All language subtitles for Les Rois Maudits 1 - Le Roi De Fer

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian Download
br Breton
bg Bulgarian
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian
cs Czech
da Danish
nl Dutch
en English
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French Download
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
el Greek
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil)
pt Portuguese (Portugal)
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian Download
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish
es-419 Spanish (Latin American)
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

La �nceputul secolului al XIV, Philippe cel Frumos, domnea autoritar �n Franta.

Cei trei fii: Louis de Navarre,

Philippe de Poitiers si Charles de France �i asigurau descendenta.

Fiica sa, Isabelle era m�ritat� cu regele Eduard al II al Angliei.

�n acelasi timp, �n regat, luptele deveneau s�lbatice,

si �n special cele ce opuneau pe Mahaut nepotului s�u Robert,

pentru st�p�nirea Comitatului d'Artois.

Tara era puternic�, dar vistieria era goal�.

Pentru a pune m�na pe bog�tiile Templierilor,

Regele de Fier �mpreun� cu sfetnicul s�u Guillaume de Nogaret iau hot�r�rea

de a-l ataca pe Marele Maestru al Ordinului: Jacques de Molay.

Un moment crucial pentru destinul Frantei

si al Cavalerilor Templieri cu care debuteaz� istorisirea noastr�.

REGII BLESTEMATI

REGELE DE FIER

Sub st�p�nirea lui Filip cel Frumos, regele de fier, Franta era mare dar poporul Frantei suferea.

Cu totii trebuiau s� se supun� acestui principe calm si crud.

Sire, ati �ncredintat templierilor onoarea de a p�zi averea regatului.

Dar acum o retrageti.

Avem nevoie urgent� de bani pentru armat�, pentru a ap�ra granita,

pentru a-i st�p�ni pe baroni si a ne pl�ti oamenii din provincii.

- Par din ce �n ce mai multi... - Asigur� ordinea �n regat.

Enguerand, spune-i Marelui Maestru ce astept�m de la el.

Domnule De Molay, regatul are mare trebuint� de resurse financiare.

�n�ltimea Sa, regele, ar aprecia dac� Templul l-ar finanta timp de un an.

Oric�t as dori s� v� fac pe plac, sire, �mi este imposibil.

- Si de ce m� rog, Molay? - Ne �ndoim c� ne vom recupera banii.

- Un an... - M� �ndoiesc, sire.

Urm�riti m�rirea regatului, dar poporul e nemultumit.

Mai mult de at�t n-aveti cum s�-l jupuiti.

- Ce v� �mpiedic� s� ne faceti voia? - Templul are alte interese.

- Vorbeste c�m�tarul din d-ta, d-le. - Nu, ci cavalerul p�zitor al Templului.

Templul s-a dep�rtat mult de cavaleri.

Mai protejati cumva Locurile Sfinte, scop �n care ati fost creati?

Mai vegheati la siguranta pelerinajelor?

Dati �mprumuturi pentru r�scump�r�ri si v� p�ziti doar propriile averi.

Sire, v� vorbesc �n calitate de Mare Maestru al unui ordin suveran.

�n Franta, domnul meu, nu exist� dec�t un singur suveran

si nu dau doi bani pe ceilalti printi fat� de care aveti obligatii.

Ce spune nefericitul nostru popor despre templieri, Nogaret?

Se spune c� au adus din Orient obiceiuri ciudate,

c� venereaz� idoli si c� se dedau �ntre ei la practici amoroase nefiresti.

Se spune c� le st� mintea doar la lux si bog�tie.

- �nsusi Sf�ntul P�rinte e �ngrijorat. - Ce ai de spus, d-le De Molay?

Sunt minciuni sfruntate, sire!

Mi-au ajuns deja la urechi aceste zvonuri tic�loase.

Desigur, nu toti templierii mei sunt niste sfinti...

Ceea ce dovedeste c� n-ai o m�n� de fier, asa c� fii mai m�n� spart�,

iar noi o s� v� ajut�m s� v� sp�lati proasta reputatie.

- R�spunsul d-tale, deci... - Nu pot, sire.

Din ordinul regelui, eu, Guillaume de Nogaret, mare cancelar,

am fost �ns�rcinat cu arestarea Marelui Maestru, a consiliului s�u

si a tuturor cavalerilor ordinului, din toate colturile regatului.

SAPTE ANI MAI T�RZIU

Am prins-o, Lormet!

Nu-i strig�tor la cer ca m�tusa mea Mahaut, s� se l�f�ie ca o scroaf�

�n castelul �la mare pe care tat�l meu l-a construit pentru mine?

- Eu ar trebui s� stau acolo. - O s� stati, monseniore.

S� l�murim lucrurile, nepoate.

�ti tolerez prezenta aici, la masa mea, �n casa mea,

doar ca s�-i fac pe plac regelui,

c�ruia i-ai smuls acest hat�r prin cine stie ce siretlic.

E felul d-tale, nu al meu, s� tesi intrigi sub pretextul unei vizite.

Mi s-a spus c� vii s� cauti �mp�carea. S� te aud, nepoate.

Noi doi am avut ne�ntelegeri, m�tus�...

Ba si mai r�u, nepoate, certuri tare ur�te,

care s-au terminat prost pentru tine.

S� uit�m trecutul, c�ci prezentul ne p�ndeste cu alte pericole.

- Seniorii d'Artois �ti sunt potrivnici. - Din vina cui?

De fiecare dat� c�nd un oras c�rteste �mpotriva d�rilor, esti si tu acolo.

