n acela�i timp le aminte�te:

"Compar�ndu-I pe Hitler cu Napoleon,

nu uita�i soarta pe care a avut-o Napoleon. "

Hitler nu poate concepe o asemenea soart�.

Blitzkrieg-ul, r�zboiul fulger ce ar fi trebuit s�
�I dezarmeze pe Stalin �n c�teva s�pt�m�ni, a �ncetinit.

Dar Germania nazist� �nc� e o
for�� considerabil�.

Un ultim efort, �i Moscova va fi cucerit�.

Hitler proclam�:

"Solda�i ai frontului de r�s�rit,
b�t�lia decisiv� �ncepe ast�zi!

Suntem pe cale s� anihil�m cea mai teribil�
amenin�are de la huni �i mongoli �ncoace!"

Moscova e cu sufletul la gur�.

Stalin refuz� s� p�r�seasc� ora�ul.

O parte din popula�ie e deta�at� la
s�pat tran�ee antitanc.

Arest�rile se �nmul�esc.

Sunt aresta�i sovietici de origine german�,

�i juc�torul-vedet� al clubului Spartak Moscova,
suspectat c� ar fi zis:

"Germanii vor captura acest ora�,
e sf�r�itul bol�evismului. "

Albina Gantimurova relateaz�:

"Str�ngeam bani pentru Armat�. Femeile
�i donau verighetele. "

�n Berlin, femeile germane �i
doneaz� hainele de blan�.

Un inamic necru��tor se n�puste�te asupra
solda�ilor de pe frontul moscovit:

Gerul. Temperaturi excep�ionale ce ating minus
35 de grade Celsius crap� o�elul blindajului,

face pneurile tari ca piatra, �nghea�� lubrifiantul
pentru arme �i ucide caii.

5 decembrie 1941.

Stalin, �mpreun� cu generalul Jukov �i
comandamentul acestuia, STAVKA,

organizeaz� �n secret o contraofensiv� puternic�
pentru a elibera Moscova.

Un milion de solda�i sovietici
�i �ncep mar�ul.

Albina Gantimurova, acum sergent-major,
poveste�te:

"Ordinul 227 spune: nici un pas �napoi.
Dac� faci acel pas, vei fi executat.

Poli�ia militar� e �n spatele nostru �i
�mpu�c� pe to�i cei ce se retrag. "

Stalin glume�te, cu un sim� al umorului
macabru:

"�n armata noastr� e mai periculos s� te retragi
dec�t s� �naintezi. "

Brancardier Nadejda Anisimova spune:

"Moarte? Nu-mi e fric� de moarte!
Probabil fiindc� sunt t�n�r�.

Moartea e tot timpul cu noi.

De c�te ori v�d un soldat c�zut, ceilal�i
strig� c�tre mine: Nu te duce! Vei muri!

M� t�r�sc �nspre el �i �I aduc �napoi �n via��.

Comandantul vrea s� m� pedepseasc� pentru nerespectarea
ordinului, dar adjutantul s�u vrea s� m� decoreze.

La 19 ani, sunt medaliat� pentru curaj
�i am p�rul sur.

M- au trimis acas�.

Am primit dou� gloan�e �n pl�m�ni �i coloana
vertebral� �mi e fracturat�. Sunt paralizat�.

Mama �i sora mea �mi spun c� au fost
informate c� am murit. "

Pe front, �i alte femei sufer�, �ns�
continu� s� lupte.

B�t�lia pentru Moscova e �n toi, c�nd, deodat�,
Stalin prime�te o veste important�.

Pe 7 decembrie 1941,

Pearl Harbor, o baz� naval� american� din Pacific,
e atacat� de Japonia, aliatul Germaniei.

Franklin D. Roosevelt, pre�edintele SUA, anun��
intrarea ��rii sale �n r�zboi.

"Poporul american, �n m�re�ia �i dreptatea sa,
va merge spre victorie absolut�!"

Stalin are un nou aliat.

Cr�ciunul anului 1941.

Moscova e salvat�, dar pre�ul e ridicat:
300 de mii de mor�i.

Stalin transmite aceste imagini cu o femeie f�c�nd m�t�nii,
pentru a ar�ta c� Dumnezeu nu mai e �n afara legii.

�n ochii sovieticilor, Stalin a reu�it
s�-I �mping� �napoi pe Hitler 200 de kilometri.

Dar F�hrer-ul nu se simte �nvins.

Germanii sunt bloca�i de Armata Ro�ie
�n nordul �i centrul U.R.S.S.,

dar Hitler preg�te�te o ofensiv� pe frontul de sud,
pentru prim�vara anului urm�tor.

�inta acestei ofensive e petrolul din Baku.

28 iunie 1942.

Germanii avanseaz� �ntr-un ritm alarmant:
300 kilometri �n doar o lun�.

Aceasta e "vara neagr�" a Rusiei.

23 iulie 1942.

Hitler �i �ngrijoreaz� Statul-Major cu un alt proiect,
un proiect ce va diviza for�ele germane.

Hitler �i ordon� generalului Paulus, ce organizase
invazia U.R.S.S., s� atace Stalingradul.

