All language subtitles for Vietnam.in.HD.Part01-02.1080p.Bluray.x264-DiVERGE

Acest film documenteaz� R�zboiul din Vietnam
�n cuvintele americanilor care au luptat acolo.

Documentarul dispune de �nregistr�ri personale
�i imagini rare, de arhiv�, adunate

�n timpul unei cercet�ri la nivel mondial
�i prezentate acum �n high definition.

Multe scene au un con�inut violent �i se recomand�
persoanelor sensibile limitarea vizion�rii.

Traducere dupa sonor, adaptare �i sincronizare
niki �i alex_wishmaster - www.titrari.ro

Face�i reclam� produsului sau m�rcii dvs. aici, contacteaz� www.OpenSubtitles.org ast�zi

Ce mai a�tept�m...

Am supravie�uit...

Am luptat �n Al Doilea R�zboi Mondial, b�iete!

�i am v�zut cum e!
�i �tiu despre ce e vorba!

Prea mul�i oameni mor...

Am un fiu care va fi �nrolat
�n armat�!

Mai mult de zece ani

Am luptat pentru c� trebuia s� lupt�m,

dac� voiam s� tr�im �ntr-o lume

�n care fiecare �ar�
�i creeaz� propriul viitor.

Mai mult de 2,5 milioane de americani
au luptat �n Vietnam

Vietnam nu este r�zboiul nostru!
Trebuie s� spunem NU!

Nu vom fi �nfr�n�i!

Nu este r�zboiul pe care �l �tii.

Este r�zboiul �n care ei au luptat.

Trebuie s� r�m�nem la principiile noastre
chiar dac� asta �nseamn� s� mori...

Ast�zi, s-a ajuns la un acord
de �ncetare a r�zboiului

care va aduce pacea
�i onoarea �n Vietnam.

Vietnam �n HD
Narator: Michael C. Hall

Sper�m c� pacea va veni cur�nd
dar asta depinde de al�ii,

iar noi, trebuie s� fim preg�ti�i
pentru un conflict �ndelungat.

- �nceputul -
1964-1965

Se spune c� cei care au luptat
�n Al Doilea R�zboi Mondial

au f�cut parte
din cea mai bun� genera�ie.

Ei bine, �i cei care au luptat
de atunci, �n alte r�zboaie,

au fost cei mai buni
ai genera�iei lor.

S-au dus, �i-au servit patria,
s-au sacrificat

�i s-au luptat precum tigrii.

Au fost extraordinari.

Prim�vara anului 1964

Mai pu�in de 50% dintre americani
auziser� de Vietnam.

�nainte ca �coala s� se termine,

despre tot ce voiau profesorii mei
s� vorbeasc�

era despre lupta dintre comunism
�i democra�ie care avea loc �n Vietnam.

Mul�i dintre noi de-abia auziser�m
despre aceast� �ar�.

Adic�, nu prea �tiu eu prea multe
despre Vietnam,

dar comunismul este cu totul altceva.

Cresc�nd cu Redskins �n anii '50,

cu to�ii auziser�m de ororile
care aveau loc �n ��rile comuniste.

Mai ales, copiii ca mine.

Am fost crescut
ca un catolic foarte devotat.

De la opt ani am fost b�iat de altar
�i am mers 12 ani la o �coal� catolic�.

O parte a programei �colii catolice,
era cititul c�r�ilor anticomuniste.

�n ele se vorbea despre comuni�tii

care mergeau �n sate
�i t�iau limbile preo�ilor,

astfel �nc�t ace�tia s� nu mai poat� vorbi
oamenilor despre Cuv�ntul Domnului.

Deci, cu astfel de practici
�n Vietnam,

nu m� mir de ce voiau
s�-i goneasc� pe comuni�ti din �ar�.

Presupun c� erau o amenin�are, nu?

Dar �n acela�i timp, ca s� fiu sincer,

cred c� s-a mers prea departe.

Chiar �i pentru mine este dificil
s�-mi imaginez cum ceva

din alt col� a lumii poate afecta
pe cineva din San Bernardino.

Implicarea Statelor Unite
�n Vietnam a �nceput �n anul 1954,

c�nd un tratat politic
a �mp�r�it �ara �n dou�.

China comunist� �i Uniunea Sovietic�
sus�ineau partea de Nord,

�n timp ce Statele Unite
sus�ineau partea de Sud.

Tem�ndu-se de r�sp�ndirea comunismului
�n celelalte regiuni,

pre�edin�ii Eisenhower,
Kennedy �i Johnson

au sus�inut Vietnamul de Sud
financiar �i militar.

P�n� �n prim�vara anului 1964, Vietnamul
devenise o zon� fierbinte �n R�zboiul Rece.

Mai mult de 16.000 de instructori americani
antrenau armata sud-vietnamez�

s� lupte �mpotriva trupelor de gheril�,
cunoscute sub numele de Vietcong sau VC.

Cu ajutorul celor din nord, VC
�ncerca s� r�stoarne guvernul sud-vietnamez

�i s� reuneasc� �ara
sub regimul comunist.

Dar ceea ce fusese la �nceput un r�zboi civil,
era pe cale s� se schimbe.

2 august 1964

Nava USS Maddox este atacat� de trei torpiloare
nord-vietnameze �n Golful Tonkin

4 august 1964
Un al doilea atac este raportat.

Mul�i v�d asta ca pe o declara�ie de r�zboi
f�cut� de nord-vietnamezi

5 august 1964

Avioanele americane riposteaz�,
bombard�nd bazele de pe coasta nord-vietnamez�

7 august 1964

Congresul aprob� Rezolu�ia Golfului Tonkin,
autoriz�ndu-l pe pre�edintele Johnson

s� fac� tot ce este necesar
�n Asia de sud-est

La 80 km de Saigon

Prima oar� c�nd am ajuns aici,

mi-a fost greu s� cred
c� un astfel de loc virgin

putea ascunde zeci de mii
de lupt�tori inamici.

Numai colegii mei sud-vietnamezi
�mi puteau dezv�lui adev�rul.

Ei luptau �i mureau deja de zece ani
�n aceste jungle.

zb�t�ndu-se s� opreasc� Vietcong-ul
�i nord-vietnamezii s� le cotropeasc� �ara.

Locotenentul Bob Clewell, 24 de ani,

este consilier militar al ARVN,
Armata sud-vietnamez�.

Ordinele noastre erau s� �nso�im
unit��ile ARVN.

Principala noastr� misiune
nu era s� ne angaj�m �n lupta

�mpotriva inamicului,
ci s� consiliem trupele lui Diem,

�i s� le l�s�m pe ele s� se lupte cu inamicul.
Cam a�a a �nceput.

�n toamna anului 1964,
guvernul sud-vietnamez

era complet dezorganizat
din punct de vedere politic,

�n timp ce armata se f�r�mi�a

sub presiunea �naint�rii
a 150.000 de membri ai Vietcong-ului,

care controlau aproape jum�tate
din teritoriul Vietnamului de Sud.

Aproviziona�i cu arme
�i �nt�riri din nord,

cei din Vietcong erau fermieri ziua
�i lupt�tori noaptea.

Capabili s� ia lanseze atacuri rapide

�i apoi s� se piard�
�n jungl� nedetecta�i.

Vietcong-ul �i Vietnamul de Nord
considerau Rezolu�ia Golfului Tonkin

ca o declara�ie de r�zboi
din partea Americii.

�i aveau de g�nd s� lupte.

Baza aerian� Bien Hoa
1 noiembrie 1964

�n primele ore ale dimine�ii,
la 1 noiembrie 1964,

Vietcong-ul a lansat
un atac-surpriz�

asupra uneia dintre cele patru baze aeriene
ale SUA din Vietnamul de Sud.

Este primul lor atac asupra personalului
american de pe teritoriul ��rii.

