All language subtitles for Cities.of.the.Underworld.S01E04.Romes.Hidden.Empire

Privi�i modernul ora� al Romei

�i ruinele celui mai mare Imperiu din lume
�nc� stau �n picioare.

Colosseumul.
Forumul.

Pantheonul.

Dar exist� o alt� latur� a Romei antice,

o Rom� l�sat� �n urm�, nu de �mp�ra�i,
ci de simpli cet��eni.

O lume care poate nu e suficient
de sigur�, dar este �nc� aici.

�n prezent, �ngropat� la 60 de metri
sub str�zile ora�ului.

Dumnezeule! Parc� m-a� plimba
prin secolul al II-lea.

De la construirea templului subteran
folosit de misterioase culte p�g�ne...

Asta are cel pu�in 1700 de ani vechime.
Privi�i ce bine arat�.

...p�n� la un stadion acoperit de pavajul
faimoasei pie�e romane Navona...

Mul�i dintre ace�tia, sf�r�eau
prin a practica prostitu�ia.

Cine �tie ce s-a �nt�mplat
pe sub arcadele acestea, nu?

De la prima sta�ie de pompieri
din lume construit� de sclavi,

�i �ngropat� sub aceast� cas�...

Este de necrezut!
Asta-i lumea subteran�, nu?

Exist� un �ntreg ora� antic
dedesubtul celui modern,

�i este �ngropat sub ruine vechi
de 2000 de ani.

Vom �nl�tura straturile timpului
de pe ora�ele subterane.

Necunoscutul Imperiu Roman

Traducere dup� sonor, adaptare �i sincronizare
niki �i alex_wishmaster

Ora�ele subterane

Imperiul ascuns al Romei
Sezonul 1- Episodul 4

�n prezent, �n Roma locuiesc
peste 2,5 milioane de oameni,

un ora� al c�rui trecut dateaz�
de peste 3000 de ani.

Multe legende �nv�luiesc �ntemeierea Romei,
dar adev�rul despre �nceputurile ora�ului

pot fi g�site �n subteran.

Sunt Eric Geller, m� aflu �n Roma, Italia.
I se spune "Ora�ul etern", cu un motiv.

Pentru mai bine de 500 de ani,

cel mai mare �i cel mai puternic
Imperiu din lumea occidental�

conducea de aici.

Tot ce m� �nconjoar� sunt ruinele
celor mai mari m�re�ii ale Imperiului:

palate, stadionul �i templele.

Dar acesta este doar �nceputul.

Adev�rata istorie a capitalei
nu se afl� aici, ci acolo, dedesubt.

De la legendarele excese ale �mp�ra�ilor,
la cartierele �n care cet��enii de r�nd

�i duceau existen�a �n umbra lor.

Solul Romei este plin de secrete.

�i m� voi duce s� le g�sesc.

Din secolul I d.Hr., Roma s-a dezvoltat
�n cel mai mare ora� din lume.

Mai mult de un milion de oameni
erau �nghesui�i �ntre zidurile ora�ului,

o zon� de cel mult
26 de kilometri p�tra�i.

Merg�nd �n prezent prin Roma,
po�i vedea multe din trecutul antic

f�r� s� ai habar ce s-ar putea afla dedesubt.

Oriunde te-ai duce, ai putea p�i
peste o cas� veche de 2000 de ani,

peste un antic palat imperial
sau chiar peste Circus Maximus,

una dintre cele mai mari arene
sportive construite vreodat�.

V� pute�i imagina spectacolele
de acum 2000 de ani cu 250.000 de fani,

ova�ion�nd �i strig�nd �n timp ce se uitau
la carele angrenate �n curse mortale.

Dincolo, de pe Colina Palatin�, �mp�ratul
ar fi privit cursa de care direct din palatul s�u,

iar pentru o scurt� perioad�, ochii romanilor
ar fi fost fixa�i pe Circus Maximus.

Dar �n umbra celui mai mare stadion...

era ascuns un templu
al unei societ��i secrete.

�n prezent, zona seam�n� pu�in
cu un c�mp acoperit de iarb�,

dar �n urm� cu 1700 de ani
se afla celebrul Circus Maximus.

�n timp ce carele participau la curse,

un misterios cult p�g�n �i practica
ritualurile secrete �n apropiere.

�n prezent, acest templu secret,
la fel ca �i Circus Maximus,

este �ngropat sub p�m�nt.
Dar �l voi g�si.

- Katie?
- Da.

M� �nt�lnesc cu Katie Parla,
expert �n subteranele Romei.

Katie �tie exact
unde se afl� templul.

Aceasta este zona care se �ntinde
�ntre Colina Aventin�, �n dreapta,

�i Colina Palatin�, �n st�nga.

Aceast� zon� era locul destinat
spectacolelor publice

din epoca �mp�ra�ilor romani.

Aceasta este cea mai veche
zon� din Roma

care avea s� fie dezvoltat�
�i se dezvolt� continuu.

Sub conducerea sa, Iulius Cezar a crescut
capacitatea arenei la 250.000 de locuri,

cu aproximativ de cinci ori mai mult
m�rimea Colosseumului.

Circus Maximus a fost
cel mai mare hipodrom din Roma.

Era un stadion pentru cursele de care,

de asemenea, a fost folosit
pentru alte spectacole pentru public

cum ar fi luptele cu gladiatori
�i cu animale s�lbatice.

Chiar �n acest loc, simplii cet��eni
�i aristocra�ii obi�nuiau s� vin�

la hipodrom �i s� priveasc�
captivantele �i glorioasele spectacole.

�n prezent, iarba cre�te la nou� metri
deasupra locului

unde odinioar� se �ineau cursele de care,

dar nu exist� nicio urm� a templului
secret pe care �l caut.

- Unde se afl� templul?
- Templul se afl� sub acea cl�dire modern�.

Cl�direa a fost ini�ial
o fabric� de paste p�n� �n 1920.

�n prezent, este un depozit
pentru Opera Roman�,

�i chiar sub ea, se afl�
un templu vechi de 1700 de ani, numit

Mitraeum.

Aceasta este intrarea �n Mitraeum.
Cl�direa nu este deschis� pentru public,

dar am permisiunea de a intra.

Cobor�m c�teva trepte �i ajungem
�n urm� cu 1500 de ani.

Acest templu uitat al unei religii
misterioase ocup� o suprafa�� uria��

de aproape 280 de metri p�tra�i.

Dumnezeule!

Parc� m-a� plimba
prin secolul al II-lea.

