All language subtitles for Cities.of.the.Underworld.S01E01.Istanbul

Plimba�i-v� oriunde prin Istanbul,
�i v� ve�i plimba peste trecut.

S�pa�i oriunde sub str�zi �i ve�i
descoperi mii de ani de istorie ascuns�.

Majoritatea ora�elor vechi
au fost intens excavate.

Dar �n Istanbul, arheologii
abia dac� au zg�riat suprafa�a.

�n �ncercarea noastr� de a �nl�tura straturile
sub care este �ngropat trecutul ora�ului

nu �tim peste ce vom da.

Este incredibil.
Este foarte impresionant.

Este uimitor... Ne afl�m
�n subteranul Istanbulului... �ntr-o barc�.

Exist� o �ntreag� lume
sub t�lpile noastre.

Straturi de istorie au fost l�sate
�n urm� de romani,

bizantini �i otomani.

Vom aduce la via��
civiliza�ia pr�bu�it� a ora�ului

iar Imperiul se va ridica din cenu��,
�nc� o dat�.

Vom �nl�tura straturile timpului
pentru a descoperi ora�ul de dedesubt...

Istanbul

Traducerea �i adaptarea
niki �i alex_wishmaster

Ora�ele subterane

ISTANBUL
Sezonul 1- Episodul 1

I se spunea Bizan�.

Noua Rom�. Constantinopol.

Aceast� peninsul� strategic� se �ntinde
de la Marea Marmara

p�n� la Str�mtoarea Bosfor.

Este singurul ora� din lume
care se �ntinde pe dou� continente.

Acest prim-amplasament a f�cut s� fie
locul perfect pentru ca Imperiul s� se �nal�e,

s� se pr�bu�easc�
�i s� se �nal�e iar.

Sunt Eric Geller.
M� aflu �n Istanbul, Turcia.

Sute de ani, acest ora� a fost
cel mai puternic ora� al lumii.

C�nd e�ti deasupra, singurul loc
spre care te �ndrep�i

este �n jos, iar jos este locul
�n care se afl� Imperiul.

Oriunde ai s�pa, vei descoperi dovezi
ale unei civiliza�ii e�uate.

Exist� rezervoare de ap�, biblioteci,
temni�e, tunele ascunse.

Exist� un �ntreg ora�
sub t�lpile noastre.

Nu putem s� �nchidem
un ora� modern pentru a-l excava,

dar exist� alte metode
de a ajunge dedesubt...

�n prezent, Istanbulul face parte
din moderna �i democrata Republic� Turcia.

Cele 11 milioane de locuitori fac parte
dintr-un amestec cultural

care a r�mas �n urma
unui imperiu dec�zut.

Oriunde ai privi, trecutul �i prezentul
se �ntrep�trund.

Taxiuri trec�nd pe l�ng� Sf�nta Sofia,
o biseric� bizantin� veche de 1.500 de ani.

Cupluri trec�nd pe l�ng� zidurile
vechi de mii de ani ale Imperiului Roman,

Turi�ti fotografiind musulmana Moschee Albastr�,
veche de aproape 400 de ani.

�n multe ora�e din lume,
cam asta ar fi totul.

Dar �n Istanbul,
este doar �nceputul.

Vom �nl�tura straturile timpului,
casele moderne,

str�zile aglomerate �i bazarurile moderne

pentru a g�si istoria ascuns�
a celui mai neobi�nuit ora� din lume.

Nu m� refer la catacombe
sau la c�teva tunele...

Vom merge pe deasupra unor �ntregi ora�e,
stivuite precum c�r�mizile,

fiecare strat de istorie fiind �ngropat
unul sub cel�lalt.

Ora�ul a fost fondat
�n secolul VII �.Hr.

ca un mic sat de pescari grecesc,
numit Bizan�.

200 de ani mai t�rziu, satul a devenit
parte a imensului Imperiu Roman.

Dup� 330 d.Hr.,
a fost redenumit Constantinopol,

dup� ce �mp�ratul Constantin
�i-a mutat �ntreaga capital� �n est.

Estul Imperiului Roman,

cunoscut mai t�rziu
ca Imperiul Bizantin, s-a n�scut.

Mai mult de 1.000 de ani,
aici a �nflorit bizantismul.

Apoi, �n anul 1453, Constantinopolul
a fost cucerit de otomani

devenind Istanbul.

Dup� aproape 500 de ani, s-a n�scut
moderna Republic� Turcia.

Pentru 27 de secole consecutive,
aceste civiliza�ii,

greac�, roman� �i turc�
au construit palate,

stadioane, b�i publice, drumuri.

Fiecare �ncerc�nd s-o elimine
pe cea de dinaintea sa.

De fiecare dat� c�nd ora�ul a fost distrus,
genera�ia urm�toare

pur �i simplu a construit
deasupra ruinelor trecutului,

ad�ug�nd propriul strat,
iar �n unele cazuri,

�n�l��nd stratul de p�m�nt
cu mai mult de 12 metri.

Cum este posibil acest lucru?

Cum de o moschee otoman� se �ntinde practic
deasupra unui palat roman?

Sau o cl�dire de apartamente
av�nd dedesubt un rezervor de ap� antic roman?

Ca s� �n�elegem acest lucru, trebuie
s� ne �ntoarcem cu 1.700 de ani �n urm�,

c�nd Istanbul era noua capital�
a Imperiului Roman.

Timp de secole, locul de amplasare
al acestui ora�

l-a f�cut s� fie cel mai dorit
loc din lume.

Romanii �tiau asta
�i au ac�ionat repede

�n a-�i ap�ra noua lor capital�.

Au construit ziduri impenetrabile
�n jurul ora�ului, au transformat porturile,

�i, probabil cel mai ingenios lucru,

au g�sit un mod prin care s�-�i protejeze
cea mai importat� resurs�: apa potabil�.

�i totul a �nceput aici.

Apeductul a fost una dintre cele mai mari
realiz�ri ale ingineriei Imperiului Roman.

�nceput �n sec. al IV-lea,

sistemul de ap� al Constantinopolului
�i-a �nceput c�l�toria

de la 20 km din centrul ora�ului
p�n� �n p�durile Belgradului.

Baz�ndu-se �n �ntregime
pe for�a gravita�iei,

perfecta �nclina�ie a apeductelor
transporta ingenios

o imens� cantitate de ap�,
de-a lungul unui teren neuniform,

p�n� c�nd intra �n siguran��,
�ntre zidurile ora�ului.