Patru americani au fost uci�i.

De ani de zile, aveam consultan�i militari
�i for�e armate �n Vietnamul de Sud,

dar Vietcong-ul n-a �ncercat
niciodat� s� le distrug�.

Joe Galloway, 23 de ani,
este corespondent de r�zboi

pentru United Press International,

�i, de ani de zile a urm�rit �ndeaproape
implicarea tot mai mare a Americii �n Vietnam.

Ne implicam din ce �n ce mai mult
�n aceast� situa�ie

care avea s� devin� r�zboiul Americii.

R�zboiul genera�iei mele.

�ntotdeauna mi-am spus c�
dac� avea s� fie un r�zboi

�n timpul vie�ii mele,
a� vrea s� m� implic.

Am �nceput s�-mi bat
�efii la cap ca un nebun.

Cer�nd, implor�nd, st�ruind
pentru un transfer

ca s� ob�in un loc �n r�zboiul
de care eram sigur c� va �ncepe.

Baza aerian� Pleiku
7 februarie 1965

Pe 7 februarie 1965,

trupele Vietcong au atacat
o a doua baz� SUA.

Opt americani au fost uci�i
�i al�i 126 au fost r�ni�i.

La c�teva s�pt�m�ni
de la atacul bazei Pleiku,

pre�edintele Johnson a autorizat
o larg� campanie de bombardament,

pe teritoriul Vietnamului de Nord.

Nume de cod:
"Opera�iunea Rolling Thunder".

Strategia avea un scop dublu:

paralizarea efortului de r�zboi
al nord-vietnamezilor

prin distrugerea �intelor
militare �i industriale,

�i zdrobirea voin�ei de a lupta

prin demonstrarea puterii
extraordinare de lupt� a Americii.

Comandamentul SUA credea
c� cele dou� obiective

pot fi atinse �n cel mult
opt s�pt�m�ni.

Baza aerian� Da Nang
Martie 1965

Poate c� aceast� opera�iune
a fost planificat� s� dureze doar opt s�pt�m�ni,

dar am de g�nd s� execut c�t mai multe misiuni
p�n� se termin�.

C�pitanul Keith Connolly, 31 de ani,

piloteaz� un F-100 Super Sabre

cu Escadronul
de lupt� tactic� 416

ca parte a "Opera�iunii Rolling Thunder".

Niciodat� n-am luat parte
la un r�zboi.

De fapt, n-am �n�eles niciodat�
cu ce se m�n�nc� un r�zboi.

A�a c�, eram foarte pu�in �ngrijora�i
de acest r�zboi.

To�i credeau, �n sinea lor,
c� r�zboiul se va termina.

C� nu va dura mult, c� ne vom ar�ta
puterea noastr� combatant� extraordinar�

�i c� vom face lucrurile
pe care le-am demonstrat

�n antrenamentele trupelor
noastre de asalt.

C� vom pune du�manul �n genunchi.

C� nu vor mai fi �n stare
s� se pun�

cu aceast� extraordinar� capacitate de lupt�
a for�elor americane.

�n largul coastei Da Nang
8 martie 1965

Dar �nceputul "Opera�iunii Rolling Thunder"
a adus o problem� nea�teptat�.

Pilo�ii �i avioanele americane
aflate pe teritoriul Vietnamului de Sud

sunt vulnerabile �n fa�a
atacurilor Vietcong.

Ca s� le protejeze,
comandan�ii americani

vor s� trimit� for�e terestre �n Vietnam
pentru prima oar�.

Au cerut aprobarea
pre�edintelui Johnson.

Johnson �tie c� for�ele terestre
vor fi v�zute de publicul american,

c�t �i de nord-vietnamezi,

ca un pas spre un r�zboi �ndelungat.

�n fiecare noapte, �nainte de culcare,

�mi pun aceast� �ntrebare:

"Am f�cut tot ce am putut

ca s� ajut la unitatea mondial�?

Ca s� �ncerc s� aduc pacea �i speran�a
tuturor oamenilor lumii?

Am f�cut suficient?"

Pe 8 martie 1965, la ora 8.15 diminea�a,

3.500 de pu�ca�i marini
din Brigada a 9-a Expedi�ionar�

a debarcat �n sudul Vietnamului.

Pentru prima oar�
de la r�zboiul din Coreea,

un batalion american de trupe terestre

a pus piciorul pe p�m�nt asiatic.

�n afara bazei aeriene Da Nang
Martie 1965

Jum�tate dintre b�ie�ii �tia nu auziser� niciodat�
de Vietnam p�n� s� ajung� aici,

Iar acum, au parte
de o plimbare dat� dracu'.

Corespondentul UPI, Joe Galloway

se afl� �ntr-un pluton
de 40 de pu�ca�i marini

aflat �n patrul�, �n afara
bazei aeriene SUA Da Nang.

Ordinele lor sunt pur defensive.

Mi-am b�tut ca dracu' la cap �efii
ca s� ajung aici, s� relatez acest conflict,

dar... acu' c� sunt aici, VC nu pare a fi
cine �tie ce amenin�are.

Nu cred c� vreunul dintre ace�ti
pu�ca�i marini a v�zut vreun comunist.

Sunt al dracu' de sigur
c� eu n-am v�zut niciunu'.

�n orice caz, VC sunt lupt�tori de gheril�,
�i �tiu cum s� se-ascund�.

Baza aerian� Da Nang

�n baz�, b�ie�ii �i petreceau vremea cu pipi�e,

se plimbau prin �mprejurimi,
ascultau muzic�.

Sem�na mai mult cu un c�min de colegiu,
dec�t cu o tab�ra militar� �ntr-o zon� de conflict.

Mul�i b�ie�i veneau la mine �i-mi spuneau
cum �i cheam�, de unde erau,

sper�nd c�-i voi men�iona �n articole
�i c� cei de-acas� �i vor vedea.

Era foarte mi�to.

�ntr-un fel, m� sim�eam ca Ernie Pyle.

A c�tigat Premiul Pulitzer ca corespondent de r�zboi,
�n Al Doilea R�zboi Mondial.

Am citit articolele lui Ernie Pyle,
�i credeam c� dac� e s� relatezi un r�zboi...

... �sta-i modul �n care s-o faci.

Am fost foarte impresionat de modul
�n care a relatat r�zboiul genera�iei sale.

�i am vrut s-o fac �n acela�i mod,
merg�nd cu solda�ii

c�t de departe
s-ar fi putut ajunge.

B�ie�ii �tia se a�teptau
s�-�i termine treaba

�i s� ajung� acas�
�n c�teva luni.

Dar, eu speram s� nu se termine
prea repede

�nainte s� am ocazia s� scriu ceva
despre adev�rata ac�iune.

Baza aerian� din Nordul Vietnamului

C�nd am plecat �n aceast� misiune,

i-am spus so�iei c� m� voi �ntoarce
p�n� la sf�r�itul verii.

Nici nu ne trecea prin minte
c� o ��ri�oar� din lumea a treia

ar putea �ine piept puterii
noastre combatante.

�ncep s� v�d c�t de r�u
m-am �n�elat.

C�pitanul Keith Galloway
�i echipa lui de pilo�i se afl�

de trei s�pt�m�ni
�n "Opera�iunea Rolling Thunder."

Cele opt s�pt�m�ni ale campaniei aeriene
au rolul de a bombarda Vietnamul de nord.

P�n� acum, rezultatele
sunt sub a�tept�ri.

Nu conta c�te pagube
le f�ceam,

nord-vietnamezii ref�ceau totul.

Iar noi, ne �ntorceam
s� atac�m din nou.

Era o frustrare printre...
...mai mult de jum�tate dintre pilo�i.

Uneori ne �ntorceam �n acelea�i zone,
atac�nd acelea�i �inte, �n repetate r�nduri,

�i nu �n�elegeam de ce lovim
acelea�i �inte, iar �i iar.

