Original subtitles

-

Mi-ar plăcea să revin în Chicago, de-ar fi posibil,

sau orice oraș mare ar fi grozav,

de-aia m-am și gândit să vă sun,

chiar aș vrea să reiau treaba,

nu sunt tocmai extaziat de condiția mea actuală.

Văzându-vă dosarul, avem multe vești bune.

Întotdeauna e nevoie de avocați buni, întotdeauna.

Ați fost recrutat chiar din facultate, de Richter, Sanford & Nichols...

Exact, erau una din firmele de top, după cum știți...

Ați plecat acum 18 luni...

Se pare că v-au dat de lucru, nu glumă.

- Da, chiar așa. - Se pare că vă pregăteau pentru ceva.

- A fost prea mult pentru dvs.? - Nu, chiar deloc.

Mi-a plăcut genul ăla de agitație.

Și... Îmi lipsește, da.

Atunci de ce oare ați părăsi o firmă atât de prestigioasă, dle Durrell?

Adică... de ce ați abandona o carieră atât de promițătoare?

Păi, „a abandona” e un...

(șoptit:) Calvin, ce faci?

Tre' să stai aici, Calvin. Da? Vrei?

Vrei să stai aici o clipă?

Un loc uscat și răcoros

Subtitrare și translare: mko_ro www.addic7ed.com

Vin, Moony!

Vin!

Vin!

Vin, Moony...

Ce moale-i...

„Buenos dias, Sancho Pinela!”

Te scoli odată?

Hei, vino-ncoace puțin, te rog. Vino-ncoace.

Ce-ai pățit?

Unde-ai fost, de ce ești tot ud?

Ești leoarcă! Uite-te și tu, plin de noroi și de toate alea...

Calvin... Uite, și tu și „Domnul Puf”...

L-ai udat leoarcă și pe Domnul Puf.

- Și...? - „Și...”?

Te-a plouat de tot.

Doar am adus-o pe Moony.

Moony? Frate, da' departe mai e de casă.

Unde-i bătrâna Moony acum?

E-n regulă...

Unde e „în regulă” ăla, Cal?

Se usucă lângă haine.

Nu-i „în regulă”.

Nu-i în regulă, Calvin!

Calvin, ai să omori...

blestemata de pisică...

Calvin?

Calvin, unde-i?

Unde-ai pus-o pe Moony? Unde-ai pus mâța vecinilor, Calvin?

În geantă, Calvin? Moony nu se pune în geantă...

Așa... Ești pus pe rele dimineața asta, nu, Cal?

Așa o să fie, deci?

Îmi pare rău, Moony...

- Așa, ești gata să intri? - A-ha!

Să te vedem!

Așa-vezi, Cal...

A-ha!

Poți să faci ca barca cu motor?

Nu vreau să port pantalonii lungi.

- Vrei să intri-n ei, te rog? - Nu vreau...!

- Haide, întârziem dimineața asta. - Nu vreau să port pantalonii lungi.

Cal? Ascultă, trebuie să-i porți, da?

Ți-ar fi frig fără... Te rog, nu-mi face asta...

Să mergem! Am întârziat. Vino, Cal!

Așa... Haide, să mergem!

Bun, ultima dată...

Boltit... Nu, nici pe departe. Nu-i nimic, să mergem.

Nici măcar n-am încercat, știi asta, nu? C-o băgam.

Bun. Haide, intră.

Așa, în pas cu mine, da, amice?

Sunt în întârziere.

Haide! Ce, nu vrei haina? De ce...?

Scoate-o, scoate-o.

- Salut, Charlotte, cum ești? - Salut, băieți.

Scuze că am întârziat. Ai numărul meu și alea?

Stai, am încercat să te sun... A mea are varicelă.

Sus! N-aș vrea să ia și el, așa că nu-l pot lua azi.

O, Char', asta nu e bine, trebuia să fiu deja într-o ședință...

Și chiar trebuie să fiu acolo, mi-ai face un mare serviciu dacă...

Nu ți-aș face niciun serviciu dacă ar lua și el ce are ea.

- Meg își îndoia nasul. - Grețos. Pe bune?

- Pe tine nu te-am văzut făcând asta. - Am făcut-o de câteva ori.

Îți scoți centura? Hai, ne grăbim.

Uite așa...

Haide, Cal, să mergem! Trebuie să ne grăbim, haide!

Să mergem.

Ia vino-ncoace puțin. Ascultă. Vino-ncoa'.

O să fim cuminți azi acolo, da?

- Ă... bun. - Nu ne prostim?

- Ă... bun. - Vreau să fii „Domnul Invizibil”.

Poți fi Domnul Invizibil astăzi?

- Domnul Invizibil. - Bun, Domnule Invizibil.

Haide, îmi pare rău, amice, dar ai putea...

Haide, așa. Bine...

- Ține minte, ești invizibil. - Bună, Russ.

Bună, Blanche, cum ești? Așa...

Așa, ești invizibil.

Invizibil. Du-te, du-te...

Mă scuzați o clipă. Russ?

Russ? Scuzați-mă, doar o clipă.

- Russ? - O, salut, Bob.

- 'Neața. - Ce face aici? - Ce vrei să spui?

- Știi bine. Rămâne aici Calvin azi? - O parte din zi, da.

Frate...

- Uite, îl am pe consilierul Thomas... - Cum „îl ai pe consilierul Thomas”?

Eu aveam întâlnire cu el, Bob, eu l-am adus la noi.

Vino.

Vino!

Uite, vreau să iei cazul Joyce Ives.

Glumești? Tu i-ai luat depoziția, femeia aia e nebună!

Tocmai ai intrat în baroul statal, te va ajuta să avansezi, prietene...

Bine, „prietene”, dar eram la un pas de a ajunge partener în Chicago.

M-am specializat în cazuri precum al lui Thomas.

Aici nu-i Chicago, da?

Asta nu-i vreo firmă avocățească de șmecherași.

Și pentru Hristos, tu ai venit la mine...

Căutând de lucru... Și asta e.

Ia afurisitul de caz Joyce Ives.

- Da, ia te uită. - Oau!

Da, „oau”. Haide, să intrăm, Cal.

- Spaghetti bolognese, specialitatea zilei. - Nu, de fapt, eu...

N-am venit pentru mâncare, am venit să te întreb

de cât timp îl știi pe Larry Ives, Carol.

În sens biblic, vrei să spui?

- Nu. - Uite, mă duc să-l aduc pe Frankie.

- Da? - Nu, nu-l aduce pe Frankie.

Nu-l aduce pe Frankie, cu tine am venit să vorbesc, Carol.

Cu tine voiam să vorbesc, Carol.

Iisuse...

Ce-i aia?

- E o vedere. - Ba bine că nu!

Ține-o, e pentru tine.

Investigheaz-o.

- Nu știu să citesc. - Păi da...

Adică, ți-o scrie ție, de parcă n-ar trebui să ți-o...

Citesc tot eu.

- De la cine-i? - Ia uite-l! - De la mama.

Ce faci, mititelule?

Salut, ce mai faci, Frankie?

E-adevărat ce-aud, că ai luat cazul Harper?

Chiar e adevărat.

- Ce scrie? - Da' chiar am de-a face

cu o grămadă de avocați, nu?

- Da, e un fel de încurcătură. - Ce scrie?

- Ce scrie?!? - Am venit de fapt să...

