Original subtitles

I SE SPUNEA ȘOIMUL

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Desigur, rezultatele și păstrarea secretului,

să nu uiți.

Și să nu uiți că don Fermin visătorul ăla nebun, încă e e pe undeva.

Mai bine zi că încă e liberă Juana.

E mai periculoasă decât o sută de don Fermini.

Cred că ar trebui să dai un exemplu.

Altul?

Don Jaime este încăpățânat,

ți-a refuzat oferta.

Este afară.

Sam, ești partea întunecată a conștiinței mele.

Spune-i să intre.

Colonele, spune-i lui Jaime să intre.

Bine ați venit, don Jaime.

Deși ar trebui să fiu nervos pe dumitale

dacă este adevărat ce mi s-a spus.

Este adevărat că nu vreți să vă întoarceți la postul dvs

în ministerul noului guvern?

- Iertați-mă, d-le general! - Președinte, don Jaime.

Președinte. Da?

Președintele de drept este don Fermin Mendoza, d-le general.

A fost ales de popor și eu i-am jurat loialitate.

Deci ai de gând să ne lași baltă, don Jaime.

Oprește-te!

Voi, ăia de acolo!

Generalul Ubarte este aici?

Vă rog, ar trebui să mi-l reînnoiți, din moment ce sunteți noul președinte.

Nu, eu am făcut revoluția doar pentru popor

și nu o să las să fie luat de către yankei.

Dar nu te enerva, străine.

Fie vorba între noi,

nu există aur în munții noștri.

Aceasta este o țară săracă: cu pietre și soare.

În Morelos, aurul este doar o legendă.

Cine caută, visează.

Mulțumesc pentru încredere, d-le general.

- Ne mai vedem. - Așteaptă puțin.

Dacă ai nevoie de bani,

eu am nevoie de oameni curajoși.

Aici scaunul puterii este incomod.

Ei bine, mi-au mai rămas niște bancnote.

Dar o să mă gândesc la oferta dumitale.

Vreau să mă gândesc în liniște.

D-le președinte, don Fermin și fiica lui au fugit.

Se ca că cineva i-a ajutat să scape.

- Cine a fost? - Un străin, d-le președinte.

I se spune Johnny "Șoimul".

Opriți-l pe omul acela!

Aș vrea să subliniez că nu e o problemă personală, momentan.

Don Fermin mă interesează doar pentru arendă.

De obicei nu mă înșel în a judeca oamenii.

Îmi reînnoiesc oferta față de tine, tu spune-ți prețul.

Lăsați-mă să mă gândesc.

Așadar, te-ai hotărât?

- Unde ești, tată? - Sunt aici.

Sunt aici.

Îi spuneam lui Esteban că inima mea rămâne în Morelos.

Inima ta o să vină cu noi în Statele Unite

pentru că ai probleme cu ea. Haide.

Domnule, cine o să le spună oamenilor ce să facă

- dacă dvs plecați? - Eu, Esteban.

O să mă întorc ca să organizez revoluția.

Mi se pare că o aud pe soția dvs, domnule,

Domnul s-o binecuvânteze.

Dona Luz trăgea și se lupta ca un bărbat.

Ce tot spun? Sunt cam idiot.

Merg să pregătesc caii.

Mulțumesc, Esteban.

Ar trebui să treceți granița, înainte de lăsarea întunericului.

Revoluția, vai...

Te-ai gândit bine, fata mea?

Cum vrei să reușești singură? Armata ne-a trădat,

oamenii noștri au fost prinși, iar poporului îi este frică de Ubarte.

Tată, poporul o să lupte, trebuie doar să le dai un exemplu.

Și eu știu ce exemplu.

Ca să faci revoluție trebuie să fii un idealist

sau un om misterios, iar acest om nu mi se pare nici una, nici alta.

Don Fermin, soldații!

Opriți-vă!

Descălecați, repede!

Încercuiți casa!

Mișcați-vă!

Bine ați venit, domnilor. Cu ce vă pot servi?

Îl vrem pe don Fermin Mendoza.

Suntem dispuși să te plătim bine.

- Nu auzi nimic, Juana? - Mai încet, mai încet.

Sunt sus.

Stai liniștit, Esteban își va ține gura.

Știu foarte bine asta.

Îl cunosc de când am participat împreună la revoluție.

Ce vremuri frumoase.

Mai bine murea decât să ne trădeze.

În pivniță, căpitane.

- I-am auzit. - Dar eu n-am nimic de-a face cu asta.

- Nu am zis nimic. - Da, da, am înțeles.

De ce să fiu ucis pentru un laș care a fugit?

Ai mare dreptate.

Atunci nu vrei banii?

Nu, d-le, mă simt și așa destul de prost.

Mulțumesc frumos.

Atunci o să-i păstrez eu.

- Aduceți-i odată! - Da, d-le căpitan!

Vin și tacâmuri pentru două persoane.

Dacă l-ai ucis pe hangiu, servește-mă tu cu mâncare.

Cred că n-am auzit bine, străine.

Bine, încă nu m-am hotărât ce să mănânc.

Mă rog, carne și fasole pentru mine

- și cereale și porumb pentru ea. - Cine e "ea"? Nu văd pe nimeni.

- "Șoimul". - "Șoimul"?!

Pasărea aia idioată nu e un...

Ea este convinsă că este.

Ascultă, străine,

cred că o să vă servesc în scurt timp pe amândoi, dar cu plumb.

- Tu ce părere ai? - Că nu trebuia să-l ucizi pe stăpân.

Nu se face așa ceva în fața unui client.

Poate că nu, străine,

dar există alte lucruri care le fac foarte bine:

"Să-i ucid pe cei care mă enervează."

Dă-mi pistolul tău.

- Vrei să ai tu grijă de ea, te rog? - Dar..

O să te lași ucis așa fără să te aperi?

- Sper să o îngrijești bine. - Duceți-l la zid.

Nu, căpitane, nu o poți face. Omul ăla este un străin.

Există niște convenții internaționale care-l protejează.

Prostii.

De ani de zile ne-au băgat în cap aceste teorii

care n-au fost respectate de nimeni.

Îți pierzi timpul, tată.

Ascultați, băieți, nu vi se pare că o faceți invers?

Sigur ăsta nu e locul meu. Dacă soarele este acolo,

- eu nu pot sta aici, nu? - Înapoi, înapoi.

Ascultați-mă, nu este prima oară când sunt executat

- și această execuție va fi un dezastru. - Înapoi, înapoi...!

- Ce se întâmplă? - Protestează, domnule.

Le ziceam că soarele din față o să-i orbească.

Rezolv eu asta imediat. Soldați,

puneți-vă în locul lui și să terminăm odată cu asta!

Așa e mai bine.

Acum ești mulțumit pentru serviciu, nu?

Foarte mulțumit. Va fi o execuție plăcută.

- Câți suntem? - Zece, cu tine.

Zece minus nouă, face unu, nu?

Da, dar diferența este că noi o să rămânem

- și tu o să pleci. - Așa e viața.

Bine, sunt gata.

Începem?