Avem o combina�ie de ziduri
din secolul al II-lea

care formeaz� o parte
din vechea cl�dire,

precum �i pila�tri din secolul XX
care suport� cl�direa de deasupra noastr�.

Parc� ar fi o lume secret� aici, dedesubt.

�n timp ce fanii de pe Circus Maximus
ova�ionau cursele de care,

habar nu aveau ce se �nt�mpla
�n spatele por�ilor de deschidere.

Ritualurile adep�ilor Mithraismului
erau strict secrete

�i se practicau �n aceast� cl�dire.

Ce anume �tim despre aceast�
societate secret� �i p�g�n�?

�n timpul secolului I �.Hr.,
Roma �nc� nu acceptase Cre�tinismul,

a�a c� religiile p�g�ne
erau des practicate.

Spre deosebire de zeii romani,

ale c�ror venerate statui imense
se aflau prin tot Imperiul,

ritul Mithraic era practicat
�ntr-un secret absolut.

Practican�ii Mithraismului
erau ini�ia�i �n secret,

iar religia lor nu avea
nicio regul� scris�,

ceea ce �i confer� un surplus de mister.

Membrii acestui cult oriental
erau cunoscu�i drept adep�ii lui Mithras.

Nimeni nu �tia cu adev�rat
de unde venea aceast� religie,

dar putea avea o leg�tur�
cu un zeu persan,

pe care romanii �l numeau Mithras.

Deoarece Mithras fusese n�scut
�ntr-o pe�ter�, templele dedicate acestuia

de obicei erau �ntunecate,
f�r� ferestre

�i drept tavan, aveau bolta pe�terii.

Acest templu are cinci �nc�peri,
av�nd fiecare aproximativ zece metri lungime

�i patru metri l��ime.

Nici nu ai impresia c� te afli dedesubt.
Sunt at�t de multe detalii.

Nici nu trebuie s�-�i folose�ti imagina�ia.
Po�i s� vezi!

Exist� un basorelief care a supravie�uit
intact secole de-a r�ndul.

Cea mai important� munc� artistic�
o reprezint� un sacrificiu votiv.

Acesta este un sacrificiu oferit
lui Mithra de membrii cultului mithraic,

iar inscrip�ia de deasupra
acestui basorelief spune acest lucru.

Marmura statuar� �l reprezint�
pe zeul Mithra �njunghiind un taur �n g�t.

Asta are cel pu�in 1700 de ani vechime.
Privi�i ce bine arat�.

Este nemaipomenit.

Pentru adep�ii mithraismului,
taurul era o creatur� puternic� �i nobil�

�i era cel mai bun sacrificiu
pe care �l puteau oferi.

Acest faimos sacrificiu al taurului

este, de fapt, un aspect fascinant
al religiei mithraice

deoarece �ntotdeauna este reprezentat
�n arta mithraic�

�i �n toate sanctuarele mithraice.
Se g�sesc astfel de reprezent�ri,

dar este greu de imaginat c� un taur a putut
fi adus vreodat� �ntr-un asemenea loc.

�n acest loc s-ar fi putut afla
30-40 de membri ai cultului mithraic.

Asta ne face s� credem c� sacrificiul
taurului este simbolic,

un simbol �i nimic altceva.

�ns� este unul dintre cele mai mari mistere.

De ce �i-au construit templul secret
chiar l�ng� unul dintre cele mai aglomerate

�i mai g�l�gioase locuri din Roma antic�?

Este greu de explicat de ce �i-au ales acest loc.
Probabil conduc�torii carelor,

care �ncepeau cursa prin poarta
din spatele nostru, erau adep�i lui Mithras.

�tim c� ar putea fi sute de astfel
de sanctuare mithraice �n Roma.

De fapt, ruinele sanctuarelor mithraice

au fost descoperite
pe tot cuprinsul fostului Imperiu Roman,

suger�nd c� acestea au putut fi r�sp�ndite
de solda�ii romani

care au fost atra�i de cultul care punea accent
pe curaj �i pe onoare.

�tim c� primii adep�i ai Mithraismului
proveneau din r�ndurile armatei,

�i acest lucru are sens, deoarece
membrii armatei

din primul secol �nainte �i dup� Hristos,

aveau o mul�ime de leg�turi
cu Regatul Persiei,

aflat pe teritoriul Irakului
�i Iranului de ast�zi.

De�i sunt at�tea necunoscute
care �nconjoar� religia mithraic�,

putem pune laolalt� unele indicii
despre cum au construit aceste temple.

�n ciuda detaliilor elaborate
ale statuarului,

majoritatea acestor sanctuare
au fost construite la �nt�mplare.

Avem o varietate diferit�
de marmur� �i granit

�i �tim c� o mul�ime dintre aceste lucruri
au fost refolosite.

Chiar �i o parte din altar.

Avem o inscrip�ie care a fost spart�
pentru a se potrivi piedestalul.

Este reciclat? Pur �i simplu le luau
din alt� parte �i le puneau acolo?

Exact.

�n timp ce mul�imea ova�iona
sportul s�ngeros din circ,

mithraenii erau ocupa�i s� ciopleasc�
marmura �i s-o asambleze �n templul lor.

�n ciuda limit�rilor, acest grup secret
a construit un sanctuar

care a rezistat 17 secole.

�ns� cum depozitul cu cinci etaje
de deasupra

nu s-a pr�bu�it �n templul
vechi de 2000 de ani?

Este o greutate imens�.

Nici nu-mi pot imagina tonajul
de pe aceast� structur� din secolul al II-lea.

Da, dar mai bine uit�-te
la l��imea zidului antic.

Este incredibil de lat.
Materialele sunt at�t de comprimate �nc�t,

de�i avem deasupra
o cl�dire de patru-cinci etaje,

care st� pe cea antic�,
nu exist� niciun risc de pr�bu�ire.

Deci, avem o cl�dire modern� st�nd
deasupra unui templu din secolul al II-lea.

Adic�, un strat din istoria ta
se afl� chiar aici.

Nemaipomenit.

Mithraeum a fost unul
dintre nenum�ratele secrete

care au existat �n umbra Romei antice.

Roma este un sit arheologic activ

de aproape 200 de ani
�i tot g�se�ti noi descoperiri.

P�n� la urm�, vom putea dezv�lui mai mult
de 90% din ora�ul antic

care este �nc� blocat
sub straturile actuale,

dar acest proces probabil
va continua secole.

Cu numai 10% din subteranele ora�ului
excavate �n ultimii 200 de ani,

multe alte indicii despre ascensiunea
Imperiului r�m�n ascunse sub str�zi.