- Calvin, stai cuminte o clipă. - Ce scrie?!?

- Nu am venit să vorbesc cu tine. - Îți vine să crezi ce...

Calvin, ia-mi-o din față, nu mi-o pune în față.

Calvin, termină cu vederea aia, te rog!

Nu-mi mai pune vederea în față, te rog.

Încerc să vorbesc cu cineva. Nu-mi mai pune vederea în față.

Acu' l-ai supărat. Poate vrea să mănânce ceva...

Nu, e-n regulă. A mâncat ceva deja, Frankie.

Uite, de-aș putea discuta cu Carol doar vreo două minute...

Ce țăcănită!

Clienta ta, nu Carol.

- O, Doamne... - E „țăcănită”...?

Dar chiar în ziua aia,

Larry stătea pe locul lui obișnuit...

- Chiar n-ar trebui să... - E-n regulă.

Și apare Carol.

Vine mergând în felul ei...

Fiindcă vezi tu, ei au...

O atracție unul pentru celălalt.

Cu Carol vreau să vorbesc.

Nu-și pot lua mâinile unul de pe celălalt. Grețos. Și io mă uit...

Și pe cine crezi că văd stând colo, la pompa de benzină?

Bezmetica de nevastă a lu' Larry, clienta ta.

Și intră-n mașină. Și deodată...

Pornește!

Trecând drept prin peretele blestematului meu de restaurant!

Când mă uit, peretele meu, peste Dodge-ul ei.

Și intră pe ușă, complet-calmă.

- Îi dă cheile și spune: - O poți conduce până acasă.

Când vii să-ți iei boarfele.

Și a plecat și gata!

A plecat. Și Larry stă colo ca un prost,

ca o cruce.

Și acuma ea mă dă pe mine-n judecată?

Asta-i nemaipomenit.

Russ, tu ești băiat de treabă.

Dar îmi pare așa de rău pentru tine.

Aici ești tare departe de marele oraș, băiete.

- Și, cum am o grămadă de clienți... - Da, văd că ești ocupat.

Felicitări pentru...

Înfloritoarea afacere pe care o conduci pe-aici.

Ce faci?

Ce-i animalu' ăsta?

Ăla de colo?

E o „maimuță Calvin”, o maimuță foarte rară.

O „maimuță Calvin”.

Vrei s-o citim?

Hmm?

„Dragă...” Ce cuvânt îi ăla de colo?

- „Calvin”? - Îm-hm!

Foarte bine. „Dragă Calvin”,

„Mi-e așa de dor de tine încât mă doare.”

„Să vin să te văd?”

„Și să te iubesc și să te-mbrățișez?”

„Mama”.

Cum arată?

Hei, ești gata de plecare?

- Ce zici s-o ștergem de-aici? - Bun.

Ce bine-i.

O, Doamne...

Asta-i de la Calvin Durrell.

De la bunicul Durrell.

- Interesant, nu? - Îm-hmm.

- Te-nteresează? - Da.

Haide, ajută-mă s-o scot din ambalaj.

E mult ambalaj... O, mai e una și-năuntru.

Uite-așa...

Asta-i pentru tine, ia uite cât e!

Ce naiba o fi?

Să vedem ce scrie-n bilet.

„Dragă Calvin, atașat...”

„vei găsi o caravelă portugheză, capturată după un mare...”

„efort de a nu mă păta”.

Asta-i, vezi?

Caravela portugheză.

„Vom avea multe aventuri aici, în Florida.”

„Spune-i bătrânului tău...”

„Să-ți împacheteze lucrurile și să te trimită...”

„Ca să-i poți ține bunicului tău și lui Johnny companie”.

„Cu drag, bunicul”.

Ai văzut? „Cu drag, bunicul”?

Nu vreau să mă mut.

Îți place aici, nu?

Mm-hmm.

O meduză cubozoa e cam...

ca o caravelă, doar că înțeapă mai rău.

Înțeapă, nu? Fain din partea bunicului să-ți trimită o caravelă, nu crezi?

- Da. - Îți trimite mereu chestii faine.

Dap.

Știi ce, Calvin, zic că pierdem vremea, cred că-i deja moartă chestia asta.

Dă-i-nainte!

Da, îi dau-nainte. Vezi?

Vezi cum dau?

Ce-o să-i dăm de mâncare?

E moartă, Calvin.

Nu-i mai trebuie de mâncare, cred că-i moartă.

- Alo? - Russell?

- Kate. - Ce mai faci?

Știu că-i cam târziu...

- Aveam emoții cu sunatul. - Da, păi...

Calvin doarme deja.

M-am gândit că poate-l mai prind.

Nu, a trebuit să-l culc devreme, a prins un...

Un fel de virus, de la amica lui, Meg.

Are amici?

Normal că are amici, Kate!

Păi, eu...

Adică, nu știam, doar cresc mult într-un an jumate.

Serios? Ai citit asta pe undeva?

Nu-ncepe, da? Voiam doar să vorbesc cu el.

A-ha. Suni tot la vreo două luni...

- Și cred că te simți bine dup-aia. - Sunt mama lui!

Stai, stai, stai: ești ce?

Ești ce?

Io-s cu el zi de zi, Kate.

Îi dau să mănânce, îi leg șireturile...

- Îi fac de prânz, îl bag în pat... - Da, bine.

N-am sunat să-mi ții iar prelegeri.

- Bun. - Bun.

Așa... puțin sos...

Și aici puțin sos...

Așa-vezi...

Acuma s-amestecăm bine...

Ne plac spaghetele, nu?

Arată bine!

Să le mai condimentăm puțin...

Mereu îți place condimentarea.

Și poftim.

Cu cine-ai vorbit?

- La telefon. - Cu maică-ta.

Unde... e?

Nu știu, Cal.

Mănâncă-ți spaghetele cât sunt încă fierbinți.

M-am gândit cum să-mi botez caravela.

- Cum? - „Mama”.

Adică vrei s-o numești...

Vrei s-o botezi după Kate.

Vrei să-ți botezi caravela „Kate”?

Nu, „Mama”.

Hai, Peter, mai cu viață, mai cu viață, Peter, concentrează-te!

Peter!

- Ce faci, Peter? - M-a blocat prea mult.

Nu pierzi niciodată așa o șansă. Când tipul sare, ce faci?

- Mă țin pe picioare. - Te ții pe picioare.

Bună treabă, ține-o tot așa.

Iar ai întârziat, Noah.

- Care-i treaba? - Am...

Am avut o problemă de-ale fetelor.

Știi că-i a cincea oară în două săptămâni?

Peter, vineri-seară joci în locul lui Noah.

- Așa că vreau să rămâi pentru detalii. - Ho-ho-ho, ce tot spui acolo?

Nu-l poți pune-n locul meu!

De ce nu? Măcar știu că va fi prezent la mingea de start.

„De ce nu”? Fiindcă nici măcar nu ești antrenor, fute-te-ai, de-aia!

Până se-ntoarce Miller, eu sunt antrenorul.

Și dacă mai folosești odată cuvântul ăla în fața fiului meu,

te scot de tot din uniformă.

- O, da? - M-hm.

Labă... căcat... găoază...

Bun, băieți, să jucăm ceva baschet. Dați drumul la minge!

Mai cu viață, haideți!

Opriți! Calvin, ce naiba faci? Ți-am spus să nu intri pe teren.

- E-n regulă, dle antrenor, nu ne-a... - Nu-i „în regulă”.