�i apoi ne-am dat seama c� acest r�zboi
nu se va termina �n c�teva luni.

Saigon,
30 martie 1965

Pe 30 martie 1965 Vietcong-ul
a detonat o ma�in�-capcan�

�n fa�a ambasadei SUA din Saigon.

22 de persoane au murit,
iar alte 183 au fost r�nite.

�n urm�toarele trei luni trupele VC
au continuat

s� atace bazele americane
�i sud-vietnameze din �ar�,

�n timp ce armata sud-vietnamez�
se dovedea neputincioas� s�-i opreasc�.

Cu Vietnamul de Sud aproape �n ruin�,
comandantul for�elor SUA �n Vietnam,

generalul William Westmoreland
a f�cut o cerere important�.

El i-a cerut pre�edintelui Johnson
permisiunea s� conduc� ofensiva,

�i, pentru prima oar�, s� foloseasc�
trupe terestre americane

ca s� caute inamicul
�i s�-l goneasc� din Sud.

Washington DC,
28 iulie 1965

Pe 28 iulie 1965,

�ntr-o conferin�� de pres� televizat�

pre�edintele Johnson
�i-a anun�at decizia.

L-am �ntrebat
pe comandantul-general Westmoreland,

de ce anume mai are nevoie
pentru a �nfrunta aceast� agresiune.

Mi-a r�spuns, iar noi,
�i vom �ndeplini cererile.

Am ordonat ast�zi s� fie trimis�
o divizie �n Vietnam,

precum �i alte unit��i, care vor cre�te
num�rul solda�ilor no�tri

de la 75.000 la 125.000 de oameni.

For�e suplimentare
vor fi trimise mai t�rziu.

�i vor fi trimise
precum s-a cerut.

Acest lucru va fi necesar pentru
cre�terea for�elor noastre combatante

prin cre�terea mobiliz�rilor periodice de la 17.000,
la peste 35.000 pe lun�.

Spartanburg, Carolina de Sud
30 de recru�i

Dade County, Florida
230 de recru�i

Allegheny County, Pennsylvania
1.300 de recru�i

Cook County, Illinois
1.600 de recru�i

P�n� �n toamna anului 1965, 150.000 de solda�i
americani au fost trimi�i �n Vietnamul de Sud.

250.000 de nord-vietnamezi �i solda�i Vietcong
sunt gata s�-i �nfrunte.

Americanii nou-veni�i sunt pe cale
de a avea o surpriz� nepl�cut�.

Postul de comand� al Brig�zii
14 noiembrie 1965

Doamne, po�i s� sim�i adrenalina.

�n sf�r�it, am primit informa�ia
c� 200 de solda�i nord-vietnamezi

se afl� pe versan�ii muntelui
Chu Pong.

Corespondentul UPI, Joe Galloway,
s-a al�turat Diviziei 1 Cavalerie,

una dintre noile unit��i
aeriene de lupt�.

Dup� luni de mici conflicte frustrante,

trupele americane sunt preg�tite
s� efectueze primul mare atac,

�mpotriva a 200 de solda�i nord-vietnamezi,

folosind o nou� tactic� experimental�,
for�a aerian�.

Echipat� cu elicoptere UH-1 Huey

Divizia 1 Cavalerie avea misiunea
de a insera solda�i �n lupt�, folosind elicoptere.

Pentru aceast� misiune,
vor face prima tentativ� de inserare

a 450 de americani s� lupte
cu 200 de nord-vietnamezi.

�n timp ce oamenii
se preg�teau de lupt�,

o posibil� problem� grav� �l m�cina
pe comandant, col. Hal Moore.

Locul �n care voiau s� aterizeze, un mic lumini�,
numit zona de aterizare X-Ray,

fusese ales fiindc� se afla
�n imediata apropiere a inamicului.

�n orice caz, era prea mic, pentru a ateriza
mai mult de opt elicoptere odat�.

Fiecare elicopter av�nd capacitatea
de a transporta �ase solda�i

ar dura c�teva ore pentru a str�nge laolalt�
cei 450 de solda�i.

Orice comandant se teme
de astfel de situa�ii,

dac� aterizezi, �i ai doar c��iva solda�i,
mai pu�in de 100,

�i du�manul vine peste tine,
ai dat de dracu'.

Dac� aterizezi, iar zona de aterizare
este �nconjurat�, oricine e acolo, moare.

Baza militar� de artilerie Falcon
Valea "Ia Drang"

La ora 10.18 a.m.,
baza militar� de artilerie Falcon,

aflat� la 8 km de zona de aterizare,

efectueaz� un foc de baraj
asupra pozi�iilor inamice.

Un atac violent de 28 de minute,
este menit s� cure�e zona de aterizare

astfel �nc�t elicopterele
s� aterizeze �n siguran��.

La ora 10.35, primul elicopter pleac�

�i-�i �ncepe zborul de 13 minute
spre zona de aterizare.

La 7 km de Zona de aterizare X-Ray

elicopterul zboar�
la nivelul copacilor.

�n fa�a lor se afl� o zon� de fum
�i bombe care explodeaz�.

Barajul de foc este programat
s� se opreasc�

exact cu un minut �nainte
ca solda�ii s� aterizeze.

Dac� sincronizarea este decalat�,
fie �i cu c�teva secunde,

ace�tia risc� s� fie lovi�i
de propria artilerie.

St�team �n apropierea cortului
�n care erau amplasate...

... sta�iile de emisie
ale centrului de comand�,

�n a�a fel �nc�t s� aud
dac� se �nt�mpl� ceva.

Compania Bravo peria �mprejurimile
din jurul zonei de aterizare.

P�n� acum, totul era lini�tit.

Deja elicopterele desc�rcau
al doilea lot de solda�i.

Totul p�rea c� se desf�ura
conform planului.

P�n� la ora 11.15, diminea�a.

O patrul� a Companiei Bravo a capturat

un singur soldat ne�narmat
al armatei nord-vietnameze,

care a fost dus imediat la postul
de comand� pentru interogatoriu.

La ora 11.20, prizonierul
face o declara�ie incredibil�.

�i spune translatorului, c� �n mun�i
se afl� trei batalioane �ntregi

de solda�i nord-vietnamezi,

�i c� to�i doresc, foarte mult,
s� omoare americani.

Era incredibil. Trei batalioane.
Aproape 1.600 de solda�i.

Nim�nui nu-i venea s� cread�
ce auziser�.

Aveam mai pu�in
de 200 de oameni la sol.

Asta �nseamn� un raport
de opt la unu.

45 de minute mai t�rziu

�n c�teva minute, americanii �i nord-vietnamezii
sunt prin�i �ntr-o lupt� feroce.

To�i solda�ii americani de la sol,
�ncearc� cu disperare

s�-i �in� pe nord-vietnamezi
departe de zona de aterizare.

Pilo�ii din Divizia 1 Cavalerie

continu� s� aduc� din restul
de 450 de solda�i

�n mijlocul torentului de gloan�e
�i rachete inamice.

Sunt anumite chestii despre lupte
despre care filmele nu te pot �nv��a,

cum ar fi adev�ratul zgomot
�ngrozitor al b�t�liei.

Zgomotul gloan�elor, bombele ateriz�nd,
scutul de artilerie, exploziile,

oameni strig�nd, este pur �i simplu
o disonan��.

Dup� aproape opt ore de lupte,
num�rul victimelor cre�te,

iar proviziile sunt pe sf�r�ite.

Dar cum noaptea se apropie cu repeziciune,
toate celelalte debarc�ri

trebuie anulate p�n� �n zori.

Batalionul format din cei 450 de americani
a r�mas pe cont propriu,

�i va trebui s� supravie�uiasc� nop�ii
�nfrunt�nd un inamic cople�itor.

