All language subtitles for Apocalypse Stalin 1 - Demon

Moscova. 1936.

La Kremlin se afl� unul din cei mai s�ngero�i dictatori din istorie.

Stalin.

Puterea lui e absolut�.

Anun�� rezultatele alegerilor din 1936.

98,6 % din voturi.

E nemilos, cer�nd poporului s�-�i sacrifice propriul s�nge.

Supu�ii lui tr�iesc �n teroare.

Ca �ntr-un ritual, sunt obliga�i s� �I �nv�luie pe tiran cu ropote nesf�r�ite de aplauze.

Stalin se preface a fi ner�bd�tor, sco��ndu-�i ceasul.

Aflat pe atunci printre spectatori, Vasili Petrovici Nicolaev �i aminte�te:

"Tovar�ii privesc �mprejurul lor la ceilal�i. Nimeni nu vrea s� fie primul care se opre�te din aplaudat.

Ne�tiind de ce, m� rea�ez. "

Dou� zile mai t�rziu, va fi arestat, aruncat �n temni��, b�tut �i torturat.

Cu toate acestea, credin�a lui �n comunism e nestr�mutat�.

Oare de ce?

Stalin �i complicii s�i au fabricat o minciun� de propor�ii enorme,

cl�dit� pe funda�ia trecutului �i f�r�delegilor sale.

Chiar �i �n zilele noastre, minciuna continu� s� otr�veasc� multe min�i.

�n spatele acestei minciuni st� la p�nd�... Apocalipsa.

APOCALIPSA DUP� STALIN

Cine e Stalin?

Un ap�r�tor �mpotriva nazismului?

"T�tuca" popoarelor?

Un criminal �n mas�?

Stalin spunea c�ndva:

"Moartea rezolv� toate problemele: dac� dispare omul, dispare �i problema. "

Cum a reu�it s�-�i extind� domina�ia asupra a jum�tate din planet�?

Prin intermediul arhivelor colorizate,

descoperi�i ascensiunea la putere a t�n�rului seminarist, care,

asemenea unui personaj din literatura rus�,

devine un demon.

Partea 1- DEMONUL

22 iunie 1941.

F�r� a declara r�zboi, for�ele aeriene germane atac� Rusia,

cunoscut� pe atunci ca U.R.S.S.,

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

�naintarea german� e devastatoare.

�n doar c�teva zile, germanii captureaz� sute de mii de prizonieri.

Hitler, conduc�torul Germaniei naziste, �i reafirm� clar obiectivele de r�zboi:

Vrea s� se descotoroseasc� de cel mai aprig du�man al s�u, comunismul,

�i de liderul acestuia, Stalin,

�i s� cucereasc� ceea ce el nume�te "spa�iul vital" al Germaniei.

Hitler declar�:

"Destinul ne �ndreapt� c�tre Est. Vom pune cap�t Rusiei. "

�ncep�nd din septembrie 1939,

Hitler �i armata sa de fanatici au invadat Polonia, Fran�a, Belgia,

Olanda, Danemarca, Norvegia, lugoslavia �i Grecia.

Acum se apropie de Leningrad, Kiev,

�i Moscova, capitala Uniunii Sovietice.

�n zorii zilei de 22 iunie 1941,

Stalin se dezmetice�te �n sf�r�it.

Nimeni nu avusese curajul s�-I avertizeze.

Stalin a f�cut tot posibilul s� evite r�zboiul,

pun�ndu-i la chiar dispozi�ie lui Hitler combustibilul �i minereul care I-a ajutat pe acesta s� �nfr�ng� Fran�a.

1 Mai 1941, Pia�a Ro�ie.

Cu doar c�teva s�pt�m�ni inaintea asaltului lui Hitler,

propaganda sovietic� insista ca oaspe�ii germani s�
asiste la parada militar� tradi�ional�.

Pentru a crea �nt�rzieri �i a fi primul care s� atace,

Stalin a �ocat �ntreaga lume prin semnarea unui
pact germano-sovietic de neagresiune cu Hitler.

�n�elegerea con�inea clauze secrete

care confereau Germaniei puteri depline asupra
a jum�tate din Polonia �i a ��rilor baltice.

Pe 23 august 1939, ziua �n care s-a semnat tratatul,

fotograful lui Hitler fusese trimis la Moscova cu dispozi�ii
de a fotografia urechile lui Stalin �n prim-plan.

Potrivit lui Hitler, evreii au lobii
urechilor deforma�i.

Lobii urechilor lui Stalin erau normali,
a�adar nu putea fi evreu.

Stalin nu e evreu.

Nu e de fapt nici m�car rus, ci georgian.

Limba lui matern� nu e rusa, ci georgiana.

Chiar dac� a crescut �n stilul rus ortodox,

mentalitatea lui e mai apropiat� de cea a unui
tiran din orientul mijlociu.

1892.

Cea mai veche fotografie a lui Stalin, copil
de 14 ani din corul bisericii.

Stalin s-a n�scut pe 6 decembrie 1878, �n Gori,

un s�tuc aflat la dou� zile de mers pe jos
de Tiflis, capitala Georgiei,

ce f�cea parte din Imperiul Rusiei,

cel mai mare la vremea aceea, cu 170
de milioane de locuitori.

La Sankt-Petersburg, o lung� dinastie a
Romanovilor era la conducere de trei secole.