Acest obiectiv e at�t strategic c�t �i simbolic:
ora�ul poart� numele lui Stalin.

Apoi germanii pot ataca Moscova din spate.

Tancurile germane se apropie amenin��tor
de Stalingrad.

Stalin are parte de �ncurajare: Pe 10 august 1942,

Winston Churchill, prim-ministrul britanic,
aterizeaz� la Moscova la bordul avionului personal.

Partenerul s�u de c�l�torie e un trimis
special american, Averell Harriman,

influentul om de afaceri ce coordoneaz� sprijinul aliat.

Acest sprijin se va dovedi decisiv:

15 mii de avioane, 140 de mii de camioane,
milioane de tone de combustibil �i provizii.

Molotov, ministrul de externe al lui Stalin, �i �nt�mpin�
pe cei doi cu Interna�ionala, imnul sovietic la acea vreme.

Cei doi reprezentan�i ai lumii capitaliste ascult�
acest imn revolu�ionar f�r� nici o reac�ie.

Churchill declar�: "Dac� Hitler ar invada iadul,
m- a� alia cu diavolul. "

Churchill scrie �n memoriile sale:

"Am cugetat la misiunea mea �n acest stat
bol�evic mohor�t �i sinistru,

pe care odinioar� am �ncercat din toate
puterile s� �I ucid din fa��,

pe care I-am considerat du�manul de moarte
al libert��ii civilizate. "

O magnific� limuzin� Packard �i duce la Kremlin,
unde Stalin �i a�teapt�.

Toat� lumea z�mbe�te.

Americanii �i britanicii au nevoie de Stalin,
sunt con�tien�i c� proviziile nu sunt totul.

Au nevoie de carne de tun. Sacrificiul a milioane
de vie�i sovietice le va permite s� distrug� bestia nazist�.

Pe l�ng� sprijinul american, Stalin cere
deschiderea unui al doilea front,

cu alte cuvinte o debarcare aliat� �n Vest,
care va scinda for�ele germane.

Pe Hitler �I �ngrijoreaz� posibilitatea
unei debarc�ri aliate.

Trebuie s� termine repede cu frontul de Est.

Trebuie s� �I elimine pe Stalin.

Trebuie s� cucereasc� Stalingradul.

Stukas-urile, bombardierele �n picaj germane,

termin� distrugerea a ceea ce era odat�
un ora� model al U.R.S.S..

Generalul Paulus lanseaz� Armata a VI-a �n
atacul asupra Stalingradului.

Germanii ajung la r�pe, prima m�sur� natural�
de ap�rare a ora�ului.

Ru�ii rezist� cu mare �nd�rjire.

Stalin declar�: "Dac� pierdem Stalingradul,
sudul ��rii va fi izolat de centru.

Vom pierde principalul curs de ap�, �i
�n cur�nd petrolul. "

Ascensiunea lui Stalin c�tre putere a �nceput aici,
cu un sfert de veac �n urm�.

Acest ora�, aflat la intersec�ia strategic�
�ntre Baku �i Moscova, purta atunci numele de �ari�in.

1918. Teritoriul controlat de Ro�ii, comuni�ti
bol�evici, e atacat de Albii din armata �arist�.

Izbucne�te r�zboiul civil. Stalin are deja un rol
�n primul guvern comunist din istorie.

�n fruntea acestui guvern e Lenin, care pre�uie�te
determinarea lui Stalin.

Stalin e comisar al poporului pentru provizii.

El c�l�tore�te la �ari�in pentru a g�si gr�u
pentru capitala �nfometat�.

Stalin fur� toate rezervele de gr�ne,
isc�nd revolte �i foamete.

Lenin I-a mai �ns�rcinat pe Stalin �i cu supravegherea
paznicului acestor bogate terenuri agricole.

Tro�ki, puternicul comisar al poporului pentru r�zboi,
a devenit prea independent.

Pentru a salva ora�ul �ari�in,

Tro�ki pune fo�ti ofi�eri din armata �arist�
la conducerea trupelor sale.

Ace�tia sunt ofi�eri competen�i.

Stalin �I �nfrunt� pe Tro�ki.

�i acuz� pe ofi�erii lui Tro�ki de colaborare
cu Albii �i �i elimin�.

�i adun� �n barje, pe care le scufund�
�n r�ul Volga.

Stalin devine o c�petenie r�zboinic�, distrug�nd sate,
execut�nd popula�ii �i impr�tiind teroare.

Are �ncerc�ri st�ngace de strategie, �ns� Tro�ki,
la fel de violent, dar mai priceput, �I pune la punct.

Asta nu-I opre�te pe Stalin s� se proclame
"cuceritorul �ari�in-ului",

�i s� �mbrace aceast� tunic� militar�, pe care
o va purta tot timpul.

E prezent pe toate fronturile r�zboiului civil.

1919. Bol�evicii au de a face cu noi inamici.

Francezi, americani, britanici �i japonezi
au venit �n sprijinul Albilor.

Dar dup� Marele R�zboi �i num�rul uria� de mor�i,
suportul aliat e limitat.