- Eu? Curat� calomnie... - Ai venit s�-ti oferi serviciile?

Chiar si mai mult, m�tus�, ajutorul si prietenia mea.

F�r� mine, nu vei mai p�stra Artois. Revolta mocneste.

- �mpreun� o vom �n�busi. - De c�nd �ti pas� de interesele mele?

Tu, care �mi contesti un drept pe care �l mostenesc de la tata!

Pentru c� tata a murit �naintea tatalui d-tale si-ai profitat.

Trebuia s� devin senior al regatului si cel mai bogat baron al Frantei.

Ai pierdut toate procesele cu mine.

Ca s�-mi furi mostenirea, ti-ai v�ndut fiicele regelui

si ai schimbat Burgogne pe Artois.

Esti cea mai josnic� precupeat�!

�i datorezi vizita aici regelui Filip, asa c� lui i-ai adus jignirea.

Nepoata lui Tierry d'Hirson, cancelarul meu, pe care-l detesti...

Ea e prima mea d-r� de companie. Ai auzit tot, nu-i asa?

Da, d-n�. Eram �n spatele coloanei ca de obicei.

Nu-i era de ajuns patul d-tale, si-a v�r�t si nepoata �n anticamer�.

Te invidiez m�tus�, chiar dac� m� tem at�t de mult pentru Artois.

Mai bine teme-ti pielea, c�ci regele va afla c�t de mult �l stimezi.

Dac� e nevoie, am un martor c� �nt�lnirea asta deplorabil� a avut loc.

Am s� te fac buc�ti, m�tus�!

De pe s�rmanul meu domeniu am s� recuceresc Artois.

M� leg �n fata str�mosilor mei!

Un lup s�lbatic, crud si fals.

Dar eu am capul pe umeri.

P�n� la urm�, se va face singur f�r�me, din exces de zel.

- P�cat c� e sup�r�cios. E ar�tos. - Doar asta i-a r�mas din mostenire.

Ce c�tea!

- Vistieria e din nou goal�. - Dar aurul templierilor...

L-au �nghitit timp de sapte ani nevoile regatului.

N-a mai r�mas nimic.

- Evreii? - I-am jefuit �n dou� r�nduri.

N-avem ce s� le mai lu�m.

- S� mai schimb�m moneda? - Am f�cut-o prea des.

- Atunci ce propui, Marigny? - Lombarzii, sire.

Deja i-am silit s�-si r�scumpere dreptul la sedere la un pret piperat.

Au devenit bancherii Bisericii si ai regilor.

C�nd i-am �nchis, templierii erau deja priviti cu ochi r�i.

- Lombarzii �nc� nu sunt. - Or s� devina cur�nd.

La nevoie, o s�-i ajut�m.

Dati zor cu judecarea templierilor, ca s� le lu�m mai repede tot ce au.

M�rturiseste c� ai scuipat pe cruce ca s� intri �n ordin!

M�rturiseste c�-i obligai pe novici s� se lepede de Christos de trei ori.

Spune c� m�rturisesti.

M�rturisesc!

Luati-l de aici!

Monseniore de Molay, m�rturiseste c� ai scuipat pe cruce

si-i obligai pe novici s� se lepede de Christos de trei ori.

M�rturiseste!

M�rturisesc.

Ai grij�, d-le! C�t pe ce s� dai peste c�inii mei.

- Stii c� vorbesti cu regele? - Ai cui sunt c�inii �stia frumosi?

Ai unchiului meu, c�m�tarul Tolomei. Sluga �n�ltimii voastre.

Iart�-m�, unchiule, de abia venisem. �nc� nu-l v�zusem pe rege.

- Cum as fi putut s�-l recunosc? - Bravura ta nu ne va fi de folos.

Noi, lombarzii, cum ni se spune, avem si dusmani prin p�rtile astea.

Marigny s-ar bucura ca averile noastre s� ajung� �n vistieria lui.

- Unde ai g�sit c�inii, Bouville? - Monseniorul Tolomei i-a trimis.

V� roag� s�-i primiti ca semn al umilintei sale.

Doar stii c� regele nu primeste niciodat� cadouri.

Tolomei v� transmite c�, odat� ce c�inii s�i au atins at�ta grandoare,

el nu e vrednic s�-i mai p�streze.

Abil mai e c�m�tarul �sta! Sustine bine cauza lombarzilor.

Se zvoneste c� monseniorul d'Artois trage sfori �mpotriva domniei tale

si c� aliatii s�i din Fiennes si Caumont v-au jurat pieire.

Sah mat!

Castelul pe care mi l-ai furat �ti va fi morm�ntul, m�tus�!

Am s� scuip pe morm�ntul t�u, Mahaut de Bourgogne!

S�ngele meu a fost p�ng�rit!

Vei muri de m�na mea, Robert!

Iar ura mea te va urma �n iad.

Sunt foarte reusite.

Ce p�rere aveti, copiii mei?

Dar tu, frate?

Nogaret, crezi c� e acceptabil s� ne multumim cu p�pusi de c�rp�?

Cred c� m�retia �n�ltimii Voastre nu poate accepta una ca asta.

Nu tineam s� v�d spectacolul �sta, nici aici, nici �n alt� parte...

Doar pentru c�-mi sunteti dragi, n-am s� v� arunc �n temnit�.

Luati c�rpele astea din fata mea!

Uit�-te bine la femeia asta, ca s� nu mai ai nepl�ceri.

E foarte frumoas�.