Chiar acum, din moment ce te grăbești atât de tare.

Pluton, pregătiți-vă!

Atențiune, încărcați! Ochiți!

Foc!

Pare un miracol!

Hai să nu exagerăm.

Era cât pe ce.

Era pe cale să apară un nor.

Ce ți-am zis eu, tată?

Dacă el ne dă o mână de ajutor, suntem salvați.

Este omul potrivit.

Omul ideal.

Omul ideal pentru ce?

Pentru revoluție. Bănuiam eu că ești de acord cu noi.

Dacă nu, nu erai aici să-l salvezi pe tata.

Îmi pare rău, dar trebuie să te dezamăgesc.

Dacă îl ucideau, nu putea răspunde la anumite întrebări.

Da, fără îndoială. Ce dorești să afli?

Aici se pierde mult timp să faci lucrurile legal.

Reînnoit sau nu, vreau să știu unde este mina mea.

- Foarte corect. - Și atât de corect.

Aici îmi indica unde este.

- Nu știu cum s-o găsesc. - Ești stăpânul minei și nu știi unde e?

Vezi tu, arenda nu era a mea,

ci aparținea unui individ pe care îl chema Pennyweather.

De ce ai zis "îl chema"?

Pentru că glonțul care l-a ucis a trecut pe aici.

Eu eram de cealaltă parte a documentului.

Era unul din acei indivizi care înșela,

pierdea și care apoi voia să te ucidă.

Mă rog, unde e mina? Vorbește!

A, da, așteaptă.

Ar trebui să-mi amintesc,

dar era atât de ciudat că cineva căuta aur în Morelos...

Să vedem, așteaptă.

- Este pe vârful limbii. - Așteaptă, așteaptă, tată.

Ar fi mai bine să aștepți puțin.

Mai întâi să ne spună dacă vrea să ne ajute.

O mână o spală pe cealaltă, cum se spune pe aici.

În țara mea se spune:

"Deși e bine să ai încredere, mai bine n-ai."

Exact.

Între timp ce tu ne ajuți să facem o revoluție,

tata o să aibă timp să-și amintească.

Și trebuie să fac o revoluție pentru o mică informație?

Nu, mai întâi aș vrea să-l caut pe Samuel Crow.

- Și cine este Samuel Crow? - Celălalt proprietar al arendei.

Privește, este scris aici. Hai, "șoimule".

Are dreptate. Ce nebun ar vrea să riște să facă o revoluție?

Tată! Te rog, ești cel mai bun, ești unicul.

Sincer să fiu, da.

În orice caz, aș vrea să vă ajut.

- Serios? - Da.

Unde te-ai gândit să-l duci pe tatăl tău?

În El Paso, Statele Unite. Acolo o să fie în siguranță.

Atunci n-o să ai probleme.

El Paso este plin de oameni hotărâți.

Eu aș zice încă 50 $.

Plusez.

300 $.

- Nu. - 300 $...

și încă 50 $.

Nu.

Să văd cărțile.

Frate John, ești surd?

- A zis 350 $. - Frate Carezza,

este bine că căile Domnului sunt infinite,

dar este prima dată când avem un astfel de pariu.

- Ce răspunzi? - Așteaptă puțin.

Câți bani ne lipsesc să reparăm biserica?

- 5.000 $, nu? - Da.

- Avem doar 1.000 $. - Aveam 1.000 $.

- Atunci, pariază. - Hei!

Imaginează-ți că faci o donație.

Un nasture, ce eretici.

Acum putem câștiga.

Este singura cale să câștigăm 5.000 $.

Gata cu șoaptele, ne-am săturat să așteptăm.

- Bine, preotule. - Hai cu banii.

43, 44, 45,

- 46, 47, 48... - 50.

Trei valeți mici și simpatici.

Simpatici și inutili.

Uită-te la cărțile astea.

Trei ași și două frumuseți.

Full. Ce lovitură.

Ascultă, când îți spun, ia paralele și fugi.

- Poftim? - Lovelele.

Iei banii și dispari.

Ce faci? Ești nebun?

Nu atât de nebun, încât să plătesc!

- Nu ești un pierzător bun! - Nu am fost niciodată.

Ticălosule!

Sunteți niște păcătoși, băieți. Ar trebui să vă fie rușine.

Ce s-a întâmplat? Aprindeți lumina!

Cum să-ți zic că n-am nimic cu tine?

Nemaipomenit.

Ce bine ar fi dacă am putea angaja un astfel de om.

Poftim?

Hei, Oli, avem oaspeți.

- Bună ziua. - Bună ziua.

- O rudă? - Nu, un băgăcios.

Ai venit să pui întrebări, sau ești în trecere?

Întrebări...

despre Samuel Crow.

- Vern, vino încoace! - Ce e?

- Îl caută pe fratele nostru. - A, da?

Bine, poți să vorbești.

- Este prietenul tău? - Mai mult de atât.

- Să spunem un fel de asociat. - Asociat?!

În ce afacere?

- O mină. - Ce surpriză plăcută.

Pentru mine sau pentru el?

Pentru tine, normal.

De ce nu intri să iei o gustărică?

- Ce miros deosebit. - Poftim? Se pare că nu-ți place.

Am mirosit des porcăriile astea,

dar nu le-am mâncat niciodată.

Spune-mi unde-i gluma.

O să-ți spun.

Vezi tu, ăsta este un terci pe care îl oferim tipilor inteligenți ca tine.

Este o rețetă de-a lui Oli, pământ și bălegar de catâr.

Materia primă ar fi ușor de procurat.

- Sunteți patru catâri. - O să te fac să înghiți tot ceaunul,

dacă mai faci pe deșteptul.

Dar încă mai poți evita acest ospăț.

Nu mai spune. Cum?

Scuipă tot adevărul, arenda nu este a ta.

Tu nu ești Max Pennyweather.

La o adică, nu am zis niciodată că sunt.

Și acum gata cu jocurile.

Unde este fratele vostru Samuel?

- Eu pun întrebările. - Da, dar cu mai multă curtoazie.

Asta nu! Ce scârbos!

Credeam că suntem mai ospitalieri.

Hei, Oli,

vrei să-mi cauți o frânghie?

Nu fă fața aia, e destulă pentru toți.

Îmi ziceți unde este Samuel? Nu?

Atunci începem cu Vern.

El este capul familiei, nu?

În lipsa lui Samuel tu ești șeful, nu-i așa?

Nu fi atât de dur. De ce nu-mi spui?

Nu-ți zic nimic, porc împuțit.

Nu pot să vorbesc despre problemele de familie

- mai ales în fața unui străin. - Dar, Vern, eu sunt de-al casei.

N-oi fi eu Max Pennyweather, dar o să fiu mereu asociatul fratelui tău.

Ubarte. L-a prins ticălosul ăla de general Ubarte.

Dacă încercăm să-l eliberăm pe Samuel, o să-l ucidă.

- Întreabă-i pe ei. - Este adevărat.

- Jurăm! - Pe cuvânt de onoare.

- Așa e. - Bine, bine am înțeles.