�n continuare:
Este fantastic!

Dovezi ale traiului din timpul
sinistrei domnii a lui Nero.

Deci, stau �ntr-o toalet� chiar acum?

Procedai, probabil, �n felul acesta.

Probabil era o gaur�,
iar totul se ducea pe acolo.

Mai t�rziu: Uria�ul stadion imperial
�nc� mai exist�.

Dedesubt.

Este imens.
Abia am venit din strad�.

Este o �ntreag� lume aici,
dedesubt.

Romanii �n antichitate
nu tr�iau foarte mult.

B�rba�ii erau noroco�i
dac� apucau v�rsta de 30 de ani.

Sub solul capitalei italiene,

exist� o Rom� despre care nu vei citi
�n c�r�ile de istorie.

Exist� un loc anume,

o lume plin� de viciile
nemilo�ilor �mp�ra�i

�i dovezi ale vie�ii sclavilor lor,
dar �i a simplilor cet��eni.

Cu 2000 de ani �n urm�, �n timp ce
�mp�ratul locuia �n imensul s�u palat

majoritatea romanilor din ora� locuiau
�n blocuri de apartamente numite Insulae.

Existau mai mult de 50.000 de cl�diri
de apartamente �n jurul anticului ora�.

�n prezent, acestea se afl� �ngropate
sub str�zile moderne,

un �ntreg cartier subteran
despre care pu�ini �tiu c� exist�.

Ghidul local, Olivia Ercoli,

a fost de acord s� m� conduc� la unul
dintre pu�inele cartiere care au fost descoperite.

Olivia?

Bun�.

Bun�, Olivia. ��i mul�umesc
c� ai fost de acord s� ne �nt�lnim.

- M� bucur.
- Deci, de ce ne �nt�lnim �ntr-o libr�rie?

Deoarece este o libr�rie special�.

Acesta este locul sub care
se afl� ruinele romane.

Libr�ria se afl� deasupra unui bloc
de apartamente vechi de 2000 de ani.

Complexul era denumit
Vicus caprarius.

Dar e mai mult.

Pe aceea�i strad� cu libr�ria
se afl� un �ntreg cartier

de blocuri cu apartamente medievale.

Un bloc de apartamente
vechi de 2000 de ani

se afl� dedesubtul unui alt bloc
de locuin�e medievale.

Aceast� cl�dire de aici,
din ce perioad� face parte?

Ar putea data �ncep�nd
cu secolul al XIII-lea sau al XIV-lea.

Secolul al XIII-lea sau al XIV-lea?

Olivia m-a dus
�ntr-un mic spa�iu subteran

ocupat de dou� milenii.

Este fantastic!

Pe bune, nici nu pare antic.
Pare modern.

Adic�, cele dou� ziduri groase
sunt construite din c�r�mizi?

Acest complex de apartamente

a fost construit �n timpul
domniei vicioase a �mp�ratului Nero

pe undeva pe la anul 64 d.Hr.

A fost locuit de cet��eni romani
pentru aproape 400 de ani.

Plimb�ndu-m� prin jur, observ
c� �n mare parte, construc�ia este intact�.

�n prezent, demol�m vechile cl�diri
�i reconstruim,

dar oamenii care au locuit aici
de-a lungul secolelor

au renovat deasupra
construc�iilor aflate dedesubt.

Ne �ntoarcem �n timpul lui Nero,
la incendiul din anul 64 d.Hr.,

apoi avem cateva structuri
din secolul al II-lea,

mai multe din secolul al IV-lea,

apoi, avem aceste straturi de aici
ce dateaz� din secolul al XI-lea sau al XII-lea.

- �ntr-adev�r, sunt bine conservate.
- Da, a�a este.

Ruinele sunt �nalte c�t trei etaje,

iar �n momentul lor de glorie
erau situate �ntr-o zon� perfect�.

Aceast� cl�dire este tipic� unui bloc
de apartamente din timpul Imperiului.

La parter, s-ar fi aflat magazinele
negustorilor.

Primul etaj ar fi avut balcoane
unde ar fi locuit romanii �nst�ri�i.

Cei mai pu�ini boga�i,
s-ar fi aflat la ultimul etaj

care era f�r� izola�ie
�i cu pere�i din lemn.

Dar ceea ce avea cl�direa Vicus
spre deosebire de celelalte apartamente,

era propria surs� de ap�.

Acei oameni erau noroco�i,
pentru c� acel Aqua Virgo

era un apeduct care trecea
foarte aproape de casele lor,

�i nu numai asta, dar era
un rezervor de ap� uria�.

Aceast� cl�dire de apartamente construit�
�n primul secol avea propriul sistem de ap�?

Da.

Dou� bazine uria�e de ap�
care puteau primi 18.000 de litri de ap�,

au fost construite la baza
blocului de apartamente.

Apa curgea din apeduct
direct �n bazine,

�i pentru a atenua presiunea celor 18.000
de litri de ap� asupra pere�ilor,

constructorii au f�cut pere�ii gro�i
de doi metri.

C�nd bazinul era plin, apa era eliberat�
prin canalele de scurgere.

Aceasta reprezint� una dintre cele
mai bune sta�ii de distribuire a apei.

Practic, aici se poate observa
unde se �nt�lnesc dou� cl�diri.

Rezervorul de ap�,
Castellum Aque

�i blocul de apartamente
care �ncepe aici.

Ambele au fost construite �n aceea�i
perioad�, cu acelea�i tehnici de zid�rie?

Da, aceea�i perioad�.

Dup� incendiul din timpul
domniei lui Nero, din anul 64 d. Hr.

Zidurile au fost at�t de solide

c� au rezistat nu numai
celor 400 de ani de folosin��,

ci au devenit mai t�rziu funda�ia
cl�dirilor medievale de deasupra.

Aici pute�i observa un coridor,
care a apar�inut blocului de apartamente.

Pute�i vedea sc�rile care duc

la ceea ce ar fi trebuit s� fie odat�
o alee �n afara cl�dirii.

Putem cobor� s� vedem?

Da, desigur. ��i trebuie doar
o pereche de cizme din cauciuc.

Ai o pereche pentru mine?

S-ar putea.

Sunt pe cale s� intru �ntr-un complex
de apartamente al Romei antice.

Majoritatea coridoarelor sunt blocate.

Sc�rile sunt pr�bu�ite
�i parterul este inundat.

�i este loc doar
pentru o singur� persoan�.

Bun. Voi cobor� �ncet spre primul secol.

