Original subtitles

LUPTA PENTRU ROMA PARTEA A II-A

Go�ii victorio�i ai regelui Teodoric urm�riser� legiunile romane

p�n� la por�ile Romei.

- �n sf�r�it Roma! - Viitoarea capital� a go�ilor, sire.

Nu, Hildebrand. Va fi doar o garnizoan�.

Teodoric puse cetatea de scaun a regatului go�ilor la Ravenna.

Vreme de 32 de ani domni pacea.

Dar odat� cu moartea sa �ncepu vrajba pentru tron.

Poporul got s� stea str�ns unit, regatul meu s� r�m�n� ne�mp�r�it,

iar drept mo�tenitor al tronului...

...�I numesc pe...

Maiestatea Sa, regina!

Amalasunta �i Matasunta, fiicele lui Teodoric,

se sf�deau pentru coroan�.

Amalasunta izb�ndi �i deveni regina go�ilor.

�ns� c�t� vreme sora ei se afla �n preajm�,

nu se sim�ea st�p�n� pe coroana ei.

Regina o surghiuni pe Matasunta pe insula Bolsena.

Aspa, toate astea am s� i le pl�tesc surorii mele, �i-o jur!

Roma nu privea impasibil� evenimentele.

De�i �nvins de for�a armelor, Cethegus, trimisul Romei,

lupta cu viclenie pe t�r�mul diploma�iei.

Regina �I numi prefect al Romei.

Regina este cea c�reia i se cuvine acest rang.

F�r� a cere mai �nt�i sfat de la Consiliul Coroanei?

C�nd voi avea nevoie de sfat, am s� i-l cer.

Ai �ncuviin�area mea s� re�nfiin�ezi Garda Pretorian�.

M�ria Ta, asta ar �nsemna o oaste sub comanda romanilor!

V� �n�eleg �ndoiala �i o respect.

�mi �ng�dui�i pova�a de a trimite la Roma pe cineva care s�-mi vegheze pa�ii?

Comite de Dacia, preiei tu �ndatorirea?

�mi slujesc regina, oriunde m-ar trimite.

Pe c�mpul de b�taie, sau pe str�zile Romei.

�ns� Cethegus juca la dou� capete, inclusiv �n Bizan�.

�mpreun� cu �mp�r�teasa Teodora �esea intrigi �mpotriva go�ilor.

Este vorba de o chestiune de egal� importan�� pentru Roma �i Bizan�.

M� tem c� go�ii au devenit o problem� serioas�.

�mi �ng�dui s� propun o alian��.

Desigur. Roma ar trage foloasele, iar Bizan�ul ar purta toat� povara.

Cethegus �ncheie o �n�elegere secret� �i cu generalul bizantin Narses.

Roma nu mai era singur� �n lupta �mpotriva go�ilor.

B�t�lia pentru Roma se va da doar �ntre noi doi.

Planul meu doar ar gr�bi lucrurile.

Ca sa fim limpezi, �mp�ratul e cel ce ar hot�r� asupra propunerii tale.

S�nt �ntru totul de aceea�i p�rere.

Tu e�ti �mp�ratul Bizan�ului, generale.

La curtea reginei go�ilor nimeni nu b�nuia nimic.

Misiunea de �mputernicit al reginei la Roma �i fu �ncredin�at� lui Totila.

�nc� din prima zi Totila o cunoscu �nt�mpl�tor pe fiica lui Cethegus,

cel mai �nver�unat du�man al go�ilor.

Nu te teme!

lulia!

D�-mi voie s� �i-l prezint pe Totila, comitele Daciei.

Este trimisul reginei noastre.

Credeam c� nu exist� frumuse�e mai fermec�toare dec�t cea a Romei.

V�d c� m-am �n�elat.

Regatul go�ilor era �ns� �n fierbere.

Nemul�umirea fa�� de regin� lua amploare.

Consiliul Coroanei hot�r� s� o mazileasc�.

Am �ncoronat regin� pe cine nu trebuia.

�i face totul pe plac lui Cethegus, iar acesta �i urm�re�te visul.

Visul despre o Rom� puternic�, ce va st�p�ni asupra regatului nostru.

- Vorbele tale �nseamn� tr�dare! - Nu!

S�nt singura salvare.

Matasunta va fi regin�.

�ns� Cethegus le-o lu� din nou �nainte comi�ilor go�i.

C�tig� �ncrederea Matasuntei �i i-o d�du pe regin� pe m�n�.

Matasunta �i preg�ti surorii ei o moarte �n chinuri.

Ajut�-m�! Deschide u�a!

Po�i s� strigi c�t vrei. Nu te va ajuta nimeni.

Cethegus e deja �n drum spre Roma.

Comi�ii aflar� �ns� de omor �i-l desemnar� pe Vitiges drept rege.

Matasunta �I iubea pe Vitiges, �ns� el o respinse.

Astfel c� iubirea ei se pref�cu �n ur�.

Bizan�ul trimise o oaste la Roma, drept sprijin �n lupta cu go�ii.

Cethegus exact asta a�tepta.

κi tr�d� �i alia�ii bizantini.

Ordon� pretorienilor s� nimiceasc� dintr-o lovitur� garnizoana go�ilor.

lar c�nd o�tile bizantine ajunser� la por�ile Romei,

Cethegus nu le l�s� s� intre �n cetate.

Bun venit la por�ile Romei!

V� aduc salutul �mp�ratului meu.

�i am venit s� v� eliberez de go�i.

S�nt profund recunosc�tor, dar Roma e deja liber�.

Garnizoana go�ilor e deja dezarmat� �i desfiin�at�.

- Asta e tr�dare, Cethegus! - Prevedere e cuv�ntul potrivit.

Atunci voi lupta singur �mpotriva go�ilor.

�i-am s�-i �nving, �n timp ce tu vei sta pitit �n cetate.

O�tile bizantine se luptar� cu go�ii f�r� ajutorul romanilor.

�i fur� nimicite de oastea lui Vitiges.

Str�punge�i cercul de foc! Dup� mine!

R�m�i�ele o�tii bizantine se refugiar� �n cetate,

urm�rite �ndeaproape de go�ii victorio�i.

Cethegus primi �n cetate doar o ceat� r�zle�it�.

- Aduce�i apa! - Ridica�i-l!

Bun venit �ntre zidurile Romei! Aici e�ti �n siguran��.

Acum ne �ncheiem socotelile!