Si mai ales e nora regelui Frantei, Marguerite de Bourgogne,

regina a Navarrei si viitoare regin� a Frantei.

Ce face aici?

Dac� stii secretele celor puternici, �ti protejezi banii dati cu �mprumut.

S� nu uiti asta niciodat�, nepoate!

- Marguerite m� ia �n r�s. - Mergi prea departe, prietene.

Nu trebuie s� uiti cine este, chiar dac�-ti acord� favoruri.

- Fratele d-tale e mai �ndatoritor. - Asta pentru c� e tratat mai bine.

D-n�, permiteti-mi m�car s�-i transmit un mesaj verisoarei dvs.

D�-i-l surorii mele, Blanche. Eu nu m� ocup de afacerile d-tale.

O s� se termine prost.

M�car l�sati-m� s�-i fac un serviciu reginei din Navarra.

Credeam c� esti scutierul sotului meu, nu valetul verisoarei mele.

Nu te �ntrista. Vom cump�ra c�teva podoabe.

I le vei duce Magueritei din partea mea.

Jeanne, de ce nu profiti de drepturile tale, ca noi?

Dintre sotii nostri, al t�u e plecat cel mai des.

�l iubesc, iar el m� iubeste, ceea ce conteaz� mai mult dec�t orice drept.

De unde stii, dac� nu risti niciodat� s� afli?

E drept c� prefer s� r�m�n ignorant�. �mi cunosc limitele.

Si nu stiu s� m� prefac la fel de bine ca tine.

Tolomei, c�m�tarul meu drag!

- Ce v�nt bun te aduce? - O furtun�! Si am nevoie de d-ta.

De mine sau de banii mei? Giuseppe, las�-ne singuri.

Refuzi s�-mi dai �mprumutul? De ce?

Nu m� obligati s� v� reamintesc c�te datorii aveti la mine.

Stiu asta si am s� ti le pl�tesc p�n� la ultimul ban,

imediat ce-mi recuperez domeniul.

A propos de datorii, n-ai f�cut niste afaceri frumusele datorit� mie?

Cine te-a prevenit, acum sapte ani, c� templierilor are s� li se �nfunde,

si deci s� �mprumuti de la ei, bani pe care nu i-ai mai dat �napoi?

- Sau de criza de bani... - Da, recunosc.

Datorit� apropierii de domnul de Valois, mi-ai adus informatii utile.

- Dar, din p�cate... - Ce?

Aceste beneficii nu acoper� nici pe departe datoriile dvs.

Ajunge, c�m�tar afurisit! �mi trebuie 300 de livre ca s� merg la Londra.

Domnul are planuri de c�l�torie?

Detin un secret care poate face v�lv� la curtea Frantei.

- M� duc la vara mea, regina Isabelle. - De ce nu la regele Frantei?

Pentru c� nu m� va crede.

Doamn�, fiul �n�ltimii Voastre a vorbit.

- Ce-a spus? - A dat din picior si a spus "vreau".

�mi place vorba asta, e potrivit� pentru un rege.

Dac� �ncepe s� vorbeasc�, s� nu-l �nv�tati neghiobii.

Nu vreau s� spun� "tat�" si "mam�". Prefer "rege" si "regin�".

L�muriti-l pe copil c� are at�t s�nge de englez c�t si de francez.

- Monseniorul Robert d'Artois. - Verisoar�!

�ntotdeauna prompt, d-le. Ai c�l�torit bine pe mare?

�ngrozitor, doamn�. O furtun� ne-a b�gat �n sperieti.

Credeam c� mi-a sunat ceasul si �ncepusem chiar s� m� spovedesc.

Dar aveam at�tea p�cate, �nc�t am ajuns �nainte s� termin.

P�strez restul pentru �ntoarcere.

Sunt �ncredintat c� fratii t�i sunt �ncornorati, doamn�.

- Ai dovezi? - Indicii.

Marguerite �si vinde bijuteriile unui c�m�tar lombard,

ca s�-i cumpere cadouri amantului.

Turnul din Nesle e luminat p�n� t�rziu, mai ales c�nd fratele d-tale lipseste.

Blanche si Jeanne i se al�tur� uneori verisoarei lor.

Curtea tace, dar norodul cleveteste.

Dac� e adev�rat, nu voi permite o asemenea rusine.

Afl� numele amantilor.

Promit c� voi merge la Paris, s� pun cap�t acestei neor�nduieli.

- Dac� si cumnatele tale l-ar vedea... - Baronul Mortimer le-ar face de rusine.

Are prea mult respect pentru coroan�.

Ai vorbit despre asta cu tat�l meu, regele?

Nu sunt bine v�zut la curte dup� ce-am pierdut procesul cu m�tusa Mahaut.

Tocmai, s-a putea crede c� esti m�nat de r�zbunare.

Dar bine�nteles c� r�zbunarea m� m�n�, doamn�.

Dac�-mi ofer� un prilej, de ce s� nu m� r�zbun pe mama lor?

- Ele te ur�sc. - De ce?

- Din invidie. - Nu duc o viat� de invidiat.

- Regelui Eduard �i place zid�ria. - Nu zid�ria, ci zidarii.

O regin� e demn� de pl�ns, dac� regele n-o mai vrea.

Am asigurat descendenta.

Acum, Eduard nu se mai apropie de mine.

Iar dac� vine �n patul meu, mi-e at�t de rusine, �nc�t r�m�n rece.

Verisoara mea...

Frumoasa mea verisoar�...

E posibil ca buzele astea, trupul �sta...