�mp�ratul actual, numit �ar, un urma�
al lui Cezar, e Nicolae al II-lea,

un suzeran slab �i religios.

Georgia pe timpul lui Stalin e un
�inut aspru din Caucaz,

unde minorit��ile turce�ti, armene,
kurde �i evreie�ti fac tot posibilul s� coexiste.

Tat�I s�u, Visarion Djuga�vili,
e cizmar �i �i place vinul ro�u.

losif �i seam�n� leit.

losif, fiul lui Visarion,

�n ruse�te "losif Visarionovici
Djuga�vili", alias Stalin,

va ascunde amintirea tat�lui
s�u be�iv �i violent,

a�a cum va ascunde nenum�ratele
dizabilit��i ale copil�riei sale,

cum ar fi sindactilia,

sau bolile care i-au ucis
pe cei doi fra�i ai lui,

v�rsatul de v�nt care i-a l�sat
cicatrici permanente pe piele,

semne pe care arti�tii �n machiaj de la
Kremlin vor �ncerca cu disperare s� le acopere.

Bra�ul s�u st�ng e mai scurt
dec�t dreptul,

�i �chiop�teaz� �nc� de c�nd o c�ru��
a c�zut pe el la 12 ani.

Dar singurul lucru pe care nu �I poate
ascunde e ap�satul accent georgian,

de aceea rareori �ine discursuri publice.

3 iulie 1941.

Clopotele se aud din Kremlin,

vestind Radio Moscova �i anun��nd
c� Stalin va �ine o cuv�ntare,

care va fi transmis� prin difuzoarele
obligatorii �n pie�ele publice ale ��rii.

I- a luat zece zile s� admit� faptul
c� Armata Ro�ie e amenin�at� de germani.

Poporul sovietic, �ngrijjorat, �i aude
pentru prima dat� vocea, �i accentul aspru din Caucaz:

"Tovar�i! Cet��eni! Fra�i �i surori!
Lupt�tori ai Armatei �i Marinei!

M� adresez vou�, prieteni!

M�r�avul atac asupra Patriei noastre, �nceput
pe 22 iunie de Germania lui Hitler, continu�. "

Serafina Panasenko, o t�n�r� sor�
medical�, se afl� �n mul�ime.

κi aminte�te acest moment teribil:
"Toat� lumea �n jurul meu pl�ngea.

M- a �ocat faptul c� oamenii �i f�ceau cruce,

se rugau.

�ns� la �coal� am �nv��at c�
Dumnezeu nu exist�... "

Stalin, noul Dumnezeu,

prigonitorul Bisericii, fusese
educat �ntr-un seminariu.

Cu ajutorul unei burse, a intrat
la seminar �n 1894, la 16 ani.

Memoria sa excep�ional� �i talentul
vocal I-au scos �n eviden��.

Educa�ia la seminar a fost dorin�a
Ecaterinei, mama sa.

�n ciuda faptului c� era o femeie pioas�,
�I b�tea la fel de des ca tat�I s�u.

Stalin a preferat s� �i uite familia
�i s� o scoat� din prim-plan.

Dup� ce preia puterea, se �ntoarce
la casa p�rinteasc�,

�i, ca orice fiu ascult�tor,
�i viziteaz� mama.

Ea �I �ntreab� cu ce se ocup�,
iar Stalin r�spunde:

"�I mai �ii minte pe �ar?

Ei bine, am devenit un fel de �ar. "

Ea spune:

"Era mai bine dac� deveneai preot. "

Mama lui Stalin nu vroia ca acesta
s� r�m�n� �n sat

�i s� devin� un cizmar, a�a
cum sperase tat�I s�u.

Trimiterea lui la seminar
a fost alegerea ei.

Ea vrea ca fiul ei s� devin� episcop,
iar Stalin, care vorbe�te numai georgian�,

va �nv��a limba rus�, limba
greac� �i aritmetic�.

E �nc� un adolescent, care scrie poeme,
cum ar fi acesta:

"Cioc�rlia, c�nt�nd al s�u imn,
se �nal�� deasupra norilor

lar privighetoarea scoate triluri
dulci �i melodioase. "

Stalin �i pierde credin�a pe c�nd �nc�
e student la seminarul din Tiflis.

�n aceast� pepinier� revolu�ionar�,

cu "ajutorul" preo�ilor ortodoc�i,
meschini �i murdari,

�i ale g�rzilor lor alcoolice,

Stalin �nva�� tehnici ale opresiunii.

Stalin le enumer� chiar el:

Supraveghere, spionaj,

invadarea vie�ii private,

violarea sentimentelor �i
p�rerilor personale.

Dar mai �nva�� si calit��ile t�cerii.

Pentru Stalin, avantajul const�
�n ascultat �i nu �n vorbit.

Nu ��i da niciodat� sentimentele �n vileag.

Nu te da de gol niciodat�.

�n 1898, are 20 de ani. E schimbat.

Desfid� autorit��ile.

Refuz� s� �i tund� p�rul �i �i
las� barba s� creasc�.

Cite�te c�rti interzise scrise
de Zola sau Victor Hugo,

care denun�� nedrept��ile sociale.

E exmatriculat din seminar.

Adopt� prima sa porecl�, "Koba",
nume ce apar�inea unui haiduc din Caucaz.

Stalin se vede �ef de band�.