Acestea au fost ad�ugate
�n secolul al IV-lea.

Ia privi�i asta!

Este un model �n coad�
de pe�te chiar grozav.

�l pute�i observa, seam�n�
cu oasele unui pe�te, oase de hering,

Acestea sunt mici c�r�mizi din lut
pur �i simplu a�ezate a�a.

Privind �n jur,
nu este greu de imaginat

cum tr�iau romanii din clasa mijlocie
�ntr-un asemenea apartament.

Pe de alt� parte,
pute�i vedea sc�rile.

Cavitatea aceea �n form� de arc... se poate
vedea c� acolo �nc� exist� un arc roman

�i a fost folosit pentru sc�ri. Este o scar�
care se �ntinde pe cealalt� parte.

Acestea au fost ad�ugate �n secolul al IV-lea.
Pute�i vedea cum au fost lucrate.

Au un tipar, �nseamn� c� oamenii
din secolul IV au venit aici

�i au adaptat apartamentul
conform nevoilor lor.

Poate c� cineva era mai deosebit,
avea mai mul�i bani �i a vrut s�-l renoveze.

Apartamentul a avut chiar �i unele
dintre facilit��ile noastre moderne.

�n acest moment,
m� aflu �ntr-o toalet�.

Probabil c� aceasta a fost o margine,
ca o cutie mic�

�i probabil procedai cam �n felul �sta.

Probabil c� acolo era o gaur�
�i se ducea pe acolo.

Foloseai toaleta acolo,
apoi te sp�lai aici.

Se pot vedea �evi de scurgere
din teracot� care se duc pe acolo.

Probabil c� pe acela�i sistem
func�iona �i toaleta.

Chiar sunt ni�te chestii grozave.

M� aflu �n centrul Romei antice,

�ntr-un apartament nu foarte diferit
de cele din zilele noastre.

Exist� rezervoare de ap�
�i instala�ii sanitare,

dezv�luind un nivel avansat al ingineriei
cu care cet��enii de peste grani��

nu prea erau obi�nui�i �n lumea antic�.

Acest complex de apartamente
din primul secol era un nimic

�n compara�ie cu palatul
conduc�torului, Nero.

Mul�i cred c� incendiul care a distrus
mai bine de dou� treimi din ora�

�i a ars mii de Insulae,

a fost pus la cale de Nero ca s� fac� loc
decadentului s�u Domus Aurea.

Incendiul din anul 64 d.Hr. a �nceput
din sud-estul Circus Maximus

�i s-a r�sp�ndit rapid spre cartierul
muncitoresc din jurul Colinei Palatine.

A durat �ase zile �i a transformat
mai bine de 70% din ora�

�ntr-un pustiu carbonizat.

Dup� incendiu, Nero a confiscat imensul
cartier carbonizat din jurul Colinei Palatine,

pentru a-�i construi palatul din aur.

Terenul aferent acestui palat, Domus Aurea,
ocupa o treime din ora�,

iar pentru public
nu mai r�m�sese suficient spa�iu.

Majoritatea oamenilor au fost obliga�i
s� locuiasc� �n apartamente, la comun,

asemenea celor din cl�direa Vicus,
pe care am v�zut-o.

�n mod ironic, opulentul palat
al �mp�ratului

�i casele pentru s�raci
au suferit aceea�i soart�.

Domus Aurea, care a fost �ngropat
sub Colina Esquilina,

�i cl�direa de apartamente Vicus
sunt tot ce a mai r�mas din regimul terorii.

La mai mult de nou� metri
sub ora�ul modern,

�i la doar c�teva str�zi distan��
de palatul lui Nero,

Vicus caprarius r�m�ne unul
dintre pu�inele monumente din mediul roman.

Oamenii care au locuit aici
sunt cei care au creat o mare parte

din istoria Romei �i despre
care nu prea s-a vorbit,

deoarece o mare parte a istoriei Imperiului
a fost scris� de senatori,

a�a c� oamenii n-au avut �ansa
s� locuiasc� �n aceste Insulae.

Erau cl�diri obi�nuite,
chiar �i pentru Roma antic�,

dar c�t de multe dintre casele noastre
ar rezista 2000 de ani?

�n continuare: Stadioanele romane
nu foloseau doar curselor de care.

Multe dintre acestea,
adunau laolalt� prostituatele.

Un pic de distrac�ie �n pauze.

Cine �tie ce s-a �nt�mplat
pe sub arcadele acestea, nu?

Mai t�rziu...

Basilica pierdut� a lui Traian...

este descoperit�.

�i-ar pl�cea s� g�se�ti asta
�n subsolul t�u.

Dumnezeule!

- �ntr-adev�r este o bijuterie ascuns�.
- �n mod sigur.

�mp�ratul Hadrian prefera s� se �mb�ieze
al�turi de oameni simpli, �n b�ile comune,

dec�t cu membrii
clasei sale superioare.

C�nd vizita�i Roma,
trebuie s� vede�i Piazza Navona.

Este aproape o jum�tate de kilometru
de restaurante, baruri, magazine

�i mii de oameni
care vin s� viziteze zona.

Totu�i, nu se compar�
cu ceea ce a fost odat� aici.

Dac� te �ntorci cu 2000 de ani �n urm�
�i excavezi la �ase metri ad�ncime,

vei g�si ceea ce a fost
m�ndria �i bucuria

unuia dintre cei mai notorii
�mp�ra�i romani.

Pentru a-i men�ine pe locuitorii Romei ferici�i,

�mp�ra�ii �tiau c� �ntotdeauna
trebuiau s� le ofere p�ine �i circ.

Investi�iile �n jocuri complicate �i competi�ii,

erau o modalitate de a men�ine puterea
�n acest ora� nemilos.

Domi�ian, al 11-lea �mp�rat,
a construit o nou� aren� sportiv�,

care a fost terminat� �n anul 86 d.Hr.

De-a lungul anilor, stadionul
a fost folosit de mul�i conduc�tori,

dar p�n� la urm�, a c�zut �n ruin�.

Pentru c� nu existau buldozere
�n secolul al XV-lea,

pur �i simplu a fost construit�
o pia�� deasupra stadionului.

�n prezent, m�runtaiele acestui stadion

se afl� aproape sub fiecare
apartament de pe aceast� strad�.

Este interzis publicului,

dar ghidul Richard Bowen a fost
de acord s� m� conduc� dedesubt.

- Salut, Richard. ��i mul�umesc c� ai venit.
- M� bucur s� te cunosc.