Ceea ce regele nesocoteste ar fi man� cereasc� pentru altii.

Ia-ti un b�rbat, Isabelle. Pe mine.

Nu vreau s� fac ceea ce le reprosez cumnatelor mele.

Nu vreau, nu trebuie.

Dar c�nd m� g�ndesc la ce m� supun...

Trebuie s� fie pedepsite crunt.

�ntoarce-te m�ine. Te voi ajuta s� le dai �n vileag.

S�culetii �stia sunt potriviti pentru b�rbati si femei deopotriv�.

Du-i �n secret cumnatelor mele, f�r� s� spui tat�lui sau sotilor,

ca un gest de prietenie �ntre mine si ele.

M� prind c� s�culetii vor ajunge la b�rbatii pe care-i c�ut�m.

Astea sunt vestile pe care mi le aduci din Franta, vere?

Am si un mesaj din partea unchiului d-tale, Valois.

Ultimii demnitari ai Templului vor fi judecati

si exist� temerea c� Jacques de Molay va fi os�ndit la moarte.

�i poti cere clement� regelui?

Cuv�ntul tat�lui meu, regele, e lege.

- Ce bine-i semeni! - Cui?

Tat�lui d-tale, regele.

Astept s�-mi trimiti vorb� dac� trebuie s� vin �n Franta.

Adio, vere!

- Cine ti-a dat s�culetul �sta? - Cineva.

- Regele din Navarra? - Sotul meu nu e at�t de generos.

�sta-i un dar din partea unui b�rbat bogat, asa c� spune-mi cine e.

Ce neghiob esti c�nd esti gelos! �mi place.

Ia-l tu, ti-l d�ruiesc.

Cumnata mea mi l-a trimis.

Blanche si Jeanne au primit acelasi lucru.

Dac� era un dar din dragoste crezi c� ti-l d�deam tie?

Acum e din dragoste si e al t�u.

Nu vreau ca amantul meu s� fie mai prejos dec�t al t�u.

Mam�, ar fi mai bine ca ferestrele s� dea spre sud.

Hesdin e �ntunecat �n timpul iernii.

Arhitectul d-tale le-a g�ndit spre nord.

Arhitectul e un prost! I-auzi, ferestre spre nord!

Mi-ai mostenit agerimea, fata mea. E foarte bine.

- C�t r�m�i la castelul Maubuisson? - C�t mai putin, nu e un loc vesel.

C�t timp stai acolo, s� te tii departe de vara ta, Marguerite de Bourgogne.

De numele ei se leag� zvonuri nepl�cute.

Nu v-am f�cut regine, dar v-am oferit doi fii de rege foarte frumosi.

Pentru mine nu-i o alinare, dar pentru voi e o binecuv�ntare.

- Ce p�rere ai, Jeanne? - �i multumesc Domnului �n fiecare zi.

El n-a f�cut mare lucru. Dar tu ce zici, Blanche?

Charles e un sot tare bl�nd. Unul mai bun n-as fi g�sit.

Atunci gr�biti-v� s� le d�ruiti roadele voastre, aveti p�ntece roditoare.

Si credincioase.

Ce e asta? Nu e stilul t�u, n-ai fost niciodat� cochet�.

E un dar de la regina Isabelle, pentru mine, Blanche si Marguerite.

Cumnata voastr� v� ofer� prietenia ei, sunt m�gulit�...

Haideti fetelor, nu-l l�sati pe rege s� astepte.

Si nu uitati ce v-am sf�tuit.

C�nd au fost arestati, templierii erau �n num�r de 15.000.

Multi au reusit s� ne scape.

Am aflat c� au p�strat leg�tura si-au format o retea secret�.

Ast�zi ne vom regla conturile cu mai-marii lor.

De sapte ani lucrez zi si noapte �n asteptarea acestei clipe.

Monseniorul de Molay mi-a dat cele mai mari b�t�i de cap.

Dac�-l os�ndim pe Marele Maestru, ceilalti n-o s� ne mai fac� probleme.

Dup� dumneavoastr� venim, d-le.

Marele Maestru, Jacques de Molay, al�turi de multi altii,

se face vinovat de vr�jitorie si uneltiri �mpotriva papei si regelui.

Minciun�!

Tin�nd cont c� acuzatii au m�rturisit, vor r�m�ne �n temnit� pe viat�,

pentru a-si isp�si faptele cu lacrimile c�intei.

Protestez!

Protestez �mpotriva acestei sentinte nedrepte

si spun c� acuzatiile care ni s-au adus sunt niste minciuni.

- Ati m�rturisit �n fata comisiei. - Sub tortur�!

Singura mea vin� e c� am cedat la torturile voastre.

Proclam �n fata lui Dumnezeu c� ordinul e sf�nt si nevinovat.

- V-ati m�rturisit erezia. - Sub tortur�!

Retrag tot.

Suntem victimele uneltirilor voastre. �n fata Domnului, suntem nevinovati.

Cei care spun altminteri sunt mincinosi.

Marele Maestru si preceptorul de Nemours au fost declarati eretici.

Biserica �i reneag� si-i las� �n seama judec�tii regelui.

Puteti sc�pa de ei f�r� s� cereti voia papei.

Nu-i asa c� e cum nu se poate mai bine?

Ce-mi aud urechile, frate? Marigny spune c� totul e bine.

M� �ntreb c�nd are s� spun� c� e de r�u.

Norodul c�rcoteste �mpotriva clerului si contra ta, frate, dar totul e bine.

Mi s-a adus la cunostint� c� poporul e divizat.