Dar spune-mi,

nu știai că generalul Ubarte complotează

împreună cu fratele vostru Samuel?

- Cred că o să-mi spui că nu știai. - Așa e.

Bine, dacă insistați, dar niciodată n-aș fi acceptat

în nume propriu, dar biserica fără o autoritate va fi un cimitir.

Ce e? Ce se întâmplă?

Este un om de-al lui Ubarte!

Johnny "Șoimul"!

Un șoim în templu!

Nu-ți fă griji, părinte, se referea la mine.

Ești surprinsă?

Am venit să fac o revoluție.

Grozav, este nemaipomenit! Acum, adu calul, tată.

Avem doi dintre cei mai curajoși și mai viteji...

Doi?!

Cine este celălalt?

O adevărată tornadă. L-am văzut cu ochii mei și garantez asta.

- E de încredere? - E un idealist sincer.

O să lupte pe nimic pentru noi.

- Este un adevărat sfânt. - Serios?

Și cum îl cheamă?

Carezza, Carezza "umflatul".

Liniște, "șoimule", sigur este vorba despre o greșeală.

Vorbești cumva despre Carezza "pistolarul"?

Carezza "bombardierul"? Carezza "iubitorul aurului altuia"?

- Acest Carezza este mort. - A, înțeleg.

S-a izbăvit de moartea păcatului voiam să spun.

Erau pe punctul de a-l spânzura, dar fratele prezent aici l-a salvat

- și l-a schimbat. - Un adevărat miracol.

Dacă ai ști cu cât zel mă ajută în biserică!

Vezi, nu avem nici măcar bănci, iar bunul nostru Carezza

- aleargă după bani să le cumpere. - O să facă rost de ei cu pușca în mână.

Carezza nu mai ucide. Are o întâlnire

- cu un anume Cody numit "Taurul". - Este omul potrivit...

și a acceptat să lupte pentru cauza noastră.

Ce e?

- Nu ești de acord? - Mie mi-e totuna.

Ce zici dacă vorbim despre contractul meu?

Am vorbit deja.

Vom obține puterea cu ajutorul tău,

iar tata o să-ți zică unde este mina. S-a făcut?

S-a făcut.

Dar, fata mea... Tată, este deja târziu.

Nu uita de întâlnirea ta cu guvernatorul.

Sfinte Sisoe, ai dreptate, Juana! Vreți să mă scuzați?

Ne revedem mai târziu.

Bine.

Și ăla?

Așa e, nu poate rămâne aici.

Mă ajutați să-l duc la cimitir?

Ești un dezastru, tată. Eu fac eforturi mari să-l conving...

Dar nu-mi aduc aminte unde este mina lui.

Și tu îl păcălești, Juana, iar asta nu e cinstit.

Și ce contează? Nici lui nu-i pasă.

De ce mi-ai zis să mă port bine cu individul ăla?

- Când o să pun mâna pe el... - Privește-l. Omul ăla este fratele tău.

Iar Domnul a spus: "Nu-ți lovi fratele."

- Da, dar știe și el asta? - Carezza, tu ești mai puternic.

Cred că știi că-l poți ucide dintr-o lovitură.

Vrei să zici că trebuie să pierd?

În această dimineață am avut o viziune.

A apărut un om îmbrăcat în alb și mi-a zis:

"Nu-l lăsa pe Carezza să zdrobească un om

- mai ales pentru bani." - O fac pentru bănci.

- În plus, te-ai gândit și la ceilalți? - La cine?

Știi bine la cine mă refer. Ai zis tu însuți: "Domnul vrea asta."

Și vreau și eu asta. Explică-mi cum o să fac

o revoluție urgentă dacă "Taurul" mă zdrobește

- ca pe o boabă de cafea. - Nu-ți fă griji,

Cody va fi ca o mamă bună. Va fi o luptă falsă.

Să începem, domnilor! Aplauze!

În acest colț, vi-l prezint pe campionul,

cel mai puternic om din țară, Cody "Taurul"!

Și în acest colț,

campionul aspirant, Carezza "Umflatul".

- De ce m-ai adus aici, fata mea? - Pentru a-l vedea în acțiune,

pe cel care face cât 100 de oameni.

Veniți încoace, curajoșilor. Haideți.

Cody, dă mâna cu el.

- O să i le dau pe ambele, dar în bot. - Bine.

Sper ca lupta să fie corectă.

Fără lovituri sub centură,

doar lovituri bune.

Fără genunchi, ciupituri și fără lovituri cu capul.

Fără pistoale, cuțite, dinamită sau potcoave. E clar?

Cum ar fi o luptă între cavaleri.

Trebuie să loviți doar cu pumnii. M-am făcut înțeles?

- Și să nu faceți pe deștepții cu mine. - Cât e cota pentru "Taur"?

- Trei la unu. - Și aveți grijă.

Da, și când unul dintre voi este la sol și celălalt încearcă să-l lovească...

- Atunci pentru "Taur". - S-a făcut.

... îl descalific. La auzul gongului puteți începe.

Zguduiți-vă tare!

Iartă-mă, Doamne, dacă ridic mâna asupra aproapelui, dar o să-l mângâi.

Ai văzut, m-a lovit pe nepregătite?

Deci o iei în serios, nu?

Aveai dreptate, fata mea, ce barbar, cum lovește.

Nu, tată, este celălalt.

Unu, doi...! Treci în colț! Nu vezi că număr?

Trei, patru.

- Cinci! - Dă-mi pace.

Ascultă, trebuie să-ți vorbesc. Oprește-te puțin.

Trebuie să-ți vorbesc. Ți-am zis. Ești surd?

"Taurule", încearcă să te calmezi. Dacă nu, chiar că mă o să mă enervez.

Recunosc că lupta e falsă, dar loviturile nu sunt.

Și fața este a mea.

Ce te mai joci!

Dă-i-o, Taurule, lovește-l!

Fă-l fărâme!

Destul!

Încetați!

Dă-i-o, Taurule!

- "Umflatule"! - Juana, ce tot spui?

Iartă-mă, tată, dar îl zdrobește.

Mi-e teamă că da.

Vă imaginați cum o să facă o revoluție

dintr-un scaun cu rotile?

Un gigant care nu știe nici măcar să se apere n-o să ne folosească la nimic.

Taurule, nu-ți mai zic!

Ascultă, o să te strivesc!

- Ce se întâmplă aici? - Nu vezi?

Sufăr pentru tine.

Ticălos nenorocit!

Intră în ring, fiu al Satanei!

Văd că-mi aduci aminte de toate păcatele.

Ce memorie ai. Calmează-te, cu el trebuie să lupți, nu cu mine.

Tu, idiotule, încetează.

Nu vezi că vorbesc, needucatule?

Stai aici, mă întorc imediat.

Sfârșitul primei runde!

Ce-l bat pe ăsta, îl bat!

Ai auzit? Până și "șoimul" este mulțumit că ești aici.

Escrocule! Tu și pasărea ta nenorocită.

Mă bucur că sunteți prieteni.

Carezza, Johnny vine cu noi.