Valea "Ia Drang"
A doua zi de lupte

Noaptea trecut�, inamicul a mai lansat
c�teva mici atacuri asupra liniilor noastre.

Mor�ii sunt �nc� �n locul
unde au murit.

Este prea periculos
s� �ncerci s�-i mu�i.

Joe Galloway este singurul corespondent
din zona de aterizare X-Ray.

Din cei 450 de solda�i afla�i �n lupt�,
85 deja sunt mor�i sau r�ni�i.

Cei r�ma�i �n via�� au nevoie disperat�
de muni�ie �i provizii.

Umbl� zvonul c� trupe suplimentare vor �ncerca
s� aterizeze la c��iva km distan��,

�i vor �ncerca s�-�i croiasc�
drum spre noi.

Doamne, sper s� reu�easc�!

La poalele muntelui Chu Pong
sunt aproape 1.600 de solda�i inamici.

La c�teva sute de metri �n fa�a lor,
se afl� o linie �ngust� de trupe americane,

�ngr�di�i �i extenua�i dup�
aproape 24 de ore de lupte ne�ntrerupte.

Atacurile sporadice
din timpul nop�ii

au ar�tat cele mai vulnerabile puncte
ale pozi�iilor americane.

Acum, ei �tiu cea mai bun� cale
de a le rupe.

�i sunt gata s� foloseasc�
ceea ce �tiu.

La ora 6.50 diminea�a, 200 de nord-vietnamezi
au atacat pozi�iile plutoanelor 1 �i 2.

Comandantul Companiei,
Bob Edwards, este �mpu�cat �n um�r

l�s�ndu-�i oamenii �n contraatac.

Ofi�erul executiv, locotenentul Arrington,
alearg� s�-l ajute

dar imediat este �i el �mpu�cat,
direct �n piept.

Inamicul se afl� la 70 de metri
de pozi�iile americane.

Unii dintre solda�i
ajung s� lupte corp la corp.

La ora 7.15 solda�ii nord-vietnamezi
atac� pozi�ia Companiei Delta

exact unde a f�cut jonc�iunea
cu Compania Charlie.

Liniile defensive �ncep s� cedeze.

Gloan�ele inamice...
...treceau direct prin centrul de comand�,

unde st�team.

M-am aruncat pe burt� �i m-am lipit
de p�m�nt c�t am putut.

P�n� la urm�,
colonelul Moore s-a uitat

la locotenentul de avia�ie,
Charlie Hastings.

Moore s-a uitat la el �i i-a zis:
Anun�� "Broken Arrow".

"Broken Arrow" era codul,
la acea vreme,

care �nsemna c� unit��ile
armatei americane

erau �n mare pericol
s� fie dep�ite numeric �i distruse,

iar c�nd acest cod a fost anun�at,
toate bombardierele disponibile

din Vietnam au fost deturnate
s�-�i descarce muni�ia �n acel loc.

Cam �n acel moment, l-am auzit
pe colonelul Moore url�nd:

"Ia-l de pe noi, Charlie!
Ia-l de pe noi! Zi-i s� se care!"

M-am uitat �n sus �i am v�zut
dou� avioane cu reac�ie F-100 "Super Sabre"

Cam a�a...
Veneau direct spre noi.

Primul avion deja �i lansase
bombele cu napalm.

Hal (Moore) deja �ncerca s� opreasc� cel�lalt avion
s�-�i arunce �i el bombele peste noi.

Din nefericire,
pentru doi sau trei ingineri...

Se aflau direct �n drum.

�n fl�c�rile alea, i-am putut vedea
pe ace�ti doi b�rba�i "dans�nd"...

�i �ip�nd...

Cineva a strigat:
"Apuca�i-l de picioare!"

M-am aplecat �i l-am apucat,
iar bocancii lui s-au dezintegrat...

Carnea de pe glezne pur �i simplu
i se desprindea...

�i puteam sim�i oasele gleznelor
�n palme.

L-am c�rat �n locul
unde erau r�ni�ii.

Era un t�n�r inginer,
Jim Nakayama din Rigby, Idaho.

C�s�torit...

So�ia lui n�scuse
�n acea s�pt�m�n�.

A murit dou� zile mai t�rziu.

B�iatul �sta este co�marul meu.

Valea "Ia Drang"
A treia zi de lupte

Stau aici uit�ndu-m� la ultimele
momente nebune�ti ale acestei b�t�lii.

Reporterul UPI, Joe Galloway,
examineaz� consecin�ele luptelor

din zona de aterizare X-Ray
din valea "Ia Drang".

T�n�rul specialist, Arthur Vierra,
s�ngereaz� din toate r�nile.

Cea mai grav� este o ran� de glon�
aflat� la g�t.

Chirurgul batalionului, c�pitanul Carrera,
efectueaz� o traheostomie de urgen��.

La c��iva metri distan��,
se afl� Clinton Poley, un fermier din Iowa.

Are r�ni de �rapnel �i de gloan�e,
dar... nu �i-a p�r�sit niciodat� postul

de la una dintre mitralierele M-60
care a �inut �n via�� al doilea pluton.

Ace�tia sunt unii dintre
cei mai curajo�i �i mai devota�i solda�i

pe care i-am v�zut vreodat�.

�n ciuda acestui incident accidental,

sprijinul aerian din partea avia�iei americane

a avut succes
�n respingerea inamicului

�i le-a permis americanilor
s�-�i recapete pozi�iile.

Prima mare b�t�lie cu nord-vietnamezii
a fost c�tigat�.

Un soldat, a scos din rucsac
un mic steag american,

�i l-a ag��at de trunchiul rupt
al unui copac.

S-a uitat la amicii lui, z�mbind,
�i le-a spus:

"La fel ca la Iwo Jima.
O alt� b�t�lie c�tigat� de Statele Unite."

Chiar are dreptate. Ace�ti oameni
au realizat ceva extraordinar.

La fel ca ta�ii lor, pe plajele
din Tarawa �i din Normandia,

au dus o lupt� incredibil�
�n ni�te condi�ii incredibile.

�i au reu�it.

Acum am v�zut
cu ce se m�n�nc� un r�zboi.

Este vorba despre cum un fermier din Iowa,
a r�mas l�ng� mitraliera lui timp de opt ore,

ca s�-�i protejeze camarazii r�ni�i,
chiar dac� �i el era r�nit �i s�ngera.

Despre cum un b�iat afro-american din Charlotte,
�i un b�iat alb din Houston,

au decis c� mai bine mor �mpreun�

dec�t s�-i abandoneze pe ceilal�i
�n mijlocul luptei.

Vorbesc despre oameni
care-�i iubesc patria,

�i chiar mai mult de-at�t,

se iubesc unii pe ceilal�i.

Am p�r�sit acea zon� de aterizare, X-Ray...

...�tiind c� tineri americani
�i-au dat vie�ile ca eu s� pot tr�i.

S-au sacrificat pentru mine
�i camarazii lor.

Ce am �nv��at, este c� exist�
unele evenimente

care sunt at�t de cople�itoare

�nc�t nu po�i fi
un simplu martor,

nu le po�i dep�i,

nu po�i fi neutru,

nu po�i r�m�ne nemarcat.

E at�t de simplu.

Le vezi, le tr�ie�ti, le experimentezi,
iar ele vor r�m�ne cu tine pentru tot restul vie�ii.

�n urm�toarele dou� zile, lupte adi�ionale
au avut loc �n valea "Ia Drang",

implic�nd �i mai mul�i
solda�i nord-vietnamezi.

P�n� la sf�r�itul luptelor,
au murit 234 de americani.

Cu un num�r de 3.000 de inamici uci�i,

comandan�ii americani au venit
cu o nou� strategie.

Raportul victimelor de 1:12,
i-a convins c� �n acest r�zboi, f�r� un front,

num�rarea cadavrelor va fi
un etalon al succesului.