Dar deja e revolt�tor dac� e divizat.

Cine i-a cerut p�rerea? D-ta, monseniore de Marigny?

Sau statuia d-tale, care d� poporului iluzia c� are un cuv�nt de spus?

Dac� baronii, dintre care faceti parte, s-ar fi supus de bun�voie,

puterea n-ar fi avut de ce s� se sprijine pe popor.

Ce mai sprijin! Tremur c�nd v�d cum sl�beste forta regatului.

F�r� cavalerii Templului, cum ai mai putea face cruciade?

Cruciadele sunt de domeniul trecutului, iar cavalerii s-a potolit.

Nu trebuie s�-i mai trimitem departe ca s�-si consume zelul.

Si credinta, monseniore?

Aurul templierilor a fost mai bun dec�t toate flamurile credintei.

- Vorbiti ca un necredincios. - Vorbesc ca un slujitor al regatului.

Taci, Louis!

Frate, vorbeste-ne de templieri, c�ci grija lor o avem ast�zi.

Cei care s-au ocupat at�t de bine de lucrul �sta, s�-l si termine.

- Care-i sfatul t�u, Louis? - Las�-i pe templieri �n seama papei.

Taci.

- Bouville... - Cump�nesc, sire...

- Nogaret, care ti-e sfatul? - Ereticii s�-si primeasc� pedeapsa.

Ne�nt�rziat.

Nu uita, frate, c� Marele Maestru are rang de principe suveran.

Dac�-i cade capul, e o ofens� adus� tuturor capetelor �ncoronate.

Jacques de Molay si Geoffroy de Charnay vor fi arsi �n seara asta.

Revolta a fost public�. Asa va fi si pedeapsa.

Monseniorul de Nogaret va redacta ordinul. Am spus.

M� astept s� fiti prezenti la executie, d-lor, cu totii.

Vino, Lombard!

Nepoate, tocmai am asistat la sf�rsitul tagmei cavalerilor.

Iubeste-m�, �nainte s�-i v�d arz�nd.

V� veti �nf�tisa �naintea Domnului! Mai e timp s� v� m�rturisiti greselile.

Dac� mai tine mult, vom fi sufocati �nainte ca templierii s� ard�.

E �nfior�tor!

- Si el... - Taci, Ludovic!

Rusine!

Ucideti niste nevinovati!

Rusine vou�! Dumnezeu are s� v� judece!

Pap� Clement, cavalere Guillaume de Nogaret, rege Filip,

�n mai putin de un an v� veti �nf�tisa la judecata lui Dumnezeu.

V� blestem!

Blestemati s� fiti p�n� la a treisprezecea spit�!

- Cred c� esti multumit acum, frate. - Nu sunt multumit.

A fost o greseal�.

Trebuia s� le smulg limbile �nainte s�-i ard.

Dar v� cunosc, pe toti dracii! Sunteti fratii d'Aunay.

Dar de ce r�t�citi pe aici, conasilor?

- Ne plimb�m. - V� plimbati?

Dar e miezul noptii si v-ati afundat �n noroi cu totul.

Tinerii �stia! Tot timpul �n c�utarea iubirii si cu n�dragii fl�c�ri.

Or fi �n fl�c�ri, dar sunt g�titi. Frumoase podoabe, conasilor.

Doar nu v� permiteti asa podoabe din simbria de scutieri.

- S�culetii sunt mostenire de familie. - Bijuterii de familie, deci.

Desigur, o familie pe care o vizitati noaptea, sub zidurile turnului.

Bine, am s�-mi tin gura, ca s� salvez onoarea domnitelor voastre.

Domnul v� are �n paz�. Nu mai iesiti noaptea, cu asemenea podoabe.

Am s� v� �mprumut 2.000 de livre,

iar restul o s�-l c�p�tati �n functie de rezultatul v�nz�rilor.

Suma m� multumeste, dar as vrea...

Stiu, ati prefera ca bunurile luate de la templieri si pe care le-ati pastrat cu grija

s� nu fie v�ndute �n Franta.

Nici nu trebuie s� abord�m acest subiect �ntre noi.

Voiam sa va intreb, fratele domniei voastre, monseniorul de Marigny, e la curent?

Nu e treaba guvernului. C�t despre actul pe care cereti s�-l semnez...

Nu-l voi vedea dec�t eu, nu v� temeti.

E si �n interesul meu, asa cum este si al domniei voastre.

Noi, c�m�tarii, suntem ca preotii.

Domniile voastre aveti �n grij� p�catele, iar noi, banii.

Dar si noi p�str�m secretul.

Mai bine luati-o pe aici, monseniore, calea e mai ferit�.

Asta e ceea ce mi-ai dictat. P�n� acum planul dumitale mi se pare reusit.

Cum o s�-i trimiti mesajul reginei Isabela?

Asta e si grija mea. Marigny si Nogaret au spioni si oamenii mei sunt cunoscuti.

Mi-ar putea da peste cap planurile. Trebuie s� fie din afara familiei.

Ba si mai bine s� fie din familia mea.

O s� �ncerc s� te ajut si de data asta.

Ti-l prezint pe nepotul meu, Guccio Baglioni.

�nc� nu e cunoscut, desi s-a distins printr-o isprav� foarte frumoas�.

Poate s� fie mesagerul d-tale. Nimeni nu va spune nimic, avem afaceri la Londra.

Frumos b�iat! Zvelt, cu ochi de trubadur...

Seam�n� cu mine, c�nd eram mai t�n�r si mai suplu.