�n 1901 intr� �n partidul social-democrat
clandestin din Tiflis

�i e luat �n colimator de poli�ia
secret� a �arului, Ohrana.

Lucreaz� timp de c�teva luni la
observatorul meteorologic.

Are destul timp pentru a citi
scrierile germanului Karl Marx,

care, �mpreun� cu Friedrich Engels,
scrisese Manifestul Comunist �n 1847.

Aceste scrieri cereau dispari�ia propriet��ii
private �i a capitalismului,

�ndemn�nd muncitorii din �ntreaga lume s� se
uneasc� �i s� se al�ture Revolu�iei cu arma �n m�n�.

Marx depl�nge exploatarea omului de c�tre om,

�i suferin�a proletarului, care, spune Marx,
nu are de pierdut dec�t Ian�urile ce �I leag�.

Picturile naive ale lui Stalin �I �nf��i�eaz�
pe viitorul dictator ca marxist ce educ� muncitorii.

El �i �ntreab�:

"De ce nu avem nici un drept politic?
Cum ne putem schimba existen�a?"

Stalin crede c� Imperiul Rus al secolului XX
e o societate inutil� ce trebuie distrus�.

C�teva imagini rare cu membrii lipsi�i
de griji ai familiei imperiale,

ce se filmeaz� s� le arate verilor englezi
c� �i ei �tiu s� joace tenis,

�i c� sunt �ndestul de curajo�i s� plonjeze
�n apa ca ghea�a a lacului Ladoga,

aflat �n apropierea palatului din Sankt-Petersburg.

O nou� clas� muncitoare �i face apari�ia
pe m�sur� ce Rusia se industrializeaz�.

Mai cu seam� �n Caucaz.

Pu�urile petroliere �i rafin�riile
din Baku �mbog��esc elita,

a����nd popula�ia exploatat�
s� se r�zvr�teasc�.

C�ntecul lor revolu�ionar e Marseilleza,
dar c�ntat �n rus�, cu versuri noi.

La 23 de ani, losif Djuga�vili e trimis
�n Baku de c�tre sociali�ti,

pentru a organiza proteste �i greve ilegale,
confirm�ndu-�i chemarea de lider.

E �nfl�c�rat de scrierile lui Neciaiev,
revolu�ionar rus al sec XIX,

mai cu seam� "Catehismul unui
revolu�ionar".

"Revolu�ionarul nu are interese,
sentimente, nici m�car nume.

El e �nstr�inat de lege
�i moraluri.

E un vr�jma� nemilos al
lumii civilizate,

�n care tr�ie�te doar pentru a o distruge.

Orice sim��m�mt al prieteniei, recuno�tin�ei �i onoarei
trebuie �n�bu�it de singura fervoare revolu�ionar�. "

losif Djuga�vili, agitator revolu�ionar,
e arestat pe 5 aprilie 1902.

�n cazierul lui scrie: �n�I�ime 1,62 m,
p�r castaniu, constitu�ie medie, v�rsta 24 ani.

Mai t�rziu Stalin va declara: "�nchisorile
�arului sunt ca ni�te case de vacan��. "

�ntr-adev�r, disciplina �i tratamentul de�inu�ilor
p�le�te �n compara�ie cu viitoarele metode ale lui Stalin.

Un alt nivel al cruzimii.

Stalin va tr�i �n aceast� celul�
timp de un an �ntreg.

κi petrece timpul citind diverse opere.

Cum ar fi: "Ce e de f�cut?" - manual de instruc�iuni
revolu�ionare scris de Lenin.

Autorul acestui pamflet
e Vladimir Ilici Ulianov,

un marxist rus aflat �n exil, cunoscut
sub numele de "Lenin",

pseudonim inspirat dup� Lena,
marele r�u siberian.

Lenin va deveni �n scurt timp
liderul revolu�iei.

50 de ani mai t�rziu, statuia lui e prima
care va fi d�r�mat� de germani.

�n Minsk, �n iulie 1941,

cl�direa ce ad�poste�te NKVD,
poli�ia politic� sovietic�,

e transformat� in cartier general SS.

SS-ul are dispozi�ii de a extermina evreii.

Propaganda german� d� voce rasismului nazist.

Astfel �ncepe holocaustul prin gloan�e.

Uria�ul genocid asupra evreilor.

Foametea din ghetouri.

Lag�re ale mor�ii.

Germanii �i continu� mar�ul prin Rusia.

Blindatele lor str�pung frontul
pe o l��ime de 500 km.

Hitler controleaz� acum 20 de
milioane de sovietici.

Soarta Armatei Ro�ii ia o �ntors�tur�
tragic� �n 1941.

E administrat� prost fiindc� Stalin
a executat mii de ofi�eri �n 1937.

La mijlocul lui iulie 1941 Stalin
d� Ordinul nr. 270.

El pedepse�te familiile solda�ilor
ce se predau germanilor.

Hitler �i va l�sa s� moar� de �nfometare.

Unul dintre ace�ti prizonieri sovietici,
soldatul Ivan �ulinski, �i aminte�te:

"Pentru a r�m�ne �n via��, c�ntam acest c�ntec,
"Din T�r�mul Foametei":

De-a� avea aripi, m-a� ridica
spre cer, spre nori,

Unde nu e nici durere �i nici pedeaps�. "

Soarta acestor prizonieri sovietici
e una tragic�.