- O, nu se poate! - Ba da.

Șoimule, nu credeam că o să alegi și tu calea binelui.

Nu e chiar asta. Adevărul este că...

Ascultă, Carezza, Cum de te lași călcat în picioare așa?

- Fiu de...! - Hei, hei!

Domnul a zis să nu-ți lovești aproapele.

E bine să întorci și celălalt obraz, dar nu mai ești cine erai odată.

Dacă pun mâna pe tine...!

Runda a doua!

Deci așa, eh?

Dă-i-o, este al tău! Dă-i-o!

Hai, e deja al tău!

De ce s-a hotărât ca Șoimul să vină cu noi?

Din nicio cauză, încearcă doar să găsească o mină.

Poftim? O mină?!

E adevărat că femeile ar trebui să știe să-și țină gura închisă.

O, așteaptă, un om a zis că tu ai aranjat lupta.

- Eu? De ce aș face-o? - Este foarte clar,

pentru că nu vrei să vină cu noi.

Haide, Taurule!

Timpul s-a scurs.

Încetează, lasa asta!

Eu sunt cel care hotărăște când s-a timpul s-a scurs.

Unu, doi și trei!

Ajutor!

Bravo!

Văd că nu-ți surâde ideea, dar nu-l las să-mi scape.

Bine, e treaba ta.

Hei, ce faci?

Ia-ți mâinile de aici!

Ce se întâmplă? Unul din voi face pe deșteptul, eh?

Coboară și o să vezi tu! Coboară!

Calmați-vă, fraților! Purtați-vă bine.

Unul din noi trebuia să piardă, nu? Atunci...

- Doamnelor, îmi dați voie? - Nicio problemă.

Mulțumesc, gata. Puteți să luați loc.

Ce drăguț.

Calmați-vă, domnilor, calmați-vă!

Îmi distrugeți localul!

Îl faceți fărâme!

Ține, ține!

Calmați-vă! Vreți să mă ruinați?

Cred că mai bine ne-am căra. Să mergem!

Să mergem, tată!

Plecați, lupta s-a terminat!

O, iartă-mă!

Ajutor! Ajutor!

Ajută-mă, Carezza, te rog! L-au răpit pe tata!

Dați-mi voie! Dați-mi voie!

Dați-mi voie!

Îmi pare rău că vă întrerup,

dar vreau să vorbesc cu domnișoara.

- Ești bine? - Da.

Dar, tata... L-au răpit pe tata!

- Dați-vă din calea mea! - O să plătești pentru asta.

Mâine!

Dă-mi voie!

Dă-mi voie!

Dă-mi voie!

Ce permisiune sau ce povești?

Taurule, încă nu ți-a ajuns?

- O să-ți sparg... - Ce?

Repede, la cai!

- Lipsește vreunul? - Nu, niciunul.

Cum ești? Ești bine, don Fermin?

Da, cred că da.

- Tată, cum ești? - Sunt bine.

Ăia erau oamenii lui Ubarte. Nu cred că au venit să mă caute

- Statele Unite. - Lui Ubarte îi plac astfel de glume.

Ascultă, Carezza,

cred că a sosit momentul să-l învățăm...

ce e diplomația.

- L-ați percheziționat? - Da, d-le general.

- Poftim? - Iertați-mă.

Am vrut să zic, președintele meu.

Nu este înarmat. Zice că este un deputat.

Să intre.

Intră.

Intră.

Ce dorești, omule bun?

Am venit să vă declar război, domnule.

Dar nu este ideea mea, d-le.

Am fost trimis de don Fermin Mendoza.

Încetați cu râsul!

Sunteți niște idioți.

Don Fermin nu are nimic de-a face cu asta.

Asta este declarația de război a lui Johnny "Șoimul".

STATELE UNITE MEXICO

Acesta este Morelos.

Aleluia! Mă simt ca Moise când a văzut Tărâmul Făgăduinței.

- Hm... - Ce vrei să spui cu "hm"?

"Hm" și gata.

O să mânuiesc sabia dreptății în numele Domnului

și răul o să fie stârpit!

- Dragul meu, Carezza. - Ce e?

Vorbește mai puțin și fii mai atent.

Păcătosule!

Văd că ești aici doar pentru mină.

Nu crezi că m-am schimbat, nu?

- Eu nu, tu? - Bah!

Priviți, poporul ne așteaptă! Formează aproape o armată!

Haideți, camarazi, haideți!

Au așteptat să ne întoarcem și să luptăm pentru libertate!

Străin nenorocit!

- De ce ai făcut-o? - Așteaptă.

Privește, Juana,

nu erau săteni,

ci erau cu toții oamenii lui Ubarte.

Ei bine, îmi pare rău.

- Nu știam. - Dar ei, da.

Așteptau să trecem pe aici.

Dacă așa suntem întâmpinați, încep să cred că

o să avem o viață grea în Morelos.

Dacă reușesc să pun mâna pe acest general Ubarte.

- Îți jur că... - Așa e mai bine, dragul meu Carezza.

Și acum, poți să ne spui ce ai de gând?

O să ne alăturăm celor care încă luptă pentru patrie.

Sunt în munți.

- Acolo este ascunzătoarea. - Este cam liniște.

- Nu-mi place deloc. - Liniște!

Ce-i cu tine?

- Mi se pare că... - Liniște!

Hei, cine m-a împins?

- Cineva a tras? - Cine a făcut-o?

La celule, repede!

Dumnezeule!

Antonio,

Miguel,

Fernando.

Pablo! Bieții mei prieteni!

- Juana! - Cum este posibil așa ceva?

Nu se poate ca niște ființe umane să ajungă așa.

Juana!

Acum știi ce înseamnă un astfel de război.

Dar există ceva ce tu și oamenii tăi încă nu știți,

cum să câștigați.

Eu știu cum, dar trebuie să mă lăsați s-o fac în felul meu.

Nu-i așa, Carezza?

Șoimule,

dacă te-aș vedea cuprins de flăcări,

nici măcar nu aș scuipa în foc ca să îl sting.

Dar ai dreptate în ceea ce ai spus,

și sunt de acord cu tine.

Tot n-am înțeles ce e asta.

Ți-am zis că e o capcană, nu?

Să fiu al naibii dacă o să meargă.

Chiar și un orb poate vedea că e ceva dedesubt.

Perfect, chiar așteptam să spui asta.

- Eu... - Pe cal, Carezza!

Dacă vrei să vezi cum merge.

Nu o să meargă.

Un', doi! Un', doi!

La stânga!

Un', doi! Un', doi!

- Un', doi! Un', doi! - Sanchez, ce naiba faci?

Nu vezi că e beat? Oprește-te!

Unu!

- Cine a tras? - Ce a fost asta?

- Santinela a fost ucisă! - Cine a ucis-o?

Mă căutați e mine, porcilor?

La cai! Să mergem după el!

Dii!

Dii, dii!

La atac!

Hei, vânătorilor, sunt aici!

Opriți-vă, este o capcană! Descălecați!

Să aruncăm o privire.