Apa era direc�ionat� spre unul
dintre cele cinci rezervoare deschise de ap�.

Aici, se autopurifica,
depozit�nd minerale

�i materie organic�,
men�in�ndu-�i presiunea.

Dup� aceea, apa parcurge
un drum prin intermediul

unui sistem subteran de tunele,
ascuns sub str�zile de deasupra.

Destina�ia final� este unul
dintre miile de rezervoare subterane.

Aici, va r�m�ne p�n� c�nd unii
dintre cet��enii ora�ului se vor hot�r�

s� pompeze ap�
prin f�nt�nile de deasupra.

M� �nt�lnesc �n pia�a Sultanahmet,
cu istoricul local, Bora Sertbas.

�mi va ar�ta cel mai mare rezervor de ap�
subteran din ora�.

Mul�i cred c� �nsu�i �mp�ratul
folosea apa de aici.

�ntr-un minut, n-o s�-�i vin�
s� crezi ce o s� vezi aici, jos.

Este o via�� complet diferit�
fa�� de ce ai v�zut deasupra.

Se nume�te Rezervorul Scufundat,

dar turcii �l numesc "Yerebatan Sarayi"
sau Palatul Scufundat.

�i exact cu asta seam�n�.

Asta este...

Prive�te locul �sta!

Este un spa�iu imens.

Habar n-ai c� venind aici,
din pia��...

Da.

Este un restaurant acolo...

- Deasupra.
- Este �i un parc aici!

Sec�ia de poli�ie, totul.

Este enorm!

�i vom vedea peste
9.800 de metri p�tra�i.

Acesta este cel mai mare
rezervor construit

vreodat� de romani
�n acest ora�.

�mp�ratul Iustinian a construit
acest rezervor �n secolul al VI-lea.

De asemenea, a construit
�i Sf�nta Sofia (Aya Sofia),

�i a fost �mp�ratul sub care p�g�nismul
a murit, iar cre�tinismul a �nflorit.

Sub cei 43 de ani de domnie, a avut
ambi�ia de a reface Imperiul de R�s�rit,

s� reformeze legile romane

�i s� reconstruiasc�
mare parte din Constantinopol.

�n prezent, Basilica Cistern
este una dintre cele mai mari

structuri romane existente din lume.

Are 140 de metri lungime
�i 70 de metri l��ime.

Plafonul este sus�inut
de 336 de coloane de marmur�,

situate la o distan��
de aproximativ 5 metri.

Rezervorul era cheia
supravie�uirii imperiului.

Deoarece ora�ul se afla
�n mod constant sub asediu,

apeductele care aveau rolul
�i de poduri naturale spre ora�,

trebuiau s� fie distruse
ca s� nu se poat� intra.

Apa depozitat� �n bazine
ajuta locuitorii din Constantinopol

s� reziste luni de zile.

Dup� cucerire, �n 1453,
c�nd otomanii au p�truns �n ora�

nimeni nu le-a dat informa�ii.

A�a c� ei nu �tiau unde
�i ce exist�.

Din aceast� cauz�, rezervoarele subterane
nu au fost descoperite mult� vreme.

Dar chiar �i dup� descoperirea lor,

otomanii nu s-au sim�it la fel
de vulnerabili la atacuri precum bizantinii,

a�a c� nu s-au bazat
prea mult pe ele.

�n schimb, otomanii preferau
apele curg�toare, �n locul celei colectate,

ceea ce a dus la distrugerea bazinelor.

�n cultura turc�, apele st�tute
sunt considerate murdare.

C�nd apele sunt curg�toare,
acestea sunt curate,

�i pe acestea le folosim.

A�a c� Basilica Cistern a fost uitat�
dedesubtul str�zilor p�n� �n anul 1544,

c�nd un francez, Pierre Gilles

a devenit intrigat �n leg�tur�
cu enorma cantitate de ap� �i de pe�tii

pe care localnicii �i scoteau
din propriile subsoluri.

Lui Gilles i se atribuie
redescoperirea Basilica Cistern,

dup� ce a fost invitat la o partid�
de pescuit �n subsolul unei vechi case.

�n prezent, Basilica Cistern se afl�
la mai mult de 8 metri sub ora�ul modern.

Aproape trei str�zi, tot ce vede�i -
tramvaie, restaurante, hoteluri,

chiar �i o sec�ie de poli�ie sunt sus�inute
de rezervorul din secolul al VII-lea.

Coloanele de marmur�
pe care se sprijin� ora�ul,

�n trecut erau scufundate sub ap�,
fiind menite s� nu mai fie v�zute niciodat�.

Erau materiale reciclate
de la construc�iile bizantine,

resturi luate de l�ng� temple
sau monumente.

Cum de nu se pr�bu�esc? Cum de sec�ia
de poli�ie nu se afl� acolo, jos?

Cum de nu se pr�bu�e�te ora�ul
�n catacombe?

Este o �ntrebare bun�.

�n acest moment, ar trebui
s� ne amintim ceva foarte important.

Ora�ul a fost construit
pe �apte coline, ca �i Roma.

C�nd d�deau peste o vale,
puneau coloane

puneau arcade romane,
le acopereau,

�i prindeau doi iepuri dintr-o lovitur�.

Puteau avea un rezervor de ap� dedesubt,
iar deasupra, o suprafa�� plat�.

De aproape 1.500 de ani
�i dup� 25 de cutremure mari,

aceste coloane �nc� sus�in bazinul
�i ora�ul de deasupra.

Dar, ele mai ascund �i alte secrete.

Cine este acest personaj?

Este Meduza, din mitologia greac�.

De ce se afl� aici Meduza?
Din vreun motiv simbolic?

Da. Este o �ntrebare foarte bun�.

O explica�ie ar fi c�
de vreme ce reciclezi materiale aici,

de a�a ceva au avut nevoie.

Au redimensionat pietrele,
le-au pus dedesubt,

�i le-au ridicat la nivelul dorit.

Dar �n Istanbul �ntotdeauna
exist� "alte motive"...

O alt� explica�ie este c� �n anul 532

�mp�ratul cre�tin Iustinian
a construit vizavi Sf�nta Sofia,

cea mai mare biseric� ce a fost vreodat�
construit� �n Imperiul Roman.