Osta�i ai Bizan�ului! �ndoi�i-v� str�dania!

Urma�i-m� pe mine,

iar eu voi r�zbuna necinstea ce vi s-a f�cut.

Pune�i-v� �n slujba mea �i vom alunga du�manii de la por�ile Romei.

- Vre�i s� m� urma�i? - Te urm�m, Cethegus!

Acum s�ntem la ceas de cump�n�. Urmeaz� lupta pentru Roma.

LUPTA PENTRU ROMA Partea a II-a

TR�DAREA

Pream�rite �mp�rate, m-ai chemat?

Voiam s� �tiu �n ce stare te mai afli, generale.

E�ti milostiv, M�ria Ta. Reumatismul din �alele mele...

Despre o�tirea mea voiam s� �tiu. Cea din Italia.

�n clipa asta e sub comanda lui Cethegus, un roman.

S-a folosit de oaste, c� s�-l �nfr�ng� pe Belizarie.

Ceea ce n-a fost inten�ia noastr�, m�rite �mp�rat.

�ns� acum Cethegus �ntre�ine oastea din buzunarul s�u.

De ce-am pl�ti noi, dac� tot nu trebuie?

�mi place s� chibzuiesc banii, dar nu-mi place s� pierd o b�t�lie.

Dac� atac� din nou go�ii, �i o vor face cur�nd,

atunci tu, ca bizantin, vei prelua comanda o�tirii.

Sl�vite �mp�rat, �nfr�ngerea lui Belizarie trebuie �ntoars� �n folosul nostru.

De�i �ncuviin�ez c� o astfel de �nfr�ngere nu ar fi trebuit s� se petreac�.

Dac� nu m� �n�el, �mp�r�teasa a fost cea care te-a �ndemnat

s�-i �ncredin�ezi generalului Belizarie comanda acestei campanii.

Narses!

Ce se petrece �n c�p�orul t�u cel mic �i viclean?

Sl�vite �mp�rat, �tiu bine ce primejdie m� pa�te pentru cele rostite.

- �i nu a�tept recuno�tin��. - Dar ce a�tep�i, atunci?

S�nt dou� lucruri cu putin��:

Fie �mp�r�teasa nu a putut s�-l trag� pe sfoar� pe Cethegus,

fie nici nu a vrut s-o fac�.

Oricum ar fi, primejdia e la fel de mare.

�ng�duie-mi s� cercetez dac� �mp�r�teasa ce a dat o�tirea ta pe m�na lui Cethegus

e preg�tit� s�-i ia comanda �napoi.

�ndr�zneala ta e mare, Narses.

Vitiges trebuie s� ia odat� Roma cu asalt.

O�tenii no�tri �i pierd r�bdarea.

�i-ai pierdut min�ile, Teia? S� d�m iure�, cu zidurile astea?

Poate exist� �i alt� cale.

Roma are canalizare.

- �tii unde s�nt jgheaburile? - Probabil la fel ca �n alte ora�e.

�i n-ai nici o schi�� a canalelor?

�ase luni ai stat �n Roma �i nu te-ai uitat dec�t �n ochii iubitei.

D�-mi pace cu lulia.

- �ncerc s-o uit. - �i po�i?

Nu.

Atunci cucere�te Roma �i ia-�i-o drept z�log.

�n felul acesta nu vreau s-o dob�ndesc.

Am s�-l silesc pe tat�I ei s� �ncheiem pace.

- D�-ne de m�ncare! - S�ntem �nfometa�i!

Cet��eni ai Romei!

- V� rog s� fi�i r�bd�tori! - Am avut destul� r�bdare!

�i eu s�nt cet��ean al Romei.

Tat�, las�-m� s� m� amestec �n mul�ime!

Nu v� cer iubirea.

Ci doar �ncrederea �i credin�a.

Nu �n mine, ci �n Roma.

Slujesc cu credin�� Roma.

Nu o prad!

D�-ne de m�ncare!

Nu slujesc unor mi�ei!

Asta s� fie soarta Romei?

S� se n�ruie, fiindc� vou� v� chior�ie ma�ele?!

Fie. Atunci deschide�i por�ile ora�ului.

Pleca�i! T�r��i-v� la du�manii vo�tri!

O s� v� sature burdihanele!

�i-au s� v� lase s� cr�pa�i �n �arcuri, ca o turm� de robi!

�i-au s� v� dispre�uiasc�, a�a cum �i eu v� dispre�uiesc.

Pleca�i! Deschide�i por�ile! Roma nu mai are nevoie de voi!

Nici mie nu-mi place prelungirea asediului.

- Atunci, s� atac�m! - Cethegus e �nc� puternic.

lar romanii au �ncredere �n el.

Vor rezista �nc� mult� vreme.

De ce n-am trimite un sol de pace cu condi�ii onorabile de predare?

Cethegus e un m�ndru, ce-i drept, dar �i ra�ional.

- Trimite-m� pe mine! - Nu!

M� �mpotrivesc. Roma e un loc prea primejdios pentru tine, Totila.

Nu doar pentru el. Farmecul romanului e mai distrug�tor dec�t sabia sa.

O singur� cale avem: atacul.

A�a zic �i eu, M�ria Ta.

Dac� nu reu�im s� cucerim Roma acum, vom avea cur�nd un nou r�zboi.

Fie le facem o ofert� de pace, fie �i atac�m.

S� vot�m!

Eu s�nt pentru asalt.

- �i eu. - S�-i atac�m!

- Totila? - �i eu s�nt pentru atac.

- Pari cam �ov�itor, Totila. - A�a e. lubesc... Roma.

Dar voi lupta cu voi.

Atunci hot�r�rea e luat�.

La al treilea r�s�rit de acum �ncolo vom ataca Roma.

Aici, la poarta nordic�.

lar ca diversiune, atac�m �i poarta sudic�.

Aspa, aici ��i petreci a�adar timpul liber.

�i-e dor de Roma?

Mama mea tr�ie�te �n ora�.

N-am mai v�zut-o din copil�rie.

Ai vrea s-o vezi, dar nu po�i, fiindc� por�ile ora�ului s�nt ferecate.

Asta n-ar fi a�a greu, exist� �i c�i secrete.

Dar s�nt p�zite.

Intrarea �tiut� de mine e nep�zit�.

Unde cote�te drumul e o carier� de piatr�. Acolo e intrarea �ntr-un tunel subteran.

Unde se sf�r�e�te tunelul?