Asa eram si eu la v�rsta lui, dar sunt singurul care-si mai aminteste asta.

Dac�-l vede regele Eduard, n-o s� se mai �ntoarc� de la curte.

Monseniore, am nevoie de semn�tur� sau de un semn de recunoastere.

D�-i asta reginei Isabela. Va �ntelege.

�n ce priveste rug�mintea d-tale, am dat ordin vistieriei.

Nu uita s� treci pe acolo c�nd pleci.

Multumesc c� mi-ai adus aminte. �mi esti ca un tat�, Tolomei!

C�nd te �ntorci din Anglia, faci un mic ocol prin Neauphle-le-Vieux,

ca s� te ocupi de o veche datorie a familiei de Cressay.

Podoabele sunt frumoase, dar nu le putem cump�ra, doamn�.

Lady Despenser, sotul meu n-ar sov�i s� i le ofere sotului d-tale.

Se g�tesc unul pe altul mai ceva dec�t femeile.

Doamn�, faceti-mi onoarea s� priviti m�iestria cu care a fost lucrat inelul.

- �mi place ce v�d. - Pretul e �nscris aici.

Spuneti-i monseniorului d'Artois c� voi veni cur�nd �n Franta

si c� voi da curs planului nostru.

Am s� v� anunt hot�r�rea mea prin domnul Albizzi.

Dac� nu aveti 300 de livre, asta e. Confisc totul si v�nd.

�i caut pe seniorii de Cressay.

Sunt Marie de Cressay.

Fratii si mama mea sunt ocupati �n acest moment.

- Am ales un moment nepotrivit? - Nu, dar a venit magistratul.

Tata a murit de cur�nd, iar magistratul ne cere birul pe mostenire.

Ne-a luat deja 300 de livre

si, ca s� ne lase casa ne cere �nc� pe at�t.

600 de livre pentru casa voastr�?

Iertati-m� domnule magistrat, dar nu cumva procedati hoteste?

- Cine sunteti? - Mai bine s� nu aflati.

V� spun doar c� am fost de cur�nd oaspetele reginei Angliei

si c� �l pot anunta pe monseniorul Marigny ce fac magistratii s�i.

- C�t valoreaz� acest domeniu? - A fost estimat la 3.000 de livre.

- 3.000 de livre un conac de tar�? - Are si p�m�nturi...

Totul valoreaz� cel mult 900-1.000 de livre.

Doamn�, omul vrea s� v� �nsele.

Domnule, s� refacem socotelile. Cred c� datornicii au platit destul.

Ati �ncasat deja 300 de livre, e de ajuns.

Ordon� oamenilor d-tale s� dezlege boii si s� duc� m�laiul �napoi la moar�.

Duceti toate astea �napoi �n pod!

Cine sunteti dvs., domnule? V� r�m�nem profund �ndatorati.

Sunt Guccio Baglioni. Vin pentru datoria pe care o aveti la unchiul meu, Tolomei.

Vorbim despre asta mai t�rziu.

Binef�c�torul nostru trebuie s� se spele dup� un drum asa de lung.

Marie, preg�teste baia. Pierre, ocup�-te de calul d-lui Baglioni.

Du-te!

Servitoarele noastre sunt asa de ne�ndem�natice,

C� o s� v� jupoaie c�nd v� sterg.

M� �ngrijesc eu de domnia voastr�.

- D-ra Marie nu e aici? - Am trimis-o la Neauphle, la t�rg.

Femeile v-ar invidia pentru pielea asta asa de catifelat�.

Bunule domn, cum r�m�ne cu datoria noastr�?

Nu eu hot�r�sc, ci unchiul meu.

Acordati-mi un an, v-as fi tare recunosc�toare.

Am s�-i vorbesc. Unchiul meu e foarte strict, mi-a ordonat s� nu z�bovesc.

Cu c�t plec mai repede, cu at�t cresc sansele s� v� pot ajuta.

- Promiteti-mi c� v� �ntoarceti. - V� promit.

D-r� Marie, permiteti-mi s� v� �nsotesc.

Tara d-tale e o frumusete. �mi aduce aminte de Toscana.

Frumoasa mea Marie, cred ca te iubesc.

Nu! Trebuie s� plec acum.

Esti tot mai frumoas�, verisoar�.

Nu minti. Nu am cum s� fiu frumoas� dup� o s�pt�m�n� de drum si colb.

C�nd iubesti o amintire at�ta vreme, nu mai vezi colbul, ci ochii t�i.

Cine sunt acei b�rbati ce dezonoreaz� coroana Frantei?

Tat�l nostru, regele, mi-a poruncit s� te �nsotesc la el

si s�-ti urez bun venit �n regatul Frantei.

L-ai luat cu tine pe nepotul nostru? Nu e un drum greu pentru un copil atat de mic?

N-as fi avut �ncredere s�-l las la Londra.

Pot s� te �ntreb, surioar�, �n ce scop ne faci marea onoare de a ne vizita?

Am venit �n vizit� la tat�l nostru, regele.

Regina v-a remarcat.

Verisoar�, ti-i prezint pe domnii Philippe si Gautier d'Aunay,

cei mai credinciosi scutieri ai fratelui si unchiului d-tale.

Sunt demni de stima ta. �i consider protejatii mei.

Franta mi se pare departe, de c�nd sunt regina Angliei.

Regret at�t de mult zilele care nu mai sunt.

Ai b�tut at�ta cale ca s�-mi spui asta, Isabela?