- Lasă-mă jos! - Nu țipa la mine.

Lasă-mă jos!

Lasă-mă jos.

Lasă-mă jos!

Calvin, aici să stai, mă auzi?

Să nu mai intri pe teren, da?

Aici să stai.

Stai acolo.

Ce mai faci, Cal? Ești bine?

Calvin, nu poți desena pe parbriz. Cine-a zis că poți...

Găoază ce ești! Așa mă enervați voi, ăștia...

- Veniți aici, faceți pe șefii... - Ești dusă?

Tocmai mi-ai speriat de s-a căcat pe el copilul

și sari la mine cu mâncare de câini de parcă eu te-aș fi insultat?

- O, căcat... - Da, l-ai speriat de toți sfinții.

Îmi pare rău, scumpule, e doar mâncare de câini.

N-am vrut să te sperii.

Argos, dă-te jos!

Doar nu ești Joyce Ives, sau ești?

N-aveai dreptul să-l scoți pe Noah din meciul de vineri.

- Ce, ești avocata lui? - Nu, sunt soră-sa.

Păi nu știu ce ți-o fi spus Noah, „soro”,

dar întârzie cu jumătate din antrenament și i-am atras atenția.

Așa că mi-a zis să mă duc să mă „F”, în fața copilului meu, aici de față.

Apoi a continuat cu crizele și și-a aruncat pantoful pe teren.

Dar acuma văd că reacțiile exagerate sunt trăsătură de familie.

Așa că, ce, „trebuie să-și ceară scuze”?

Păi până o face, n-are ce căuta în echipă.

Mda...

Păi a avut o grămadă pe cap în ultima vreme...

Are o iubită nouă

și, nu-s sigură, dar cred că e la prima lui aventură sexuală.

Adică...

Uite, îmi pare rău pentru chestia cu mâncarea de câini.

E-n regulă, poate...

Mai recuperăm ceva pentru Argos.

Nu, poate „recuperez” eu în fața ta și a băiețelului tău. Cum îl cheamă?

Îl cheamă Calvin.

Hei, Calvin...

Îmi pare rău că te-am speriat.

N-are nimic.

Îți plac caii?

- Aha! - Îți plac?

Ai vrea să călărești un cal?

Chiar ai un cal?

Da, da, chiar am un cal.

Dar probabil ar trebui să-l întrebăm pe tăticul tău mai întâi, nu?

I-ai da voie?

Dacă am...

Știi ce, am putea-o lua de la început?

- Bună, sunt Beth. - Beth, io-s Russ.

Încântat să... te cunosc.

Ești bine, amice?

- Ceau, tati! - Ceau!

Ai dat bine acolo?

Așa, vezi.

Al tău e locul?

Nu, aș vrea eu.

Mă ocup doar de grajduri.

Dar poate că-ntr-o zi...

Voi fi mai mult de-atât.

Locuiesc într-o rulotă.

Ăsta a fost marele meu premiu după divorț.

Cât timp ai fost măritată?

Trei ani și-un pic.

Dar de fapt se cam terminase înainte de a arunca buchetul.

Dar tu?

E „oficial”?

Nu, ă...

Practic nici nu știu ce se petrece,

ea nu stă cu noi, sau ceva.

- Dar sunteți separați. - Da.

Cred.

În terminologie juridică.

Tati, te sui și tu pe cal data viitoare?

Poate.

Poate mă sui pe calul ăla.

De fapt eu știu câteva lucruri despre tine, știi?

- Cum ar fi, când... - Calvin, îți...

Îți curge din chiflă. Ține-o deasupra mesei.

- Cum, de la frate-tău, Noah? - Și de la alții.

E un oraș mic.

Calvin, îți curge din hamburger, ai grijă că-ți pică pe jos.

Ce fel de lucruri știi?

- De-alea bune...? - Prea mare pentru tine, cowboy?

Așa...

N-ai văzut farfuria, Calvin? Nu-i doar de frumusețe.

Vezi, trebuia să-l mănânci deasupra farfuriei.

Vino-aici, uite-te la tine, Dumnezeule...

Grozav... grozav. Tare grozav.

- Tre' să te ducem să te spălăm la baie. - Pot și singur!

Baia e acolo.

E...

Puțin jenat, știi tu.

Am auzit că te-a părăsit cu tot cu Calvin.

Mda...

În esență.

A trebuit să-mi reduc programul.

Fiindcă...

Trebuia să petrec mai mult cu el, să-l culc și chestii de-astea, așa că...

M-au dat afară, și apoi am avut tot timpul din lume să-l petrec cu el.

- Și cum ai nimerit aici? - Aveam nevoie de slujbă.

Un tip cu care am mers la facultă e...

Cel cu care, sau pentru care lucrez, în fine, dar...

Eram colegi de cameră la școală.

Vrei să ieșim?

Să ieșim...

În sensul „la o întâlnire”?

Da.

Da!

Da, mi-ar plăcea asta.

Bun...

Bun.

Ar trebui să ne gândim ce-am putea face.

fiindcă nu prea ai ce alege...

Oh, fir-ar!

- Ce-i? - N-am cu cine să-l las pe Cal.

Bona e acum în Kansas City.

Sau ați putea veni la mine acasă.

Luăm cina, ne uităm la desene animate...

Sau ai putea veni tu la noi să m-ajuți să-l culc pe Cal uneori.

- Nu-ți miroase a ceva? - Hmm?

A pipi.

Dacă stau să mă gândesc... Îmi miroase.

Calvin, vino să te văd, fiule. Vino-ncoa'.

Haide, amice.

- Te-ai udat în pantaloni? - Nu!

„Nu”? Păi atunci ce-i mirosul ăsta de pe tine?

- O sită de pisoar? - O, Dumnezeule...

De ce ai o sită de pisoar la tine?

Era acolo și noi n-avem acasă.

Știi ce, scumpule, nici eu n-am una la mine-n baie.

- O vrei pe asta? - Nu!

Nu, mulțumesc.

E prea tare, trebuie să dau mai încet.

Te-am trezit?

Ar trebui să fiu mai responsabil în privința acestor lucruri.

Joyce...?

Ascultă, nu trebuie să se ajungă cu asta mai departe decât s-a ajuns deja.

Nu va face bine nimănui, mai ales mie.

Întrerupe-mă dacă greșesc, Russell,

dar tu ești avocatul meu. Tu ar trebui să-mi faci mie pe plac.

Joyce, nu-i poți da în judecată pe oamenii ăștia.

N-ai un caz împotriva oamenilor ăstora.

Și ai noroc că nu depun ei plângeri împotriva ta.

Era ospătărița lor.

Dumnezeule...

V-am prezentat dosarul mai multor firme, și...

Mare parte din ele se arată interesate.

Da, asta-i grozav, tare grozav. Și vor să vin la interviu, deci?

Trebuie să vă aduc în fața lor, oricum totul pare foarte promițător.

Așa... Păi, bun!

Mai rezistați puțin.

Da, rezist aici.

Anunțați-mă doar, vă rog, de-ndată ce știți ceva sigur.

- Da. Bine. - Mulțumesc mult. La revedere.

Fir-ar!

Ar trebui să spun că-mi pare rău pentru...

- Știi tu, pentru ce-am spus. - Fă-o mai cu sentiment, Noah.

Îmi pare rău pentru...

Ce-am spus în fața copilului tău, și al echipei, și...