- Unde este stadionul?
- Practic, stadionul se afl� aici.

Ne afl�m �n Piazza Navona, iar sub picioarele
noastre, chiar unde st�m acum,

ar trebui s� fie vechiul stadion
care a fost construit de Domi�ian,

la sf�r�itul secolului I d.Hr.

- Stadionul se afl� sub noi?
- Da, se afl� sub noi.

El �nsu�i un pasionat fan al sporturilor,

Domi�ian era un obi�nuit
al Colosseumului �i Circus Maximus.

A hot�r�t c� ora�ul are nevoie
de o aren� mai mic� pentru atletism.

Avem o form� oblic� a pie�ei,
care se afl� deasupra locurilor.

Acestea ar fi fost locurile?

Da. Suficiente pentru a g�zdui
30.000 de spectatori.

Privind f�nt�na Neptun din pia��,

este greu de imaginat un stadion roman
cu mul�imi de spectatori ova�ion�nd.

D�nd col�ul pie�ei, am v�zut doar
o por�iune a ceea ce se afl� sub p�m�nt.

- Richard, �sta e?
- Acesta este stadionul lui Domi�ian.

Arheologii cred c� este
una dintre intr�rile pe stadion.

�i acesta ce este?
Un bloc de apartamente?

Aceasta este o cl�dire
construit� dup� 1930.

Mare parte din aceast� zon�
a fost demolat� �ntre 1936 �i 1938

pentru a se construi un bulevard larg.

Din fericire, s-a hot�r�t
s� se men�in� forma pie�ei

a�a cum era zona
acum 2000 de ani.

Deci, asta este Roma. Mergi dup� col�
�i ajungi cu 20 secole �n urm�.

Corect. Deci, cum spuneam,
avem un ora� �n umbr�,

care se �ntinde sub picioarele noastre
la fiecare pas f�cut �n Roma.

O parte din stadion este vizibil� din strad�,
dar cobor�nd dedesubt,

aglomerata pia�� de deasupra dispare.

Iat�, p�trundem �n primul secol
al erei noastre.

Ne �ntoarcem �n trecut
spre lumea sporturilor primului secol.

Este imens!

Abia am venit din strad�.

Este o �ntreag� lume aici, dedesubt.

Dup� cum se poate vedea,

arhitectura are unele asem�n�ri
cu ceea ce vedem �n prezent,

de exemplu, la Colosseum.

Nu at�t de �nalt, doar cu o treime
mai scund �n compara�ie cu Colosseumul,

cum ar fi stadionul.

Stadionul lui Domi�ian
avea aproape 300 de metri lungime,

60 de metri l��ime
�i dou� nivele �n�l�ime.

Avea o capacitate de 30.000 de persoane.

�n acele vremuri, ora�ul avea milioane
de cet��eni, iar pentru ace�tia

mersul la meciuri f�cea parte
din stilul de via��.

�i ai senza�ia c� abia au plecat de aici.

C�nd Domi�ian a construit acest imens
stadion, pentru a-�i dovedi puterea,

probabil n-a anticipat
c� peste aproape 2000 de ani

va fi �ngropat sub o pia�� roman�.

Nivelul actual al str�zii este la �ase metri,

iar noi vom intra �n Stadionul lui Domi�ian,
prin aceast� arcad� mare.

Probabil c� nu pe aici,

pentru c� poate nu era
at�t de important�,

dar cu siguran�� prin una
dintre aceste arcade de aici,

care ducea spre locurile din stadion.

Senatorii romani �i negustorii boga�i

intrau pe sub m�re�ele arcade
din centrul stadionului,

dar clasa de jos
folosea intr�rile laterale.

Spectatorii se a�ezau
�n func�ie de rang �i clas�.

Bine�n�eles, �mp�ratul avea
cel mai bun loc.

Domi�ian probabil st�tea la mijloc.
Cred c� avea propria loj�.

Cel mai bun loc
este la 50 de metri de teren.

Corect.

Deci, cu aproximativ 1900 de ani �n urm�,
exista ceva similar cu ce avem �n prezent.

Aveau locuri ieftine,
aveau locuri rezervate,

aveau o loj� regal�.

Cu siguran��. E evident c� unele
lucruri nu se schimb� niciodat�.

La fel ca �n oricare stadion modern,

erau o mul�ime de oameni
care vindeau hran�, b�uturi �i gust�ri.

Dar �n umbra acestor arcade,
exista un alt gen de ocupa�ie.

Era un procent foarte mic
de oameni foarte, foarte boga�i

�i un procent foarte mare
de oameni foarte s�raci.

Mul�i dintre ace�tia, sf�r�eau
prin a practica prostitu�ia.

Unul dintre aceste locuri
unde se �nt�mpla, era aici, pe stadion.

Era o mare comunitate de oameni.

Arcadele erau locuri foarte bune
unde cineva �i putea procura

a�a ceva �n timpurile antice
pentru a avea pu�in� distrac�ie.

Cine �tie ce s-a �nt�mplat
pe sub arcadele acestea, nu?

Chiar a�a.

Sub aceste arcade mari
pe sub care trec,

odinioar� era un loc obi�nuit
pentru a ag��a prostituate.

De vreme ce prostitu�ia
era legalizat� �n Roma antic�,

prostituatele lucrau la lumina zilei.

Deoarece aceast� meserie
era at�t de obi�nuit�

unul dintre cuvintele latine
pentru arcad� - fornix,

este r�d�cina pentru cuv�ntul englezesc
fornication - p�cat trupesc.

Dar arcadele nu erau doar locuri
�n care se puteau ag��a prostituate.

Erau cheia ingineriei romane.

�nainte, spa�iile publice grece�ti
erau construite pe coline pentru sprijin

�i se bazau pe topografia din jur.

Arcadele permiteau romanilor
s� construiasc� structuri masive libere

deoarece greutatea se distribuia
�n mod egal.

Puteai construi etaj dup� etaj
folosind arcadele

pentru a distribui greutatea enorm�
a construc�iilor.

Arcadele erau vitale
pentru ingineria roman�,

mai ales pentru structurile
de aceast� m�rime.

Romanii construiau pentru a d�inui.

De asemenea, au dezvoltat o masiv�
produc�ie de c�r�mid� �i beton.

Aceste materiale
�i folosirea lor eficient�,

le-a permis romanilor s� construiasc�
cu o vitez� impresionant�.

Romanii au f�cut din construc�ii o �tiin��.

Deci, se puteau construi cl�diri
de dou� ori mai repede.