Sub casa mamei mele, aproape de pivni��.

Haide!

Cred c� ar trebui s� te duci.

�mi dai voie s� m� duc, M�ria Ta?

Crezi c� mama ta te poate duce la prefectul Cethegus?

Nu exist� cas� de roman bogat �n care mama mea s� nu fie cunoscut�.

De asta exist� tunelul secret, ca b�rba�ii de vaz� s� o poat� vizita nestingheri�i.

Ascult�-m�!

Cethegus va recunoa�te acest inel �i va �ti cine i-l trimite.

- De unde ai acest inel? - De la regina go�ilor.

Am o veste pentru tine, prefecte.

Ce fel de veste?

Regele Vitiges a hot�r�t s� atace Roma �n trei zile, la poarta din miaz�noapte.

Vor s� atace totodat� �i dinspre miaz�zi, dar e doar o diversiune.

De ce �i-ar tr�da regina go�ilor propriul popor �i pe regele consort?

- Matasunta �I ur�te pe Vitiges. - De ce?

Regele �i �mparte doar coroana cu ea.

- Patul �i-l �mparte cu alt� femeie. - Ce femeie?

Fiica unui ��ran, cu care era deja c�s�torit.

�ntoarce-te la regina ta �i d�-i inelul �napoi cu mul�umiri din partea mea.

�i spune-i c� se poate bizui pe credin�a mea.

Syphax!

Ai grij� ca Pluvio s� o duc� �n siguran�� acas�.

�tiu singur� drumul. Am copil�rit �n Roma.

Syphax! S� vin� ofi�erii corpurilor de gard�.

Vino cu mine, am de vorbit ceva cu tine.

Romanii �nt�resc poarta nordic�, M�ria Ta. Aduc b�rne uria�e �i cazane cu smoal�.

lar la poart� sudic� au adunat p�Icuri de arca�i.

- Asta miroase a tr�dare. - Grele vorbe, Teia!

Tr�d�torul nu poate fi dec�t unul din noi.

C�ci doar noi �tim unde va avea loc atacul.

Nici unul din noi n-a tr�dat! De unde s� fi aflat prefectul?

Am ticluit atacul �n tain�. lar g�ndurile nu ni le putea citi.

Dac� ai vreo b�nuial�, spune-o!

Pentru �nceput am s�-i cercetez pe str�jerii din avanposturi.

�i-am s� fac totul s�-l g�sesc pe tr�d�tor!

Cum de te-ai �ncumetat s� vii aici? Sigur nu te-a v�zut nimeni?

Nu, dar voiam neap�rat s� vorbesc cu tine. Vreau s� �tiu unde te g�sesc dup� asalt.

�n cortul t�u, Totila. Acolo am s� te a�tept.

Ce tot spui, lulia? �n cortul meu?

Vin cu tine chiar acum.

�mi iubesc tat�I, dar acum locul meu e al�turi de tine.

- Dar nu se poate, lulia! - De ce nu?

Matasunta te-ar �ine ostatic�. Am s� te scot din Roma, dar mai t�rziu.

De ce r�zboiul ne desparte mereu?

Asta ne e soarta.

Comite, fugi, salveaz�-te! Am fost urm�rit�, f�r� s� �tiu!

Trebuie s� �n�elegi c� nu te pot l�sa s� pleci, de�i s�ntem prieteni.

E�ti un trofeu mult prea pre�ios.

M�ine te voi ar�ta poporului.

De data asta drept prizonierul meu.

Voin�a Romei mi-e porunc�, iar �ie-�i va aduce moartea.

Lua�i-l!

Elibereaz�-l!

Tat�, dac� nu-i dai drumul, m� omor!

Elibera�i-l!

Urm�toarea noastr� �nt�Inire va fi �i ultima pentru tine.

S� crezi ce-�i spun!

Ne vom revedea cur�nd. �i-o promit.

- Hei, frumosule! - Da�i-i drumul!

Asear� Aspa a trecut Tibrul. �n barca ei se afla un b�rbat.

Aspa e o fat� frumu�ic�.

A�a-i. O fi fost vreun ibovnic de-ai ei.

- A�adar m�ine �n zori atac�m! - Era �i timpul.

Aligern!

Am s�-�i �ncredin�ez o misiune deosebit�. Vino cu mine!

S�ntem �n mijlocul Romei. �i omor�m �n t�cere �i le lu�m hainele.

Haide�i!

D�-le-ncoace!

Veni�i!

Haide!

Se �ndreapt� �i spre zidurile din vest, prefecte.

Atunci �nt�re�te ap�rarea �i acolo!

Atacul dinspre sud e doar o aparen��. Asaltul principal va fi aici.

Dar avem prea multe locuri slabe, dac� p�zim doar poarta din nord.

- Punctele slabe le ap�r� bizantinii. - Dar nu s�nt demni de �ncredere.

Nu te teme, �i ur�sc pe go�i aproape la fel de mult ca noi.

�i vom primi cu "�nfl�c�rare".

Ce-o s� se mai mire!

Aten�ie! Aprinde�i fitilurile!

O�teni! �nainte!

Pe aici!

Foc!

Foc!

Centurion, unde-�i duci oamenii? Nu pe-acolo! E�ti surd?!

S�nt tr�d�tori �n ora�, prefecte!

Au �ncercat s� deschid� poarta din est. Dar i-am �mpiedicat �i i-am ucis.

Deschide poarta imediat!

- Prefecte, dar... - N-ai auzit porunca?!

Vor crede c� oamenii lor le-au deschis poarta.

Mare la va fi uimirea!

Deschide�i poarta!

Deschid poarta! Aligern a reu�it!

- �nainte, o�teni! Dup� mine! - Am fost tr�da�i!

- Sta�i pe loc! Pe aici! Dup� mine! - Da�i zor, o�teni!

�ine, c�ine!

O�teni, �napoi! �napoi!

Deschide�i poarta! Regele e r�nit!

Ajungem numaidec�t �n tab�r�.

Ce cau�i aici?

Cine e�ti?

Cine �i-a �ng�duit s�-l �ngrije�ti pe rege?

Nu pe rege �I �ngrijesc, ci pe Vitiges, b�rbatul meu.

A�adar tu e�ti ce-a care mi I-a furat.

Din pricina ta m-a umilit. Pe mine, regina!

Afar�, sau pun s� te biciuiasc�!