Idioții, voiau să-și bată joc de mine, de căpitanul Garcia.

Ți-am zis, ai văzut cum merge?

Ușurel, "șoimule", ușurel.

Știi că, atunci când mănânci mult noaptea

ești asaltat de coșmaruri, iar pe mine mă face să visez.

Nu dezvălui secrete militare!

Nu înțeleg ce e atât de amuzant.

Mulți oameni au murit din cauza unui atac de râs.

- Destul, destul, o să vorbesc! - Bun băiat..

Mi se pare o idee bună, căpitane Garcia.

Să vedem, acest inginer Hernandez, este prizonierul vostru?

Ce e chestia asta ciudată pe care o dai de mâncare găinilor?

- Dinamită. - Dinamită?!

Atenție, ele nu știu asta.

- Carezza. - Da?

Pot avea toată încrederea în tine, nu?

Poftim? Da, desigur.

Mi-e teamă că Șoimul are un singur obiectiv... al lui.

Îl interesează mina, nu revoluția.

Să nu exagerăm. Dacă Șoimul și-a dat cuvântul,

sunt sigur că și-l va ține. Și pe de altă parte sunt și eu aici.

- O să-l supraveghezi? - O să fiu umbra lui.

Ascultă, domnule, bietele mele găini o să moară?

E posibil.

Dar vor fi primele găini care intră în istorie,

în istoria revoluției asupra lui Ubarte, desigur.

Privește. Fata aia se mișcă ca un palmier.

Palmierii nu se mișcă așa, prietene.

- Unde mergi? - Pleacă.

- Civilii n-au ce căuta aici. - Vreau doar să vând niște ouă.

- Nu insista, ți-am zis să pleci. - Ce dorești frumoaso?

Nu știi că este interzis să vii aici?

Vând ouă, căpitane.

Nu vrea să mi le cumpere nimeni?

Dacă aș fi fost căpitan, te-aș fi cumpărat pe tine, frumoaso.

Lăsați-o să treacă.

Doar un nebun ca tine se putea gândi la o astfel de idee.

Și doar un nebun ca tine, mă putea ajuta s-o realizez.

- Asta n-o să meargă. - O să meargă, o să meargă.

Bah, o să vedem.

Pentru că, dacă contăm pe ăștia, o să fie vai de revoluție.

Uită-te la ei.

Ia de aici trompeta asta? Știi să tragi?

Nu, nu domnule, dar abia aștept s-o fac.

Îmi plac armele.

Dacă trage după cum vede...

Vreau doar să văd dacă marfa e bună.

- Ce zici, prietene, e bună? - Hai, fii băiat bun.

- Este o frumusețe. - Căpitane...

Ascultă, frumoaso, vrei să ne vedem în această seară?

Te rog!

Ai văzut? Nu e niciun sătean în sat.

- Și puțini soldați. - Știi de ce?

- Nu. - Au fost duși ca oameni utili.

- A, da? - Da, în munți.

Ascultă, Șoimule.

Mina ta e în munții ăia, nu?

Și ai nevoie de mulți oameni ca să sapi, nu crezi?

Ce încerci să-mi spui, că Ubarte încearcă să-mi fure aurul?

Adu-ți aminte că eu... Ce cauți tu aici?

Ți-am zis de mii de ori să nu mă mai urmărești.

Înțelege, e ca să te apăr.

Căpitanul Garcia, a fost un idiot.

I-au întins o capcană și a căzut în ea.

Inamicul folosește tactica lui Alexandru și mai cum?

- Cel Mare. - Cum?

- Alexandru cel Mare. - Asta am zis și eu, nu?

Tactica acelui individ este slăbirea din ce în ce mai mult a inamicului

- ca să fie atacat din nou. - Da, domnule.

Sergente, ce se întâmplă afară?

Nimic, d-le lt., o fată a venit să vândă ouă.

- Ce e asta, piață? - Îmi dați voie?

Vreau să vă ofer ceva diferit de rația de hrană a trupelor.

- Vreți omletă, d-le colonel? - De ce nu?

Faceți-mi o omletă, acum.

Atenție!

Gata cu distracția!

Iau eu ouăle astea.

Și banii mei, căpitane?

- Fac șapte peso. - Nerușinato.

Ai avea cinismul să accepți bani

de la cei care te apără de rebeli? Duceți-o de aici!

O să-ți dau eu banii. Vino în seara asta să vorbim.

O să-i nimicim pe rebelii ăia datorită planului meu

- demn de acel Alexandru și mai cum? - Cel Mare.

Ei cred că vor găsi patru lași, dar în schimb vor lupta cu noi.

Aici sunt eu, cu 50 de oameni și trei mitraliere.

- Asta da surpriză. - Da, d-le colonel.

- Cum preferați ouăle, d-le colonel? - Medii?

Foarte bine făcute, soldat. Omleta trebuie să fie bine făcută.

Le-a mers prost. Ați văzut că a mers bine?

Bieții de ei nu știau că sunt ouă cu surprize!

- Hai, prieteni, libertate sau moarte! - Libertate!

Libertate, libertate!

Libertate sau moarte!

Să mergem!

Iertați-mă, domnule.

De câte ori să-ți spun să nu mai vii după mine?

- Dvs sunteți mereu în față. - Eu?

- Scoateți-ne de aici! - Vă rog, scoateți-ne!

- Scoateți-ne! - Scoateți-ne, vă rugăm!

- Hernandez este acolo? - Da, este aici!

Scoateți-ne de aici!

Dar ce faceți?

Ați înnebunit?

Îmi dai voie?

- Dă-i drumul. - Ascultă.

- Juana știe unde este mina. - Nu, ea nu știe, iar don Fermin

nu-și aduce aminte. Dar ce te interesează pe tine?

Nu mă interesează.

- Domnul să vă aibă în pace, domnilor. - Încearcă să-i aduci aminte.

- Trăiască libertatea! - Hernandez?

- Nu. - Atunci, pleacă!

- Mulțumesc, d-lor. Cine sunteți? - Eu pun întrebările.

- Numele dumitale e Hernandez? - Da.

Era și vremea. Să mergem!

- Dragă, d-le inginer Hernandez... - În realitate sunt avocatul Hernandez.

- Poftim? Avocat? - Exact.

- Nu sunteți inginer? - Nu, sunt avocat.

Mă confundați cu fratele meu Eufemio.

El este inginer.

Pentru ce-l căutați, d-le? Să-l salvați, nu?

Pentru că Eufemio este un bun patriot.

Dumnezeule, sigur și el este un prizonier de-al lui Ubarte!

Poate și mai rău. D-le, este cumplit. Poate l-au împușcat, bietul de el!

Nu, ar fi culmea.

Șoimule, tu, care nu știi nici măcar ce e aia o casă,

ce vrei să faci cu un inginer?

Acesta este un model pe care inginerul Essen l-a îmbunătățit în ultima perioadă.

Are o mare putere de foc și poate trage

- 100 de gloanțe pe minut. - Este foarte interesant.