�elul principal e oprirea r�sp�ndirii comunismului.

Deoarece Tro�ki vrea s� exporte Revolu�ia.

Dore�te ca muncitorii de pe tot cuprinsul
Europei s� se revolte.

Tro�ki atac� Polonia, ce tocmai �i
c�tigase independen�a.

Polonezii, cu ajutor din partea Fran�ei,

resping asaltul ro�u.

Stalin, trimis ca �nt�riri, nu �I
sprijin� pe Tro�ki.

40 de mii de solda�i bol�evici sunt captura�i.

1920. �n ciuda e�ecului de la Var�ovia,
Tro�ki �nc� �ntruchipeaz� comunismul de r�zboi,

prioritatea absolut� a Armatei Ro�ii.

Tro�ki reu�e�te s� �I �in� pe Stalin
departe de pricinile militare,

chiar dac� acesta �nc� face parte din guvern.

Lumea se �ndoie�te de metodele lui Stalin, �i se �ntreab�
ce se afl� dincolo de ochii aceia miji�i, chiar �i c�nd z�mbe�te.

Ajutat de complicii s�i georgieni, Stalin �mbl�nze�te
separati�tii cu o m�n� de o�el.

La fel cum f�cuse �n Baku, Azerbaidjan.

Comuni�tii locali sunt obliga�i s� s�rb�toreasc�
sf�r�itul propriei independen�e

pe ritmurile Interna�ionalei, c�ntat� la tar,
instrument tradi�ional din Caucaz.

Stalin mai st�p�ne�te �i �n Armenia, ca �i
�n Georgia, �ara sa natal�.

C�nd merge acas� pentru a-�i vizita mama,
ea �I �ntreab�:

"Spune-mi, fiule, nu ai m�inile p�tate
de s�ngele �arului, nu-i a�a?"

Stalin jur� c� nu a avut nimic de a face cu
asasinarea �arului Nicolae al II-lea

�i a familiei lui, cu 3 ani �n urm�.

Nicolae al II-lea, capturat de bol�evici,
�mpreun� cu mo�tenitorul s�u, �areviciul,

�mp�r�teasa �i cele patru fiice, au fost muta�i
dintr-un loc �n altul �n timpul r�zboiului civil.

�n cele din urm� au ajuns �n aceast� cas� l�ng�
grani�a siberian�, unde au fost executa�i.

Cine a dat ordinul de execu�ie?

Cine d� cu adev�rat ordine �n acest regim?

Oare Lenin, fondatorul �i c�rmuitorul
suprem al regimului?

Ori poate Consiliul Comisarilor Poporului,
guvernul din care Stalin face parte?

Sau biroul politic, Politburo-ul,
unde Stalin e deasemenea membru?

Ordinele sunt date de Partidul Comunist,
unde Stalin e �n ascensiune.

Partidul deasemenea "umfl�" �i
puterea birocra�ilor.

Pentru a te descurca �n acest sistem,
ai nevoie de carnet de partid.

Din amintirile lui Aleksandr Degtyarev:

"S� m� al�tur Partidului comunist
a fost bucuria suprem�.

Partidul avea grij� de moralul
�i con�tiin�a noastr�,

�mi d�dea puterea s� rezist oric�rui calvar.

Ceea ce m-a �inut �n via�� a fost
credin�a mea nestr�mutat� �n

partidul nostru leninist �i �n
principiile noastre umaniste. "

C�t despre principiile umaniste? Paranoia colectiv�
a lui Lenin, Stalin �i a bol�evicilor e a�a puternic�,

�nc�t ordon� o "epurare" de propor�ii
a partidului.

220 de membri sunt expulza�i.

Poli�ia secret� �i spore�te eforturile
�n v�narea du�manilor poporului.

C�l�ul-�ef e Dzerjinski, �mpreun� cu
echipa lui de asasini.

Stalin e un prieten apropiat.

�n jurnalul s�u, Tro�ki spune c� I-a auzit
pe Stalin spun�ndu-i lui Dzerjinski:

"Cel mai mare pl�cere e s�-�i �ncol�e�ti inamicul.

Preg�te�te toate detaliile loviturii,

ca s� ��i potole�ti setea de r�zbunare,
apoi du-te acas� �i culc�-te. "

Aici, aflat l�ng� Lenin, e Boris Bajanov,
secretarul personal al lui Stalin. El scrie:

"�n timpul unei �edin�e a Comitetului Central,
Tro�ki a spus urm�toarele c�tre grupul lui Stalin:

V� vom �mpu�ca pe to�i, o s� vede�i dac� nu!

�i voi vre�i s� ne �mpu�ca�i dar nu ave�i curaj.
Dar noi, noi vom avea curaj!"

Cine va �mpu�ca pe cine?

�n ce-I prive�te pe Stalin, Tro�ki
deja �i declarase r�zboi

c�nd i-a scris urm�toarele lui Lenin,
dup� victoria de pe Volga:

"Consider c� felul �n care Stalin �i-a asumat
meritele pentru ocuparea �ari�in-ului

e asemenea unei r�ni periculoase. "

Stalin dispune s� se fac� un film,

�nt�rindu-�i statutul legendar de erou
al r�zboiului civil

�i de cuceritor al ora�ului �ari�in.