Știi tu. Îmi pare rău.

E suficient, deci, sau vrei să se pună si-n genunchi?

- Pe palme și-n genunchi. - Ha-ha...

Ei, haide...

Bun, deja-i târziu.

- Bun, să te văd ce faci acolo. - Mersi, dle antrenor!

Are noroc că te are pe tine!

Mulțumesc!

- Salutare! - Salut.

- Ce mai faci? - Bine.

- Da? Frumos joc, nu? - Da!

Tăticul tău face o treabă bună.

Nici nu l-a atins de mână, ce fault?

Fluieră la faze reale!

Lasă copiii să joace puțin!

Treci în poziție, Noah, treci în poziție!

Bun, mutarea ta, dnă amiral!

- Nu vreau să mai joc... - Hai, nu fi așa...

Nu fi cea care vrea să joace de trei ori la rând

și acum mă aburește că nu mai vrea să joace!

Ești prinsă, în sfârșit ești prinsă...

Mutarea ta. Dă-i drumul.

- Presimt că-ți iese bine. - Serios?

Am câștigat. Nu știu de ce...

- Am câștigat. - Ai... ce?

Am câștigat.

- „Am câștigat”? - Da!

Așa. Vezi ce ne mai distrăm?

Asta-i o-ntâlnire tare grozavă!

Să mergem. Te duc eu.

Ce faci?

Sunt doar câteva farfurii.

Farfuriile, mai târziu.

- Le spăl eu. - E-n regulă.

Ar trebui să-l duc sus.

Bun.

Noapte bună, amice.

Doarme?

- Cum? - Doarme?

Da, doarme.

Te lasă tata să răspunzi la telefon?

Russ?

Alo, casa Durrell.

Bună. Cine-i la telefon?

Beth.

Mda, tu ești bona?

A-ha, cine întreabă?

Da, bine.

Calvin, îi spui tăticului tău că a trebuit să plec?

Bun, pe mai târziu.

Pa.

Unde-i?

De ce a plecat, Calvin, ce i-ai spus?

Eu nu am spus nimic.

Atunci de ce a plecat din casă, Calvin?

- Nu știu. - I-ai spus ceva ce o fi supărat-o?

- Ne jucam doar. - E ceva ce nu-mi spui?

Calvin, vino aici, imediat!

Vino-ncoa'. Tu ai făcut asta? Asta-i mizeria ta?

- Da. - Este?

De ce-i acolo?

- Scuze. - Fără „scuze”. Curăț-o naibii.

Curăță sucul de portocale. Curăță!

Ia șervețelele și curăță sucul de portocale.

Ți se pare că totul pică din cer, nu-i așa?

Cum a rămas cu chestia aia ca peștele, hm?

I-ai mulțumit bunicului pentru aia?

- Îm-î. - Știi ce? O s-o arunc naibii de-aici.

- O să împută toată casa. - Nu!

- Dă-i drumul! - De ce aș ține-o?

- Dă-i drumul! - Nu țipa la mine.

- Dă-i drumul! - Uite-te la mine.

Să nu-ndrăznești să mă mai lovești. Să nu mă mai lovești.

Ești concediat.

Hei, Cal...?

O poți păstra.

Mi-am ieșit din fire, amice.

Îmi pare rău, Cal!

Cal, dacă vrei să vorbim, sunt aici, jos, da?

Îmi pare rău!

Hei, Cal, uite-ți șansa, s-a-ntors!

Salut.

- Ce dracu' cauți aici? - Nu...

Nu credeam că vei fi aici, bona spunea că mergi azi la lucru.

Așa că apari pur și simplu la ușa mea?

- Presupun că fata nu ți-a spus... - Kate...

Ce tot spui acolo?

- Am sunat. - Când? Am spus eu că poți veni aici?

Înainte de a veni.

Salut, Cal...

Ce mai face bărbățelul meu?

I-am... i-am adus ceva.

Nu eram sigură că-ți place, așa că...

Am cam stat pe...

La ce te-așteptai?

Hmm?

Uite, fă-mi un bine și pleacă de-aici, vrei, te rog?

Doar nu credeai că-ți sare-n brațe.

Da, sunt sigură, după toate câte i-ai spus despre mine, nu, Russ?

Nu ți-ai văzut copilul în 18 luni.

Ce dracu' i-aș mai fi putut eu spune?

Vreau să-l văd.

Păi...

- Evident, el nu vrea să te vadă pe tine. - Păi eu nu plec de-aici.

- Ce desenezi, amice? - O țestoasă.

Iese bine.

Mersi.

Mama ta e încă aici.

Și are cadoul ăla pentru tine pe care vrea să...

Să ți-l dea. Ce zici de asta?

Zici că-l primești?

Hei, hei-hei...!

Nu trebui să faci nimic, ești sigur?

Sigur.

Poftește.

- Salut, bobiță. - Salut.

Ți-am adus ceva.

- E al meu, tot? - Da, e al tău.

Să te-ajut să-l desfaci?

Cam greu de deschis, așa-i de mare, nu?

- Îm. - Îți place hârtia?

- Hm. - Da!

E o jucărioară pe care o prinzi de furtun...

Și apoi ies un fel de castori și...

- Te stropesc cu apă când nu te uiți. - Hm-hm!

- Îți place? Da? - Îm-hm.

Vrei să ieșim să ne jucăm cu ea chiar acum, sau...

- Știi tu... - Putem?

Îm-hm.

Bun.

Gata? Vrei să-l speriem noi?

Iese, acu' iese!

Îi arătăm noi lui!

„Și erau cu toții, fiecare,”

„fericiți mai presus de cuvinte”.

„Sfârșit”.

- Tare frumos, nu? - Hm!

Hei, ă...

Îți mulțumesc tare mult că m-ai lăsat să petrec ziua cu tine.

Cu plăcere.

Nani acum, nu? E târziu.

Mi-l dai pe Domnul Puf?

- Poftim? - Mi-l dai pe Domnul Puf?

- Perna? - Îm-hm.

„Domnul Puf”...

Să te-nvelim, să dormi bine.

Vin' la mine...

Mulțumesc pentru cămașă, Russ.

Nu mă gândeam că mă murdăresc.

Dar a fost amuzant.

Deci pot să vin mâine să-l văd?

Da, dar ce planuri ai în privința asta?

Păi știu și eu, doar sunt în oraș, vreau să-l văd cât mai mult posibil.

- Bun. - Dacă ești de-acord,

Să vedem cum merge, și...

Mda.

Dar te-ai gândit că... Știi tu...

Știu și eu, Kate, că doar...

Apari în oraș și totul va fi...

- Va fi bine? - Știu că am greșit, Russ, chiar știu.

Nu m-aș aștepta ca tu să înțelegi prin ce-am trecut eu atunci.

Nu înțeleg, Kate.

Nu înțeleg.

Nu știu dacă tu înțelegi prin ce-a trecut Calvin.

Știi, când ai plecat, își făcea griji...

Știi tu, în continuu, „Când se-ntoarce mami acasă?”

Și apoi își mai făcea griji...

„Mă mai iubește mama? Mă mai...”

„Mă mai iubește oare?”

Păi mulțumesc că mi-ai spus.

Salut, ai dat de Beth. Lasă te rog un mesaj după ton.

Salut, Beth, sunt...

Russ. Voiam să-ți spun că...

M-am simțit tare bine aseară.

Și știu că ai...