Ca o consecin�� a construirii
de dou� ori mai repede,

a �nsemnat c� �mp�ratul,
care a pus la baz� proiectul,

probabil c� a vrut s�-l vad� construit
�n timpul vie�ii sale,

�i, de asemenea, s�-i poarte numele.

A�a c�-�i imaginezi c� vanitatea
unor �mp�ra�i era foarte important�.

Au durat doar �ase ani
ca stadionul Domi�ian s� fie construit.

Un ritm rapid chiar �i dup� standardele
din prezent.

Romanii erau capabili
s� construiasc� un stadion

�ntr-un mod comparabil
cu cel din prezent.

�ntrebarea este dac� �ndeplineau
cerin�ele de siguran�� din prezent.

Dar asta este o alt� problem�.

Deci, cum au realizat marii ingineri
ai lui Domi�ian

minunea de sub pavajul Pie�ei Navona?

Roma a �ndurat secole de neglijare
�i distrugere,

iar construc�ii antice, precum acest stadion,
�n cele din urm� au fost jefuite �i distruse.

La fel ca restul Romei antice,

a fost acoperit �nceti�or de resturile
r�mase de la construc�iile din ora�.

Apoi, �n secolul al XVI-lea,

o pia�� de fructe �i legume a ap�rut
peste ruinele stadionului.

�n prezent, este Piazza Navona
�nconjurat� de magazine �i locuin�e

toate folosind ruinele stadionului
drept funda�ie.

�n timp ce romanii moderni
merg pe str�zi,

locuiesc �n casele lor
sau �i fac cump�r�turile din magazine,

mul�i dintre ace�tia n-au idee,

c� stadionul, care odinioar� a fost
m�ndria �i bucuria lui Domi�ian,

le sus�ine ora�ul.

�n continuare: �mp�ratul Traian
expus unde nu v� a�tepta�i.

Dumnezeule! Ce avem aici?

Un pilon, �ntins pe podea
�n funda�ia cl�dirii Fendi.

�i mai t�rziu:
S� cobor�m �n sit.

Una dintre primele sta�ii
de pompieri din lume...

Este nemaipomenit!
Asta este lumea subteran�, nu-i a�a?

Da.

�mp�ratul Caligula era cunoscut

pentru faptul c� hr�nea animalele s�lbatice
din Colosseum cu prizonieri

c�nd vitele erau prea scumpe.

�n timpul �mp�ratului Traian,
teritoriul Imperiului Roman era la apogeu,

�ntinz�ndu-se pe o suprafa��
de 6 milioane de kilometri p�tra�i.

Succesul sau militar a adus Imperiului
o bog��ie extraordinar�.

Ca s� �mpart� bog��ia cu ora�ul,

a construit un nou Forum,
ce avea s� le eclipseze pe cele vechi.

�n centru se afla o basilic� imens�
construit� din marmur�, bronz �i aur.

Mare parte din Forum a fost excavat�,
dar unde se afl� faimoasa basilic�?

�n pantheonul �mp�ra�ilor romani,
Traian era unul dintre cei buni.

De fapt, Senatul roman i-a ad�ugat Optimus,
ceea ce �nsemna "cel mai bun",

l�ng� nume,
pentru a-�i ar�ta �nalta lor aprobare.

Ca mul�i al�i �mp�ra�i �naintea lui,
a adus Romei propriile �mbun�t��iri.

N-au fost palate luxoase
pentru cei boga�i,

ci mai degrab� loca�ii pentru muncitorii
care au construit Imperiul.

Locuri cum ar fi birouri pentru cet��eni,

b�i, stadioane care au �mbun�t��it
stilul de via�� al romanilor de r�nd.

�n prezent, Forumul �i Columna lui Traian,

se num�r� printre cele mai faimoase
situri romane.

Dar, nu exist� nicio urm� din impun�toarea
basilic� acoperit� cu bronz

care trona odinioar� l�ng� ele,

numai dac�, bine�n�eles,
�tii unde s� cau�i.

De�i turi�tii trec
pe l�ng� cl�dirile obi�nuite,

pu�ini dintre ei �tiu c� se plimb�
printre ruinele unei minuni inginere�ti

care abia a fost descoperit�
ad�nc sub ora�.

O echip� de arheologi
excaveaz� situl,

iar eu am acces ca membru
al acestei echipe...

Darius Arya.

- Darius?
- Da, salut! Ce mai faci?

- Salut, ��i mul�umesc c� ai venit.
- Salut, �i eu m� bucur.

- Unde este Basilica?
- Basilica se afl� chiar sub noi,

�i continu� spre cele dou�
�iruri de coloane.

Spa�iul este imens,
are 183 de metri lungime

�i se �ntinde chiar mai departe
de monumentul lui Victor Emmanuel.

Este greu de crezut c� odinioar�,
chiar sub aceast� strad�,

se afla o basilic� antic�
de lungimea a trei str�zi.

Basilica a fost un Tribunal,
cu multe birouri imperiale �i s�li de judecat�.

Aceasta a fost centrul administrativ

al Imperiului care se �ntindea
din Anglia p�n� la Golful Persic

�i includea 60 de milioane de oameni.

Cu c��iva ani �n urm�, familia Fendi,

una dintre cele mai cunoscute dinastii
din domeniul modei �n Italia,

a cump�rat Palatul Renaissance,
aflat la c��iva pa�i de Columna lui Traian,

�n centrul Romei.

Palatul a fost transformat
�ntr-un modern spa�iu de expozi�ie,

iar anul 113 d.Hr.
se afl� doar la c��iva pa�i distan��.

Ne deplas�m prin spa�iul
de expozi�ie al lui Fendi.

�i dup� cum �tim, sub Roma
�ntotdeauna se afl� ceva antic.

Trebuie doar s� �ncepi s� sapi.
Odat� ce ai �nceput s� faci asta,

g�se�ti ceva cu adev�rat spectaculos.

Muncitorii s�pau funda�ia

c�nd au dezgropat ruinele
unei lungi basilice - Basilica Ulpia.

�i-ar pl�cea s� g�se�ti asta
�n subsolul t�u.

Dumnezeule! Ce avem aici?

Un pilon, �ntins pe podea
�n funda�ia cl�dirii Fendi.

Exact.

- Este o comoar� ascuns�, nu?
- Absolut.

Dincolo se afl� Forumul.

Iar asta continu� �n subsolul cuiva
�i nimeni nu �tie c� se afl� aici.