Supravie�uitorii sunt deporta�i de Stalin
fiindc� s-au predat inamicului.

Germanii �i continu� mar�ul.

��ranii ucrainieni, victime ale foametei
staliniste care a cauzat 6 milioane de mor�i,

�i primesc cu bra�ele deschise
pe germanii invadatori.

Ace�ti t�rani vor fi sp�nzura�i la
�ntoarcerea Armatei Ro�ii.

Sunt considera�i tr�d�tori �i sunt filma�i
pentru a fi da�i ca exemplu.

"MI-AM TR�DAT PATRIA"

Vara anului 1941.

Comisarii politici �mpu�c� pe
oricine d� �napoi.

�n Moscova, fabricile �i muncitorii lor sunt evacuate,
dimpreun� cu ministerele.

Sora medical� Serafina Panasenko se �nroleaz�.
Ea explic�:

"Tat�I meu a fost comunist.

De la o v�rst� fraged� ne-a �nv��at c�
patria-mam� �nseamn� totul �i trebuie ap�rat�. "

Vor �ndura o soart� atroce dac� vor fi captura�i.

�ns� ei lupt�, �n numele Uniunii Sovietice
a lui Stalin.

To�i b�rba�ii �ntre 16 �i 50 de ani sunt
mobiliza�i �n �ntreaga na�iune.

14 milioane de solda�i.

Sacrificiul lor �i apelul lui Stalin
la patriotism a dat rezultate.

Germanii sunt bloca�i �n drumul lor spre Moscova,
�n centrul frontului.

B�t�lia pentru Smolensk �nt�rzie blitzkrieg-ul,
r�zboiul-fulger al lui Hitler.

Ru�ii au pierdut 1,5 milioane de oameni,
iar al�i 4 milioane au c�zut prizonieri.

Pierderile germane sunt grele:
o estimare de 750 de mii de oameni,

motiv de �ngrijorare pentru F�hrer.

Hitler declar�:

"Comunismul reprezint� o amenin�are
cumplit� pentru viitorul nostru.

Acest r�zboi e unul al extermin�rii.

Dac� nu accept�m acest lucru, chiar �n caz
de victorie problema va reap�rea dup� 30 de ani.

Nu purt�m acest r�zboi pentru a cru�a inamicul. "

Omniprezent, Stalin conduce r�zboiul
�mpotriva lui Hitler.

Stalin s-a auto-denumit "comisarul poporului pentru
ap�rare" �i "comandant suprem al for�elor armate".

Cu toate acestea, ca �i Hitler,
e doar un strateg amator.

Din fericire, Stalin �I are pe
generalul Jukov de partea sa.

Stalin are �ncredere �n acest
specialist �n blindate.

Jukov e singurul care are curajul
de a spune adev�rul.

Jukov prognozeaz�: germanii �i vor concentra
efortul asupra Kievului, ora�ul trebuie evacuat.

Stalin explodeaz�: "Ce �nseamn� demen�a asta?!
Cum s� abandon�m Kiev-ul inamicului?"

Dar predic�ia lui Jukov e corect�.
Stalin s-a �n�elat.

Hitler decide s�-�i trimit� for�ele �nspre sud.

Germanii pornesc spre Ucraina. �ncercuiesc
trupele sovietice �i iau 600 de mii de prizonieri.

Germanii intr� �n Kiev pe 26 septembrie 1941.

�n Ucraina, unde popula�ia e �mp�r�it� �ntre anti-sovietici
�i rezisten�a, germanii instig� la ur� fa�� de Stalin.

Propaganda german� arat� popula�ia
�n fa�a unei �nchisori.

Oamenii sunt martori la evacuarea
victimelor stalinismului.

Poli�ia secret� stalinist� a p�r�sit �ara, dup� ce
a �ndeplinit ordinul de a se "goli" celulele,

cu alte cuvinte de a executa de�inu�ii.

100 de mii de b�rba�i sunt g�si�i
cu m�inile legate la spate.

Nazi�tii adun� 34000 de evrei ucrainieni,

�i �i asasineaz� �n pr�pastia Babi Yar,
l�ng� Kiev.

Un mare poet rus, Evtu�enko, scrie poezia
"Babi Yar", �n memoria lor.

"Aici, totul strig� �n t�cere.

Descoperindu-mi capul, simt cum p�rul
�mi devine deodat� cenu�iu.

�nsumi devin un uria� strig�t t�cut,

L�ng� mii �i mii ce zac �ngropa�i aici.

Sunt fiecare b�tr�n ce aici zace �mpu�cat.

Sunt fiecare copil ce aici zace �mpu�cat. "

�n Kiev, se dezl�n�uie ura �mpotriva efigiilor
tiranului absolut �i nemilos:

Stalin.

Stalin. 1903.

�nc� folose�te numele Djuga�vili.
Are 25 de ani.

�ntre dou� perioade de deten�ie se al�tur� celei mai
fanatice ramuri a partidului socialist: bol�evicii.

La c�rma organiza�iei se afl� Lenin, �nc� �n exil,
care e mai �nfl�c�rat ca niciodat�.

�n �edin�ele social-democrate din afara Rusiei,

Lenin �nfrunt� minoritatea men�evic�, mai moderat�
dec�t majoritatea bol�evic�.

Lenin �I remarc� pe Djuga�vili,

�i �i sus�ine ascensiunea printre
bol�evicii din Caucaz.