Excelență, țineți cont că Împăratul Japoniei

a cumpărat o mulțime dintre mitralierele noastre

pentru a le folosi împotriva chinezilor și a fost încântat de eficacitatea lor.

O cumpăr.

- Sosește colonelul Matadodos! - Era și timpul.

Caporal de gardă, deschide poarta.

Trebuie să plec.

- Vorbim mai târziu. - Când doriți.

Gărzi, atențiune! Colonelul!

Caporale, ajută-l să coboare.

Colonele.

Johnny "Șoimul". Ticălosul.

Își bate joc de noi.

Folosește cea mai cumplită armă.

Acum sunt doar câțiva, dar când n-o să le mai fie frică de noi

- vor deveni mii. - D-le președinte, a adus un mesaj.

Ucideți-l.

- Am înțeles. - Dar cum să mă ucideți?

Planul a fost bun!

"Domnule președinte, dă-mi jumătate, altfel iau totul. Șoimul."

- Niciodată. - Niciodată, ce, d-le președinte?

Nenorocitul ăla vrea să plec din Morelos

și mă mai și amenință că-mi ia totul.

- Acum o să vadă el. Cpt., taie capete. - Da, d-le președinte.

Vreau să am ostatici,

dar nu de mâna a doua.

Apă!

Apă!

Bună ziua, domnule.

- Ai ceva vești? - Drumul e liber, căpitane.

Dați-i drumul!

Ne este sete!

Apă!

Dați-ne o gură de apă!

Ne este sete!

- Apă! - Apă!

Dați-ne puțină apă!

Apă!

Apă!

Opriți-vă!

Dați carul ăla din drum!

Este o capcană! Înapoi! Înapoi cu toții!

Să plecăm de aici!

Întoarceți carele! Voi, veniți cu mine!

O să încercăm să plecăm pe cealaltă stradă!

Fie-vă milă!

Fie-vă milă!

Fiți atenți la capcane!

- Nenorociții, ne-au încolțit! - Trageți!

Bine tras.

Dați-mi voie!

Distracție!

Hernandez este aici?

Mă scoți deja din sărite cu Hernandez ăsta.

Când o să facem revoluție? La paștele cailor?

Hai, ieșiți, grăbiți-vă. Grăbiți-vă, grăbiți-vă!

Evadează, trageți!

Grăbiți-vă, grăbiți-vă!

- Hernandez, inginerul, este aici? - Da.

Eu sunt inginerul Hernandez. De ce?

Sunteți mulți Hernandez în familie.

- Îmi dai voie? - Dă-i drumul.

Ascultă. Să presupunem că Ubarte a băgat în săculeți aurul din mina ta.

Unde oare l-ar fi ascuns?

Ce mă întrebi pe mine? Tu ești cel care-și dă cu presupusul.

Vreau să-ți spun, că individul l-a ascuns unde nimeni nu-l poate fura.

- Adică, în fortăreață. - Ești sigur?

Da.

Să nu-mi zici că nu te-ai gândit la asta?

- Nu zic nimic. - Hai să lămurim lucrurile.

- Nu ai încredere în mine? - Nu.

Nu mă interesează aurul ăla!

Ascultă. Aurul și Ubarte sunt în aceeași fortăreață.

Trebuie doar s-o ataci. Juana o să scape de Ubarte,

tu iei aurul, iar eu mă întorc iarăși la fratele John

că să terminăm biserica. Nu mă interesează altceva.

Frate Carezza, cum m-am putut îndoi de tine? Rușine să-mi fie.

Hai, mișcă, frate.

Ai vrut să-mi furi măgarul, nu?

Acum tu ești măgarul. Hai, mișcă.

Amice, aduc vești importante.

Du-mă la domnișoara.

Trimite acest edict primarilor tuturor satelor.

Avem nevoie de toți oamenii care pot lupta

- și toate armele care se pot folosi. - D-ră Juana.

Ce e, Lucas?

Mă bucur să vă cunosc, d-ră Mendoza.

O să aveți o călătorie plăcută băgată într-un coș.

Când au construit fortăreața acum 20 de ani,

nu-mi imaginam că într-o zi va fi folosită de un tiran.

Astfel de construcții nu se mai fac în ziua de azi.

- Da, nu se mai fac. - Apropo,

am auzit că fortăreața are o canalizare

- foarte ingenioasă. - Nu, ați vrut să spuneți tuneluri.

- Da, desigur, tuneluri. - Mi se pare mai adecvată

denumirea de "labirint". V-am desenat o hartă din memorie.

Este o rețea de tuneluri și n-a fost ușor de construit

pentru că pământul a fost argilos.

- Dar eu... - D-le, s-a întâmplat ceva cumplit!

Juana a fost răpită.

Ascultă-mă bine, eu nu fac nicio înțelegere cu tine.

Nu ți-a folosit la nimic să mă răpești. Poți să mă ucizi pe mine,

dar n-o să reușești să ucizi niciodată libertatea;

ideile nu pot muri niciodată.

Ai un temperament grozav.

Scumpo, am trimis după tatăl tău

și sunt sigur că o să vină. O să facă orice ca să te salveze

și ca să te salveze o să trebuiască să colaboreze.

Cu sprijinul lui don Fermin, o să conduc liniștit.

Nu mai putem continua așa.

Înțelege că, Morelos nu are destui copaci

ca să-i spânzurăm pe toți.

Ai uitat de cineva, ucigașule.

De Johnny "Șoimul".

Ai auzit, Sam?

Libertate, idei.

Ce prostii spun acești intelectuali.

Nu au simțul realității.

Sam, prietene, ce m-aș face fără ajutorul tău?

Recunosc că planul tău este perfect. Ai dreptate.

Poporul urmează un lider, cum îi urmează și pe cei

care ies în evidență dintre ceilalți. Ajunge să-i tai capul

- și poporul se oprește. - Dar dacă nu merge,

zilele tale sunt numărate. Sunt sigur că Johnny "Șoimul"

- știe deja că aurul este în fortăreață. - Trebuie să fim peste tot.

Sam, nu ești singurul care are idei.

M-am gândit că dacă ar trebui să plecăm grăbiți din Morelos,

am pleca mult mai liniștiți fără aur. De aceea am închiriat o navă cubaneză,

cu un căpitan nemilos, căpitanul Ortega.

Așteaptă în portul din Veracruz

și tu, Sam, o să mi-l aduci aici.

Sper că n-ai de gând să scapi de mine?

Poate n-o să reușesc să ajung acolo cu toți rebelii ăștia.

Ce idei ai.

De ce să-mi ucid gâsca cu ouă de aur, Sam?

Maior Alvarado.

La ordin, d-le președinte.

O să pleci acum în Veracruz.

O să trebuiască să-l însoțești pe domnul Crow.

Și nu uita, răspunzi de siguranța lui

cu viața ta.

Plecați amândoi de aici! Ieșiți afară!

Plecați!

Ăsta nu e un comportament demn de o doamnă educată!

Nu am nevoie de escroci aici. E valabil și pentru tine.

Asta este o casă respectabilă.

Asta e o casă?

Idiotule!

- Mae. - Șoimule, scumpule!