El schimb� numele ora�ului din �ari�in
�n Stalingrad, ora�ul lui Stalin.

20 de ani mai t�rziu, �n 1942,
Stalingrad zace ruinat de germani.

15 octombrie 1942.

Trupele lui Hitler, dupe dou� luni de lupt� feroce,
s- au atins scopul: s� ajung� pe malurile Volg�i.

Pe malul cel�lalt al r�ului ru�ii se regrupeaz�,

�i sunt recomforta�i de o declara�ie
nea�teptat� a lui Stalin:

"M�ine, vom dansa pe str�zi. "

La ce se refer� Stalin?

�tie c� �eful s�u de Stat-Major, gen. Jukov,
preg�te�te o contraofensiv�.

Soarta ��rii at�rn� �n balan��, dar Stalin
se confrunt� �i el cu probleme de ordin personal.

A�teapt� vizita lui Beria, temutul �ef
al poli�iei secrete,

ce va sosi �mpreun� cu diver�i �efi ai
organiza�iilor poli�iene�ti.

Stalin a cerut o investiga�ie �n leg�tur�
cu o scrisoare a lui Roman Karmen, cunoscut regizor.

Scrisoarea dezv�luie o rela�ie �ntre so�ia
lui Karmen, o actri�� celebr� numit� Nina Orlova,

�i cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili,
pilot de lupt� �n Regimentul 32 al G�rzii.

Vasili e un pilot nes�buit, iar tat�I s�u �I
re�ine �n cele din urm� la sol.

Umbl� beat mai tot timpul.

Trage cu pistolul �n candelabre �i �i bate so�ia,
care tocmai n�scuse.

Poreclit "�areviciul",
Vasili organizeaz� orgii.

Scrisoarea o mai incrimineaz�
�i pe sora lui Vasili,

Svetlana, care are 16 ani,
singura fiic� a lui Stalin.

Ea a fost g�sit� �n bra�ele lui Aleksei Kapler,
renumit scenarist �n v�rst� de 38 de ani.

Stalin nu-�i poate imagina fiica �mpreun�
cu cineva cu 20 de ani mai mare.

Dar Stalin era cu 20 de ani mai mare
dec�t mama Svetlanei, Nadejda,

care a murit �n 1932, cauza oficial�
fiind apendicita acut�.

Svetlana fusese tot timpul preferata lui Stalin.

Era lingu�it� de oameni aparent
inofensivi,

cum ar fi cel numit "unchiul Beria",
�eful poli�iei secrete.

C�teodat� st� �n poala despotului, bun familist,
care ocazional era destul de comic.

�n 1942, �n timpul b�t�liei
pentru Stalingrad,

Svetlana afl� c� mama ei se sinucisese
cu zece ani �n urm�.

De ce? Secret de stat.

Svetlana se consoleaz� cu Kapler.

Prin el descoper� literatura,
deseori de natur� erotic�.

Svetlana scrie:

"Ceea ce I-a deranjat cel mai mult
pe tat�I meu la Kapler e c� era evreu. "

�n timpul acelei luni de noiembrie 1942,

scrisoarea ce �i incrimina pe copiii
lui Stalin e �ntr-adev�r o chestiune delicat�.

Consecin�ele ei afecteaz� direct nomenclatura,
lista magic� a elitei comuniste,

de la oficiali de partid p�n� la arti�ti
folositori �i tor�ionari ai poli�iei.

C�t timp r�m�n �n gra�ii,

ei vor tr�i �ntr-un confort de neimaginat
pentru restul popula�iei sovietice.

Aceast� stare de fapt e valabil� chiar �i
�n cele mai disperate momente ale r�zboiului.

A�adar Aleksei Kapler, marea iubire a fiicei
lui Stalin �i un personaj celebru �n lumea filmului,

credea c� e de neatins.

E trimis la Stalingrad �n calitate de corespondent
al ziarului Pravda, evident pentru a fi ucis.

El supravie�uie�te acestui iad,

a�a c� Stalin �I deporteaz� �n Siberia,
dincolo de Cercul Polar.

E trimis �n lag�rul de concentrare Vorkuta,
cunoscut ca "ghilotina de ghea��".

Kapler e acuzat c� ar avea leg�turi cu ��ri
str�ine �i c� ar fi un spion pentru Anglia.

E condamnat la 5 ani �ntr-un gulag.

GULAG. Un acronim �nsemn�nd
Administra�ia General� a Lag�relor.

Marele scriitor rus Soljeni��n
le nume�te "arhipelagul gulag".

Sute de lag�re de concentrare,
multe construite pe timpul lui Lenin,

a c�ror num�r a fost m�rit
enorm de c�tre Stalin.

�n vreme ce soarta lumii
se decide la Stalingrad,

cel pu�in 3 milioane de sovietici devin "zek".