Lenin �i apreciaz� sectarianismul marxist,
�i, mai presus de toate,

contribu�iile financiare la cauza bol�evic�.

Aceste contribu�ii vin din ceea ce e numit,
eufemistic, "exproprieri".

Spargeri de b�nci.

Din perspectiva lui losif Djuga�vili,
aceste spargeri sunt legitime,

fiindc� proiectul s�u marxist e deasupra legii.

Scopul scuz� mijloacele.

Cele mai cunoscut dintre aceste jafuri armate
a fost recreat �n timpul epocii sovietice:

Atacul asupra transportului de valori al b�ncii
centrale din Tiflis, din 7 iunie 1907,

organizat de viitorul Stalin.

Totalul pr�zii s-a ridicat la echivalentul
a 6 milioane de euro �n zilele noastre.

Dar cinci mor �i 16 sunt r�ni�i
�n timpul opera�iunii.

Un num�r mare de sociali�ti condamn�
aceste acte criminale.

Djuga�vili se ap�r�:

"Trebuie s� �nc�Ic�m legea p�n�
la sosirea Revolu�iei.

S� respec�i legea �nseamn� s� devii normal.

Doar lupta cu arma �n m�n� poate �nvinge �arismul. "

�n Baku, �ncepe s� fac� bi�ni�� �mpreun�
cu Voro�ilov, secretarul sindicatelor petroliere.

Acum are 50 de mii de subordona�i.

�antajeaz� industria�ii boga�i
cu amenin��ri de grev�

sau incendierea pu�urilor petroliere.

κi schimb� regulat �nf��i�area.

Devine unul din capii mafio�i ai Georgiei.

κi merit� pe deplin porecla:
Stalin, omul de o�el.

Are 30 de ani, iar apetitul
s�u sexual e insa�iabil.

"Ochii lui arunc� fl�c�ri", spune una
din tinerele sale cuceriri.

Primejdioasa sa via�� clandestin�
nu favorizeaz� traiul �n familie.

Cu toate astea, �ntre dou� arest�ri,
�nt�Ine�te o cus�toreas� dr�gu��.

Ecaterina Svanidze.

Stalin e at�t de amorezat �nc�t, pentru prima dat�, nu numai
c� accept� cununia, dar pe deasupra �i una religioas�.

�ns� trei ani mai t�rziu, ea moare de
tuberculoz� la 22 de ani.

Amintindu-�i de ea, Stalin spunea:
"Aceast� femeie �tia s� �nmoaie inima mea �mpietrit�. "

Ea �i d� un fiu: lacov, care Stalin
permite s� fie botezat.

�ns� Stalin nu poate cre�te copilul.

lacov e crescut de bunicii s�i georgieni.

Odat� ce preia puterea, Stalin
�i cere fiul �napoi.

lacov e foarte apropiat de garda de corp a
lui Stalin, Nicolai Vlasik.

1941. lacov, locotenent de artilerie,
e capturat de germani.

Capturarea fiului lui Stalin e un
excep�ional trofeu de r�zboi.

C�nd afl� ve�tile, Stalin pune propriul decret �n practic� �i
dispune arestarea so�iei lui lacov �i separarea de fiica lor.

Interogatoriul lui lacov de c�tre germani
scoate la iveal� o informa�ie esen�ial�.

lacov, pe care Stalin nu I-a iubit
cu adev�rat, dest�inuie:

"Tat�I meu se teme de mi�carea
rus� na�ionalist�.

Crearea unui guvern rus ostil lui Stalin
poate u�ura victoria german�. "

Un raport e trimis de urgen�� c�tre mare�alul
Von Bock, care �I �nainteaz� lui Hitler.

Aceast� descoperire �i poate oferi F�hrer-ului
mijloacele pentru a c�tiga r�zboiul,

prin eliminarea comunismului din vastul
teritoriu pe care deja �I controleaz�,

prin restabilirea dreptului la bunuri
private �i libertatea religiei.

Dar Hitler nu face aceste lucruri.

�n ochii lui �i ai ministrului propagandei, Josef Goebbels,
ru�ii sunt fiin�e inferioare, destinate sclaviei.

Goebbels declar�: Ru�ii nu sunt un popor,
ci un amalgam de animale.

Primindu-I pe aliatul s�u, dictatorul italian
Benito Mussolini, Hitler �i spune:

"Solul rusesc e cel mai m�nos din lume.

Italienii t�i dau �n br�nci lucr�nd
p�m�ntul vostru st�ncos,

Aici se g�sesc spa�ii vaste cu sol fertil.
Va fi gr�narul noii Europe. "

Germanii invadaser� deja marile c�mpii
ruse�ti cu 30 de ani �n urm�.

1914. Stalin nu particip� la primul
r�zboi mondial.

Dup� o serie de arest�ri �i evad�ri,
e deportat �n Siberia.

�nchis timp de trei ani �ntr-o izb�, �i petrece timpul
pun�nd �ara la cale �mpreun� cu al�i marxi�ti exila�i,

cum ar fi Lev Kamenev, ce va deveni unul
din oamenii de seam� ai Revolu�iei,

�i pe care Stalin �I va executa
20 de ani mai t�rziu.

12 martie 1917. Stalin, acum liber,
ajunge �n Sankt-Petersburg,

ce a fost rebotezat Petrograd, dup� prima Revolu�ie
din februarie 1917, c�nd �arul a fost alungat de la putere.