Era o persoan� foarte religioas�
�i prin �ngroparea sub coloan� a Meduzei,

care este un simbol p�g�n,

a�ez�nd-o cu susu-n jos,
scufund�nd-o �n ap�,

a dat un mesaj prin care p�g�nii
au crezut-o neputincioas� de a se ajuta.

Deci, nu numai c� depozitau apa aici,
dar �i ascundeau �i trecutul.

�ngropau p�g�nismul
�n ad�ncul bazinului.

N-a� fi putut-o spune mai bine.

Istanbul a fost numit
"Ora�ul rezervoarelor de ap�"

�i chiar dac� Basilica Cistern
este cel mai mare rezervor,

este una dintre sutele de gropi imense,
uitate sub str�zile ora�ului.

Sunt oameni care nu �tiu
c� au rezervoare sub casele lor

�i c� locuiesc pe un patrimoniu
vechi de 1.500 de ani.

Nakkas este situat
�n partea veche a ora�ului

�i este specializat �n carpete turce�ti,
ceramic� �i bijuterii.

Dar adev�rata comoar� se afl� dedesubt.

Proprietarul, D�engiz Korkmaz
a fost de acord s� m� conduc� jos.

Da, se simte umiditatea.

Acesta este rezervorul nostru, Eric.

Uimitor... uimitor...

- Nu-i a�a c� este frumos?
- Este uimitor.

Este un loc incredibil.

De regul�,
un rezervor de marimea aceasta

necesit� pentru sus�inerea sa
�n jur de opt coloane.

Dar acesta are 18, ceea ce indic� posibila
existen�� a unui palat la suprafa�a lui.

�n prezent, istoria se repet�.

Acesta este un magazin imens, cu o suprafa��
de aproape 6.000 de metri p�tra�i.

Da.

Ce ar trebui luat �n considerare
pentru a se conserva un asemenea rezervor?

De fapt, �n procesul construc�iei aflat�
deasupra rezervorului am fost foarte aten�i.

Ne-am spus c� trebuie s� p�str�m
autenticitatea �i originalitatea acestui loc.

A�a c� am realizat un tip special
de construc�ie.

Nakkas a fost proiectat de un inginer
care a venit cu o idee revolu�ionar�

pentru a construi noua cl�dire
de 6.000 de metri p�tra�i

f�r� a afecta rezervorul roman de dedesubt.

�n loc de folosirea grinzilor din beton armat,
au folosit o�elul.

Acest fapt �nseamn� 10-15% mai pu�in�
presiune asupra structurii de dedesubt

�i 30% mai pu�in� asupra cl�dirilor vechi,

care fuseser� construite
deasupra rezervorului f�r� s� se �tie de el.

Am folosit mai multe grinzi
dec�t ar fi fost necesar,

pentru a distribui greutatea
cl�dirii de deasupra

�i de a nu produce vreo presiune
asupra rezervorului.

Deci, principalul lucru este c� mai multe
coloane suport� mai u�or greutatea.

A�a este.

30 de grinzi de o�el
�n locul celor 20 care ar fi fost normale,

au fost folosite pentru a distribui greutatea.

Apoi, inginerii au reorientat cl�direa
�n a�a fel �nc�t

aceasta s� nu fie plasat�
deasupra rezervorului.

�n acest fel, doar opt din 30 de grinzi
vin �n contact cu rezervorul.

�ntregul proiect a costat
2,5 milioane de dolari.

Dac� n-ar fi fost rezervorul,
ar fi costat pe jum�tate.

Sunt o mul�ime de lucruri
�n subsolul Istanbulului.

�i cred c� oric�t de mult
avem pe p�m�nt,

mai mult dec�t at�t
avem sub p�m�nt.

�i toate a�teapt� s� fie descoperite.

�n continuare: Stadioanele din zilele noastre
sunt nimic �n compara�ie cu unul roman,

�ngropat la 4,5 metri sub p�m�nt.

Este incredibil.

Este s�mb�t� seara �n Istanbul,
iar acesta este locul potrivit �n care s� fii.

Dar c�nd romanii au fost aici,

au construit un stadion
de dou� ori mai mare dec�t acesta.

Imagina�i-v� cursele mortale...

�mp�ratul �i familia lui st�nd
�n loja regal�...

�i aproape 100.000 de oameni strig�nd,
la fel ca ace�tia.

Acest uria� hipodrom �nc� exist�.

Se afl� la aproape 4,5 metri
sub str�zile ora�ului.

Dar oare cum o antic� pist� de curse,
de dou� ori mai mare

dec�t cel mai mare stadion de fotbal
din Istanbul, a disp�rut sub p�m�nt?

�i cum a� putea s�-l v�d?

M� �nt�lnesc
cu �imen Filiz Pasa, istoric,

�n aglomerata pia�� Sultanahmet,
din vechiul cartier al ora�ului.

�n prezent, ora�ul modern se �ntinde
dincolo de zidurile din vremea romanilor

�i traverseaz�
Str�mtoarea Bosfor spre Asia.

Dar r�m�i�e ale ora�ului vechi
r�m�n sub t�lpile noastre.

�n anul 306 d.Hr., Constantin
a fost numit �mp�rat roman.

Constantin cel Mare, conform istoricilor cre�tini,
a legalizat Cre�tinismul

�nc� din timpurile p�g�nismului.

De asemenea, a reunit cu succes vastul
imperiu roman sub un singur �mp�rat.

�n timp ce imperiul se dezvolta,

Roma a devenit prea �ndep�rtat�
pentru expansiunea estic�.

�n anul 324 d.Hr. Constantin
a hot�r�t s� mute capitala

�n strategicul, dar provincialul ora�
numit Bizan� �i mai t�rziu Constantinopol.

La scurt timp dup� mutare,
Imperiul Roman din provinciile de vest,

inclusiv Roma,
a c�zut �n m�inile barbarilor.

�n anul 330 d.Hr., Imperiul Roman,
cu capitala la Constantinopol,

a devenit cunoscut sub numele
de Imperiul Roman de R�s�rit,

numit mai t�rziu Imperiul Bizantin.

Decizia lui Constantin de a muta capitala,
a schimbat cursul istoriei,

f�c�nd din Constantinopol
cel mai puternic loc de pe P�m�nt.

Palatul, Hipodromul
�i biserica Sf�nta Sofia

sunt trei dintre cele mai importante
cl�diri ale Imperiului.

Acestea trei se aflau odinioar�
�n pia�a prin care ne plimb�m.