Nici un got nu s-ar atinge de vreun fir de p�r al so�iei sale legitime.

�i te implor, vorbe�te mai �ncet! Regele e grav r�nit.

Pierderea b�t�liei e un lucru groaznic pentru noi to�i.

Nu �i pentru mine. Eu m� bucur!

M� auzi, Vitiges? �nfr�ngerea ta e izb�nda mea.

Eu te-am �nvins, nu Cethegus!

Cethegus a fost doar unealta mea.

Acum e�ti doar un b�rbat f�r� cas�. Un rege f�r� coroan�.

Am s� te alung ca pe un c�ine r�ios din regatul meu!

- R�zbunarea mea te va um�ri... - Taci!

S- a sf�r�it. Regele a murit.

Ai c�tigat.

�nc� nu, viteaz� regin�, c�t� vreme e�ti �n via�� tu, cea care I-ai dus la pieire.

Te temi de mine �i ai de ce.

C�ci am s� r�zbun crunt moartea so�ului meu.

��ranc� neghioab� ce e�ti! Crezi c� n-am s�-�i vin de hac?

Lui Vitiges i-am �ntins o curs�, dar pe tine te omor cu m�inile mele.

A fost un om simplu, ce nu-�i dorea dec�t un c�min �i o familie al�turi.

A fost un rege mare.

Nu-i l�sa pe romani s�-i ia trupul.

N-am s-o fac. Plec�m chiar �n noaptea asta.

Vreau s�-l iau cu mine.

D� porunc� s� fie pus pe o targ� �i �nham� doi cai la car.

- Cum dore�ti, M�ria Ta. - Am s�-l duc acas�.

�n dragoste e�ti mai iscusit� dec�t �n purtatul r�zboaielor.

A devenit un pic cam prea independent prietenul t�u, Cethegus.

lar cu Belizarie ce-a fost?

Ai �tiut de la bun �nceput ce fel de so�ie ��i iei.

Ba chiar �i-a pl�cut felul meu de-a fi.

Da. �ntocmai.

Vorbeam de puterea ta de a judeca b�rba�ii, nu de aplecarea ta c�tre ei.

S� vin� Narses!

El ar fi fost omul potrivit pentru campania militar�, dar poftim...

A trebuit s� faci cum te-a t�iat capul �i acum culegem roadele.

Roma e iar puternic�. Narses!

Preiei conducerea o�tilor din Italia.

Auguste �mp�rat, m� tem c� vremurile �nc� nu s�nt coapte.

Ai permisiunea noastr�, generale, de a te retrage.

�i mul�umesc �mp�ratului pentru �ng�duin�a sa milostiv�.

- Cethegus, prefectul Romei? - Eu s�nt.

S�nt generalul Herubindus.

Maiestatea Sa �mp�r�teasa Teodora te pofte�te s� o vezi.

- Vrea s�-�i vorbeasc� ne�nt�rziat. - �i vei spune s� m� ierte.

Situa�ia de aici nu-mi permite s� plec �ntr-o lung� c�l�torie spre Bizan�.

Augusta �mp�r�teas� se afl� la re�edin�a ei de var�,

pe insula Helioterra, �n Adriatica, nu departe de Roma.

Un v�nt prielnic �i un vas iute te-ar duce numaidec�t acolo.

Da, v�nturi prielnice...

...mi-ar trebui.

��i mul�umesc, generale.

M�ria Ta, nici n-a ajuns bine pe insul� �i I-a �i chemat pe Cethegus la ea.

Episcopul joac� primejdios.

Mai are pu�in �i devine eretic, a�a s�-i spui.

Auguste �mp�rat!

�mp�r�teasa �l prime�te singur� pe insula asta pustie.

Nimeni nu va auzi ce vorbesc.

Dac� tot nu aude nimeni,

de ce te fr�m�n�i at�t, �n numele lui Dumnezeu?

Dar, M�ria Ta...

Cu cine alege so�ia mea s�-�i petreac� vremea e treaba ei, nu a mea sau a ta.

Nu e vorba de taclale prietene�ti, ci de o uneltire �mpotriva statului.

Roma �i Bizan�ul s�nt legate de pietenie.

Cethegus nu e prietenul nostru.

Vrea s� fac� din Roma din nou o mare putere.

Roma e �n primejdie.

lar go�ii �nc� �i s�nt du�mani.

N-ar �ndr�zni s� fac� ceva �mpotriva Bizan�ului.

Nu �nc�.

M� simt �n primejdie, Cethegus.

O stare cu care e�ti obi�nuit�.

Am luptat din greu �i �ndelung ca s� devin ceea ce s�nt acum.

�i ai sc�pat cu via�� de fiecare dat�.

Bine zis. P�n� acum am sc�pat.

�i asta �ntruc�t am �tiut cum s� m� port cu b�rba�ii.

Cu cei pro�ti, iste�i, slabi, puternici - cu to�i!

�i de fiecare dat� se temeau ei mai mult de mine dec�t eu de ei.

lar acum?!

Acum m� simt amenin�at� de un pitic.

Narses este acum cel ce st� �n spatele �mp�ratului.

Dar trufia acestui nevolnic merge mult mai departe.

Nu s-ar sfii s� acapareze �ntreaga putere.

�i eu ce-ar trebui s� fac?

Ucide-l pe Narses!

- La vremea potrivit�. - Acum!...

...�mi vei �ndeplini dorin�a.

Cer iertare.

Ce te-a schimbat �ntr-at�t, Cethegus?

Oare ce ne-a schimbat pe to�i?

�nc� mai s�nt femeie.

Al c�rei farmec nu-l voi putea uita vreodat�.

M�car de-ar fi doar asta de neuitat.

Pleac�, Cethegus!

Sper ca v�ntul s�-�i fie prielnic �i la �ntoarcere.

R�m�i cu bine, M�ria Ta!

Vreau s� stai �n picioare. Aici, drept �n fa�a mea!

Tu ai scris scrisoarea asta?

- A�a arat�. - Atunci cite�te-o cu voce tare!

Cer voie s� nu dau socoteal� �n fa�a tuturor demnitarilor cur�ii.

- E dorin�a mea expres�. - Cite�te-�i scrisoarea!

- Nu e scrisoarea mea! - Cite�te-o!

Scrisoarea �i-e adresat�.

D� pe dinafar� de cuvinte de m�gulire.

Te nume�te prea�n�eleapt�-ntre frumoase �i preafrumoas�-ntre �n�elepte.