Ai făcut cunoștință... știi tu...

Sau ce-o fi fost, cu Kate, la telefon, și...

Voiam să știi că...

A fost complet pe neașteptate, și foarte stânjenitor și, știi tu...

Nimic cu care ar trebui să-ți faci tu probleme.

Așa că, în fine...

Tare mi-ar plăcea să ne vedem din nou.

Așa că te sun eu...

Mâine, sau mai târziu, sau...

Oricând, da?

Ne auzim curând, sper.

Noapte bună.

Salut, Beth, sunt...

Russ. Voiam să-ți spun că...

M-am simțit tare bine aseară.

Beth?

Alo?

Salut.

Ce cauți aici?

Am trecut să văd dacă...

Să văd dacă-i Beth pe-acasă.

Pentru ce?

Nimic în legătură cu tine, Noah. Cu ea voiam. Tu ești în regulă...?

- ...Acolo...? - Da...

Da, e...

E la lucru. E asistent veterinar, la clinica Miswaukee.

Așa că...

Ea e Bonnie.

- Azi e ziua ei. - La mulți ani!

Tocmai...

Tocmai a-mplinit 17 ani.

- Azi. - Grozav, 17 e o sumă importantă.

Urmează lucruri mărețe.

Sunt mai bătrână decât era mama când m-a făcut.

Grozav. Și eu am... Am un preșcolar.

Așa, bun. Încântat de cunoștință, Bonnie.

Și... la mulți ani.

S-aveți o zi bună.

Hei, doar n-o să-i spui... Lui Beth.

Să-i spun ce?

Deci... ce zici de Bonnie?

Fata de colo?

Da, pare drăguță, tare drăguță, ca o...

Știi tu, ca o fată pe care o place toată lumea.

- O, bun. - Da...

- Salut, Noah. - Salut, dle antrenor.

- Ai grijă. - Da, ne vedem mai târziu.

Cumințel, așa-vezi, bun-băiat... Bun-băiat...

Știi, nu trebuia să pleci așa în grabă.

- Păi nevastă-ta a cam forțat situația. - Mda.

Poate fi foarte talentată în sensul ăsta.

Încă mai simți ceva pentru ea?

Ce-i...? Încă mai porți verigheta...

Singura legătură pe care o mai am cu ea e Calvin, și chiar și aia e...

Cam șubredă.

Trebuie că vrea ceva, totuși.

Întorcându-se...

Mda, mă îndoiesc că știe măcar de ce a plecat.

N-am vorbit niciodată despre asta.

S-a dus să ajute la nunta soră-sii, și apoi...

Logodnicul a șters putina.

Așa că a rămas cu soră-sa.

Și era adevărat?

Poate că da, dar a plecat pentru o săptămână...

Care s-a făcut trei, apoi șase și apoi...

N-a mai sunat cu lunile.

De ce nu te-ai dus s-o iei?

- Nu... - Nu.

Scuze, te-am vătămat? Te-am vătămat?

Piciorul! Un cârcel! Au, au!

Piciorul...?

Mai bine?

Aveam de gând să te sun mâine...

Dar văd că asta se îndreaptă rapid spre nicăieri.

Spre nicăieri, absolut!

Adică, poate, cine știe...

- Ne vedem mai târziu! - Bun!

Vezi, tu nu poți face asta!

O, da? Păi tu nu poți face asta!

Acum o vezi...

Acum n-o mai vezi!

- Și cum ți-a fost ziua, amice? - Bună.

S-a-ntâmplat ceva interesant?

M...nu.

- Salut, amice! - Salut!

- Vrei să jucăm? - Da!

O poți face? Fără ajutor?

- Salut! - Salut.

A, asta a fost meseriașă!

Ți-am adus cămașa și hainele înapoi.

Mersi, încă o dată.

- Încă o-ncercare? - Î-hm!

Vrei să te țin eu, de data asta? Uite-așa...

Am fost mic, acum sunt mare.

Iac-așa, mergi și ia-o.

Tati, hai să jucăm.

- O bag eu? - Da.

Mă ridici?

- Bună aruncare. - Așa-vezi!

Bine, bine!

- Haide! - Dă-mi-o!

Asta-i dezgustător.

- Duhnește! - Da! - Și?

Și s-ar putea să-i dăm caravelei tale...

O înmormântare.

Știi, Calvin? În genul...

Să tragem apa după ea în veceu. S-o înmormântăm.

- Nu! - Ție-ți place mirosul?

- Pot să-l rezolv. - Poți să rezolvi?

- Are picioare! - Da! Are...

Multe chestii. Dar vezi, Calvin, când o desenezi e frumoasă,

dar când te uiți în borcan, nu e deloc?

Ai face bine să n-o arunci cât lipsesc.

Toată sticla de loțiune după ras, Cal?

Chiar era necesar?

Vedeți? Nu mai pute acum.

Vezi? Miroase!

Mmm... miroase ca un trandafir!

Grozav. Crezi că-i suficient, Cal?

- Da, e suficient. - M-hm.

Dar probabil ar trebui să pui capacul la loc, nu?

- Ca să-i țină de cald, că i-e frig. - Mda...

Și încă strâns.

Uite-așa. Rezolvat, nu?

Și cum ai botezat-o?

„Mama”.

Ca numele tău.

Eu și tata facem dușuri.

Serios? Deci ești mare de-acum.

- Dar e-n regulă că acum faci baie? - Da.

Și asta e bună.

E la fel de amuzantă.

- Salut! - Salut.

Am început eu pentru tine.

Mda...

- Salut, amice! - Salut. - Ce faci?

- Bine. - Vezi ceva interesant?

- Da. - Mai ții minte, când l-am făcut...

Era așa mititel...

Ca un grăunte.

Îmi amintesc de seara aia, când...

Ai ațipit în salonul de recuperare.

Ai căzut din pat și ți-ai crăpat bărbia.

Pe dinți te-ai periat? Da, așa da, față.

- Te simți curat? - M-hm.

Da? Bine.

Ce vrei să citim seara asta?

- „Moog-Moog, frizerul spațial”! - „Moog-Moog, frizerul spațial” să fie!

Haide, frizerule spațial.

„Păi pun pariu că tu nu poți face asta”.

Și apoi își bagă mâna-n buzunar, scoate o monedă de 5...

Da? Scoate moneda de 5 și și-o bagă-n...

Și face-așa.

Ce? Nu...

Te...

Te vezi cu cineva?

Da, încerc...

Încerc să mă văd cu cineva.

Dar tu?

Ă...

Sunt cam „între relații”.

Noapte bună.

- Pa. - Pa.

Cu asta mergi la lucru, Larry?

- Ea-mi conduce Camaro-ul. - A-ha.

Cum de v-ați înțeles la aia?

Nu știu.

Cum stau frânele la chestia asta?

N-are nimic de-a face cu frânele, dle Durrell.

- A trecut dracului direct prin zid. - Îm-hm.

Și tu știi de ce a făcut asta?

Știu și că știți și dvs. „de ce”.

Din câte înțeleg eu,

a fost din cauză că te vezi cu una dintre barmanițele de-acolo,

o anume domnișoară Carol Holman, cred că-i...

Numele ei.

După cum spuneam, n-o înșelam.

Eu și Joyce eram fericiți.

Încă suntem.

Oarecum.

Într-un fel...

O, frate...

Pe vremuri ziceam că ea e totul pentru mine.