�n prezent, Sf�nta Sofia este singura
cl�dire r�mas�

la suprafa�a p�m�ntului.

Hipodromul original
a fost construit �n anul 203 d.Hr.

de �mp�ratul roman, Septimus Severus.

Dar �n anul 324 d.Hr.,
�mp�ratul Constantin a �nceput

extinderea construc�iei ini�iale,
dep�ind Circus Maximus din Roma.

A ad�ugat locuri suplimentare,
pentru 100.000 de spectatori

�i a extins pista de alerg�ri �n form�
de "U" cu peste 400 de metri lungime,

�i cu aproximativ 76 m �n l��ime.

O aren� la fel de mare
c�t 5,5 terenuri de fotbal.

A decorat centrul, "spina" sau "mijlocul",
cu monumente din toate zonele Imperiului.

Aceste monumente
reflect� puterea Romei,

dar, de asemenea, sunt folosite pentru
a bloca inten�ionat vederea spectatorilor.

Acestea cresc suspansul spectatorilor

�n timp ce carele dispar

�i reapar �n spatele spinei,
�n timp ce dep�eau curba mortal�.

Hipodromul nu era un loc
numai pentru distrac�ie.

De asemenea, era locul �n care cet��enii
se confruntau cu �mp�ratul lor...

deseori duc�nd la revolte s�ngeroase.

Dup� o curs� cu care,
�n anul 532 d.Hr.,

rebeli furio�i au �nceput o revolt�
�mpotriva �mp�ratului Iustinian.

Dup� cinci zile de proteste, au fost uci�i
�ntre 30-50.000 de rebeli.

Acest eveniment scandalos
a fost numit "revolta de la Nika".

Se zvone�te c� le�urile victimelor
au fost �ngropate sub Hipodrom.

Oase bizantine, locuri pentru spectatori.

Nu existau buldozere
care s� cure�e r�m�i�ele.

�n prezent, nimeni nu �tie ce se afl�
cu adev�rat sub pavaj.

Trei monumente din spina hipodromului
care au supravie�uit, joac� rolul perfect

�n a determina c�t de mult s-a modificat
suprafa�a solului �n aproape 1.700 de ani.

Dac� prive�ti dedesubt,
po�i vedea nivelul ini�ial al acestei spina.

Este cam un metru �i jum�tate
p�n� jos.

Cimen mi-a spus c� �nainte s� cobor,
ar trebui s� urc,

pentru a �n�elege cu adev�rat
evolu�ia Hipodromului.

Mi s-a acordat o permisiune
special� ca s� urc

�ntr-unul din cele �ase minarete sau turnuri,
din faimoasa Moschee Albastr�,

cel mai �nalt punct de observa�ie
din vechiul ora�.

Acestei moschei i-au fost necesari
�apte ani pentru a fi construit�

�i a fost finalizat� �n anul 1616.

Se crede c� este amplasat� deasupra
ruinelor din partea de vest a Hipodromului

�i a Lojii Imperiale.

Vom urca 135 de trepte.
Aici este pu�in mai larg.

N-am mai fost niciodat� �ntr-un minaret.
E pu�in cam �ntuneric aici.

Este incredibil.
A meritat urcarea.

Se poate vedea
cam pe unde a fost Hipodromul.

De la f�nt�na aceea verde, drumul urmeaz�
traseul acestei piste de care uria��,

ocole�te obeliscul �i str�bate
toate acele cl�diri p�n� aici.

Pute�i vedea cursele de care
�i festivit��ile care au loc pe Hipodrom.

Trebuie s� fi fost un loc uria�.

Dar tranzi�ia de la cursele de care
trase de cai

p�n� la taxiurile de la cinci metri deasupra,
nu s-a petrecut peste noapte.

Tradi�ia hipodromului vine
de la grecii p�g�ni,

iar �ntr-un ora� cu influen�e
cre�tine �i musulmane

nu este de mirare c� acesta
a fost complet �ngropat sub p�m�nt.

Pentru o perioad� de o mie de ani,
acest Hipodrom

a fost centrul, inima Imperiului Roman.

De asemenea, a fost important pentru
Bizan�, dar important� este schimbarea.

�n p�g�nism, tr�ie�ti �n aceast� lume,
�n aceast� via��.

�ns� �n Cre�tinism,
acesta este locul t�u de suferin��.

Dac� e�ti un bun credincios,
nu ai timp de distrac�ii.

Credincio�ii bizantini poate c� nu aveau
timp s� se distreze pe Hipodrom,

dar un alt grup religios a fost acela
care a redus tribunele la t�cere.

�n anul 1204, a Patra Cruciad�
a str�puns zidurile ora�ului.

Cel mai bogat ora� cre�tin din lume
a fost jefuit p�n� la distrugere.

Crucia�ii au distrus aproape totul,
inclusiv Hipodromul.

Au luat caii din bronz din secolul al V-lea,
expu�i deasupra Hipodromului,

�i i-au adus �napoi �n Vene�ia.

De secole, ace�tia sunt expu�i
la catedrala Sf. Mark.

C�nd otomanii au cucerit Istanbulul �n 1453

marele Hipodrom se afla �n ruine.

�i Imperiul Otoman a acordat
o mare aten�ie acestui loc.

Acesta era centrul ora�ului.

Din aceast� cauz� au construit
toate aceste cl�diri frumoase.

O mare parte din nivelul solului ridicat
pe care-l vedem ast�zi,

s-a format atunci c�nd mizeria �i molozul
provenite din construirea Moscheei Albastre,

au fost aruncate direct
peste vechea pist� de curse.

Constructorii celorlalte cl�diri
au f�cut la fel.

A�a c�, dedesubtul pie�ei,
am g�sit vechile ruine ale Hipodromului.

Dup� numai c�teva minute
de mers printr-o vale natural�,

�imen este pe cale s�-mi arate
singura parte a Hipodromului

care a fost conservat�.
Aceasta se nume�te sfendom.

Acesta este sfendomul.
Este peretele exterior al Hipodromului.

Este o margine, iar aici avem o latur�
cu o platform� �nalt�, numit� sfendom.

�n prezent, deasupra sfendomului
sunt a�ezate mai multe straturi ale trecutului.

�coala Tehnic� Sultanahmet.

Acesta este un zid din secolul al III-lea
care a f�cut parte din Hipodrom.

�n prezent, construc�ia sa este at�t
de solid� �nc�t sus�ine aceast� �coal�.