�i nu �ncuviin�ezi descrierea?

Auguste �mp�rat, �mp�rt�esc pre�uirea �ntregii lumii pentru �mp�r�teas�.

Dar asta e totul, �n rest nu �mp�rt�im nimic!

�i dac� asta e o uneltire, eu n-am nici un amestec!

O uneltire, generale?

August� �mp�r�teas�, am putea domni �n Bizan� �i peste �ntreaga lume.

Nu-�i mai �mp�r�i tronul cu acest ziditor cucernic de biserici �i pr�vila�.

Nu-�i mai irosi frumuse�ea cu el.

Via�a mea ne�nsemnat� ar c�p�ta un �n�eles,

dac� eu, Narses, i- a� da o moarte u�oar�.

�i iat� pecetea, maiestate, se vede doar jum�tate.

�i pecetea e pl�smuit�.

�i am �i dovada.

Dovada?

Dac� nu m� �n�el, un oarecare Amet tr�ie�te �n acest ora�.

Faima sa e pe m�sura lipsei sale de scrupule.

Omul acesta �i-e cunoscut, Teodora?

Aduce�i-l pe pl�smuitor!

Maiestate!

Preacinsti�i juzi, n-am nevoie de sprijinul vostru.

Str�ji!

- C�t ai primit, Amet? - Cinci bani de aur, maiestate.

Ce spui, Narses, de asta, cinci bani de aur pentru un general bizantin.

Credeam c� pre�uiesc mai mult.

Cinci bani de aur!

Pentru o pl�smuire e pre�ul potrivit.

Pentru r�scump�rarea propriului cap e �ns� jalnic de pu�in.

A venit... ea �ns�i la tine?

Teodora a venit la tine?

Da, m�rite. Tot ea mi-a dat �i banii.

- Omul e os�ndit la moarte. - Nu!

Pe loc!

Nu I-am iubit pe Dumnezeu, c�t am iubit-o pe aceast� femeie.

Osteneala ta �n r�zboi merit� mai mult dec�t simpla recuno�tin�� a �mp�ratului.

�i se cuvine tihna binemeritat� a o�teanului.

De aceea, �mp�ratul a preluat conducerea tuturor o�tilor bizantine din Roma.

�i va �nt�ri o�tile aflate acolo.

Ce s� facem cu �i mai mul�i o�teni bizantini la Roma?

Scrisoarea e semnat� de generalul Narses.

F�r� �ndoial�, pentru a-mi ar�ta c� �nc� s�ntem prieteni.

Prietenie ce poate avea un pre� foarte mare, prefecte.

I- am b�tut pe go�i prin propriile puteri. Bizantinii vin un pic prea t�rziu.

De ce nu i-am goni �napoi, pe mare?

Nu-mi pot �ng�dui �nc� un r�zboi.

Deja am pl�tit prea mult pentru ultimul.

Cet��enii Romei vor pace.

Doar dac� am g�si o alt� cale de a-i asmu�i �mpotriva bizantinilor.

Ce anume?

Biruri, prieteni!

Nimic nu r�zvr�te�te poporul mai v�rtos dec�t biruri prea mari.

�i punem pe bizantini s� str�ng� biruri.

S� stoarc� poporul ca pe o l�m�ie.

lar Roma �i va ur� pentru asta.

Ne iei �i pielea de pe noi! Din ce-o s� mai tr�iesc acum?

S�nt aici �n numele �mp�ratului.

Mai repede, da�i-i zor!

�leaht� nenorocit�!

Lua�i-i �i vaca! V� mi�ca�i odat�?

- O s� v-o pl�tim! - D�-i drumul, ��ran jegos!

Porci nenoroci�i! Sub go�i o duceam mai bine!

S�-i fim recunosc�tori Domnului c� dup� at��ia ani ne-ai reg�sit, Atalvin.

Mul�i viteji, printre care �i tat�I t�u, �i-au dat via�a �n ultima b�t�lie.

C�nd am aflat c� Vitiges a fost tat�I meu, am �nceput s� v� caut.

Vreau s� lupt al�turi de voi.

O vei putea face �n cur�nd.

Tocmai s�ntem pe cale s� ne �nt�rim for�ele.

�ncredin�eaz�-mi orice misiune. N-am s� te dezam�gesc.

P�rin�ii mei au murit. Locul meu e al�turi de voi.

�nc� nu putem duce o lupt� deschis�.

Totila �i ap�r� pe ��ranii romani de perceptorii bizantini de biruri.

Romanii nu ne mai s�nt du�mani.

Spun adesea c� le mergea bine sub st�p�nirea regelui Teodoric.

Trebuie doar s� a�tept�m momentul potrivit.

Cred c� l�ncierii mei corsicani vor fi �n cur�nd bineveni�i.

�ntrebarea e dac� Roma �i poate pl�ti, prin�e Furius.

Nu mai avem bog��ii.

Roma a devenit un ora� s�rac.

Roma nu trebuie s� pl�teasc�.

C�l�re�ii mei �i poart� singuri de grij�.

O ofert� generoas�. Ce vrei �n schimb?

Ai o fiic� fermec�toare, Cethegus.

O vreau drept so�ie.

Niciodat� n-am s�-i bag fiicei mele un b�rbat pe g�t.

Dar i-ai scoate altul din cap, dac� ai putea.

Spune-mi ce oferi.

Trei mii de l�ncieri c�lare �i o flot�.

E un dar de nunt� �ndestul�tor.

Vorbe�te tu �nsu�i cu ea.

Dar nu a�tepta prea mult de la ea.

- Fiindc� �I mai iube�te �nc� pe Totila? - Se prea poate, Furius.

Ai r�bdare cu noi am�ndoi.

�mi iubesc fiica, la fel cum iubesc Roma.

Pe ea chiar mai mult.

- Dar cu Totila nu se va c�s�tori. - Asta �mi d� n�dejde.

��i mul�umesc.

- Acum! - Da�i-mi drumul!

��i mul�umesc!

De n-ai fi fost tu, �mi pierdeam capul.

P�streaz�-l lini�tit. Omul nu are dec�t un singur cap.

Dar cine e�ti? Vreun got, de bun� seam�.

�i ur�m pe bizantini �ntocmai ca voi.

Nu vrei s�-mi spui cum te cheam�?

- Vreau s� m� ar�t recunosc�tor. - Nu, nu-i nevoie.