Nicolae al II-lea recunoa�te: "M-am n�scut
�n triste�e, �i am adus triste�e Rusiei. "

�n orice caz, guvernul provizoriu socialist al lui
Aleksandr Kerenski vrea s�-�i respecte angajamentele,

printre care continuarea r�zboiului.
Are nevoie de mai mul�i solda�i.

Stalin, chemat la �ncorporare, e declarat inapt
pentru front din cauza bra�ului s�u atrofiat.

Se �ntoarce la prietenii s�i bol�evici,
care au ie�it din ascunz�toare.

Devine asistentul lui Kamenev, aflat la
conducerea ziarului cotidian Pravda,

sau "Adev�rul", care sus�ine guvernul provizoriu.

Lenin revine din Elve�ia pe 3 aprilie 1917.

Respinge guvernul provizoriu, care propag�
ceea ce el nume�te "r�zboiul imperialist".

Lenin �i expune programul pentru Revolu�ie.

�n ceea ce-I prive�te, ca �i pe Stalin,
momentan �n fundal,

a venit timpul de a ceda puterea sovietelor, muncitorilor �i
consiliilor militare ce iau fiin�� �n mediul urban.

Lenin sus�ine contopirea tuturor b�ncilor,

�i confiscarea marilor ferme agricole.

Pe front, ��ranii dezerteaz� �n mas�, pentru a participa
la aceast� redistribuire a p�m�nturilor.

Vara anului 1917.

Influen�a bol�evic� se �mpr�tie �n toat� �ara,

mul�umit� sloganului lui Lenin:
"V� promit pace, p�m�nt �i p�ine".

Alte steaguri poart� sloganuri mai amenin��toare:

"Jos guvernul provizoriu!",
"Jos mini�trii capitali�ti!"

Leon Tro�ki, 38 de ani, e un str�lucitor
intelectual, marxist evreu,

ce tocmai s-a �ntors din exilul s�u
la Paris �i New-York.

Tro�ki nu are nimic proletar �n el.
Stalin �I dispre�uie�te profund.

Stalin, st�ngaci �n public, invidiaz�
talentul orator al lui Tro�ki.

Tro�ki e priceput �n a aduce mul�imile
de partea bol�evicilor.

A�adar Kerenski, �eful guvernului provizoriu,
decide s� se descotoroseasc� de bol�evici.

Lanseaz� o razie poli�ieneasc� de propor�ii.

800 de bol�evici sunt aresta�i,
printre care Tro�ki �i Kamenev.

Lenin fuge �n Finlanda,
cu ajutorul lui Stalin,

care �i rade celebrul barbi�on �i
�I deghizeaz� �n fermier.

Stalin r�m�ne �n Rusia. Devine mesagerul
lui Lenin �i cre�te �n importan��.

Tensiunea �n �ar� e sporit� de iarna iminent�,

sezon propice pentru apari�ia grevelor �i foametei.

Dup� o absen�� de 3 luni, Lenin decide s� se
�ntoarc� la Petrograd spre a porni o rebeliune.

�n seara zilei de 7 noiembrie 1917,

bol�evicii preiau controlul asupra punctelor strategice ale capitalei:
centrala electric�, oficiul po�tal, podurile. Elibereaz� prizonierii.

Palatul de iarn�, fosta re�edin�� a �arului,
devine ultimul refugiu al guvernului provizoriu.

Un batalion format din femei tinere e singurul contingent
de trupe r�mas s� apere palatul.

Solda�ii garnizoanei, fl�m�nzi,
sunt pleca�i s� caute hran�.

Cruci��torul "Aurora", care e de partea revolu�ionarilor,
trage un foc de avertizare.

Acesta e semnalul pentru lansarea asaltului
asupra palatului de iarn�.

Cele 140 de femei se ap�r� eroic p�n� la sf�r�it.

Bol�evicii captureaz� membrii guvernului provizoriu.

Kerenski, liderul guvernului, reu�e�te
s� fug� �n America, unde va petrece un lung exil.

Aceast� lovitur� de stat poart� numele de "Revolu�ia din Octombrie",
dup� calendarul vechi rusesc.

Data mai exact� e 7 noiembrie 1917.

Bol�evicii au preluat puterea.
Lenin �i alc�tuie guvernul.

Aceast� reconstituire sovietic�
reproduce film�ri ale vremii,

ar�t�ndu-I pe Lenin �n pozi�ia sa uzual�,
cu miopie acut� la ochiul drept.

Lenin, �n dorin�a de a elimina titluri burgheze ca "ministru",
inventeaz� termenul "comisar al poporului".

�i ofer� lui Tro�ki pozi�ia de comisar
al afacerilor interne, dar acesta refuz�.

"Merit� s� oferim inamicilor no�tri
�nc� o arm� - originea mea evreiasc�?"

A�a c� Lenin �i ofer� afacerile externe,
ceea ce lui Tro�ki i se potrive�te perfect.

Pentru prima dat� �n istorie,
o femeie devine membru al unui guvern.

Alexandra Kollontai, o aristocrat�
ce a �mbr��i�at marxismul,

Va r�m�ne �n func�ie timp de patru luni.

Lenin �I nume�te pe Stalin comisar
al na�ionalit��ilor.