Ace�ti neferici�i sunt de�inu�i,

aresta�i de poli�ia lui Stalin
pentru a-i �ndeplini normele,

�i pentru a compensa rata imens� a mortalit��ii
din lag�rele de munc�.

Aceast� surs� inepuizabil� de for�� de lucru gratuit� e o contribu�ie
important� la economia sovietic� de r�zboi.

Aurul se extrage �n lag�rul de la Kol�ma,
iar c�rbunele la Vorkuta.

�n acest complex minier, profesori universitari, violoni�ti
�i preo�i deopotriv� coboar� �mpreun� �n tunel.

Al�i zek-i construiesc calea ferat�
pe �ntinderea nesf�r�it� de z�pad�.

Pentru ru�i, iadul nu �nseamn� focul etern,
ci un de�ert �nghe�at.

Gardienii se �ntrec �n barbarit��i.

κi �mpart �ntre ei femeile pe care
le violeaz� la sosire.

Un zek printre to�i ceilal�i,
Miron Etlis, clarific�:

"Lag�rul e o �coal� a putrefac�iei
pentru noi to�i.

To�i ies de aici cu leziuni ireparabile.

Poporul nostru a fost v�t�mat de
aceast� experien�� colectiv�.

Gulag-ul ne-a p�ng�rit genele... "

Peste un milion �i jum�tate de de�inu�i �i
g�sesc sf�r�itul �n gulag-uri.

Kapler, iubitul Svetlanei, supravie�uie�te
al�tur�ndu-se teatrului deporta�ilor,

o surs� de distrac�ie pentru
administra�ia lag�rului.

Acest teatru e condus de un zek,
fost director al teatrului Bal�oi,

�i diverse celebrit��i care au ie�it
din gra�iile lui Stalin.

Kapler petrece zece ani la Vorkuta.

Svetlana, fiica lui Stalin, nu �i
a�teapt� re�ntoarcerea.

Noiembrie 1942.

Baricadat �n solitudinea paranoic� de la Kremlin,
izolat de familia sa, Stalin �mb�tr�ne�te.

B�t�lia pentru Stalingrad �i r�pe�te
16 ore pe zi.

Fur� c�teva ore de somn pe un
prici �n biroul s�u.

Fumeaz� �igar� dup� �igar�, iar la 63 de ani
ateroscleroza �i amenin�� via�a.

19 noiembrie 1942.

13 mii de tunuri sovietice �i
lanseaz� teribilele rachete.

Germanii poreclesc aceste rachete "orgile lui Stalin"
dup� zgomotul pe care �I fac.

Armata Ro�ie a generalului Jukov a �ncercuit
Armata a VI-a a lui Paulus �n ruinele Stalingradului.

Hitler �i interzice lui Paulus str�pungerea
�ncercuirii �i retragerea.

Dup� o lun� germanii r�m�n f�r�
muni�ie �i provizii.

Cazurile de canibalism abund�.

Sovieticii avanseaz� pretutindeni.

2 februarie 1943.

Regizorul Roman Karmen, cel ce �I alertase
pe Stalin cu privire la activit��ile copiilor s�i,

are norocul de a filma acest moment unic:
capitularea generalului Paulus.

Liderul for�elor germane din Stalingrad fusese
numit mare�al �n ziua precedent� de c�tre Hitler,

�ntr-o �ncercare de a-I determina pe Paulus
s� se sinucid� onorabil.

Dar Paulus riposteaz�: "N-o s� m� �mpu�c
pentru acel caporal!"

Paulus nu �I mai consider� pe Hitler F�hrer-ul s�u,

ci doar un caporal al Primului R�zboi Mondial,
a c�rui incompeten�� a dus la dezastru.

De�ndat� ce devine prizonier de r�zboi,
Paulus nu simte dec�t ur� pentru Hitler.

Hitler, pe de alt� parte, vrea s� �I ia �napoi
�n schimbul fiului cel mare a lui Stalin, lacov,

care e prizonierul s�u din iulie 1941.

Stalin �i preg�te�te r�spunsul:

"Nu voi da un mare�al pe un locotenent. "

Cadavrul lui lacov, fiul lui Stalin, e g�sit �n gardul
electrificat al lag�rului german unde era prizonier.

�n Stalingrad, dup� 6 luni de lupte,
500 de mii de germani sunt mor�i.

O sut� de mii au fost captura�i.

Foarte pu�ini se vor �ntoarce acas�,
chiar �i dup� zece ani.

900 de mii de solda�i sovietici au fost uci�i iar
al�i 700 de mii au fost r�ni�i.

�n ochii lumii, marele �nving�tor
la Stalingrad e Stalin,

care pozeaz� �n noua sa uniform�, cu steaua de
mare�al str�lucind pe epole�i.

Cea mai important� publica�ie american� a vremii,
revista "Life",

�I are pe Stalin pe coperta edi�iei din
23 martie 1943, prestigiul suprem.

Aceast� �ntors�tur� n-ar fi putut fi
ghicit� �n urm� cu 20 de ani.

1921. Dup� patru ani de r�zboi civil, Rusia num�r� milioane
de pierderi �n vie�i omene�ti, imigran�i �i orfani.

�ara e devastat� de foamete.