Poate alt� dat� �mi vei pl�ti cu aceea�i moned�.

- Haide�i! - �nainte!

Prin�e Furius!

N-ai mai fost demult la Roma.

Te pomene�ti c� uitase�i unde locuim.

Nu vin �n ospe�ie dec�t acolo unde s�nt binevenit.

Pentru tat�I meu e�ti �ntotdeauna binevenit.

Nu la tat�I t�u m� g�ndeam.

Ast�zi am venit la tine, lulia.

�i am s�-�i spun �i de ce.

leri era s� fiu ucis...

Te-ai b�tut cu vreun rival �n dragoste?

Rival, lulia?! Erau bandi�ii �tia bizantini.

Erau c�t pe ce s� m� ucid�, dar au ap�rut ni�te go�i.

C�petenia lor era neasemuit de curajoas�.

Nemaipomenit! Cine era?

N-a vrut s�-mi spun� cum �I cheam�.

Era un b�rbat b�lai, potrivit la statur� �i un arunc�tor de lance nemaiv�zut.

Atunci �tiu cine a fost!

Nu-mi doresc dec�t s� te �n�eli.

Dar eu credeam c� go�ii au plecat �n nodul ��rii.

Nu to�i. O parte se a�in prin sud.

Dar, lulia...

Doar �tii bine c� e mort comitele Daciei.

Dar voiam s� te rog ceva. N-ai putea s�-�i �nchipui...

Nu mai pot sta de vorb� cu tine.

Dar vreau s� mai �tiu un lucru.

Cum se face c� go�ii nu s�nt prin�i niciodat�?

Stau ascun�i �n p�duri. Acolo s�nt �n siguran��.

Apoi, devin din ce �n ce mai puternici. Cur�nd vor fi o amenin�are pentru Roma.

��i mul�umesc. ��i mul�umesc!

- Tat�! - Pari foarte �nc�ntat�, copila mea.

Da. Prin�ul Furius a fost adineauri aici.

�i m-a �ncredin�at de faptul c� Totila e �nc� �n via��.

I- a salvat via�a prin�ului Furius.

Tat�!

Nu po�i m�car �ncerca s� ne �n�elegi?

S�nt ad�nc mi�cat de iubirea voastr�.

Dar a�tep�i s� m� bucur, �tiind c� fiica mea vrea s�-�i �mpart� patul cu un barbar?

N-ai nici un drept s�-mi �ii predici.

Tu nu te-ai culcat dec�t cu femei care slujeau planurilor tale.

lulia! Nu �tii ce spui!

Mi-am pus via�a �n slujba Romei.

Sim��mintele personale au devenit de aceea ne�nsemnate pentru mine.

Afar� de iubirea pentru tine, fiica mea.

Dar tu te str�duie�ti prea pu�in ca s� o meri�i.

Roma �i iar�i Roma! Ce e Roma pentru tine?

�i dac� iube�ti Roma at�t de mult, de ce oare te ur�sc oamenii?

Ai �mpins oamenii la r�zboi, le-ai adus numai suferin�� �i s�r�cie cumplit�.

Asta e dovada iubirii tale fa�� de Roma?

Sub st�p�nirea go�ilor oamenii erau ferici�i.

Erau mul�umi�i �i �ndestula�i.

Desigur, s�tui!

Vrei ca Roma s� devin� un �arc cu vite s�tule?

M- ai �ntrebat adineauri ce e Roma pentru mine.

E o for�� spiritual� ce a creat o cultur� invidiat� de lumea �ntreag�.

�ns� un popor primitiv �ncearc� s� distrug� aceast� cultur�, prin subjugarea noastr�.

Poporul primitiv al go�ilor.

lar faptul c� fiica mea e de partea barbarilor,

n-am s�-l �n�eleg niciodat�.

Da, s�nt de partea lor, fiindc� viitorul meu e legat de cel al barbarilor.

Un viitor pe care nu te las s� mi-l distrugi.

Nu am distrus nimic, niciodat�.

S�nt �nzestrat s� prev�d desf�urarea lucrurilor �i m� preg�tesc ca atare.

Tat�, doar nu-mi spui c� doar stai �i a�tep�i.

Draga mea lulia, un b�rbat fie st�p�ne�te, fie e oc�rmuit.

Asta e alegerea ce-i hot�r�te via�a.

�i dac� �nt�Ine�ti alt b�rbat care g�nde�te la fel?

Atunci ambii vor �ti c� unul c�tig�, iar cel�lalt pierde.

Dar nu trebuie s� fie mereu a�a!

Ba da.

Mereu vor fi a�a.

Nu e cale de mijloc.

Totila! O roman� a p�truns �n tab�ra noastr�.

Femeile noastre au prins-o. Pare s� fie de vi�� nobil�.

- O roman�, �n tab�ra noastr�? - �i-o aducem �ndat� aici.

�tiu cine e, o cunosc. E lulia, fiica prefectului.

lulia a venit la noi!

Asta nu-i pricin� de nelini�te. De parc� n-a�i mai v�zut o roman�!

�i urez fiicei prefectului bun venit!

M� bucur c� zvonurile despre moartea ta nu s�nt adev�rate.

- �mi aduci vreo veste de la tat�I t�u? - Nu, comite.

Pofte�te!

lulia!

N-am s� mai plec niciodat�!

Ai s� po�i duce traiul pe care-l duc eu?

S� te ascunzi? S� v�nezi �i s� fii v�nat�? S� tr�ie�ti sub cerul liber?

Totul �i orice! Numai s� fiu cu tine.

F�r� sprjinul unor tr�d�tori n-ar fi putut pleca.

Toat� lumea din ora�ul �sta e �mpotriva mea.

Pot �ndura aproape orice, dar tr�darea o ur�sc!

Am s�-mi pironesc du�manii de cruce!

Du�manii sau Roma �ntreag�?

�i-apoi r�stignirea nu mai e �ng�duit�.

Dac� nu m� �n�el, de mult� vreme chiar. De pe vremea lui Constantin cel Mare.

Atunci am s-o re�nfiin�ez eu.

- �ndurare! - Fie-�i mil�, prefecte!

- Nu-mi l�sa fiul s� moar�! - Nu e tr�d�tor!

- Nu fi a�a crud! - Ai mil�!

- Fie-�i mil�! - �ndurare! �ndurare!

To�i cet��enii Romei s� ia aminte la pedeapsa cuvenit� tr�d�torilor!