Cui s� spun c� sunt nefericit�, dac� nu tat�lui meu?

Cine ti-a spus c� regii au parte de fericire, fiica mea?

Singura noastr� bucurie e s� ne supunem destinului nostru.

E drept c� sunt regin�, dar oare asa sunt tratat� acolo?

- Ti s-a gresit cu ceva? - Stiai cui m-ai dat de sotie?

Unui sot care fuge de mine de parc� as fi leproas�

si care �mparte b�rbatilor... favorurile de care m� lipseste.

Nu te-am dat unui b�rbat, Isabela, ci unui rege.

Nu te-am sacrificat din greseal�. Ne-am n�scut pentru t�rile noastre.

Nu ne tr�im propriile vieti, ci pe cele ale regatelor noastre.

Bine-ar fi si dac� cei din jurul t�u ti-ar �mp�rt�si crezul.

- De ce ai venit? - Sotiile fratilor mei sunt niste t�rfe.

Am aflat asta si tin la fel de mult la onoare ca si tine.

- Nu le ai la inim� pe cumnatele tale. - Din cauza infidelitatii lor.

S� v�d dovezi, Isabela.

Toti trebuie s� se �ncline �n fata autorit�tii mele.

Taci, Ludovic!

- Iertati-ne, sire. E doar un joc. - Un joc pe care l-am interzis.

- Beaumont, Comminges... - N-aveti de ce s� v� chemati suita.

Aud c� ati primit daruri de la cumnata voastr�, desi ziceti c� nu v� iubeste.

Ar�tati-mi s�culetii pe care i-ati primit din Anglia.

De ce nu r�spundeti, fetelor?

- Al meu e la Paris. - Si al meu.

Si al meu.

Atunci vom trimite doi scutieri s� le aduc� de la Paris.

Chemati-i pe fratii d'Aunay!

Tat�, acesti gentilomi par s� v� fi ghicit g�ndurile,

pentru c� poart� s�culetii la cing�toare.

L�muriti-m� cum de darurile de la cumnata voastr� au ajuns la scutieri.

G�rzi, v� cheam� regele!

Luati-i pe acesti doi scutieri.

azv�rliti-i �n temnit�, c�ci vor r�spunde la judecata mea.

Monseniore Alain, printesele r�m�n sub paza ta p�n� la noi ordine.

Nu au dreptul s� ias� de aici

si nimeni nu poate intra la ele, nici m�car sotii lor.

C�teaua aia de Mahaut va afla din gura mea ce n�past� a lovit-o.

Lormet, va veni o clip� foarte pl�cut�.

Cu ce g�nduri tic�loase vii aici �n toiul noptii, nepoate?

- �n casa mea, �n camera mea... - O mare nenorocire, m�tus�.

Nenorocirea mea poate fi si nenorocirea ta?

Am s�-ti vorbesc doar d-tale. E vorba despre onoarea noastr�.

Onoare... C�t de murdar pare acest cuv�nt �n gura ta!

M�tus�, suntem la cheremul regelui.

Regele n-are nimic s�-mi reproseze.

Ba da, fiicele d-tale au fost arestate la porunca lui pentru adulter.

- La fel si verisoara lor, Marguerite. - De unde ai vestile?

Toat� curtea stie, m�tus�.

- S-a petrecut asear� la Maubuisson. - Au m�rturisit?

�nc� nu, dar fratii d'Aunay m�rturisesc, f�r� �ndoial�, chiar acum,

c�ci au fost dati pe m�inile prietenului d-tale, Nogaret.

Chiar dac� sunt nevinovate, el tot o s� le scoat� negre ca noaptea.

Nenorocitele! Dup� c�te am f�cut pentru ele, s� se poarte ca niste desfr�nate...

S� le �nchid�, s� le sp�nzure! Asta merit�!

Ai dreptate, m�tus�. Au fost nerecunosc�toare fat� de mama lor.

Trebuie s� vorbesc cu regele.

N-am s� te las singur�. E o datorie de familie s� te �nsotesc.

Mi-ai f�cut mult r�u si probabil c� asta se va mai �nt�mpla.

Dar ast�zi trebuie s� recunosc c� te porti ca un gentilom.

Templierii au rezistat mai mult.

- Au m�rturisit, Nogaret? - Si-au m�rturisit faptele rusinoase.

Gautier si Philippe au recunoscut desfr�ul cu regina de Navarra...

Si cu printesa Blanche, si �nc� de patru ani �ncoace.

Printesa Jeanne se face vinovat� doar de complicitate.

Marguerite �l primeste de 4 ani �n pat pe d'Aunay, iar fiica noastr� are 3 ani.

Guillaume, trebuie s� distrugi asta,

pentru ca aceste fapte s� r�m�n� t�inuite doar �n memoria noastr�.

- Marele Maestru... - Ce spui, Carol?

�n noaptea �n care templierii ardeau, turnul din Nesle era luminat.

Erau �mpreun� atunci c�nd Molay ne-a blestemat.

Ai fost un sot slab. Pref�-te m�car c� esti un principe puternic.

Pentru un vasal nu exist� crim� mai mare dec�t seducerea sotiei suveranului.

- Fratii d'Aunay se fac vinovati. - Sunt ca si morti.

Mai avem �ns� de hot�r�t soarta printeselor adulterine.

Te ascult�m, Ludovic.

Se va spune c� fiica mea e o bastard�.

- Mai ales dac� si d-ta sustii asta. - De ce nu, dac� e adev�rat.

Ludovic, spune-ne doar ce pedeaps� vrei s� primeasc� sotia d-tale.