E �ns�rcinat cu administrarea mi�c�rilor de
independen�� din zona grani�elor.

Georgianul, care i-a c�tigat �ncrederea,

scrisese o bro�ur� �n 1913 cu titlul:
"Marxismul �i chestiunea na�ional�. "

20 de ani mai t�rziu, Stalin va ordona execu�ia
a 12 din cei 15 mini�tri ai guvernului lui Lenin din 1917.

Dar la momentul de fa��, Lenin e la putere.

E pre�edintele Sovnarkom, consiliul comisarilor poporului,
�i st�p�nul Petrogradului, capitala Rusiei.

Petrograd, noiembrie 1917.

Dup� lovitura de stat bol�evic�,
via�a �i reia cursul normal.

Nu mai au loc ciocniri �ntre grup�ri pe str�zi.

Scriitorul Maxim Gorki se �ntreab�:

"Ce se va �nt�mpla acum? M� tem c� se va v�rsa mult s�nge,
mult mai mult dec�t s-a v�rsat p�n� acum. "

Lenin e v�zut �n public �mpreun� cu amanta sa,
militanta fran�uzoaic� pe nume In�s Armand,

dar �i cu so�ia sa, Nadejda Krupskaia,
activist� bol�evic� cu vechime.

El e presat de dou� probleme: at�t pacea cu Germania
c�t �i o amenin�are politic� iminent�.

Cu c�teva luni �n urm�, guvernul
provizoriu organizase alegeri.

Lenin decide s� lase alegerile s� aib� loc,
pentru a conferi legitimitate pozi�iei sale.

Primele alegeri libere din istoria Rusiei
au loc pe 25 noiembrie 1917.

La doar trei s�pt�m�ni de la lovitura de stat,
alegerile aduc o �nfr�ngere zdrobitoare bol�evicilor.

Ob�in doar 168 de deputa�i pe l�ng� cei aproape
400 ai sociali�tilor revolu�ionari,

care sunt mai modera�i �i democratici.

Lenin dizolv� pe loc adunarea deputa�ilor.

El instaureaz� propria dictatur�, pe care o nume�te
"dictatura proletariatului".

Promite o societate f�r� clase.

Suspend� toate libert��ile �i drepturile,
scoate �n afara legii toate partidele politice,

�i elimin� libertatea presei �i dreptul la grev�.

Lenin �i declar� to�i adversarii politici, de st�nga sau dreapta,
drept inamici ai poporului sau contra-revolu�ionari.

Pentru a neutraliza ace�ti inamici,
el creeaz� o nou� poli�ie secret�,

�i o nume�te CEKA, folosind ini�ialele ruse�ti
de la Comisia pentru Combaterea Contra-Revolu�ionarilor.

Lenin declar�: "Vom lansa o nemiloas� teroare �n mas�.
Cum poate avea loc o Revolu�ie f�r� plutoane de execu�ie?"

CEKA e condus� de polonezul Felix Dzerjinski,

ce s-a �mpu�inat la trup �n �nchisorile �ariste �i �i-a
petrecut via�a particip�nd �n activit��i revolu�ionare.

Dzerjinski are o persisten�� de inchizitor.
El declar�:

"Dreptatea nu ne folose�te la nimic. Ducem un
r�zboi pe cel mai nemilos front. "

Acest document unic ne duce �n culisele CEKA.

Ceki�tii, recruta�i dintre radicalii bol�evici
�i cei mai r�i criminali psihopa�i,

sunt v�zu�i aici dup� pr�darea unui apartament
�i ceea ce ei numesc "contribu�ia burgheziei".

�n doar 6 s�pt�m�ni, CEKA, poli�ia secret�, duce
la cap�t 50 de mii de asasinate.

F�r� legi, f�r� dreptate.

Procurorul public declar�:

"Trebuie s� mergem dincolo de executarea
celor vinova�i,

execu�ia celor nevinova�i va impresiona
mul�imea mult mai mult. "

�n aceast� lume a terorii, Stalin �i seduce
secretara de 16 ani, Nadejda Aliluieva.

O cuno�tea �nc� de c�nd ea avea 4 ani.

P�rin�ii ei, bol�evici �nfl�c�ra�i, �I ad�postiser�
pe Lenin pe c�nd era c�utat de poli�ie.

Stalin deja avusese o rela�ie cu mama ei, care
era o sus�in�toare a "iubirii libere".

O ia pe Nadejda de so�ie, iar aceasta �i d� doi copii.

Ambii vor avea destine unice.

Se va dovedi o femeie curajoas�, �n stare s� �nfrunte
tiranul ro�u pe propriul risc.

3 martie 1918.

Solda�ii ru�i �i germani ies din
tran�ee �i fraternizeaz�.

Cuv�ntul de pe buzele tuturor e:
"Revolu�ie Interna�ional�".

Stindardele strig�: "Proletari din
toate ��rile, uni�i-v�!"

Lenin, �mpreun� cu bol�evicii, tocmai a semnat tratatul
de pace de la Brest-Litovsk: un dezastru pentru Rusia,

care pierde un teritoriu �nsemnat,
bogat �n gr�ne �i minereu.

Petrograd e considerat prea aproape
de grani�a german�.

Bol�evicii decid s� revin� la
vechea capital�: Moscova.

Moscova, martie 1918.

Lenin pozeaz� �n fa�a celebrului
tun de la Kremlin.