�i c� un elicopter, care a dovedit c� este capabil
s� opereze �n mijlocul luptelor intense,

va fi o arm� important�
�n executarea acestei strategii.

Acum, comandan�ii americani
sunt convin�i c� au g�sit

modul �n care s� ob�in�
o victorie total� �n Vietnam.

Victoria Americii asupra nord-vietnamezilor
�n Valea "Ia Drang"

m�surat� prin raportul victimelor de 12:1
i-a convins pe comandan�ii US

s� introduc� o nou� strategie:
"Caut� �i distruge".

Planul este simplu.

G�sirea du�manului �n Vietnamul de Sud
�i distrugerea acestuia

�n num�r at�t de mare
�nc�t s� nu mai fie �n stare s� lupte.

Pentru prima dat�
�n istoria militar� modern� a SUA,

victoria �n r�zboi nu va mai fi m�surat�
prin cucerirea teritorial�,

ci prin num�rul victimelor.

Trupele americane
�i sud-vietnameze

care luptau pe teritoriul vast
cu r�uri �erpuitoare,

au descoperit rapid c� �i inamicul
�i avea propriul plan.

Vietcong-ul a plantat meticulos, pretutindeni,
sute de mii de mine �i capcane.

A s�pat sute de kilometri de tunele
pentru a-�i deplasa solda�ii �i armele

�i pentru a lansa atacuri-surpriz�.

�i mai r�u dec�t toate,

se ascundeau �i erau de neg�sit

printre cei 17 milioane de civili.

Dac� voiau s� c�tige r�zboiul,
comandan�ii americani �i-au dat seama

c� vor avea nevoie
de un num�r enorm de solda�i.

Anul 1966 devine anul extinderii.

Ianuarie 1966
180.000 de solda�i americani se afl� �n Vietnam.

Mai 1966
280.000 de solda�i

Iulie 1966
300.000 de solda�i

Septembrie 1966
325.000 de solda�i

Ianuarie 1967
389.000 de solda�i americani se afl� �n Vietnam.

O treime sunt voluntari.

C�nd am absolvit,
unul dintre comandan�i

l-a citat pe pre�edintele Kennedy,

spun�nd s� nu �ntreb�m
ce poate face �ara pentru noi,

ci noi s� ne �ntreb�m
ce putem face pentru �ar�.

Cu c�t auzeam mai multe
despre Vietnam,

cu at�t �ncepeam s� �n�eleg
mai mult ce �nsemnau aceste vorbe.

�n San Bernardino, California,

Barry Romo sim�ea efectele
amplific�rii r�zboiului.

�ntr-un fel, m-a f�cut
s� m� g�ndesc:

p�i, dac� cred �n toate acestea

va trebui s� m� �nrolez �n armat�
�i s� lupt.

�ntr-adev�r, mi-a pus
principiile la �ncercare.

C�nd i-am spus tat�lui meu
c� m� voi �nrola,

mi-a spus: "Nu vreau s� te duci�.

Am spus: "P�i, voi a�i f�cut-o",
iar el a r�spuns: "Eu �i fratele t�u

am fost s� lupt�m
�mpotriva unor oameni

care puneau
alte fiin�e umane �n cuptoare.

Dar tu te duci s� lup�i �mpotriva
unor am�r��i de fermieri

care nu n-au nicio treab� cu tine,
iar eu nu vreau ca tu s� mori."

Dar el nu �tie ce vorbe�te.

Ne afl�m �n Vietnam c� s�-i salv�m
pe acei fermieri de comuni�ti.

Pentru asta era r�zboiul.

Toat� lumea o �tia.
�i toat� lumea era de acord.

A�a c� i-am spus:
"�mi pare r�u, tat�

indiferent ce crezi,
m� �nrolez �n armat�.

�i m� duc voluntar �n Vietnam."

�n timp ce Romo �i efectua
antrenamentul de 12 luni.

nici nu-i trecea prin minte
cum avea s� fie �n Vietnam.

Nici m�car Charles Brown,
de 28 de ani,

chiar �i dup� opt ani petrecu�i
�n armat� pe timp de pace.

Acum c�teva luni habar n-aveam
c� existau oamenii �tia.

Acum, c� lupt�m �mpreun�,

va trebui s� depindem unul de altul
ca s� supravie�uim.

Provincia Tay Ninh
Mai 1967

C�nd eram la Fort Benning
�i instruiam tinerii care aveau s� mearg�

�n Vietnam,
unul dintre sloganurile mele favorite era:

"M� voi duce �n Vietnam,
�i voi ucide ni�te Vietcongi. Ha!

Ei bine, asta te afecteaz�.

�mi amintesc c� m� antrenasem
opt ani de zile,

f�r� altceva,
doar vorbind despre b�t�lii.

Nu c� voiam s� experimentez,
dar a devenit un mod de via��.

Genul de lucruri pe care le faci
�i cum le faci,

iar �ntr-o b�t�lie real�
toate acestea vor fi testate.

Acum, Brown este al doilea comandant
al unui pluton de 30 de oameni,

din Brigada 173 Aeropurtat�,
care cur��� provincia Tay Ninh,

cunoscut� ca fortifica�ie a Vietcong-ului.

Majoritatea b�ie�ilor mei erau din ora�e,
cum ar fi New York sau Chicago,

b�ie�i care de-abia p�r�seau ora�ul,
ce s� mai vorbim s� vin� �ntr-o jungl� ca asta.

Nu conteaz� c�t de bine
erau antrena�i.

Vietnam este o lume
complet diferit�.

Vara, temperaturile din timpul zilei
dep�esc 38�C

�i cu o umiditate de 100%,
te sim�i ca �ntr-o saun�.

Solda�ii sunt nevoi�i s�-�i croiasc� drumul
prin iarba elefantului, de 2,5 m �n�l�ime, ascu�it� brici,

�i prin bambusul acoperit cu groase
ramifica�ii spinoase.

Dar asta este doar o parte a problemei.

Regiunile sunt infestate
cu mii de insecte �i �erpi venino�i

incluz�ndu-l �i pe unul
dintre cei mai periculo�i din lume,

cunoscut sub numele de "�arpele doi pa�i",
din cauza num�rului de pa�i pe care victimele sale

le mai fac �nainte s� cad� moarte.

Brown �i oamenii s�i sunt nevoi�i s� str�bat�
aceste meleaguri nesigure

sub amenin�area constant�
a ambuscadelor �i capcanelor

�n c�utarea Vietcong-ului.

�n fa�a noastr� sunt c�teva cabane.

I-am spus transmisionistului s�-i cheme pe to�i
la baz� �i c� vom �ncepe razia la c�derea nop�ii.

Continua�i!

Unii dintre b�ie�ii mei au �nceput s� se pl�ng�
de ce nu o l�s�m balt�,

dar le-am spus c� asta le e sarcina
�i ar fi bine s-o duc� la cap�t.

C�nd Brown �i oamenii lui
au p�truns �n zon�,

�i-au dat seama c� aceasta este o tab�r�
Vietcong abandonat�.

VC dispune de o re�ea sofisticat�
de observatori �i partizani,

care-i alerteaz� de prezen�a american�,

permi��ndu-le s� aleag� unde
�i c�nd vor s� lupte.

Tot ce pot americanii s� fac� acum,
este s� distrug�

toate armele �i proviziile ascunse
pe care le pot g�si.

�ntotdeauna le spuneam b�ie�ilor
s-o ia mai u�or,

c� ��i trebuie timp c� faci toate chestiile astea.
Dar nimeni n-avea chef s� m-asculte.

Tot ce voiau, era s� termine
�i s� se �ntoarc� la baz�.

Era un tip. Credea c� este aici
de suficient timp, ca s� �tie totul.

A�a c�, ce face?