S� moar�! Si ea, si celelalte! La moarte!

Durerea ti-a luat mintile. Jeanne nu e at�t de vinovat� precum celelalte.

Desigur, a gresit amarnic t�inuindu-le purt�rile,

dar monseniorul Nogaret nu a obtinut dovezi c� m-a tr�dat.

A fost complice la dezonoarea mea.

Onoarea d-tale mi-e drag�, dar la fel mi-e si Franche-Comte.

Sunt senior de Burgundia si st�p�n pe saline, care-mi aduc un mare profit.

Jeanne s� fie �nchis� �ntr-o m�n�stire p�n� va fi iertat� sau uitat�,

dar s� i se crute viata.

Carol...

Blanche... Cum de a fost cu putint�, tat�?

�mi spunea c� m� iubeste si mi-a dovedit-o asa de frumos!

- Carol, ce s� facem cu sotia ta? - Nu stiu, tat�.

Isabela, ce sfat ne dai?

Femeia tr�d�toare nu trebuie s� poarte �n p�ntec pe urmasul regelui.

Poporul trebuie s� fie �nstiintat de pedeaps�

ca s� stie c� fiica de rege e mai aspru pedepsit� dec�t cea de servitoare.

Ai g�ndit bine, fiica mea. Se va face dreptate �nainte de vecernie.

Slav� Domnului c� am ajuns la timp. Sunt judecati trei c�lug�ri sodomiti.

Nu, am ajuns prea t�rziu, m�tus�.

Doamnele Marguerite, sotia regelui de Navarra,

si Blanche, sotia monseniorului Carol de la Marche,

vor fi �ntemnitate la castelul Gaillard pentru tot restul zilelor.

Le-a condamnat pe viat�!

Doamna Jeanne, contes� de Burgundia si sotia monseniorului de Poitiers,

g�sit� vinovat� de t�inuire, va fi �nchis� �n turnul din Dourdan,

p�n� c�nd �si va isp�si pedeapsa sau p�n� c�nd regele va hot�r� altminteri.

Asa a hot�r�t puternicul si �nteleptul nostru rege.

E vina tic�losului de Nogaret,

cu setea lui de a scotoci si de a chinui.

Doamn�, regele le-a permis doar fiilor s�i s�-si ia adio de la sotiile lor.

Filip...

Carol, n-am vrut, n-am stiut...

Nu stia, pentru ea a fost un joc. E t�n�r�.

E vinovat�, dar a fost un joc. Fie-ti mil� de ea.

Mam�, spune-i c� n-a vrut.

Trebuie s-o salvati pe Blanche!

- Te iubeste, Carol. - Te-am iubit �ntotdeauna.

Nu fi slab, Carol. Poart�-te ca un print.

F�r� mil�, Carol. Fii ca sora ta, care nu �ntelege dragostea.

Inima ei e plin� doar de fiere. Ea v-a spus tot. V� ur�ste.

- Ne ur�ste pe toti! - Dumnezeu v� va ierta p�catele.

Mai degrab� �mi iart� mie p�catele dec�t s� te fac� pe tine fericit�.

Sunt regin�, am un regat pe care il respect.

Iar eu am avut parte de pl�cere si prefer asta tuturor coroanelor lumii si nu regret nimic.

Am cunoscut dragostea unui b�rbat, forta si c�ldura lui.

Am cunoscut bucuria de a apartine cuiva si de a avea pe cineva,

ceea ce tu nu vei cunoaste niciodat�.

Probabil c� esti tare rece la pat, dac� b�rbatul t�u prefer� b�ietii.

- Pl�ngeti, doamn�? - Mi se �nt�mpl� si mie.

- Unde te duci? - S� v�d executia scutierilor.

Frumos spectacol, promite s� fie amuzant.

Fratii d'Aunay jupuiti de vii, ciop�rtiti, decapitati...

Poporul va fi multumit.

Trebuie s� m� duc, am ceva de f�cut dup� executie.

Du-te, dac� vrei.

Eu m� �ntorc la rege. De data asta, m� va primi.

C�inele �la de Nogaret nu m� va mai tine la us�.

Regele nu v� poate primi. Lucreaz� si nu vrea s� fie deranjat.

N-ai auzit bine, domnule. Ti-am spus c� vreau s�-i vorbesc v�rului meu.

V-am auzit perfect, doamn�, si v-am dat r�spunsul regelui.

Cu mila Domnului, monseniore de Nogaret.

Regele v� asteapt�.

- Termin�, Eduard! - Las�-l. �mi place s�-mi aud nepotul.

Marigny, am luat o hot�r�re bun�, dar �ncotro se �ndreapt� regatul?

Fiii mei nu au mostenitori.

- Vor avea dac� �si iau alte soate. - �n fata Domnului, au soate.

Papa Clement �i poate dezlega.

V� e dator. Domnia voastr� l-ati �nsc�unat la Avignon.

Mergi la papa Clement.

Ludovic, succesorul meu s� fie dezlegat primul.

Fac tot ce pot, dar casa de Burgundia se va opune.

Sire, papa Clement a murit.

C�nd s-a �nt�mplat asta?

Acum sase zile.

- �n noaptea de 19 spre 20. - La o lun� dup�...

Da, sire, la o lun� dup�.

Pap� Clement, cavalere Guillaume de Nogaret, rege Filip,

�n mai putin de un an v� veti infatisa la judecata lui Dumnezeu,

pentru a v� primi pedeapsa meritat�.

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.