O inginerie roman� destul de bun�.

Sfendomul sus�ine �coala
�i mare parte a pie�ei Sultanahmet.

Asta este tot ce m� opre�te
s� ajung la anticul Hipodrom.

Urmeaz�: Nimeni n-a mai f�cut vreodat�
ceea ce sunt pe cale s� fac.

Este absolut uimitor.
Suntem �n subteranele din Istanbul...

...�ntr-o barc�.

V�slim spre Hipodrom.

Cei mai mul�i locuitori nici nu se g�ndesc

la ce se ascunde sub zidul din sec. al III-lea
din mijlocul pie�ei Sultanahmet.

Sub acesta, se afl� ruinele unui antic
hipodrom roman, cu sute de mii de locuri.

Zona n-a fost niciodat� excavat�
�n �ntregime de arheologi.

Dar eu sunt hot�r�t s� v�d
ce a mai r�mas �n subteran.

�n compara�ie cu Circus Maximus
din Roma,

Hipodromul a fost construit �ntr-o vale natural�
�nclinat� �n partea de sud dinspre mare.

La �nceput, inginerii au �nchis
partea din sud a v�ii

cu un zid �n form� de U,
numit sfendom.

Era �nalt de 40 de metri
�i era asociat cu locurile,

�n vreme ce pista de curse
a fost plasat� pe solul v�ii.

Pista era plat�,
solul era �nclinat spre sfendom,

form�nd astfel o cavitate sau culisele,

�ncep�nd unde se termin� pista
�i unde �ncepea sfendomul.

Se zvone�te c� aceste culise ar fi intacte,

iar noi am primit o permisiune special�
pentru a p�trunde �n interior.

Chiar �i arheologii �nt�mpin�
greut��i cu ob�inerea permisiunii.

O mic� dificultate �n deschiderea
por�ii hipodromului.

Foarte incitant.

Avem �i ni�te prieteni aici.
C��iva g�ndaci.

Ce avem noi aici?
Pare a fi...

pare a fi umplut cu sol,
poate c� acoperi�ul a cedat.

Nu pot spune dac� este mult sau pu�in.
E greu de spus...

Dar aceast� cavitate continu�.

Nu cred c� vom merge mai departe.
Cel pu�in nu pe aici.

Dup� coridorul circular,
pot vedea �ase �nc�peri,

iar �n fiecare �nc�pere exist�
o cavern� care duce �ntr-un alt tunel.

Pot duce acestea spre pista Hipodromului?

Aceast� �nc�pere, c�t �i celelalte �nc�peri
asem�n�toare, s-ar afla �n spatele scenei.

Sunt ca boxele din cursele de ma�ini,
care vin aici pentru anvelope sau combustibil.

Carele ar fi putut veni aici.

Carele de lupt� ar fi putut necesita ro�i,
ap�, orice aveau nevoie,

iar sute de mii de oameni strig�nd
s-ar fi aflat chiar acolo.

V�d ni�te trepte.
Ai auzit asta?

Putem cobor� aici?
Am auzit ni�te zgomote.

Ai grij�, Eric.

�ncerc s� fiu atent.
Par a fi 10-12 metri �n�l�ime.

Zid�ria �i lucr�rile de pietruire
arat� perfect.

Trebuie s� fie, dac� au rezistat
1.500-1.600 de ani.

Se pare c� nu mai pot cobor�,
fiindc� aici arat� de parc� ar fi fost inundat.

Da, probabil c� acesta
este cap�tul drumului.

Apa m� �mpiedic� s� explorez
mai departe hipodromul. Sau nu?

Hasan Bey...
M� bucur s� te cunosc, Hasan.

Hasan Oral este un explorator
al cavernelor urbane

care a mers prin tunelurile secrete
de sub �ntregul ora�.

- S� lu�m ni�te b�rci.
- Bine.

Ce avem aici?
O barc� din cauciuc?

Da.

Ai mai fost aici?

Nu, acum este prima dat�.

- Deci, nu �tii ce o s� g�sim, nu?
- Nu.

Lanterna. A�a se porne�te.

Am �n�eles.

- Bine, s� intr�m.
- O s� car eu astea.

Vom g�si tunelurile prin care ie�eau caii
�n galop spre hipodrom

sau pasajele de trecere
spre Loja imperial�?

Cred c� mai trebuie pu�in.

Dac� ne vom bloca aici,
�n Hipodrom,

ne vor g�si peste 1.000 de ani.

Gata. S� mergem.

Ce zici?

Trebuie s� m� las pe genunchi?

Da, da, pe genunchi
este cel mai bine.

Pot s�...

Poftim v�sla ta.

Este nemaipomenit.
Ne afl�m sub Istanbul... �ntr-o barc�.

�i v�slim spre Hipodrom.

E clar c� am sc�pat de poluarea
de deasupra. Miroase a fecale.

Nu �tiu ce este aici,
dar nu este foarte pl�cut.

Dar acesta a fost odinioar�
centrul ora�ului.

�tiu c� e cam jenant s-o spun, dar acestea
ar putea fi toaletele hipodromului.

Ar putea fi rahat antic, plutind pe ap�.

Se pare c� la fiecare 6-10 metri
descoperim c�te o �nc�pere.

Aici ar fi putut fi magazii
pentru aprovizionarea carelor.

Este destul de mare pentru un grajd,
ca s� fie �inu�i caii aici.

Aici s-ar fi putut preg�ti atle�ii
pentru intrarea �n aren�.

Aici parc� ar fi ni�te moloz.

- Nu pot vedea col�ul.
- Este beton.

Este beton acolo.

Avem un alt strat al istoriei.

Cu siguran��, zidul,
nu este nici roman, nici bizantin.

Cel mai probabil pare a fi un zid
din perioada t�rzie a Imperiului Otoman.

Hassan a explicat ca turcii au transformat
sfendomul �ntr-un rezervor pentru ap�.

Zidurile au fost acoperite cu ciment,
iar apa prin care tocmai am v�slit

demonstreaz� c� rezervorul
�nc� �i face treaba.

Deci acesta-i drumul, dar trebuie
s� vedem ce-i dincolo.

- Trebuie s� continu�m, nu?
- Da, da.

- S� urc�m.
- Da, s� urc�m.

S�-i d�m drumu'.

La prima vedere...
s� v� spun ce v�d aici.

Aceasta este o suprafa�� plat�.
O suprafa�� neted�.