�n loc s� verifice �nceti�or sacul cu orez,
s� vad� dac� este ceva �n�untru,

gole�te sacul, sco��nd la iveal� ceea ce numim,
o bomb� artizanal� prin eliberarea presiunii.

Bomba a explodat, r�nindu-l pe Brown
�i pe doi dintre solda�ii s�i.

Imediat, un elicopter medical este trimis
s�-i ridice �i s�-i duc�

la unul dintre cele 18 spitale
din Vietnam.

Apelul de urgen�� informeaz�
c� sunt trei solda�i r�ni�i

�i ne afl�m �n zbor spre ceea ce ar trebui
considerat� a fi o zon� nesigur�.

Aproape un milion de pacien�i sunt transporta�i
cu elicoptere medicale �n timpul r�zboiului din Vietnam.

Timpul necesar de la c�mpul de lupt�
p�n� la spital este de o or�.

Gr�bi�i-v�!

A�teapt�.

Ok, �i avem pe cei trei solda�i r�ni�i
la bord.

Unul dintre ei este grav r�nit.
Am avut un mic schimb de focuri c�nd am p�r�sit zona.

Auzisem despre misiuni
"Caut� �i distruge", ambuscade

�i chiar ne instruisem la �coala de ofi�eri
�i �n alte locuri.

Dar realitatea ac�iunii,

este un lucru complet diferit.

Nu este ca-n filme c�nd te duci
pe c�mpul de b�t�lie

�i, �n aceea�i sear� te �ntorci la baz�,
bei bere �i fumezi iarb�.

Plecam 30-35
sau chiar 40 de zile odat�...

F�r� �ntrerupere.

�n iulie 1967, locotenentul Barry Romo,
�n v�rst� de 19 ani, ajunge �n Vietnam.

Este �nlocuitorul unui comandant de pluton
care a fost grav r�nit de o min�

�n timpul unei opera�iuni
"Caut� �i distruge".

Romo se afl� �n provincia Quang Nam,

la 500 de km la nord de locul �n care
Charles Brown a fost r�nit,

conduc�ndu-�i plutonul cu aproximativ 30 de oameni
�ntr-o misiune similar�, cu riscuri similare.

Jos! Ad�posti�i-v�!
Jos!

Necunoscutul �i face
sim�it� prezen�a.

Sentimentul c� nu e�ti niciodat� �n siguran��,
oriunde, oric�nd.

Liber!
S� mergem!

Deodat� gloan�ele zboar�
de pretutindeni.

Nimeni nu �tie ce dracu' se �nt�mpl�
�i unde este inamicul.

Le-am strigat oamenilor mei s� stea la p�m�nt
�i s� formeze un perimetru defensiv.

To�i strigau �i tr�geau.

�i-atunci, mi-am dat seama.

Una dintre grupele mele
este blocat� �ntre noi �i inamic.

Sub focul �ncruci�at,
este lovit� din ambele direc�ii.

Trebuie s� fac ceva.
Strig s� m� acopere

�i alerg c�t pot de repede
spre grupa mea.

To�i erau r�ni�i.

Fiecare om era grav r�nit,

iar doi dintre oamenii mei
erau mor�i.

Unul dintre ei fusese aruncat

la aproape 30 de metri
de suflul exploziei,

�i avea corpul total distrus.

Mi-am dat seama c� trebuie s�-mi scot oamenii
de acolo sau �i mai mul�i oameni vor muri.

Elicopterul medical nu a vrut s� aterizeze
pentru c� se tr�gea excesiv,

dar am urlat �n sta�ie �i le-am spus:
"Voi sta �n mijlocul afurisitului de c�mp de lupt�

a�i face bine s� veni�i aici
�i s�-mi scoate�i oamenii".

C�nd totul s-a terminat
�i ne-am �ntors la pluton

comandantul companiei mi-a spus
c� m� va propune pentru Steaua de bronz.

�n mintea mea, �tiam c� Steaua de bronz
se datora oamenilor mei uci�i.

�i nu se merita.

Nu mi se p�rea corect c� trebuia s� moar� oameni,
c� eu s� primesc o medalie.

�n cursul primelor nou� luni ale anului 1967,
�n Vietnam sunt uci�i 6.990 de americani.

Mai mult dec�t totalul celor uci�i
�n ultimii cinci ani.

�n timp ce pierderile SUA au �nceput s� creasc�,
pre�edintele Johnson reaminte�te americanilor

c� r�zboiul nu este numai
pentru oprirea r�sp�ndirii comunismului.

Exist� chiar o cauz� mult mai important�
pentru care lupt� �n Vietnam.

Fiecare american trebuie s� �tie exact
ce �ncerc�m noi s� facem �n Vietnam.

Marea noastr� resurs� pe care ne baz�m
�n acest conflict, este �n�elegerea voastr�.

P�n� �n vara anului 1967,
Statele Unite au trimis ajutoare

�n valoare de peste 500 milioane de dolari
�n Sudul Vietnamului.

Mai mult de un milion �i jum�tate de copii
sunt �nscri�i �n sute de �coli noi.

Pentru prima oar�,
sute de mii de s�raci

au parte de �ngrijire
medical� modern�.

Exist� un obiectiv care conteaz�
pentru bravii no�tri solda�i.

C� asiaticii sunt �i ei importan�i.

�i promit solemn tuturor celor
care se bazeaz� pe noi:

v� pute�i baza pe noi,

fiindc� to�i americanii
�i vor face treaba.

Boonville, Missouri
Vara anului 1967

Filme personale realizate de Purcell

De c�nd ne-am c�s�torit, vie�ile noastre
au depins de armat�.

Probabil c� acesta-i pre�ul pe care-l pl�te�ti
c�nd te �ndr�goste�ti de un militar.

Anne Purcell s-a c�s�torit �n 1951, cu Ben,
un ofi�er de carier�.

Dup� 15 ani de c�snicie,
cinci copii �i numeroase mut�ri,

locuiesc �n Boonvilleu, Missouri,
unde este deta�at, ca colonel.

�tiam am�ndoi c� va pleca �n Vietnam,
mai devreme sau mai t�rziu,

a�a c� ne-am g�ndit c�
dac� se va oferi voluntar,

familia va avea �ansa s�-�i aleag� unde s� locuiasc�,
a�a c� am r�mas �n Boonevilleu

pentru c� deja ne sim�eam ca acas�,
tr�ind acolo deja de patru ani.

Eram �ngrozit� s�-l v�d cum pleac�,
dar �tiam c� aceasta era datoria lui.

A�a c� am acceptat situa�ia.

�nainte de a pleca, m-a surprins
cu dou� reportofoane.

Va lua unul cu el, �n Vietnam,
iar eu �l voi p�stra pe cel�lalt,

astfel �nc�t s� �nregistr�m mesaje
pe casete, pe care le vom trimite prin po�t�.

C�nd am ajuns la aeroport,
l-am s�rutat pe Ben ultima oar�.

I-am spus c� ar face bine s� foloseasc�
acel reportofon imediat ce ajunge acolo

ca s� �tiu
c� totul este bine.

Dar r�zboiul la care colonelul Purcell va participa
nu va decurge conform a�tept�rilor.

De�i armata SUA a efectuat sute de opera�iuni
"Caut� �i distruge"

incluz�nd razii cu c�te 30.000 de solda�i odat�,

nord-vietnamezii �i Vietcong-ul
sunt de neg�sit,

refuz�nd s� se implice �n conflicte
�n mod direct.

La sf�r�itul lui octombrie 1967, armata SUA
au localizat 6.000 de solda�i nord-vietnamezi

amplasa�i l�ng� baza american�
de la Dak To din provincia Kon Tum.