Aceast� cl�dire imens� a f�cut parte
dintr-un imens complex,

terminat �n 113 d.Hr., care includea
Forumul, Columna lui Traian

�i o imens� statuie din bronz a lui Traian,
care a disp�rut �n timpul Evului Mediu.

A fost o m�rturie uimitoare
a puterii lui Traian,

dar �i a �n�elepciunii sale de conduc�tor.

El a construit aceasta pentru oameni,

aveau un Tribunal mare
care reprezenta m�re�ia Romei,

legile sale prin care conduceau oamenii.

Oamenii veneau aici pentru a desf�ura
activit��i legale,

s� fac� cump�r�turi
de la numero�ii negustori

afla�i �n afara Basilicii
sau pentru a-�i petrece timpul.

Erau oameni care se adunau

�i erau interesa�i
s� afle despre noile cazuri,

cine a fost acuzat, cine a divor�at
pentru c��i bani etc.

Era complet deschis publicului.

Traian a investit �n Basilic� bani
�i materiale pre�ioase din numeroase ��ri

astfel ca oamenii s� �mp�rt�easc�
m�re�ia �i grandoarea Romei.

Asta-i o bucat� imens� de marmur�.

Este gigantic�.

A fost adus� din Egipt.

Trebuie s� te g�nde�ti
ce �nsemna asta pentru romani.

Provine de la mare distan��.

Este foarte costisitoare. Este costisitoare
pentru �mp�rat, pentru stat.

Glorifica Roma, m� glorific� pe mine
ca cet��ean al Romei,

Oamenii pot veni aici
s� se simt� m�ndri.

Cum de o a�a construc�ie venerat�
a ajuns s� fie uitat� sub str�zi?

Basilica a fost folosit� mai multe secole,

dar se pare c� a fost abandonat�
la sf�r�itul Evului Mediu.

�n timpul Rena�terii, ruinele
au fost acoperite de gunoi �i p�m�nt,

�i au constituit funda�ia perfect�

pentru palatul �i pia�a
care au fost construite deasupra.

Acela�i palat Fendi transformat
�n spa�iu de expozi�ie

care se afl� deasupra �n prezent.

Basilica nu a fost niciodat� menit�
s� suporte at�t de mult� greutate,

iar faptul c� �nc� st� �n picioare,
este meritul ingenio�ilor ingineri romani.

Sunt extrem de preci�i
�n ridicarea coloanelor,

pentru c� un asemenea proces mig�los
trebuie f�cut doar o dat�.

Se poate vedea mecanismul
de potrivire a pilonilor metalici.

Se poate vedea
unde au fost canela�i.

A�a este.
Apoi sunt suda�i.

Folosesc piloni metalici
apoi toarn� plumb topit.

Plumbul face ca pilonii metalici
s� fie rezisten�i la ap�.

�n caz contrar, rugina se r�sp�nde�te

�i nu este bine
pentru stabilitatea coloanelor.

C�nd situl a fost descoperit �n 2004

inginerii s-au confruntat
cu o mare �ntrebare:

cum pot s� salveze ruinele Basilicii

sau s� transforme Palatul Renaissance
�ntr-o sal� de expozi�ie modern�?

Pentru a proteja zona, inginerii
au f�cut ce au v�zut la str�mo�ii lor

�i au plasat aceste coloane moderne exact
pe locul �n care se aflau coloanele antice.

Ace�tia au folosit baza coloanei originale
drept funda�ie pentru una nou�.

�n loc s� sus�in� Basilica lui Traian,
aceste noi coloane sus�in �n prezent ora�ul.

Practic, mul�umit� inginerilor romani
care de fapt au folosit o coloan�,

o coloan� modern�,
pe baza unei idei antice.

�i acestea sus�in
pia�a �i cl�dirile actuale.

Absolut. Au trebuit s� fie reali�ti
pentru c� au trebuit s-o fac� �ntr-un fel,

�ntr-o manier� modern�,
pentru a sus�ine acest tavan imens.

Este foarte clar
c� avem o dovad� vie

a ceva ce a fost f�cut cu c��iva ani �n urm�.
�n acela�i timp, p�streaz� ideea

a ceea ce a fost aici,
adic� un �ir de coloane �n Basilic�.

Mii de oameni au lucrat
timp de �ase ani pentru a finaliza Basilica

�i cu aproape 2000 de ani mai t�rziu,
o echip� de ingineri

arhitec�i �i arheologi,
cum este Darius,

lucreaz� pentru a o readuce la via��.

Este un efort coordonat

uneori poate c� pare plictisitor,

dar excav�rile ar putea dura
ani �i ani de zile.

Dar materialul care se scoate

ne arat� o imagine.

De fapt, ofer� o imagine real�
despre c�t de m�rea�� a fost Roma,

cum s-a �n�l�at, cum a c�zut,
cum s-au uitat lucrurile,

�i la urma-urmei cum au fost lucrurile
recuperate �i din nou apreciate.

Deci lumea subteran�
spune toate aceste lucruri.

Absolut.

�n continuare: Primul �mp�rat roman
lupt� cu focul

�i se confrunt� cu infractorii
din mediul urban.

Este una dintre cele mai vechi
�i cunoscute legende urbane din Roma.

A fost �mp�ratul Nero �ns�rcinat?

Pentru a afla r�spunsul corect
vizita�i history.com/cities

pentru noua noastr� serie web
The naked underground.

�n zilele noastre, marile ora�e
se confrunt� cu multe probleme:

poluare, infrac�iuni, incendii.

Nici �n Roma antic� n-a fost altfel.

C�nd �mp�ratul Augustus a v�zut
ce se �nt�mpla �n ora�,

a ac�ionat rapid.

A cur��at r�ul, a construit
drumuri �i apeducte

�i a pus bazele primei brig�zi
de pompieri din lume.

�n prezent, �nc� pute�i vedea dovezi
despre cum a schimbat Augustus ora�ul,

dar uneori trebuie s� sapi ad�nc
ca s� le g�se�ti.

C�nd Augustus a devenit primul �mp�rat
al Romei �n anul 27 �.Hr.,

Republica era �ntr-o stare de anarhie,
iar capitala era devastat�.

Augustus a trecut la ac�iune �i a folosit
sclavii din ora� �i oamenii liberi

ca s� reconstruiasc� ora�ul.

- Elizabeth?
- Bun�, Eric.

- Bun�, m� bucur s� te cunosc.
- Da, �i eu. Bine ai venit.

Arheologul Elizabeth Furman,

m� va duce la 7 metri sub aceast� strad�
lini�tit� din apropierea r�ului Tibru,

pentru a arunca o privire �n lumea pierdut�.