Acum simt la fel pentru Carol!

Știți cum se vorbește despre „perechea perfectă a cuiva”.

S-a întâmplat ca eu să dau peste două în viața mea.

Două, în același timp.

Haide, intră mai hotărât! Ultima șansă, acum!

Lasă frica, joacă mingea!

Te duci, te duci!

Haideți, băieți, am luat-o.

Frumos joc, frumos...

De parcă voi mai sunteți în liceu...

Tare nașpa!

- Da, dar strâns totuși, nu? - M-hm..

De ce te uiți așa la mine?

- Cum? - Așa cum te uiți la mine, chiar acum.

Noah... e doar un joc!

Nu la meciul ăsta speram, eh?

Hei, ce mai faci?

- Bună, îmi pare rău de rezultat. - Nu-i nimic.

- Connie, ce mai faci? - Bine, nu le putem plănui pe toate, nu?

- Exact. - Unde-i Calvin?

Calvin e cu mai... E cu Kate, de fapt.

Doamne, sper că voi vă veți împăca.

- Bună, sunt Connie Harper. - Bună, Beth.

A, scuze. Beth Ward, ea e...

Cum spuneai, Connie Harper, iar el, Bob Harper.

- Bună. - Beth e...

E sora unuia dintre jucători.

Din echipă.

- Serios? - Mda.

Și, de asemenea, o...

O prietenă de-ale mele.

Alo!

- Cu dl Russell Durrell, vă rog. - Da, la telefon.

Sunt șeriful-adjunct Pritchard.

Ar trebui, conform legii, să-l bag în arest.

- M-hm. - Dar toți cei implicați sunt teferi.

Sunt bine, dar băiatul e beat rău.

Mai e și minor.

- Numa' că ea conducea. - M-hm.

Susține că a-ncercat să evite o căprioară.

Mie-mi pare a fi trează.

Băiatul nu m-a lăsat să-i sun pe-ai lui.

- Zice că ești antrenorul lui de baschet. - Sunt.

Ascultă, ce-ar fi să-l iei dracului de-aici?

Bun, Noah, ești în regulă?

Hai, colega, grijă la cap.

Haide...

Ești bine.

Haide, Noah, aproape am ajuns. Ești bine.

Ești bine...

Da? Uite-așa...

Tragem de ușă...

Așa...

Și-am ajuns!

Salut.

Tocmai ai avut ora de sport?

Nu, mi s-a făcut cald, așa că...

Nu-ți face griji, îl scot, dacă vrei.

Nu trebuie să faci asta. Poți dormi în patul meu.

Iar eu am să dorm la parter.

Ești sigur?

Îm-hm!

Mersi.

Trebuie să fac pipi.

Să mă dau din drum, da. E toată numai a ta.

Vrei un prosop?

Da.

Mersi.

Știi, ai făcut o treabă grozavă cu Cal.

Mi-ai lipsit.

Mi-ai lipsit atât de mult, Katey...

Ce-i?

Trebuie...

Trebuie să-ți spun ceva...

Am...

Am cunoscut pe cineva cât am fost plecată.

Și...

Și m-am...

Și m-am îndrăgostit de el la prima vedere.

- De ce îmi spui asta chiar acum? - Fiindcă...

Îmi tot spuneam că sunt îndrăgostită de tine, știi cum spuneam.

- Dar eram îndrăgostiți... - Nu.

Russ...

Tu erai. Tu erai.

Îmi plăcea asta, chiar îmi plăcea.

Dar nu cred că te-am iubit cu adevărat vreodată și eu, știi?

Bine, „Mamă”!

Bine...

- Ceau! - Ceau.

- E Noah aici? - Da, e chiar pe canapea.

Îmi pare așa de rău... Mama n-a aflat decât acu', de dimineață.

Da, păi m-au sunat polițaii pe mine și, știi tu, m-am dus și l-am luat.

Se pricepe să-i tragă pe alții în rahaturile lui.

Mda...

- Va fi greu de ridicat... - Hei, Russ?

...de pe canapea. O secundă, Kate, mă lași te rog o secundă?

Da, păi fiul tău are nevoie de tine. Acum.

Păi doar ești mama lui, nu te descurci?

Da, am încercat, dar și-a înțepenit mâna în veceu.

Durează doar o clipă.

Cum de și-a înțepenit mâna în veceu?

Habar n-am, căuta ceva. De unde să știu eu?

- Credeam că ai tu grijă. - Aveam grijă, dar ce voiai să fac?

Cu grijă, te rog, Russ, te rog!

- Un... doi... - Russ, grijă la braț!

Trei! Iac-așa, iac-așa...

Bun, ș-ș-ș... Ești bine...

Ești teafăr... Ai fost doar în veceu, ești bine...

Ești bine, ești bine, ș...

Calvin, șșș!

Care-i treaba cu tine și veceurile?

Tu mi-ai aruncat caravela!

- Asta făceai? Îți căutai caravela? - Daaa!

Calvin?

Am discutat despre caravelă, îți aduci aminte?

- Ți-am spus, a-nceput să miroasă! - Ai aruncat-o!

Haide, Noah, ridică-te!

- Hai să plecăm. - Ce...

- Nu mirosea, am rezolvat-o! - Nu, n-ai rezolvat-o...

De ce a trebuit să arunci chestia aia?

N-ai stat tu cu nasu-n aia două săptămâni, tu nici nu știi despre ce vorbești!

- Ai fi putut s-o-ngropi, sau ceva. - E o meduză!

Vrei s-aștepți o secundă, Beth, te rog?

„Beth”! O, tu ești dădaca-Beth!

Nu, Kate, nu-i dădaca, e iubita mea.

Păi asta-i cam mult spus, nu-i așa?

Beth!

Stai o clipă... Te rog?

Nu vreau să mă bagi pe mine la mijloc.

- Uite, s-a terminat între noi, divorțăm. - Te-ai culcat cu ea?

Lucrurile s-au cam complicat, știi?

Uite, știam că ai încurcăturile tale, le avem cu toții, da?

Dar m-ai lăsat să cred că erai deja decis.

Chiar sunt decis.

Bine...

Foarte bine...

Așa-s și eu.

Mersi.

Sigur. Ne vedem mai târziu.

He-hei...

Sunt bine.

Îmi pare rău că te-am întristat.

Nu m-ai întristat, Cal.

Am doar o zi proastă, atâta tot.

Știi, a fi tată poate fi dificil uneori.

Nu știu dacă... Fac o treabă bună în asta.

Te descurci bine.

Mă bucur că unul dintre noi crede așa.

Eu așa cred.

Îmi pare rău că ți-am aruncat caravela, amice.

Și... și mie.

- Alo? - Salut, Russ, sunt Tom Johnson.

Hei, Tom, ce mai faci, frate?

Pe unde mai ești? Am auzit c-ai plecat din Chicago.

Da, sunt în Dallas acum.

La Newbauer, Whitman & Johnson.

O, felicitări, „partenere”!

Mersi, mersi mult. Deci, ascultă, Russ...

Când am intrat în birou de dimineață,

am văzut că secretara mi-a lăsat pe masă CV-ul tău.

Ce zici, crezi că ești gata să reintri în scenă?

O, categoric, mi-ar plăcea „să reintru în scenă”.

Excelent. Fiindcă vreau să te aduc aici cât mai repede posibil,

să te prezint partenerilor mei. Cum îți sună asta?