Peste 6.500 de solda�i americani
�i sud-vietnamezi,

�mpreun� cu elicoptere
�i avioane de v�n�toare,

plus unul dintre cel mai puternic avion
din arsenalul american, bombardierul B-52

sunt trimi�i �n acea zon�.

Pe 3 noiembrie 1967, dis-de-diminea��,
primul grup format din trei avioane B-52,

este preg�tit s� arunce peste �ase tone de explozibil,
�nainte ca trupele terestre s� p�trund� �n zon�.

Cea mai mare ciocnire cu NVA, de dup� aceea
din Valea Ia Drang, �ncepe.

Bombardamentul a �inut
toat� diminea�a.

Puteai sim�i p�m�ntul cum tremur�,
precum jeleul.

Sergentul Charles Brown s-a recuperat
dup� urma r�nilor

�i se afl� �n Brigada 173 Aeropurtat�,
av�nd misiunea de a sprijini

unit��ile americane aflate �n lupte grele
�n afara Dak To.

Cu c�t ne apropiam,
puteam auzi �mpu�c�turile.

Sunetul mitralierelor M-16 �i AK-47,

sunetul copacilor rup�i,
al oamenilor �ip�nd.

La c��iva pa�i de noi,
echipa de transmisioni�ti se regrupase.

Au intrat direct �ntr-o ambuscad�.

B�ie�ii erau bloca�i acolo, la c��iva metri de noi,
strig�nd dup� ajutor.

Trebuie s� fac ceva repede
sau to�i vor fi uci�i.

Comandantul �n�fac� radioul �i-mi spune,
s� r�m�n la p�m�nt,

apoi �mi ordon� s� iau
restul plutonului

�i s� m� duc s� v�d ce se �nt�mpl�.

�tiind c� oamenii mei sunt acolo,

ne-am dus �i-am �nceput
s� tragem la �nt�mplare.

Brown Charles J., Sergent rangul 6,
decorat cu Steaua de Bronz

cu frunza de stejar
pentru fapte de vitejie.

Merite: Pentru eroism �i participare
la opera�iunile militare �mpotriva for�elor inamice,

�n apropiere de Dak To,
Republica Vietnam.

�n afara provinciei Dak To
15 noiembrie 1967.

Dup� trei s�pt�m�ni de lupte,
armata SUA �i sud-veitnamez�

au oprit NVA-ul
din a distruge baza american� din Dak To.

Dar din cei 6.000 de solda�i inamici repera�i

doar aproximativ 600 au fost uci�i.

Restul de 5.400 aplic� o retragere strategic�
spre Laos �i Cambodgia.

Politica diplomat� interzice trupelor
terestre americane s� treac� grani�a,

Sper�nd c� vor opri
trupele NVA s� scape,

americanii �ncep urm�rirea.

S� mergem, companie Bravo!

La 19 noiembrie 1967,
solda�ii americani localizeaz� 2.000 de solda�i NVA

pe un deal de 875 m �n�l�ime,
cunoscut sub numele de Dealul 875,

la doar 6 km de Cambodgia.

Ave�i idee la ce ne putem a�tepta?

Au ordinul de a ataca.

�n drum spre Dealul 875
5:00 am

Nu exist� odihn� pentru cei obosi�i.

2.000 de nord-vietnamezi
sunt pe Dealul 875.

Comandantul vrea s� mergem
�i s�-i v�n�m pe to�i.

�n al Doilea R�zboi Mondial, un infanterist
lupt� �n medie zece zile pe an.

�n Vietnam, un infanterist lupt� �n medie
240 de zile pe an.

Cu c�teva ore �nainte de atac, sergentul
Charles Brown �i batalionul s�u

sunt transporta�i cu elicopterul spre Dealul 875
pentru a se al�tura luptei.

Sunt l�sa�i �ntr-o zon� sigur�,
�n afara �intei inamice.

Deja locul arat� ca-n iad
dup� toate luptele.

Copacii sunt despica�i �i rup�i,
fumul se vedea la distan��.

Se poate vedea c� este o zon�
complet distrus�.

Copacii disp�ruser�, nimic dup� ce
s� te ascunzi... era doar un...

incredibil deal ce fusese distrus.

�n timp ce Brown �i oamenii lui
�i croiesc drum spre trupele americane,

habar nu au ce oroare �i a�tept�.

NVA-ul a transformat Dealul 875,
�ntr-o puternic� fortifica�ie,

cu bunc�re �i c�i de ie�ire
meticulos s�pate.

Este o capcan� spre care
americanii se �ndreapt�.

Pe m�sur� ce �naint�m spre asfin�it,
putem auzi obuzele �i mortierele

explod�nd la c��iva kilometri
�n fa�a noastr�.

�n fa�a noastr�, oamenii �u�oteau
de fiecare dat� c�nd vedeau un cadavru.

Cur�nd, tot ce auzeai era:
"Cadavru! Cadavru! Cadavru!"

Dincolo de Tam Kya
480 km Nord

Cu cinci ore �n urm�,
eram �n mijlocul tufi�urilor,

iar acum deschideam o bere cald�
�n timp ce ni�te puicu�e d�deau din fund.

La 480 km nord, locotenentul Barry Romo
�i plutonul s�u, se aflau �ntr-o permisie de dou� zile,

dup� ce �i au petrecut 30 de zile
�n misiunea "Caut� �i distruge".

Cred c� asta este una dintre
cele mai tr�snite chestii despre Vietnam.

Acum, e�ti acolo, speriat ca dracu'
din cauza minelor �i a capcanelor,

apoi, te treze�ti zbur�nd �n zon� sigur�,
unde �i se iau armele, grenadele

�i te arunc� pe o plaj�
ca �n "Apocalypse Now"

unde faci gr�tare uria�e
�i �i se aduc tone de alcool.

Pe urm�, dup� dou� zile, te urc�
�ntr-un elicopter, �i se �napoiaz� armele,

�i zbori �ntr-o alt� zon�, pentru o alt�
opera�iune, pentru alte 30 de zile.

Este at�t de straniu.

Un lucru e cert: nimeni nu �tie
ce se va �nt�mpla mai departe.

Am avut un ofi�er de instruc�ie
care a spus odat�:

Gherilele Vietcong-ului
sunt ni�te pe�ti �ntr-o mare de oameni,

iar treaba noastr� era
s� asan�m acea mare.

Credeam c� era nebun
c�nd a spus asta,

dar acum, c� eram aici de c�teva luni,

�ncepusem s� �n�eleg
ce voia s� zic�.

Locotenentul Barry Romo s-a �ntors pe c�mpul de lupt�,
c�ut�nd �ntr-un sat sud-vietnamez.

Civilii, simpatizan�i ai Vietcong-ului,
ascund arme �i provizii,

�n timp ce simpatizan�ii americanilor r�m�n t�cu�i,
�ngrozi�i de represaliile brutale ale comuni�tilor.

Ca rezultat, americanii
nu pot deosebi prietenii de du�mani,

l�s�nd s�tenii prin�i la mijloc.

Ni s-a spus c� VC �i amenin�au pe ace�ti oameni
cu moartea, �n caz c� nu voiau s�-i ajute,

a�a c�, �ntr-un fel,
nu era vina s�tenilor.

Dar, �n acela�i timp, c�nd g�se�ti o mul�ime
de AK-47 ascunse �n cote�ele de p�s�ri ale unor s�teni,

nu po�i s� nu g�nde�ti ca din cauza lor
camarazii t�i sunt mor�i.

Adic�, �tia sunt oamenii
pe care noi trebuie s�-i ajut�m,

numai c� ei nu mi�c� un deget
ca s� ne ajute.

N-am auzit niciodat� un vietnamez
care s� spun�:

Nu merge pe drumul �sta
pentru c� este minat.

Sau... nu merge �n zona aia pentru c� nord-vietnamezii
�i-au preg�tit o ambuscad�.

Aveai moralul sc�zut.