Stalin e deranjat de prezen�a lui Tro�ki
�n Pia�a Ro�ie, �nc� triumf�tor,

cu toate c� comunismul de r�zboi al acestuia
adusese cu sine colapsul economic.

Se instaureaz� ra�ionalizarea la s�nge, cu excep�ia
celor 20 de mii de oficiali din partid �i poli�ie,

ce au dreptul la 4 kg de carne �i 4 kg de pe�te pe lun�.

Un muncitor prime�te numai 200 grame de pe�te,
de obicei stricat.

Muncitorii nu �i mai pot hr�ni familiile.

Se revolt� chiar dac� greva devenise
ilegal� din decembrie 1917.

Tro�ki declar�:

"Toat� opozi�ia poate fi redus� la t�cere
de un singur cuv�nt: �mpu�c�!"

�n acest punct, 18 mii de marinari
�i ofi�eri din Kronstadt,

baza naval� a foste capitale Petrograd,

se al�tur� rebeliunii de partea
muncitorilor nemul�umi�i.

Crezul lor e: "Sus sovietele, jos bol�evicii!"

Tro�ki ordon� un atac asupra marinarilor
din Kronstadt pe 7 martie 1921.

20 de mii de solda�i ai Armatei Ro�ii se
mobilizeaz� pe Marea Baltic� �nghe�at�.

�n spatele lor, pentru a preveni retragerea, sunt
posta�i membri ai poli�iei secrete �narma�i cu mitraliere.

Dup� zece zile de lupte s�ngeroase, rebelii
r�m�n f�r� hran� �i muni�ii.

Se predau Armatei Ro�ii.

2168 marinari sunt executa�i �i ingropa�i
�n gropi comune.

Aceia�i marinari care �i conduseser� pe
comuni�ti c�tre victorie �n 1917.

Dar revolta de la Kronstadt �I oblig�
pe Lenin s� se tempereze.

El declar�:

"Putem face c��iva pa�i �napoi f�r� a distruge
dictatura proletariatului. "

�n martie 1921, Lenin introduce NPE,
Noua Politic� Economic�.

Constituie o spectaculoas� - de�i temporar�
- liberalizare a economiei.

Industria e dena�ionalizat�, rechizi�ion�rile
�i munca obligatorie sunt oprite,

iar mo�tenirea e reintegrat�.

Fermierii sunt din nou liberi s� �i
v�nd� recolta dup� plac.

Rafturile magazinelor se umplu.

Moscova �ndr�zne�te s� spere �i
s� s�rb�toreasc� din nou.

Bol�evicii au nevoie de bani.

Pe 19 martie 1922, Lenin trimite urm�toarea
directiv� c�tre Politburo:

"Trebuie s� exercit�m confiscarea
averilor biserice�ti.

Trebuie s� zdrobim clerul �n mod
decisiv �i nemilos,

�i s� anihil�m orice �mpotrivire
cu o asemenea brutalitate,

pe care s� nu o uite zeci de ani la r�nd. "

Lenin conchide:

"Violen�a e adev�rul �n politic�. "

Lucrurile se �nt�mpl� rapid la Kremlin.

Liderii bol�evici apar �n Rolls-Royce-urile lor.

Pe 3 aprilie 1922,

Stalin, poreclit "cel mai bun
discipol al lui Lenin",

devine secretar general al
Partidului Comunist.

E puternic, dar �i arat� mereu
respect lui Lenin.

Viitorul s�u ministru,
Molotov, remarc�:

"Oamenii m� �ntreab� deseori cine
e mai dur, Lenin sau Stalin?

Bine�n�eles c� Lenin, el e cel ce
ne-a instruit pe to�i. "

Deodat�, pe 25 mai 1922,

Lenin sufer� un atac cerebral la 52 de ani.

Devine paralizat par�ial.

Dup� 6 luni, sufer� un al doilea atac.

Comitetul Central al partidului
�I desemneaz� pe Stalin s� aib� grij� de el.

Stalin �I izoleaz� pe Lenin �i �mpiedic�
anturajul acestuia de a scrie dup� dictare.

Anul se �ncheie, cu crearea,
pe 22 decembrie 1922,

a U.R.S.S., Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste.

Emblema sa e secera fermierului �i
ciocanul muncitorului proletar.

Acest mare anun�, �mpreun� cu sf�r�itul
r�zboiului civil, induce speran�a c� va fi lini�te,

dar teroarea se intensific�.

Dubele poli�iei secrete revars� �nc�rc�turi
de victime condamnate din start.

1923. Comisarul poporului pentru justi�ie,
Isaac Steinberg, fuge �n Germania.

Odat� I-a �ntrebat pe Lenin:
"La ce e bun un comisar al justi�iei?

Ar trebui s� se cheme mai degrab� comisar
al extermin�rii sociale. "

Lenin i-a r�spuns: "O idee excelent�!"

Steinberg scrie:

"Teroarea e o re�ea str�ns� a supravegherii.