Sună grozav. Aș avea câteva lucruri de rearanjat,

dar asta n-ar trebui să fie deloc o problemă.

Nici n-ai crede la ce cazuri lucrez aici,

dar vin, vin categoric, frate. Și, mulțumesc.

- Bun, ne vedem curând. - Bun, ne vedem curând.

- Salut, Russ. - Mersi de telefon.

Cabinet de avocatură Harper & Harper

Ce spui, amice, vrei niște carioci?

Calvin!

Cal, unde ești, amice?

Calvin, ce faci?

Mă uit după bani.

Nu, nu-s bani acolo, vino!

Haide!

Căcat!

O, frate...

Asta nu-i ce crezi. Da?

Ba este...!

Păi, bine, este, dar...

Nu este.

De cât timp faceți asta?

De cât timp, Bob?

- Poate de vreun an... - Deci vrei să-mi spui că...

Tu i-o trăgeai ei...

Și pe mine mă puneai să merg la Goons...

Și să mă iau de ei de parcă aș fi avut vreun caz... legitim?

Noi am făcut liceul împreună. Pe ea o știu de ani de zile...

Vrei să-mi spui că asta justifică ceva?

Asta-mi spui? Sau îmi scapă mie ceva?

N-am spus că asta ar justifica ceva.

- Doar că... - Uite ce-i, Bob.

Poți să i-o tragi ei cât dracu' vrei.

Dar eu te fut.

Și mă fut și-n slujba ta.

Deci, Tom, mi-am rezolvat treburile, luni sunt în Dallas.

- Bun. Grozav, Russ. - A-ha.

- Abia aștept, amice! - Super, abia aștept și eu.

- Atunci pregătesc eu totul. - Bun, atunci.

- Bun! - Ne auzim mai târziu.

- Pa. - Pa.

Deci va fi doar pentru două zile, și sun eu mereu și alea.

- O, bun, grozav. - Vino puțin, amice, vrei?

O să-mi fie dor de tine, știi asta, nu?

Dar lipsesc doar două zile, și te sun și vorbim, da?

Doar două.

Da, doar două zile.

Mă-mbrățișezi înainte de a pleca?

Mulțumesc, Cal.

Te iubesc foarte mult.

- Îmi vei lipsi. S-asculți de Charlotte! - Mă ascultă!

- Mereu m-ascultă, e cuminte. - E cuminte.

- Nu-ți face griji. Succes la interviu. - Mersi încă o dată, Charlotte.

- Succes la interviu. Hai, copii! - Ne vedem mai târziu, Cal!

- Zi „ceau”. - Ceau! - Ceau!

- Bun-venit în Dallas, dle Durrell! - Mulțumesc că m-ați primit în Dallas!

- O, cu plăcere. - Ar trebui să vă spun „sal'tare”!

- E-n regulă... - Glumă proastă.

V-am rezervat...

- Jack, el e Russ Durrell. - Ce mai faceți?

- Încântat să vă cunosc. - Bun-venit în Dallas!

- Mulțumesc că m-ați primit. - Ai fost serios recomandat.

Tom zice că ești „vorace”.

Dle Newbauer...

60 de ore plătibile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an par...

Foarte acceptabile.

65 ar fi probabil foarte profitabil pentru dvs., domnilor.

70 e media mea.

- Cum îți place friptura? - Bine-friptă, vă rog.

- O plăcere să te cunosc. - Plăcerea e a mea.

- Bun venit în rândul nostru. - Vă mulțumesc foarte mult.

- Tom, bună treabă. - Încântat de cunoștință. Ne vedem.

- Mulțam de prânz, băieți. - Salut.

O zi bună.

Pare cam mic...

Dar probabil veți dormi numai aici.

- Și doar câteva ore, și aia. - Mda...

Deci... e doar acest...

- Singur dormitor aici? - M-hm, da.

Trebuie să vedeți panorama.

Nu v-a plăcut?

Nu, doar că...

Am un copil, știți...

O, nu știam că sunteți însurat. Câți ani are?

El are cinci ani, iar eu...

- Tocmai divorțez. - Și el stă cu dvs.?

O... bine.

Tată, totul e foarte-foarte grozav, știi...?

- Am obținut slujba aici în Dallas. - Glumești?

- Am obținut-o. - E o veste bună sau nu? Felicitări!

Nu, e bună. Este. Știi? Așa că mi-am zis... „cum să...”

„Ratez așa o șansă?”

- Tu ai un ochi tare bun. - Exact.

Așa că mă gândeam, știi tu...

Russ?

Tată?

Da?

- Deci am vorbit despre asta... - Despre ce?

Știi tu, să-l iei pe Calvin pentru o vreme.

Da, așa ne-am înțeles.

Nu-ți mai face griji. Lui Calvin îi va plăcea nespus aici.

Îs copii mulți cu care să se joace pe-acolo, nu?

O, sunt atât de mândru de tine, fiule...

Fiindcă știi, își va părăsi cel mai bun prieten plecând.

Îi putem găsi niște prieteni.

Nu-s nici doi kilometri până la Centru. O grămadă de copii.

O, bine.

- Așa. - Bun.

Ne suni pentru detalii, da?

- Da, ne-auzim curând. Ceau. - Ne vedem.

„O idee bună!”

„Nu crezi?”

„Ar fi o idee bună să mergi să-l vezi...”

„Pe bunicul pentru o vreme.”

Sunt pe veranda din spate, la soare!

- Hei, cum mai ești? - Bine, dar tu?

- Bine. Mă bucur să te văd. - Cum au mers lucrurile?

- Au mers bine, mersi. - L-ai primit?

- Da, am primit postul, încep imediat. - Norocosule, l-ai primit!

- Cum e Calvin? Ce-a făcut? - O, Doamne, s-au înțeles atât de bine!

- Nici nu-ți pot spune. S-au jucat... - O, mă bucur.

- N-a fost prea mare deranjul? - Câtuși de puțin.

Unde-i Calvin? Doarme, sau e pe-afară?

Nu, nu, nu, Kate a...

A venit și l-a luat acum câteva ore.

Și l-a dus direct acasă. Era obosit.

- Serios? - Da.

Cal?

Kate?

Sunteți acasă?

Dragă Russ, acum că ești în Dallas, mi-a devenit clar că cel mai bine

e să-mi asum responsabilitățile și să-l iau pe Calvin cu mine.

Având-o pe soră-mea să mă ajute, mie mi-ar fi mai ușor decât ție.

Mă scuzați...

Nu răspunde nimeni la camera 11, Durrell...?

A eliberat camera azi după-amiază.

A spus unde pleacă?

Știți cumva dacă avea un băiețel cu ea?

Nicio idee, domnule. Tot ce știu e că a eliberat camera azi.

- Alo? - Russell?

Tare deșteaptă mișcare, Kate. Tare, tare „deșteaptă”.

Russ, îmi pare rău că am făcut-o așa brusc, da?

Dar nu voiam să ne certăm pentru asta.

Ăsta nu-i jocul cu odgonul, nu-i vorba despre noi doi.

Bun, ascultă.

E bine? Pot să vorbesc cu el, te rog?

- Da, e bine... - Pot vorbi cu el, te rog?

Cred că totul va fi bine, cum te muți în Dallas, sau oriunde...

Lasă-mă să vorbesc cu el acum, Kate! Pune-l la telefon!

Bine, bine, stai așa... Iubitule, tati vrea să-ți vorbească.