R�bdarea ��i era la p�m�nt.

Dup� o vreme, oamenii au �nceput
s� dea vina pe vietnamezi pentru victime,

�n general, era o dezumanizare

a oamenilor pe care se presupunea
c� trebuia s�-i ajut�m.

Nu era un r�zboi a�a cum
�mi povestise tat�l meu.

Nu luptam cu nazi�tii, �n uniform�,
�n drumul nostru spre Berlin.

Aici, trebuie s� iei decizii,
�n fiecare zi, pe loc,

s� alegi �ntre via�a
camaradului t�u sau a vreunui s�tean.

�i �tii pe cine o s� alegi.

Pentru c� a�a merg lucrurile.

Ce voiam to�i, era s� plec�m de aici
�i s� ne �ntoarcem teferi acas�.

Dealul 875
A treia zi de lupte

De fiecare dat� c�nd un elicopter venea
cu provizii, nord-vietnamezii tr�geau asupra lui.

Deja avem dou� elicoptere dobor�te.

Sergentul Charles Brown
�i Brigada 173 Aeropurtat�

sunt bloca�i la poalele Dealului 875.

�n ultimele 48 de ore,
for�ele americane �i sud-vietnameze

au �ncercat de c�teva ori
s� preia dealul.

P�n� acum, tot efortul lor s-a redus

la un num�r mare
de mor�i �i r�ni�i.

Nord-vietnamezii erau sub p�m�nt,
la ad�ncime.

Trebuia s� le d�m foc
ca s� ias� afar�.

Fiec�rui pluton i s-a ordonat
s� trimit� un om la principala baz� militar�,

s� �nve�e cum s� m�nuiasc�
un arunc�tor de fl�c�ri.

L-am trimis pe unul
dintre �nlocuitorii mei, Billy Cupid.

Era un tip negru din Chicago,

�i i-am spus s� obi�nuiasc�
cu arunc�torul de fl�c�ri.

Cu arunc�toarele de fl�c�ri �n m�ini,
for�ele americane

se preg�tesc pentru un ultim atac
asupra Dealului 875.

Le-am ordonat oamenilor
s� stea pe pozi�ii.

Deodat�, proiectilele au �nceput
s� cad� peste noi.

Rachete de 105 mm zburau deasupra
capetelor noastre, oamenii strigau �i tr�geau.

Fumul ne intra �n pl�m�ni, iar sunetul pu�tilor
�i mitralierelor se auzea pretutindeni.

Noi am luat cu asalt dealul,
cu arunc�toarele de fl�c�ri �n spate.

Un rezervor a fost atins
de un �rapnel.

Explozia l-a ucis pe Billy.

Pentru o clip�, am �ncremenit
�n fa�a imaginii incredibile

a unui om murind,
chiar �n fa�a mea.

Apoi, �mpu�c�turile
m-au trezit la realitate...

Veneau de pretutindeni.

Mica strategie
s-a rezumat la a merge �nainte

�i a ucide tot ce se afl� �n fa�a ta.

Dealul 875
A cincea zi de lupte

Diminea�a, c�teva elicoptere au aterizat
din moment ce preluasem dealul.

Ne-au adus
doar lucrurile necesare:

muni�ie, ap�, hran�
�i saci pentru cadavre.

O mul�ime de saci.

La 23 noiembrie 1967,
dup� cinci zile de lupte eroice,

for�ele americane, inclusiv
sergentul Charles Brown �i compania sa,

au reu�it, �n sf�r�it,
s� cucereasc� Dealul 875.

115 americani au fost uci�i
�i al�i 253 au fost r�ni�i.

Adun�nd victimele din celelalte
trei s�pt�m�ni,

Brigada 173 a lui Brown a pierdut
aproape o cincime din efectivul total.

Medicii �i fac drum printre solda�ii r�ni�i,
le dau ap� �i le fac injec�ii cu morfin�.

Sunt de admirat. Niciunul dintre b�ie�ii �tia
nu are mai mult de 18-19 ani.

dar au luptat mai bine �i din r�sputeri
dec�t a� fi putut spera vreodat�.

Au luptat ca ni�te solda�i profesioni�ti,
disciplina�i, a�a cum au fost instrui�i s� fie.

�ntocmai ca solda�ii
pe care i-am antrenat s� fie.

�n ciuda eforturilor reu�ite
de a prelua dealul,

solda�ii americani nu au reu�it
s�-�i ating� �elul:

uciderea tuturor solda�ilor inamici
din provincia Kon Tum.

Din cei 6.000 de solda�i
nord-vietnamezi, depista�i ini�ial,

doar 1.400 au fost uci�i,

restul fugind �n Laos �i Cambodia,
�n noaptea de dinaintea atacului final.

�ase zile mai t�rziu,
dup� ce a curs at�ta s�nge,

for�ele armate americane
p�r�sesc Dealul 875.

�n strategia "Caut� �i distruge"

victoria este m�surat� prin num�rul
inamicilor uci�i, nu prin teritoriul capturat.

Acum, Dealul 875,
este considerat lipsit de valoare.

Nu ne-a luat mult s� ne d�m seama
c� Vietnam nu va fi Iwo Jima (B�t�lie WWII).

Nu va trebui s� �nfigem steagul
�i s� declar�m victoria.

Dar noi �tim c� am f�cut...
...ce ni s-a ordonat s� facem.

�tiam c� vom fi superiori, �tiam c� vom ucide
tot ce era acolo.

Nu �tiam, la vremea aceea,
ca cineva va p�r�si totul.

Dar a fost una dintre erorile
din Vietnam.

De fiecare dat� c�nd luam o por�iune de teritoriu,
o p�r�seam, iar ei se �ntorceau...

�n acela�i loc.

�n orice caz, am p�r�sit dealul
ca ni�te eroi.

�n sf�r�it, cucerisem Dealul 875.

De asta am plecat.
Eram eroi.

Am pierdut pe cineva, am pierdut oameni?
Da.

Dar am �nvins du�manul
pe Dealul 875.

Decembrie 1967
16.250 de americani au fost uci�i �n Vietnam.

Aproape 186.000 de solda�i inamici
au fost uci�i.

Confrunt�ndu-se numai
cu o num�r�toare la rece a celor uci�i,

opinia public� american� are o problem� serioas�
�n a observa progresul r�zboiului din Vietnam.

�n doi ani, sprijinul popula�iei pentru r�zboi
a sc�zut de la 80% �n 1965, la numai 46%.

Cu aproape jum�tate de milion
de solda�i trimi�i peste ocean,

pre�edintele Johnson �i generalii s�i
sunt convin�i c� au dep�it problema.

Au lansat o campanie masiv�
destinat� revigor�rii sprijinului opiniei publice

pentru r�zboi �i demonstr�rii faptului
c� victoria este aproape...

at�ta timp c�t publicul american
nu renun�� at�t de aproape de final.

A� putea s� v� ar�t o mul�ime de rapoarte, de statistici
cum ar fi drumurile redeschise...

num�rul de arme capturate...

�i alte informa�ii, care sugereaz� c� facem
progrese, c� suntem �nving�tori.

Ast�zi, v� pot spune
c� progresul militar,

din ultimele 12 luni,
a dep�it a�tept�rile noastre.

V� garantez c� vom continua
s� mergem mai departe...

C� vom asigura tot ce au nevoie
bravii no�tri solda�i,

pentru a realiza
ce trebuie f�cut.

S� l�s�m lumea s� afle c� men�inerea p�cii,
necesit� �ndurarea tuturor necazurilor,

�i cu un sprijin total al ��rii

vor �nvinge.

Traducere (dup� sonor), adaptare �i sincronizare
niki �i alex_wishmaster - www.titr�ri.ro

Sprijin�-ne �i s� devin� membru VIP
pentru a elimina toate anun�urile www.OpenSubtitles.org