O poli�ie secret� ce observ� orice fapt� �i gest,

orice provocare, folosind cele mai degradante,
umilitoare �i atroce forme de interogare.

Teroarea �nseamn� �nchisori
pline de oameni �nfometa�i,

�nseamn� popula�ii dizlocate,
rechizi�ion�ri �i confisc�ri,

care lovesc �n cei ce mor
de foame si de epuizare... "

Stalin poart� pe umeri sicriul lui Lenin.

Nadejda Krupskaia, v�duva lui,

dezv�luie c� Lenin a reu�it s�
dicteze un testament, �n care declar�:

"Stalin e prea brutal.

Sugerez ca tovar�ii s� g�seasc� un mod de
a- I �nl�tura din pozi�ia de Secretal General. "

Stalin reac�ioneaz� extrem de violent, �i o
amenin�� pe v�duva lui Lenin,

oblig�nd-o s� publice o dezmin�ire �n Pravda.

To�i purt�torii sicriului, cei mai loiali
bol�evici �nc� de la �nceput,

vor �ncerca s� foloseasc� testamentul
pentru a-I �nl�tura pe Stalin.

Vor fi cu to�i uci�i.

Adev�ratul testament a lui Lenin, respectat
la liter� de Stalin, e doctrina.

Purificarea ne�ncetat� a societ��ii,

ce se aplic� �i Partidului,
Statului �i birocra�iei.

V�narea falsului comunist,

parazitul ce s-a infiltrat
�n administra�iile statului.

Eliminarea acestor parazi�i, supravie�uitorii
unei societ��i capitaliste destinate e�ecului,

e o misiune esen�ial�.

Aceast� purificare va fi f�r� de sf�r�it
pentru Stalin, a�a cum a fost �i pentru Lenin.

R�zboiul �mpotriva du�manului
de clas� nu va lua niciodat� sf�r�it.

�n vreme ce trupul lui Lenin
e �mb�Is�mat �n grab�,

Stalin arunc� �n aer solul
�nghe�at din fa�a zidului Kremlinului,

pentru a s�pa funda�ia unui mausoleu.

Prima dat� e f�cut din lemn, apoi granit ro�u,
iar �n cele din urm� din marmur� neagr�,

cu o tribun� m�rea��, de unde liderii comuni�ti
atotputernici vor domina poporul.

Dar pe cei ca Tro�ki, Stalin
�nc� e obligat s� �i aplaude.

Acesta e doar �nceputul duelului
lor secret p�n� la moarte.

Pionieri �i comsomoli�ti, tineretul comunist,
defileaz� prin fa�a mausoleului tot anul.

Printre ei, Vasili Nicolaev pl�nge.

El se �ntreab�: "Cum e posibil ca Marele Lenin
s� fie mort? E imposibil! E un sf�nt!"

la na�tere cultul personalit��ii lui Lenin.

Stalin alc�tuie o comisie dedicat�

imortaliz�rii amintirii lui Vladimir Ulianov,
cunoscut ca Lenin.

Numele lui Lenin e dat Petrogradului,

fosta capital� Sankt-Petersburg,
care acum se va numi Leningrad.

1943. Germanii au �nconjurat ora�ul timp de doi ani.

Hitler nu a reu�it s� cucereasc� Stalingrad-ul,

simbolul principal al puterii sovietice, a�a c�
se concentreaz� pe cel�lalt simbol: Leningrad.

Hitler declar�: "Voi distruge acest ora�, �i voi decima
popula�ia. Nu se va mai ridica vreodat�, jur solemn!"

Se dovede�te a fi unul din cele mai lungi �i
devastatoare asedii din istorie.

800 de mii de locuitori mor �nfometa�i.

Tania Saviceva, 13 ani, a scris un jurnal ce
a devenit tezaur na�ional �n Rusia.

Pe cuprinsul a nou� pagini,
Tania �i rezum� calvarul:

"28 decembrie. Jenia a murit.

25 ianuarie. A murit bunica.

17 Martie. A murit Leka.

13 aprilie. A murit unchiul Vasia.

10 mai. A murit unchiul Liu�a.

13 mai. A murit mama. "

A zecea pagin� nu va fi scris� niciodat�
fiindc� Tania a murit de epuizare.

Acestea cuprind toat� suferin�a
�i stoicismul poporului sovietic.

Mai sunt �i alte amintiri �n afar� de
cele ale unei ��ri blestemate?

1925. La acea vreme, copiii Moscovei
credeau �n viitor.

�i aclam� pe eroii Revolu�iei aduna�i
�n jurul lui Stalin, ce defileaz� spre putere.

Ace�tia sunt primii bol�evici:

Zinoviev,

Kamenev,

Voro�ilov, generalul R�zboiul Civil,

�i Buharin, care nu are �ncredere �n Stalin.

Buharin spune:

"E un uneltitor f�r� principii,
a c�rui sete de putere e suprem�.

κi modific� teoriile pe m�sur� ce le d� glas,
depinz�nd pe cine a ales s� elimine. "

�ns� sunt cu to�ii al�turi de Stalin �n
lupta contra lui Tro�ki,

care e sprijinit de un num�r mare de militan�i.