Trebuie s� cobor�m
�n secolul al II-lea d.Hr.

Grozav!

Sub acest modern bloc de apartamente,

la cap�tul sc�rilor �ntunecoase,

se afl� prima sta�ie
de pompieri din lume.

Cobor�m c�teva trepte �i ajungem
la nivelul original.

Este incredibil!
Aceasta-i lumea subteran�, nu-i a�a?

Da.

De fapt, acesta-i primul exemplu
al unei antice sta�ii de pompieri din Roma.

Aceasta a fost o curte deschis�
�i puteai intra aici.

Erai �n aer liber, iar aici era o f�nt�n�,

fiindc� apa era, bine�n�eles,
simbolul pompierilor.

- Aici era o f�nt�n�?
- Da.

Sta�ia de pompieri sau excubitorium,

a fost dezgropat� �n 1860,

c�nd ni�te v�n�tori de comori c�utau
artele pierdute ale Romei.

Ace�tia au descoperit o pre�ioas� capsul�
a timpului veche de aproape 1800 de ani.

�n prezent, acestea sunt doar
ni�te ruine romane uitate

sub un bloc obi�nuit de apartamente,

dar cu 1700 de ani �n urm�,
aici erau 400 de b�rba�i,

to�i fo�ti sclavi care-�i c�tigaser� libertatea
�i care deveniser� cet��eni ai Romei.

Ace�ti oameni au jucat un rol important
�n salvarea ora�ului

de una dintre cele mai mari amenin��ri...

focul.

Roma era o capital� aglomerat�,
cu peste un milion de locuitori,

majoritatea folosind
vetrele deschise pentru g�tit,

�nc�lzit �i iluminat, transform�ndu-�i
locuin�ele �n surse de incendiu.

Focul izbucnea aproape �n fiecare noapte.

Dup� uria�ul incendiu care a distrus
o mare parte din ora� �n anul 23 �.Hr.,

primul �mp�rat roman, Augustus, a decis
c� era timpul pentru o schimbare total�

a modului �n care ora�ul �i proteja oamenii.

Bazat pe o structur� de comand�
de tip militar,

vigilis sau gardieni ai ora�ului,

au fost printre primii care au organizat
departamente de pompieri,

iar acum m� aflu �ntr-una dintre
cele mai vechi sta�ii de pompieri

construit� vreodat�.

C�t de pricepu�i erau ace�ti pompieri?
Puteau stinge un incendiu?

Aveau unelte diferite, cum ar fi,

desigur, g�leata �n care puneau apa.

Se pare c� foloseau haine largi
sau p�turi groase

pe care mai �nt�i le �nmuiau �n ap�,
apoi le foloseau s� sting� incendiul.

Lupta cu fl�c�rile nu era singura
responsabilitate a oamenilor care lucrau aici.

De asemenea erau poli�i�ti,
patrul�nd pe str�zile Romei

care erau pline de ho�i, uciga�i �i asasini.

Pentru a fi proteja�i �n munca lor
de pericolele zilnice,

oamenii se rugau la zeul Thinius, �ntr-un mic
sanctuar din interiorul sta�iei de pompieri.

Aceste ornamente...
Prive�te tavanul �i...

- Seam�n� cu un mic templu.
- Acesta este un templu?

Este un mic templu, o construc�ie
realizat� la o scar� foarte redus�.

Aceasta este o alt� zon�
reprezentativ� a sitului.

Odat� ce intri, �n�elegi imediat

cine era zeul protector,
care era rolul s�u,

cine lucra aici �i tot a�a.

Trebuie s� fi fost incredibil.

De la mijlocul secolului al III-lea,

sta�ia de pompieri n-a mai fost folosit�.

Apoi, �n epoca medieval�, zidurilor
romane li s-a dat o nou� �ntrebuin�are

ca funda�ie.

Aici avem c�r�mizi, pietre �i mortar.
Pentru ce sunt?

C�nd acest loc a fost excavat,
toate materialele au fost �ndep�rtate.

Exista pericolul ca ace�ti pere�i
s� se pr�bu�easc�,

a�a c� acest lucru reprezint� arm�turile.

�n realitate, casele noastre moderne
se afl� a�ezate

pe vechile construc�ii romane.

De la originala sta�ie de pompieri,

la apartamentele moderne
din zilele noastre,

fiecare genera�ie a construit
deasupra aceluia�i loc.

Nu numai c� au folosit
vechile ziduri ca funda�ii,

dar s-au asigurat c� le consolideaz�,
salv�nd Imperiul pierdut,

ascunz�ndu-l sub str�zi.

�nainte de regimul terorii al lui Nero

sau de imensa Basilic� ridicat�
de Traian pentru popor,

primul �mp�rat, Augustus,

a g�sit o cale de a-�i asigura puterea.

Prin construirea unei sta�ii de pompieri
�i prin protejarea cet��enilor de infractori,

a preluat controlul.

Aceast� sta�ie de pompieri, veche
de 1700 de ani, �ngropat� sub str�zi,

este o dovad� a mo�tenirii sale.

Sta�ia de pompieri arunc� pu�in� lumin�
asupra vie�ii de zi cu zi a romanilor de r�nd

�i a modului �n care a fost condus ora�ul.

Dar �n prezent, pu�ini �tiu c� exist�.

Aceasta este doar o mic� parte
a puzzle-ului,

astfel c�, cu ajutorul unor situri ca acesta,

suntem capabili s� reconstruim
restul lumii noastre subterane.

Exist� o altfel de lume
�ngropat� sub str�zile Romei,

�i cu fiecare descoperire,
tot mai multe secrete sunt dezv�luite.

De la serviciile ora�ului,
cum ar fi sta�ia de pompieri,

p�n� la masivele �i opulentele palate,

fiecare �mp�rat a jucat un rol �n crearea
celui mai mare imperiu al lumii,

iar dovezile sunt ascunse sub p�m�nt.

De-a lungul istoriei, niciun ora� n-a avut
mai mult� influen�� asupra lumii

ca Roma antic�.

A fost un ora� construit prin grandoarea
�i l�comia �mp�ra�ilor,

�i prin munca grea a solda�ilor,
cet��enilor �i sclavilor.

Conservarea acestei istorii incredibile,

va fi o mare provocare
pentru romanii moderni,

�n timp ce continu� s� construiasc�
urm�torul nivel

deasupra ora�ului etern.

Traducere dup� sonor, adaptare �i sincronizare
niki �i alex_wishmaster