Te-ai întors! Lasă-mă jos!

- Te-ai întors pentru mine? - Ei bine...

Nu, nu-mi spune. Ce dorești?

Dă-te la o parte! Dă-te la o parte! Hai, dă-te la o parte!

Șoimule, sunt înăuntru și discută.

În sfârșit. Ai reușit să-i convingi?

- Bună ziua, Mae! - Bună ziua, uriașule!

- Ce tot spui? - Le-am propus, Șoimule.

Dar indivizii ăia nici nu vor să audă de atacarea fortăreței.

- Au spus că va fi un măcel. - O să încerc și eu.

Îți pierzi timpul.

- Nu conta pe ei. - Mai vedem.

- Liniște! - E o nebunie!

Destul! Faceți liniște!

Ce e asta?

Juana și don Fermin sunt în pericol, iar voi pierdeți timpul discutând?

Ați înțeles ce v-am spus?

Această revoluție se poate termina într-un singur mod:

cu dansatoare de cabaret.

Haideți, fetelor, coborâți! Și nu vă îndepărtați.

- Mae, pe asta de unde ai cules-o? - Este nouă, numele ei este Sally.

Înainte obișnuia să ridice greutăți la circ.

- Ce drăguț! - Dar pe cine văd eu?

- Bună ziua! - Molly!

- Cum ești, fetițo? - Foarte bine, tu?

- Voiam să zic, cum ești, soră? - Soră, eu?!

Nu ai renunțat la toate dacă încă îți mai aduci aminte de ea.

Îmi amintesc de ea. A... voiam să zic că,

- îmi amintesc spre rușinea mea. - Cum îndrăznești?

Haideți, d-relor! În față. Ajunge cu pălăvrăgitul.

Haideți, aliniați-vă.

Formați două rânduri. Să mergem!

Te învăț eu minte!

Este singura cale să intrăm în fortăreață. Vă garantez eu asta.

Domnilor, vă prezint...

"calul meu troian".

Bună ziua.

Bună ziua, scumpule!

Cum merge revoluția?

Domnilor, vă rog.

Vă rog!

- Mulțumesc. - După cum vedeți respect ordinele.

- Cu toată considerația. - Porcul ăla de Ubarte.

Deși mă gândeam eu că o să-mi facă o figură.

- Ce tot spuneți? Vă rog. - Nimic.

- Cat mai durează acest teatru? - Sunt ordine.

Domnul președinte a spus că vă este îndatorat.

A spus că trebuie să muriți confortabil.

Aveți vreo ultimă dorință?

Da, una.

"Să-mi revăd frații."

Nu se poate. Pregătiți-vă!

Încărcați!

Ochiți!

Foc!

Mamă, ce talie.

- Ce bucată de revoluționară. - Juana, eh?

Te asigur că, dacă aș fi fost eu general

- n-aș fi împușcat-o. - Cum să...

Caporal de gardă!

Se apropie niște femei!

Femei...

Femei, eh? Nu ar trebui să bei când ești de gardă. Ai înțeles?

Dar uitați-vă și dvs.

Da, are dreptate.

- E și un bărbat cu ele. - O fi tatăl lor.

Haideți, fetelor, haideți!

- Bună ziua...! - Bună ziua...!

Stimați soldați,

dați-mi voie să mă prezint. Numele meu este Ferguson,

Cupidon Ferguson, vânzătorul de dragoste.

Priviți și judecați singuri, curajoșii mei.

Niciodată nu a mai fost întâlnită atâta fascinație pentru deliciul bărbaților.

Vi le-am adus pe preotesele iubirii.

Venim din Statele Unite, soldați invincibili,

pentru a vă oferi deliciile și nectarul dulce

care o să vă trimită în al șaptelea cer.

- Ce vrea să spună? - Că sunt drăguțe.

Haideți, ce mai așteptați?

Cred că nu ți-ai luat pastilele, tată. Deschide gura.

- Hai, tată. - Te rog, Juana, ai puțină demnitate.

O să murim și istoria o să ne menționeze.

Să nu exagerăm, don Fermin.

Nu-mi fă melodrame.

Încearcă să fii puțin rezonabil și nu o să te ucid.

Dumneata nu ești prizonierul meu, te consider un invitat.

- Vierme scârbos, hoț fals, fiu de... - Juana!

- Puțină educație. - Tinerii...

Nu gândesc și sunt impulsivi.

Don Fermin, îți spuneam că,

dacă mă ajuți să împac poporul,

o să-i faci un mare serviciu acestei țări și ai putea reveni la guvern

servindu-mă pe mine, desigur.

Bună ziua, băieți!

Cucu!

- Ai mai văzut o astfel de blondă? - Uită-te la roșcată!

Privește ce femeie înzestrată cu de toate!

O să emit o proclamație adresată poporului, ca să renunțe la arme.

Apoi o să-l obligăm pe don Fermin să o semneze.

Văd că ați anticipat totul, d-le președinte.

- Domnule președinte. - Ce e?

Au sosit niște femei pentru distracția și recreerea trupelor.

Femei?!

Lt., aceasta este o fortăreață militară, nu un bordel.

Ce o să se întâmple cu disciplina?

Trupele sunt foarte nervoase, d-le președinte.

Sunt inactivi de luni de zile, iar puțină distracție le-ar ridica moralul.

Moralul? Da.

A, colonele,

poate a sosit momentul să le distragem puțin atenția soldaților.

- Aveți permisiunea mea. Continuați. - Mulțumesc, d-le președinte.

Rămas bun.

Tată, rămasul-bun, nu ți s-a părut cam ciudat?

Și pentru bravura voastră vă este acordat premiul

- de a putea vizita templul iubirii! - Haideți, soldați!

- Iertați-mă... - Mie mi se par cam răsuflate.

- Sunt în război. Frumoaso... - Bine.

Nu vă împingeți, sunt destule pentru toți, nebunilor.

Mă străduiesc să-mi amintesc.

- Oare nu ne-am mai văzut? - Se poate, călătorim mult.

Ce mâini mari ai.

Ca să te îmbrățișez mai bine.

- Cred că noi am mai dansat. - Nu cred, ar fi fost amuzant.

Acum știu!

Știu de cine-mi aduce aminte.

- Este amintirea vie a unchiului Samuel. - Bună încercare.

- Nu are picioare rele! - Te-aș mânca toată!

Știți ce zic eu, băieți?

Cele de aici, spre deosebire de celelalte,

- au ceva anume. - Pleacă, ești din cealaltă tabără.

Impudic-o!

Tu ești genul meu.

- Eu? - Eu?

- Nu, a zis că eu. - Se referea la mine.

Calmați-vă, băieți, sunt destule pentru toți!

Ești fermecătoare, frumoaso.

Dar ce ai, arzi?

Așa-mi place să fie o femeie!

Astfel de femei mă trimit la nebuni!

Nu, la spital!

Hei, Cupidon!

Nu-i mai suport pe ăștia.

- Când începem? - Imediat, Carmencita.

Dar te rog să începi cu un foc mare.

Vrei să ții asta?