Ne-am oprit aici, la suprafa�� neted�,
dar nu avem echipament s� cobor�m.

�n tunelul acesta este mai mult� ap�,

�i poate c� tunelul de aici
duce direct spre Hipodrom,

�i �mi pare r�u c� nu putem s�-l vedem.

Pentru noi, acesta este cap�tul drumului,

dar Roma n-a fost construit�
�ntr-o singur� zi,

a�a c� nici noi nu vom descoperi totul
despre Istanbul �i lumea lui subteran�,

�ntr-o singur� zi.

Hasan, tu vei fi acela
care va descoperi ce se afl� acolo, nu?

Da, cred c� voi veni cu mai mul�i oameni
�i cu echipament �i vom vedea...

...ce este acolo.

Urmeaz�:
Cu mai bine de o sut� de ani �n urm�,

un incendiu a distrus vechiul ora�.

Palatul pierdut al lui Constantin
a fost g�sit.

Ast�zi, voi cobor�
sub magazinul de covoare

�i voi descoperi o alt� parte
a puzzle-ului.

Se pare c� dincolo de asta se afl�
o alt� arcad� care duce �n alt� �nc�pere.

A�a este.

�n prezent, cunoa�tem ora�ul
sub numele de Istanbul.

Dar cu 1.700 de ani �n urm�,
acesta era Constantinopol.

Locul �n care �mp�ratul Constantin

l-a desemnat s� fie noua capital�
a Imperiului Roman.

Constantin a vrut ca aceasta
s� fie o capital� �i mai mare dec�t Roma.

A �nceput prin construc�ia palatului
care va fi invidiat de toat� lumea.

Deci, unde se afl� acum Marele Palat?

Complexul de palate pe care Constantin
l-a construit, c�nd a fost relocat� capitala,

se numea Marele Palat.

Se �ntindea pe o suprafa��
de aproximativ 100.000 metri p�tra�i.

Asta �nseamn� cam 15 terenuri de fotbal.

Palatul se �ntinde de la Marea Marmara
�i continu� de-a lungul Hipodromului.

Restric�ionat oamenilor de r�nd, acesta era
ca un or�el pentru �mp�rat �i Curtea regal�.

Cuprindea cl�diri administrative,
dormitoare, biserici, biblioteci,

b�i termale, f�nt�ni �i gr�dini ornamentale.

Por�ile de bronz,
leii mecanici care r�geau �i mozaicul,

f�ceau s� fie una
dintre minunile lumii antice.

Dar la sf�r�itul erei bizantine,
printr-o mutare mult disputat�,

familia regal� a p�r�sit toat� aceast�
m�re�ie pentru un palat mai mic, �n interior.

Nimeni nu �tie exact de ce,

dar aceast� decizie
a fost �nceputul declinului

celui mai m�re� palat
al lui Constantin.

C�nd a patra cruciad�
a devastat ora�ul �n 1204,

crucia�ii au r�mas
s� locuiasc� printre ruinele palatului

�i chiar s�-�i depoziteze
lucrurile furate acolo.

Turcii au cucerit ora�ul �n 1453

�i au �nceput reconstruirea zonei
corespunz�tor nevoilor lor,

recicl�nd materialele g�site.

�n cur�nd, zidurile palatelor
au devenit zidurile caselor turcilor.

Piatra bizantin� a fost folosit�
pentru construirea unor noi moschei.

Dup� 470 de ani de domina�ie turc�,

Marele Palat a disp�rut �ncet
sub p�m�nt �i a fost uitat.

P�n� �n 1912, c�nd un incendiu
a distrus �n �ntregime Pia�a Sultanahmet

�i a distrus sute de locuin�e.

C�nd resturile au fost �ndep�rtate,

ruinele Marelui Palat al lui Constantin
au ap�rut de sub cenu��.

Pierdutul ora� roman a fost g�sit.

Iar eu �l voi vedea.

Incendiul a ajutat la descoperirea
cur�ii palatului din secolul IV,

�i a unuia dintre cele mai bune
mozaicuri din lume.

Mozaicul a fost comandat
de �mp�ratul Iustinian la 200 de ani

dup� ce Constantin
�i-a construit Palatul Imperial.

Mozaicul a fost ascuns
sub locuin�e sute de ani.

Practic, acest imens mozaic
este un drum pentru �mp�ra�i.

Probabil c� ace�tia treceau pe aici
�n drum spre Hipodrom,

sau spre alte zone ale Palatului.

Pute�i vedea c�t de fastuos este acesta.

C�t de imens trebuie s� fi fost palatul.

Nu este greu s� �i-l imaginezi
pe �mp�ratul Iustinian trec�nd ca �i mine.

Bine�n�eles, travers�nd pe mozaic.

Mozaicul f�cea parte
din arhitectura regal� "peristyle"

o curte �nchis� �nconjurat� de coloane.

Curtea f�cea parte din complexul enorm
al Marelui Palat.

�n prezent, pot vedea
doar 250 metri p�tra�i,

doar o optime din �ntreaga curte.

�n urm� cu 1.500 de ani,

mozaicul se �ntindea pe o suprafa��
de aproape 1.900 metri p�tra�i.

Adic�, 75-80 milioane
de piese de mozaic lucrate manual.

M� �nt�lnesc cu arheologul
Ferudun Ozgumus

ca s� aflu
unde se ascunde restul Palatului.

- Bun� ziua, domnule Drago.
- M� bucur s� v� cunosc.

V� mul�umesc c� a�i venit.

A crescut �n vechiul ora� �i s-a jucat
�n tunelele �i structurile Marelui Palat

�nainte ca el sau oricine altcineva
s� �tie ce erau.

Piatra asta. Dac� o scot �i �ncep s� sap,
ce anume voi g�si?

Dup� p�rerea mea,
ruinele Marelui Palat.

Ruinele Marelui Palat se afl� sub noi.

Deoarece chiar �n momentul acesta
mergem pe marginile...

Marelui Palat al anticului Constantinopol.

M� conduce sub str�zi,
�ntr-o zon� a Marelui Palat

care n-a fost niciodat� excavat�,
�i despre care pu�ini �tiu c� exist�.

Magazinul de covoare Asia Minor,
nu este cu nimic diferit

fa�� de alte magazine de covoare din zon�.

Dar sub incinta cur�ii,
s-a g�sit o intrare.