Stalin, �n speran�a de a elimina
dezbaterile �i contest�rile,

acord� carnet de partid proletarilor
�i urma�ilor lor.

Ace�ti oameni nu sunt �coli�i
sau instrui�i �n politic�,

dar �i vor r�m�ne recunosc�tori lui Stalin
c� le-a permis s� urce scara birocra�iei.

Tro�ki �ncepe s� fie huiduit,

�i, �ncetul cu �ncetul, �nl�turat.

Stalin nu are �nc� puterea de
a- �i omor� inamicii.

Dar dup� trei ani de lupt� asidu�
�i urzeli viclene,

reu�e�te s� ob�in� expulzarea lui
Tro�ki din Partid.

Acum Stalin poate s� �I umileasc� pe Tro�ki,

exil�ndu-I �ntr-o republic� sovietic�
�ndep�rtat� a Asiei Centrale.

Stalin ordon� s� fie filmat �n timp
ce e escortat de poli�ie,

a c�rui �ef, aflat �n dreapta, cu pistolul
�n buzunar, dirijeaz� camera.

Apoi, Stalin dispune Politburo-ului s� �I acuze
pe acest membru fondator al U.R.S.S.

de activit��i anti-sovietice.

Tro�ki e deportat.

21 decembrie 1929. Stalin are 50 de ani.

A devenit st�p�nul absolut al
Uniunii Sovietice.

Cheam� camerele de luat vederi la Kremlin,
�n fa�a unei statui a lui Lenin,

pentru a ar�ta c� e, �ntr-adev�r,
mo�tenitorul.

�mpreun� cu acoli�ii lui, ce �i sunt
devota�i cu pre�ul vie�ii,

Stalin se poate �n sf�r�it descotorosi de NPE,
tentativa de liberalizare,

�i implica cu totul �n colectivizare.

Ziarul Partidului, Pravda, e afi�at
pe holurile din Kremlin,

tr�mbi��nd acest titlu pe prima pagin�:

"Bol�evicii �I aplaud� pe cel mai mare
lider comunist din lume!"

20 de ani mai t�rziu, va fi �ntr-adev�r unul
din cei mai puternici oameni din lume.

25 noiembrie 1943.

Stalin se urc� �ntr-un avion pentru
prima dat� �n via��.

Zbur�nd deasupra Caucazului natal,
se teme.

C�l�tore�te la Teheran, pentru a participa la
o conferin�� aliat� �mpotriva Germaniei.

Cu noua lui putere, Stalin a reu�it s� impun�
noua sa ambasad� �n Iran ca loc al �nt�Inirii.

Ambasada e p�zit� de un batalion
sovietic de poli�ie,

�i �mp�nzit� de microfoane ascunse.

Aspectul lui Stalin e o surpriz�
pentru participan�i:

�chiop�teaz�, iar bra�ul atrofiat �i
accentueaz� �nf��i�area de urs.

Churchill, �n �inuta For�elor Aeriene,
st� s� fie fotografiat.

Ceremonia de deschidere a conferin�ei
�ncepe cu Interna�ionala,

care �nc� e imnul sovietic. Pentru moment.

Stalin, care a orchestrat totul de unul singur,
e inconjurat de vechii lui complici:

Mare�alul Voro�ilov �i Molotov,
ministrul de externe.

�n numele regelui George al VI-lea,

Churchill �i ofer� lui Stalin
o sabie cu inscrip�ia:

"Pentru cet��enii cu inim� de o�el
ai Stalingradului. "

Voro�ilov are ghinionul s� scape sabia.

�I prive�te nelini�tit pe Stalin.

�tie c� va fi insultat �n public,

p�n� ce un poli�ist �I elibereaz�
de povar�.

Apoi, Churchill �i Stalin se al�tur� pre�edintelui
american, Franklin Roosevelt,

care e invalid �i surmenat �n urma
c�l�toriei la Teheran.

Stalin vrea s� se apropie de Roosevelt, pe care
�I consider� naiv �i u�or de manipulat.

Stalin are nevoie de sprijin contra lui Churchill,
pe problema celui de-al doilea front.

Churchill vrea s� atace dinspre sud,
p�ntecele fraged al Europei,

s�-i �ntreac� pe ru�i �i s� ajung�
primul �n Berlin.

Dar Stalin c�tig� cu invazia din Normandia,

planificat� pentru prim�vara anului 1944.

Roosevelt �i arat� aprecierea pentru Stalin
�n aceast� fotografie oficial�.

Toat� lumea sper� s� fac� cuno�tin�� cu Stalin,
chiar �i Sarah, fiica lui Churchill.

Optimismul plute�te �n aer. Stalin tocmai I-a �nvins
pe Hitler �n b�t�lia de la Kursk.

Churchill declar�: "Dumnezeu e
de partea Alia�ilor. "

Stalin r�spunde:

"Diavolul e de partea mea.
E un bun comunist. "

E oare Stalin pe cale de a
deveni st�p�nul lumii?

EPISODUL URM�TOR - ST�P�NUL LUMII