- Alo? - Cal?

Hei, amice, ești bine?

Da, am fost la Chuck E Cheese și am jucat laser tag.

E un joc? V-ați jucat? Asta-i bine...

E un joc mișto.

Și joci pe-ntuneric și-așa mai departe,

și împuști oameni! Cu lasere adevărate!

E bine. Sunt sigur că te simți...

Puțin obosit, deci spune-i lu' mami să te aducă înapoi, da?

Salut, Russ, eu sunt.

Uite, te sun de-ndată ce ajung în Cincinnati, la soră-mea.

- Și poți veni să-l vezi, da? - N-o să mă suni de la soră-ta, Kate.

O să-ntorci mașina și-l aduci acasă acum.

Știi bine că-ți fac o favoare.

Nu poți și cu slujba din Dallas și să ai grijă de Calvin.

- Despre asta-i vorba? - Da, despre asta.

Fiindcă tu nu ai niciun drept

să iei vreo decizie în privința vieții acestui copil.

- Ai înțeles? - O, deci nu iei slujba, atunci?

Ba iau slujba.

Dar am făcut aranjamente, el va fi bine.

Am aranjat totul, iar el va fi bine, mă înțelegi?

Păi „va fi bine” și cu mine, da?

Vorbim mai târziu. Pa.

Alo?

Salut...

Salut.

Știu că a fost...

O situație crudă aia în care te-am pus zilele trecute, dar voiam...

Să-ți spun că nu am vrut să fie așa.

- E nevasta ta, Russ. - Nu, e...

Poate pentru o jumătate de secundă, știu și eu...

M-am gândit că...

Nu sunt prea sigur la ce dracu' m-am gândit.

Dar voiam să-ți spun...

Că-mi pare rău.

Poate că ar fi trebuit să mai fi așteptat puțin.

Poate...

Cred că am fost prost, de fapt.

Da...

Mă mut în Dallas.

Ce-i în Dallas?

O slujbă.

Când s-a-ntâmplat asta?

Am spus „da” abia săptămâna asta.

Dar e ceva la care mă gândesc de ceva vreme.

Și...

E o firmă grozavă și e genul de muncă pe care mereu am vrut s-o fac.

- Știi tu, în sala de judecată... - Felicitări.

Dar acum sincer cred că așa e mai bine.

Deci o lași să-l ia pe Calvin?

Beth, ea-i poate...

Îi poate oferi multe lucruri pe care...

- Eu nu i le pot oferi. - Aiurea.

Eu cred că ar trebui să fie cu tine.

- E mama lui... - Da, dar n-a mai fost de mult timp.

Când am plănuit să mă mut în Dallas, m-am gândit să-l iau cu mine.

Dar odată ce am ajuns acolo, mi-am dat seama că n-avea cum să dea bine.

Așa că mi-am sunat tatăl...

Și i-am spus...

Să-l ia el.

L-am dat de la mine.

Am simțit ca și când...

Copilul ăsta mi-a răpit...

Întreaga viață.

L-am învinovățit pentru cariera mea...

L-am învinovățit pentru absolut tot.

Și știu, crede-mă...

Că e doar un băiețel...

Și că n-a făcut nimic...

Dar trebuie să te uiți la ce ai făcut.

L-ai adus aici,

i-ai oferit o viață...

Iar el e un copil grozav, ca urmare.

Tu nu l-ai părăsit.

E un băiețel fericit.

Asta ai făcut-o tu.

Locul lui e cu tine.

Hei, Russ?

Harper...

Ascultă, eu...

Trebuie să recunosc, cred că...

Eu sunt depășit de...

- Afacerea Carlson și Thomas... - Nu, serios, Bob?

Poate vrei să treci pe-aici, am putea...

Să ne-nțelegem cumva.

- Ne-auzim mai târziu. - Da, vezi să nu vin!

Ține-ți respirația...

Salut, ă...

Rahat...

Ai putea expedia...

Cum i-o fi zicând chestiei ăleia a lui cu perna

- ...acasă la soră-mea? - „Puf.”

Stai așa, vrea Calvin să-ți vorbească.

Ceau, tată, mi-l dai pe Domnul Puf?

Mama nu l-a adus.

E pe patul meu.

Mi-e dor de tine, tată.

Bun, te sunăm noi, sau poți să ne suni tu.

Oricând vrei.

Fă cât de repede poți cu perna aia și...

Vorbim mai târziu.

Pa.

Tom, Russ la telefon.

Ascultă, schimbare de plan: nu vin mâine-n Dallas.

Sau prea curând, de fapt. Nu iau slujba.

Îmi pare rău de neplăceri.

Îți voi explica mai târziu. Salut.

Cal?

Hei, amice...

Heeei...

- Mi-ai lipsit. - Și tu mi-ai lipsit.

O vremea chiar m-am speriat, știi...

Se rostogolea pe jos, lovind și țipând.

Cred că de la hotdogul pe care...

L-a mâncat la cină. Am încercat să-l frec pe burtă...

Am pus...

O compresă fierbinte pe el.

Dar el se tot zvârcolea.

Mda...

Probabil e doar speriat.

Într-un final m-am încuiat în baie.

Și-am început să plâng, știi...

Amuzant, totuși...

Amândoi aici, jelind de mama focului.

Te poți simți tare neajutorat uneori.

Nu știu, mă gândeam că va fi complet altfel, știi?

Cât eram în baie, mă...

Mă gândeam la faza aia...

Doamne, nici măcar nu...

Când Calvin avea cinci luni și am mers la lac.

Și a-nceput să plouă.

Și l-ai pus în lada pentru gheață, știi, și...

L-ai acoperit... L-ai acoperit cu o pătură.

Așa mă gândesc mereu la el când mi-l imaginez cu tine,

știi, că e-n siguranță.

Și ferit, într-un loc uscat și răcoros, așa cum nu a fost niciodată cu mine.

Vreau să merg acasă.

Ești gata?

Pot să-l țin puțin?

Da... Dă-i mamei o-mbrățișare, colega.

E-n regulă, Kate...

Te iubesc, omulețule...

Du-te...

Vino-aici, amice.

Cal...

Heeei...

Când se-ntoarce?

Când va fi sigură că am plecat...

- E greu să-ți iei rămas-bun, știi...? - Știu.

- Plecăm acum? - Îm-hm!

- Îmi poți face un serviciu? - Îm-hm!

Îmi poți da un pupic?

Mulțumesc, Cal.

- Deci îl hrănim după-amiaza asta? - Dap.

- Vine și tatăl tău? - Îm-hm!

- Crezi că va urca pe cal acum? - Nu.

Nu? Păi ar trebui să-l convingem, nu crezi?

- Hei, Cal, dă la mine. - Nu știe ce pierde.

Dă să vorbesc puțin cu Beth, vrei, te rog?

- Mi-l dai să vorbim? - Îmi dai să vorbesc cu Beth?

Te rog? Calvin, ce faci?

Vino-aici, vino-aici, amice!

- Te prind! - Cal?

- Cal, ce se petrece? - Rândul meu, rândul meu!

- Cal, ne lași să vorbim? - Ceau, Beth, ce mai faci?

Ce șmecher e!

Nu-l sperii deloc.

Nu, e doar o chestiune de...

Și cred că-ncepe să mă sperie el pe mine.

Am s-o cred când am s-o văd...

Subtitrare și translare: mko_ro www.addic7ed.com