- Sigur, păpușă. - Dar cine ești tu?

- Ești un bărbat! - Și pe cine așteptai, pe Mesalina?

Înapoi!

Tată, este Johnny "Șoimul", sunt sigură de asta.

Ce naiba se întâmplă? Unde este președintele?

- Credeam că este aici. - Caută-l, ar putea fi în pericol.

La atac, domnișoarelor, corp la corp.

Cred că sunteți antrenate. Atacați!

- Coborâți toate! - Haideți!

Haideți!

Atenție!

Gornist, sună alarma!

Nerușinatule!

Încerci să-ți pui mintea cu o fată? Necioplitule, ticălosule!

Ai grijă, balerino, că te bat de te usuc.

Am greșit.

Ia uite cine vine.

Dați-mi voie.

Am zis să-mi dați voie.

Pleacă de aici!

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Curaj.

Repede, să luăm puștile.

Foc de voie.

Dar ăsta este griș.

Este delicios.

Dar ce ești? Ești un bărbat? Un bărbat?

Și ce? E vina lui?

Așteaptă puțin.

Așa.

Ține, ține! Ține!

Înainte, soldați!

Urmați-mă! La atac!

Un', doi, trei, patru, cinci...

- Fetelor, artileria! - Repede, fetelor!

Ați auzit? Repede, urcați în căruță!

Demontați piesele.

Voi, ajutați-le!

- Hai, mișcați-vă! - Repede!

Puneți piesele acolo. Încărcați!

Ochiți!

Prima baterie, foc!

A doua baterie, foc!

Da, "șoimule", știu că te simți bine, dar acum trebuie să-mi transmiți mesajul.

- Hei, Șoimule! - Da?

Vrei să mă ajuți puțin?

Sigur că nu, Carezza.

Ține!

Nu te apropia, se pare că au turbat.

Lasă-i să iasă.

Ochește și trage.

Și eu mă joc. Un', doi, trei și afară.

- Ce zici? - Îhî.

După mine!

- Neno...! - Un',

doi,

trei,

patru,

cinci, șase,

șapte,

opt

și nouă.

Ce se întâmplă acolo?

- Cine vine? - Nu trageți, soldați, sunt eu.

Bine ai venit, căpitane. Văd că ești punctual.

Îmi place punctualitatea, d-le președinte.

Mă aflu aici și sunt dispus să vă duc în Europa cu nava mea;

pe dvs. și aurul dvs., desigur.

Carezza, ocupă-te tu de ăsta. Mi-e teamă că Ubarte o să scape.

Nu, cât timp eu sunt înăuntru, tu rămâi aici.

- Dacă insiști. - Insist.

Dați-mi voie.

Suntem prea mulți aici. Afară!

Și acum să vedem dacă e bună harta. 14 pași înspre nord.

Un', doi, trei, patru...

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Cinci, șase, șapte...

Opt, nouă, zece...

unsprezece, doisprezece,

treisprezece și paisprezece.

Aici este.

În picioare, idioților!

- Carezza! - Sunt aici!

Trageți!

Deci așa, nu? Acum m-ați enervat.

Nu-l lăsați să se odihnească!

Nu mi se pare corect, străine.

Nici nu încerc să fiu.

- Ăsta e sfârșitul lumii. - Se poate?

Intrați! Intrați și ajutați-ne! Intrați!

Grăbiți-vă! Grăbiți-vă!

Trăiască revoluția! Trăiască, don Fermin!

Trăiască!

Cine e ăla?

Tu ești, Șoimule?

Ești surprins?

Ucideți-l!

Libertate!

L-ai văzut pe Johnny "Șoimul"?

Trăiască, don Fermin!

Fetelor, l-ați văzut pe Johnny "Șoimul"?

Nu, nu.

Don Fermin!

- Ascultă, l-ai văzut pe Șoim? - Eu nu.

- Don Fermin! - Dar dacă mi-a promis...

Juana, l-ai văzut?

- Pe cine? - Știi bine la cine mă refer.

- Mă refer la Șoim. - Ce-ți pasă ție?

Gândește-te la bucuria victoriei noastre.

La naiba cu victoria.

Plumb, plumb aurit.

Ai dreptate, "șoimule",

chiar și Ubarte a fost înșelat.

Dar cred că acum putem să-l întâlnim pe adevăratul autor al glumei.

Ne-am adunat aici, fraților,

pentru a sărbători reușita misiunii mele.

Aurul acesta, aurul lui Ubarte, l-am câștigat.

Am mințit, furat și ucis.

Și nu a fost ușor pentru mine,

pentru că în realitate, niciunul dintre voi

- nu s-a deranjat să mă ajute. - Samuel,

mi s-a părut că văd o pasăre albă.

Și cel mai rău este că acest aur câștigat atât de greu

trebuie să-l împart cu voi

deși sunteți niște cretini precum Vern.

Și pe lângă asta v-am explicat deja de mii de ori

că Johnny "Șoimul" și nenorocitul lui de "vulturaș alb"

- se joacă de-a revoluția. - Sam, s-a întors!

Bună ziua.

Ascultă, Sam, poate crezi că am venit după tine din cauza aurului.

Adevărul este că l-ai furat de la Ubarte,

dar trebuie să mă răsplătești cumva pentru timpul pierdut.

Foarte rezonabil.

Dar ce ai venit să faci aici?

Vrei să te sinucizi?

Noi suntem patru și când tragem,

obișnuim să nimerim ținta.

Știi ceva? Este prima dată când mă întâlnesc,

cu o familie atât de simpatică și prietenoasă.

Nu este prima dată, Șoimule, este ultima.

Cu aurul ăsta fals l-ai păcălit pe Ubarte

și eu te-am păcălit pe tine.

Ce s-a întâmplat?

Da, ai dreptate, "șoimule",

ce n-ar face oamenii pentru "un gram de aur".

Și eu.

Bine, cred că aici e mai mult de un gram de aur.

Dar unde e? A dispărut?

Ești un încăpățânat.

Încă n-ai înțeles cum funcționează aceste capcane?

Bucură-te.

Ăsta este pentru tine.

Dar ce e ăsta?

Ăsta e aur!

Pepite de aur!

Ce frumoase sunt!

Cât de aurii sunt!

E un miracol!

Un miracol!

Îmi plac.

Mai aruncă-mi niște săculeți.

O să fii mereu un păcătos, Carezza.

Mereu.

Hei! Unde mergi?

Șoimule, scoate-mă de aici!

Hoțul! Jumătate din aurul ăla este al meu și mi-a dat doar doi săculeți!

Blestemat să fii! Blestemat să fii și tu și pasărea ta!

Dacă vă prind, vă rup în două!

Mulțumește-te cu ceea ce ai.

O să te coste mulți bani și timp ca să mă prinzi.

Șoimule, unde mergi, ticălosule?

Exploatator de revoluții!

Nenorocitule!

- O să te denunț în fața legii! - Da, legii tăcerii!

Ce vrei să spui cu asta?

"Cine împarte, parte își face!"

Rămas bun, păcătosule.

S F Â R Ș I T