Pu�in c�te pu�in,
au �nceput s� scoat� p�m�ntul,

p�n� au dat de cinci �nc�peri

care se crede c� fac parte din disp�rutele
structuri ale Marelui Palat.

Este foarte impresionant.

Exist� o mul�ime de asemenea funda�ii
�n Istanbul.

Ne afl�m �ntr-un subsol al Marelui Palat.

Sala Tronului al lui Constantin cel Mare
unde-�i primea oaspe�ii,

se crede c� odinioar� se afla
chiar deasupra capetelor noastre.

Se spune c� bizantinii
au �inut aici animale s�lbatice,

c� crucia�ii umblau
prin aceste �nc�peri,

iar mai t�rziu, turcii au folosit
aceste �nc�peri pe post de �nchisori.

Cercetezi aceast� �nc�pere,

at�t de intens de parc� ai pune laolalt�
piesele unui puzzle.

C�r�mizile ne spun o mul�ime
de lucruri despre construc�ie.

Aici sunt dou� cl�diri diferite.

Una dintre ele este aceasta.
Este mai veche.

Dup� p�rerea mea,
este din secolul al IV-lea d.Hr.,

din vremea lui Constantin cel Mare.

Aceasta este mai veche, din secolul VI.

Dac� te ui�i la c�r�mizi, grosimea
fiec�rei c�r�mizi poate fi de 6-7 cm.

Aceasta era grosimea standard
pentru c�r�mizile din secolele V �i VI d.Hr.

De fapt, este un zid din vremea turcilor,
bloc�nd intrarea �n tunel,

sprijinindu-se pe o arcad�
de origine roman�,

mai t�rziu, consolidat
pe o arcad� bizantin�.

Aceste trei imperii au utilizat
acela�i spa�iu.

1.700 de ani de istorie.
Chiar aici.

Se pare c� dincolo de acest zid de p�m�nt

este o alt� arcad�
care duce spre o alt� �nc�pere.

Da... o alt� �nc�pere. Absolut sigur
c� exist� o alt� �nc�pere...

Plin� de moloz, ca �i aceasta.
Prive�te.

Toate chestiile astea ar putea duce
de la Palat spre Sf�nta Sofia sau Hipodrom.

- Fiindc� nu suntem prea departe de Hipodrom.
- Suntem foarte aproape.

- Deci, acesta poate duce spre Hipodrom?
- Da, a�a este.

�nseamn� c� aproape fiecare cl�dire
sau magazin de pe 30 de str�zi

se afl� deasupra unei p�r�i
din funda�ia Palatului.

Ar putea fi o cale de evacuare
sub hotelul din apropiere.

Un restaurant modern s-ar putea afla
deasupra unui tunel

prin care animale exotice
erau aduse �n Hipodrom.

�i poate c� un �ofer de taxi trece

chiar pe deasupra uneia dintre bibliotecile
pierdute ale palatului, chiar acum.

Aceasta parc� ar fi o camer� funerar�.

Este o ni�� cu o arcad�.

�n mod obi�nuit, �n arheologia bizantin�,
acesta este un arcosolium de tip... morm�nt.

- Acesta poate fi un morm�nt.
- Ar fi pentru o persoan� important�.

F�r� studii precise, Ferudum nu poate
spune c� este cu adev�rat un morm�nt,

ci doar o dovad� a unuia, ad�ugat�
misterului ora�ului subteran.

Urmeaz�: Excav�rile �n subteranele
din Istanbul

pot dezv�lui o parte sinistr�.

��i apucau limba,
��i perforau timpanele, te castrau.

- Nu este un loc prea pl�cut.
- Nu, nu este.

Dup� aproape 300 de ani
de domina�ie roman�,

1.000 de ani de bizantini
�i 500 de ani de turci,

subteranele Istanbulului
sunt ca un muzeu

care de�ine o mare colec�ie
de rezervoare de ap�,

mozaicuri nepre�uite
�i �nc�peri regale secrete.

Aceste comori �mpart acela�i spa�iu

cu o parte �i mai sinistr�
a trecutului Istambulului.

Cu trei luni �n urm�, �ntr-un cartier
lini�tit din Balat, a fost descoperit�

una dintre cele mai cunoscute �i periculoase
�nchisori subterane din Imperiul Bizantin.

Ghidul Ali Pasa �i arheologul-�ef �irin Akinci

au fost de acord s� m� conduc�

�n subteranele �nchisorii Anemas
din secolul al XII-lea.

Cea mai cunoscut� form� de tortur�
era arderea ochilor prizonierilor.

Dac� prive�ti �n sus, realizezi
c�t de jos suntem.

P�n� jos sunt aproape 18-25 de metri.

��i dai seama c�te �nc�peri sunt,
numai uit�ndu-te.

Sunt �ase sec�iuni numai din c�te v�d
de aici. Parc� ar fi un labirint.

�n aceast� �nchisoare,
veche de 1.000 de ani,

era o anex� a Palatului Tekfur
aflat �n apropiere.

Spre deosebire de romani �i turci,
a c�ror domnie se baza pe linia de s�nge,

oricine ar fi putut deveni
urm�torul �mp�rat bizantin.

Pentru urm�torii 350 de ani, comploturile
�mpotriva regelui erau at�t de frecvente,

�nc�t avea nevoie de un loc
suficient de mare

�i de o pedeaps� extrem de sever�
pentru a-�i men�ine puterea.

A�a c� ce �i se putea �nt�mpla:
te puteau tortura,

te orbeau, ��i t�iau limba,
��i perforau timpanele,

te puteau castra.

Te puteau �ine aici pentru totdeauna,

p�n� deveneai un nimic,
doar o creatur� care nu mai vorbe�te.

- Nu este un loc prea pl�cut.
- Nu, nu este.

Cu numai trei luni �n urm�, aceast�
temni�� era plin� de d�r�m�turi.

Autorit��ile locale auziser� despre ea,

dar nimeni nu-�i imagina c� ceva at�t
de imens era �ngropat �n vecin�tatea lor.

�i se afl� chiar sub aceast� moschee
din secolul al XVI-lea.

�nchisoarea subteran� are forma
unei coloane vertebrale.

Coridorul lung se �ntindea
de la un cap la altul,

form�nd coloana vertebral�,

iar cele 12 �nc�peri-temni�e, erau dispuse
pe fiecare latur�, ca ni�te vertebre.