Kremlinul. Citadela ce ad�poste�te
mormintele celor 47 de �ari.

lar acum, �arul este Lenin, un marxist.
Lenin, dictatorul rus.

Regimul s�u e sprijinit de trei "st�Ipi":
Partidul Bol�evic,

Poli�ia Secret� �i G�rzile Ro�ii, ce se vor
transforma �n Armata Ro�ie.

Dar Lenin se afl� �ntr-o pozi�ie precar�.

E �nconjurat de for�e ostile bol�evismului.

Pe cuprinsul Rusiei, apar armate
ale G�rzilor Albe.

De cele multe ori formate din fo�ti
solda�i �ari�ti,

ace�ti b�rba�i sunt gata s� lupte cr�ncen
�mpotriva bol�evicilor,

care sunt muncitori sau fermieri nedisciplina�i,
slab �narma�i �i echipa�i.

Lenin �I nume�te pe Tro�ki comisar al poporului
pentru armat� �i marin�.

Un militar la r�d�cin�, Tro�ki organizase sclipitor
lovitura de stat din noiembrie 1917.

Va fi nevoie de �ntreaga lui energie.

R�zboiul civil e pe cale s� �nceap�.

Va dura 4 ani �i va r�pi zece
milioane de vie�i.

Ambele tabere sunt la fel de barbare,
nelu�nd nici un prizonier.

Acest soldat bol�evic z�mbe�te sfid�tor la Albii
ce urmeaz� s� �I ucid�.

Poate fi observat �n partea dreapt�, �ican�ndu-i
p�n� �n ultima clip�.

�n Rusia, moartea a devenit un tovar� de zi cu zi.

Vasili Petrovici Nicolaev, �ncorporat in Armata Ro�ie
la 15 ani, �i aminte�te:

"Semnul nostru distinctiv era
steaua ro�ie de pe ��pci.

Camarazii no�tri z�ceau mor�i pe c�mpul de b�t�lie,
cu stelele smulse de pe ��pci.

Mai erau �i ofi�eri Albi sf�rteca�i
de baionetele noastre.

Aveau decora�iile �ndesate �n m�runtaie.
Nu cru�am pe nimeni. "

Lenin, ajutat de o m�n� de oameni, aruncase
un intreg continent �n haos.

Prin urmare, �ncep s� apar� guverne
ostile bol�evicilor,

cum ar fi Revolu�ionarii Sociali�ti,
�n Samara, pe Volga.

Dezam�gi�i �i dispera�i, pun la cale un complot
pentru a-I asasina pe Lenin.

Folosesc o femeie, revolu�ionara
socialist� Fania Kaplan.

Ea �I �mpu�c� pe Lenin �n um�r �i �n pl�m�ni.

Fania Kaplan va declara mai t�rziu:

"Am tras �n Lenin fiindc� I-am considerat
un tr�d�tor al socialismului,

simpla lui existen�� discrediteaz� socialismul. "

Rec�p�t�ndu-�i cuno�tin�a, Lenin refuz� s� fie
dus la spital, unde crede c� va fi �n pericol.

Dispune s� fie transportat la Kremlin,
unde doctorii nu �I pot opera.

Lenin supravie�uie�te, cu dou� gloan�e
�n corpul s�u.

Fania Kaplan e torturat� �i executat� f�r�
judecat�, trei zile mai t�rziu.

Ca represalii, CEKA execut� 1300 de victime,
declarate "ostatici ai burgheziei".

Decretul guvernului bol�evic din 30 august 1918
oficializeaz� teroarea ro�ie.

El stipuleaz�: "Inamicii de clas� trebuie izola�i
�n lag�re de concentrare.

Trebuie executa�i prin �mpu�care to�i cei ce au leg�turi cu
organiza�ia G�rzilor Albe, sau cu conspira�iile �i revoltele sale. "

Asemeni c�l�re�ilor apocalipsei, bol�evicii �mpart
moarte �i distrugere pentru a-�i p�stra puterea.

Vor continua �n acest fel timp de 20 de ani, p�n�
c�nd germanii vor ap�rea la por�ile Moscovei.

1941. �nceputul lui noiembrie. Bombardiere germane
atac� capitala sovietic�.

Tancurile Wehrmacht-ului se afl� la 70 km de Kremlin.

Hitler declar�: "Rusia e terminat�. "

�n Moscova, Stalin decide s� nu mai
autorizeze nici o evacuare,

�i s� �i execute pe to�i cei suspecta�i c� ar
inten�iona s� p�r�seasc� ora�ul.

Pe 6 noiembrie 1941, aflat �n siguran��
�n metroul Moscovei,

Stalin �ine un discurs m�re� �n fa�a guvernului
�i liderilor de Partid.

Stalin �I parafrazeaz� pe Hitler, �ndrept�nd cuvintele
F�hrer-ului �nspre b�rba�ii �i femeile din auditoriu.

Au supravie�uit 20 de ani de teroare. Stalin �i
avertizeaz� c� ce e mai r�u abia urmeaz�.

Stalin a min�it, a tr�dat �i a omor�t �ntotdeauna.

�n lumea sa utopic�, a f�urit o
nou� societate �i un nou om.

Omul Ro�u. Ro�u asemeni Revolu�iei,
asemeni s�ngelui.

EPISODUL URM�TOR - OMUL RO�U