Poporul go�ilor ne e du�man.

lar cine cade la �nvoial� cu du�manul va fi r�stignit!

Cred c� vara aceasta n�zuin�a noastr� se va �mplini.

Teia a str�ns o oaste �n nord...

...iar eu una �n sud.

Aproape jum�tate din oamenii mei s�nt romani.

Acum �i Neapole se ridic� �mpotriva lui Cethegus.

�n cur�nd �ntreaga Italie �i va fi potrivnic�.

lar cu sprijinul flotei vikingilor lui Harald, biruin�a va fi u�oar�.

Atunci vom fi din nou un regat unit.

�i vom avea nevoie de un rege.

Un singur om e vrednic de asta. Tu, Hidebrand!

V- am mai spus o dat� c� nu primesc, iar de atunci n-am �ntinerit.

Are dreptate. Avem nevoie de un rege t�n�r.

- Tu vei fi rege! - Nu se poate, Teia!

Doar �ti�i c� voi lua o roman� drept so�ie.

Atunci fiii t�i poate vor tr�i �n pace �i nu vor trebui s� mai lupte.

Fii regele nostru, Totila, �i s� ne rug�m pentru biruin��!

A�adar vii cu m�inile goale din Bizan�, generale Herubindus.

La ce bun atunci toate f�g�duin�ele de ajutor?

C�nd va sosi? M�ine, �ntr-o s�pt�m�n�, �ntr-o lun�?!

Go�ii se �ndreapt� spre Roma, iar eu trebuie s-o ap�r singur.

Nu-�i face griji! Totila nu va �ndr�zni s� atace.

�nc� mai cuget� la �nfr�ngerea dinainte, chiar dac� a trecut ceva vreme de atunci.

Dar de data asta Roma e amenin�at� �i dinl�untru.

Am mers prea departe cu sprijinul pentru Bizan� �i �mp�rat.

Cet��enii Romei m� ur�sc la fel de mult ca pe perceptorii vo�tri!

Generalul Narses ��i ofer� c�rma o�tilor sale din sud.

Dar cu o �nvoial�:

El, generalul, r�m�ne conduc�torul tuturor o�tilor.

Nu-mi las� de ales.

S�-i spui generalului c� e o cinste pentru mine s�-i slujesc.

O�tirea go�ilor e falnic�.

V�d �i mul�i romani printre o�teni, gloate ce s-au dat cu du�manul.

Socot c� o�tirea lui Narses n-a debarcat prea t�rziu.

Pentru el �nsu�i, nu e prea t�rziu. Cu siguran�� �ns� pentru Roma.

Dar, prefecte! El e toat� n�dejdea noastr�.

lar �ntreaga lui n�dejde e s� devin� izb�vitorul Romei.

Nu vom ap�ra ora�ul acum.

S�-i l�s�m lui Totila am�girea c� ar fi cucerit Roma.

Estimp noi mergem la Narses �i ne preg�tim de izb�nd�.

�i lu�m pe nea�teptate.

O�teni, �ine�i armele preg�tite!

Tot nu te �ncrezi �n romani?

Nu!

- Jos Cethegus! - Deschide�i por�ile!

Lini�te!

Ce c�uta�i aici?

- Vrem... - Lini�te!

Nu-i l�sa�i s� treac�!

Am f�cut pace cu go�ii. Deschide�i poarta!

Totila!

Cethegus a fugit la generalul Narses.

Bizan�ul va ataca. S� nu-mi spune�i mie Teia!

Atunci ne vom ap�ra.

Flota vikingilor va fi cur�nd aici, �n frunte cu regele Harald.

Harald se va �ine de cuv�nt �i-i iube�te pe go�i.

Pe Teodoric I-a cinstit ca pe un tat�.

E de mirare c�t putem iubi aceast� �ar� �i pe locuitorii ei.

Soarele str�lucitor, cerul ve�nic albastru...

Poate vikingii vor r�m�ne al�turi de noi.

Pleci a�a de cur�nd, Totila? Serbarea e �n cinstea ta.

Un rege are multe �ndatoriri. Nu �n ultimul r�nd fa�� de so�ia sa.

De ce fericirea nu-i niciodat� deplin�?

Va fi ultima lupt�.

N-am s� te las s� pleci.

Cur�nd am s� fiu din nou al�turi de tine.

Nu vom fi desp�r�i�i dec�t c�teva zile.

Ba nu vom fi desp�r�i�i deloc!

Ca regin�, locul meu e l�ng� rege. Am s� vin cu tine!

�ntruchipezi virtu�ile ambelor popoare, ale go�ilor �i ale romanilor.

D�rzenie, dragoste, statornicie.

Atunci r�m�ne hot�r�t: vin cu tine!

Mi-ai spus odat� c� iubirea noastr� va d�nui o ve�nicie.

Dar o ve�nicie poate dura �i numai dou� zile.

De-asta nu vreau s� fim desp�r�i�i nici m�car o clip�.

De data asta o s� �nvingem. �i atunci fericirea noastr� va fi deplin�.

De-a� putea-o crede...

M� tot g�ndesc c�t de ne�mp�cat e tat�I meu.

El e cel ce trebuie s� g�seasc� o cale de �mp�care cu noi.

�i o va face �ntr-o bun� zi.

Nici m�car Cethegus nu e at�t de puternic, �nc�t s� �ndure pierderea Romei...

...�i totodat� a fiicei sale.

�nainte de b�t�lie mai am ceva de vorbit cu tine.

- Vrei s�-mi faci o nou� ofert�? - Nu, cea veche e �nc� valabil�.

Dar vreau s-o �mbun�t��esc.

Te-a� putea ajuta s� c�tigi b�t�lia.

Am un plan bun.

Dup� mine!

M�ine am s� port plato�a asta.

O s� m� apere �n b�t�lia pe c�mp deschis.

Eu am s� port mantia mea alb� �i un coif deschis.

Poate chiar �i o ghirland� de trandafiri, ca semn al izb�ndei.

Nu uita c� florile s�nt totodat� �i un semn al mor�ii.

Mereu vezi lucrurile �n negru, Teia.

Vom c�tiga b�t�lia.

- Stai! Ce cau�i aici? - Las�-m�! Trebuie s�-l v�d pe Totila.

Prin�e Furius!

Fii sl�vit, M�ria Ta!

Nu ne-am v�zut de mult� vreme. Ce te aduce la ceas t�rziu?