Se crede c� temni�a
avea trei nivele,

de 18-24 metri �n�l�ime,

cu podele din lemn, care �ntre timp
s-au dezintegrat, dar care separau etajele,

dar nu �i �ipetele celor tortura�i.

�nc�perile aveau o �n�l�ime
de aproximativ trei metri

�i o lungime �ntre 9 �i 12 metri.

Dou�sprezece coloane bizantine
sus�ineau aceast� structur� subteran�,

c�t �i dealul st�ncos
�n care a fost construit�.

�irin Akinci a �nceput s� degajeze
doar o parte a temni�ei.

Se crede c� o arip� asem�n�toare cu aceasta,
este �ngropat� pe partea cealalt�.

Dar ce altceva mai este �ngropat
sub Istanbul?

Problema traficului infernal
a devenit cheia descoperirii noastre.

Ce mai face�i, domnule?
V� mul�umesc foarte mult...

Murat Ozturk este unul
dintre cei mai ambi�io�i

proiectan�i de transporturi publice din lume.

Marble este un proiect
de 2,6 miliarde de dolari

care va ad�uga
peste 320 de km de tunele

la cele deja existente
�n subteranele Istanbulului.

�n final, va fi al treilea
mare metrou din Europa,

�i se a�teapt� ca traficul
s� fie fluidizat cu 40%.

Ozturk m-a dus la 30 de metri ad�ncime,
echivalentul unei cl�diri de zece etaje,

�n subteranul Istanbulului.

Construim o lume
�n care 7-8 milioane de oameni

se pot deplasa prin subteran
�n acela�i timp.

Dar cum reu�esc s� sape
f�r� s� deranjeze trecutul?

R�spunsul: s�p�nd ad�nc.

Unul dintre cele mai bogate straturi
ale culturii ora�ului

apar�in�nd Imperiului Bizantin �i turcilor

a fost descoperit la o ad�ncime
�ntre 2 �i 20 de metri sub nivelul str�zii.

Deci, metroul trebuie s�pat

la o ad�ncime mai mare
de 20 de metri sau chiar mai mult.

�n plus, o echip� de ingineri
folose�te sonarul

pentru a determina
unde se afl� �ngropate ruinele,

astfel �nc�t traseul metroului
s� fie cartografiat �ntocmai.

�ntr-un ora� precum Istanbulul,
po�i �nt�lni ceva cu totul diferit

la fiecare zece metri sub suprafa��.

Trebuie s� fim preg�ti�i
s� d�m peste surprize.

C�nd �nt�lni�i ziduri vechi,
schimba�i direc�ia?

Dac� ceea ce �nt�lne�ti este prea mare,
trebuie s� schimbi direc�ia.

Pentru a evita acest lucru,

echipa de 80 de arheologi lucreaz� rapid

pentru a �nl�tura �n siguran��
tot ce se poate din calea metroului.

C�nd este vorba despre Istanbul,
arheologii sunt partenerii no�tri.

Sunt de un mare ajutor
pentru �antierul nostru.

�n timp ce se lucreaz� la metroul Yenikapi,
la c��iva kilometri distan��,

excava�iile au �nceput, dar arheologii
lucreaz� contracronometru

pentru a �nl�tura una dintre marile descoperiri
de pe ruta metroului.

Este o descoperire
cu adev�rat nea�teptat�.

Dr. Cemal Pulak, de la Universitatea
din Texas A & M, a venit s� ajute.

Principalul motiv pentru care am venit aici,
este c� unul dintre sonare

a descoperit dou� nave naufragiate.

Am venit aici acum dou� luni,
�i, de atunci, am mai g�sit �nc� trei.

P�n� m�ine, poate avem �ase.

Dr. Pulak este arheolog subacvatic,

specializat �n epave antice.

�n prezent, Yenikapi se afl�
la 400 de metri de mare,

dar �n trecut f�cea parte
dintr-un mare port bizantin.

Vom cobor� patru metri �n ad�nc,
�i ne vom �ntoarce cu o mie de ani

�n istoria bizantin�, unde se afla
nivelul m�rii �n secolul al XI-lea.

Ne afl�m la baza unui port bizantin,
de la sf�r�itul sec. X - �nceputul sec. XI.

Bun, deci, acum o mie de ani,
acum am fi �notat.

A�a este.

Cemal spune c� probabil o furtun�

a scufundat aceast� nav� comercial�
�n secolul al XI-lea.

Bordul mare din fa�a noastr�

a fost imediat acoperit
de un strat protector de nisip.

Imediat ce nava s-a scufundat,
a fost acoperit�,

iar oamenii care �i-au pierdut nava
chiar dac� au c�utat-o, n-au mai g�sit-o.

Cu trecerea timpului, nisipul a acoperit
portul, care a devenit ml�tinos.

Apoi, bine�n�eles, terenul s-a uscat,
�i a fost folosit pentru livezi sau gr�dini.

apoi a ap�rut ora�ul
�i, p�n� �n secolul al XVI-lea,

a continuat s� fie locuit deasupra,

p�n� �n sec. XXI,

iar oamenii de deasupra nici nu �tiau
c� dedesubtul lor,

se afla o nav� scufundat�.

Iat� de ce vasul a fost g�sit
�n mijlocul ora�ului, printr-o �nt�mplare.

Din cauza construirii metroului,
probabil avem aici

o leg�tur� pierdut� a modului �n care
era construit� atunci o nav�,

fa�� de zilele noastre.

Iar aceasta este una din
zecile de mii, milioane de artefacte,

pe care tocmai le-am descoperit
�n timpul excava�iilor.

- A�a este.
- Uimitor.

Incredibil.

27 de secole. Trei imperii.
O singur� peninsul� istoric�.

Terenul este saturat �i cea mai mic�
deschidere, chiar �i o fisur� �ntr-un beci,

poate fi o intrare �ntr-unul
dintre straturile neexplorate

ale subteranelor Istanbulului.

Este un joc constant pentru arheologi,
ingineri �i arhitec�i,

iar �n acest ora�, jocul
nu se sf�r�e�te niciodat�.

Peste 2000 de ani �n viitor, acest ora�
va �ncepe s�-�i extind� metroul,

sau va construi funda�ia
unui nou hotel...

�ncep�nd excava�iile la c��iva metri
sub stratul existent atunci,

vor ajunge �n secolul XXI...

Vor g�si ace�tia ceea ce noi
am l�sat �n urm�?

Traducerea �i adaptarea
niki �i alex_wishmaster