Nu voiam s� fiu v�zut aici.

Vreau s� lupt cu l�ncierii mei al�turi de voi �mpotriva bizantinilor.

Propunerea ta face izb�nda noastr� �i mai sigur�.

L�ncierii t�i s�nt cei mai buni din lume.

- Ar putea hot�r� b�t�lia de oricare parte! - Te �ndoie�ti de vorbele mele, Teia?

M� �ndoiesc de vorbele oricui poart� o sabie, Furius!

E propunerea unui prieten.

O pre�uim �i o primim cu recuno�tin��.

A�eaz�-te.

Am s�-�i ar�t planul nostru de b�taie.

Apoi vom putea hot�r� unde ar nimeri cel mai bine l�ncierii t�i.

Ne vom bate cu bizantinii �n c�mp deschis.

la spune-mi, Cethegus:

Vrei doar s� prive�ti b�t�lia sau s� te �i lup�i?

Am venit s� m� �ncredin�ez c� vei sc�pa cu via��.

�i c��i o�teni ai adus cu tine?

Asta voi �ti doar c�nd vor fi sosit.

Foarte mul�i nu prea cred s� fie.

S�nt o�tirile ce I-au �nvins pe Vitiges

�i care sub generalul Belizarie nu s-au �mpotrivit prea tare go�ilor.

Bizan�ul n-a uitat �nt�mplarea.

�i totu�i e bine s� ne amintim cum au stat lucrurile.

Belizarie a f�cut o mare gre�eal�.

Cu to�ii facem gre�eli, mai devreme sau mai t�rziu.

Chiar �i eu, ba chiar �i tu.

Gre�eala ta e c�-�i subapreciezi alia�ii.

Tactica ta de t�r�g�nare �i-a adus oarece foloase.

Foloase ce se potrivesc �ntruc�tva cu socotelile mele.

Dar m�ine vei cuceri Roma.

lar atunci...

Da, atunci se va vedea cine c�tig� jocul.

Dar mai �nt�i trebuie s� c�tig�m b�t�lia.

- Doar nu ai �ndoieli? - Numai �n ce te prive�te pe tine.

- Nici nu pot s� nu am ceva �ndoieli. - E�ti foarte binevoitor. Mul�umesc.

Pot s� te mai rog de un hat�r?

Ca prieten.

Pe gotul Totila...

...te rog s� mi-l la�i mie.

Cu cea mai mare pl�cere.

�nainte!

Totila!

�nainte!

Narses!

Opri�i!

Furius ne-a tr�dat. Ne-a c�zut �n spate cu l�ncierii lui.

Nenorocitul! �tiam eu!

Bag� de seam� ce-�i spun! Cel cu mantia alb� e Totila.

Vreau doar s�-i atragi aten�ia asupra mea.

Am s� �i-o pl�tesc, c�ine tr�d�tor ce e�ti!

Abia a�tept! Vino, ne vom bate pentru lulia!

Totila!

Totila!

lulia!

S� nu-l l�s�m pe m�na romanilor. S�-l ducem pe rege �n siguran��.

Totila, arat�-te!

Unde e�ti?

Totila!

Lua�i-l pe rege! Eu am s�-l distrag pe Cethegus.

Totila!

Fuge, la�ul! Totila!

Stai pe loc, c�ine!

Nu scapi de mine, Totila!

Totila a c�zut �n lupt�. Ne trebuie un rege.

Dup� Teodoric, Vitiges �i Totila,

un singur om e demn de mo�tenirea lor:

Comitele Teia.

Pe sabia marelui Teodoric te �ntreb:

E�ti gata s� fii regele nostru?

- S�nt gata! - Teia!

Am pierdut aceast� b�t�lie.

Cine vrea s� se supun� �mp�ratului, poate s� plece!

Dar eu voi lupta mai departe.

To�i cei ce m� vor urma, s� �tie c� va fi ultima lupt�.

Regele Teia are dreptate.

Dreptate! Teia!

Ai c�tigat jocul, Narses.

M�ine vei intra �n Roma.

�i te vei putea folosi de urbe ca de o ibovnic�.

Da, jocul nostru s-a terminat repede. Chiar mai devreme dec�t �mi �nchipuiam.

Trufia ta te-a f�cut s� fii un partener de joc slab.

Da, trufie am spus.

Aceast� m�ndrie vanitoas� �i �ng�mfat�...

...orgoliul t�u nem�surat.

C�nd totul e s� scapi cu via��.

S� ceri mai mult e pur �i simplu o nerozie.

lar c�nd ceilal�i au dat gre� �i totul e praf �i pulbere,

atunci vin eu �i m�tur murd�ria.

La Roma avem m�tur�tori pentru a�a ceva.

Supravie�uirea m-a c�l�uzit mereu.

La fel �i pe Teodora.

Foarte adev�rat.

�i la ce i-a folosit?

M�car de �i-ar aduce mul�umire.

Mi-aduce cu siguran�� mul�umirea de a �ti c� altfel n-a� fi r�mas �n via��.

�i tu ai fi fost acum �n locul meu.

Sau nu-i a�a?

Generale! Te pot pofti o clip� afar�?

A�tept un r�spuns la �ntrebarea mea.

Go�ii I-au ales pe comitele Teia drept noul lor rege.

�i-a trimis �tire. Vrea s� lupte �n continuare.

Spune-i noului rege al go�ilor c� �i-a pierdut min�ile.

O nou� lupt� ar aduce poporului s�u pieirea.

Spune-i a�a:

Nu vreau dec�t ca to�i go�ii s� p�r�seasc� aceast� �ar�.

�i dac� o fac, �i las s� plece nestingheri�i.

lar asta e ultima mea ofert�.

Ai fost prea m�ndru s�-mi r�spunzi la �ntrebare, romanule!

Astfel se �ncheie, cu ultima mare b�t�lie de la Genunea Go�ilor,

tragedia acestui popor, ce �ncepuse cu marea lor migra�ie c�tre sud.

Generalul Narses, ce pre�uia cum se cuvine vitejia adversarilor s�i,

l�s� supravie�uitorilor cale liber�.

Ace�tia �i luar� r�mas bun de la soarele Italiei

�i se �ntoarser� cu ultimul lor rege c�zut �n patria lor din miaz�noapte.

Flota viking� a regelui Harald!

Vine s� ne ia!

Traducerea �i adaptarea: pamfil_nastase@yahoo. com

SF�R�IT