Original subtitles

Sezonul 1, Episodul 1 RICHARD AL II-LEA

Hai s� vorbim de groap�, viermi �i epitafuri!

Cu ploi de lacrimi, pergamentul ��rnii, S�-l �nmuiem scriind "durere" numai.

S� ne a�ez�m dar, pentru Dumnezeu!

�i-om spune basme, despre cum mor regii!

Cum unii-s m�tr�i�i, uci�i sunt al�ii �n lupt�.

Al�ii-s b�ntui�i de duhul acelor mazili�i.

Cum de nevast� sunt unii otr�vi�i, Uci�i �n somn.

To�i omor��i.

Traducerea: MIHNEA GHEORGHIU Adaptarea: LITTLE BADGER

Script www.addic7ed.com

Pentru nirocino & DISTEL

Cinstite John de Gaunt �i Lancaster.

Adus-ai, deci, precum fu leg�m�ntul, Aici, pe Henry Hereford, fiul t�u,

S�-�i sprijine-ndr�znea�a-�nvinuire

Ce n-am avut r�gaz s� cercet�m,

Privind pe Thomas Mowbray, ducele de Norfolk?

Adus-am, sire.

Mai spune-mi, �nc�, dac�-l iscodi�i,

Sfidarea lui c-o pricin� mai veche,

Ori, ca un credincios supus, cuv�ntu-i

Love�te-n tr�d�torul dovedit?

Pe c�te-aflai, e vorba de-o primejdie,

Ce-amenin�� pe �n�l�imea voastr�

�i nu-i o vrajb�-a lor mai de demult.

Atunci, s� ni se-aduc� aici de fa��,

�i cel p�r�t, �i cel ce p�r�-aduce,

S�-i ascult�m vorbindu-ne deschis.

Mul�i ani de fericire, maiestate, Sl�vite �i iubite suzeran!

Mereu tot mai ferice s� tr�ie�ti

P�n� veni-va clipa c�nd �i cerul

Te va sl�vi cu noi cununi, cere�ti!

La fel, v� mul�umim.

De�i din voi e unul care minte,

Cum apare din c�te zis-a�i am�ndoi,

�i-acela-i vinovat de grea tr�dare.

Vorbe�te, vere Hereford,

�mpotriva lui Norforlk, Thomas Mowbray, ce-ai de spus?

�nt�i - �i cerul mi-este m�rturie -

Eu, credincios vasal, sunt azi aici,

De vicle�ug s�-mi ap�r seniorul. �i f�r' de vreo str�in� ur�-n suflet,

Ca p�r�tor m� aflu-aici, la curte.

Acuma, Mowbray, m� �ntorc spre tine

�i seama ia, c�ci pentru ce-am de spus

Cu bra�ul meu, pe loc, chez�ui-voi,

Ori, sus la ceruri, da-voi socoteal�.

E�ti un sperjur �i e�ti un tr�d�tor,

Cu-at�t mai r�u, cu c�t, de neam, e�ti bun.

C�ci dac� ceru-i nep�tat, albastru,

Cu at�t mai negri-s norii l�ng� astru.

Ci doar respectul ce v� port m� �ine

S� nu dau fr�u �i pinteni la cuvinte,

Ce s-ar gr�bi asupr�-i, s�-i �ntoarc�

De dou� ori �nvinuirea-n g�t.

Uit�nd, acuma, osul s�u domnesc �i �nrudirea cu st�p�nul meu,

Eu �l desfid aici �i-l scuip �n ochi,

Pe-acest def�im�tor �i tic�los.

Ne spune, vere, Mowbray, ce f�cu S� ne g�tim a-l acuza deodat�?

Pun capul pentru ce-am de spus, �i iat�:

Ca s� pl�teasc� solda oastei voastre,

Opt mii de galbeni Mowbray a primit,

�i-i t�inui pe to�i, cu plan ascuns

De tic�los �i tr�d�tor f��arnic.

Pe l�ng� asta, zic �i-oi dovedi, �n lupt� - aici �i ori�iunde �n lupt� -

C� nu-i, de optesprezece ani tr�dare

�i nu-i complot �i intrig� prin �ar�

S� nu fi fost mocnit�-�nt�i de Mowbray.

�i jur pe m�ndrul nume care-l port,

S�-i �mplinesc chemarea, viu sau mort.

El vrerea-�i tr�mbi�eaz� prea de sus!

Nici ochii no�tri, Mowbray, nici auzul nu-s p�tima�i.

Ne e�ti vasal, cu d�nsul deci de-o seam�.

Gr�ie�te dar�, Mowbray, f�r� team�.

Ei bine, afl� Bolingbroke, c� joas�

Pe c�t �i-e inima, �i-e �i minciuna.

Mult �nvr�jbi�i, seniori, m� asculta�i.

De�i nu-s vraci, anume v-a� prescrie

S� nu lua�i s�nge pentru orice fleac,

C�ci briciul, m�inuit cu du�m�nie,

Nu-i vremea - doctori zic - s�-l d�m de leac.

Uita�i, ierta�i �i v�-mp�ca�i mai bine.

Iubite Lancaster, strune�te-�i fiul,

Iar noi pe Norfolk, vom c�ta a-l �ine.

�i anii mei cei mul�i la pace �nclin�.

Tu, fiule, d�-i �napoi z�logul.

Tu Norfolk, d�-i pe-al t�u!

Ei, Harry, doar� N-ai vrea s�-�i poruncesc a doua oar�!

Hai, Norfolk, f� ce te-ndemnar�m noi! Pe leoparzi �i �mbl�nze�te leul.

A�a-i, dar nu-i �i cur��� de pete.

�mi ia ocara �i voi fi de acord.

O cinste f�r� pat�-i tot ce-mi dete Mai scump via�a, mult iubite lord.

Ce-i omul? ��rn�, poleit� hum�!

Pe c�nd onoarea de viteaz e-n piept Ca nestemata-nchis� �ntr-un sipet.

Cel care cinstea-mi ia, via�a-mi curm�.

D�-i gajul, vere. Hai, f� primul pas!

De-acest p�cat s� m� fereasc� sf�ntul.

Noi nu �tim a ruga; noi d�m porunc�!

Pe c�t vi-i du�m�nia de ad�nc�

Fi�i gata - ori cu capul ve�i r�spunde -

La Coventry, �n ziua de Sf�nt Lambert.

C�nd spadele �i lancea vor p�trunde, Arbitri �ntr-o pricin� de ur�

�n care ochii no�tri nu v�zur� De partea cui dreptatea-i.

Lord mare�al, pe-acest o�tean �ntreab�-l

De ce-a venit �n zale, dinainte-mi;

�ntreab�-l cine-i �i, precum se cade,

S� jure, pune-l, c� e-aici pe drept.

Pe cel de sus �i-n numele lui Richard, Ne spune, dar,

Leit astfel �n fier, Potrivnic cui �i pentru care pre�.

Sunt ducele de Norfolk, Thomas Mowbray,

Pe jur�m�ntul meu de cavaler (Fereasc� Domnul, cineva s�-l calce)

Venii s�-mi ap�r vorba �i credin�a,

�n Dumnezeu, �n rege

�i-n urma�u-i,

Chemat potrivnic ducelui de Hereford

Lupt�nd s�-mi ap�r cinstea, dovedi-voi,

C�-i tr�d�tor, fa�� de cer �i rege.

Harry de Hereford, Lancaster �i Derby

M� cheam�; �i de lupt�-s ast�zi gata

Spre a dovedi, prin cel de Sus, �i spad�,

C� Thomas Mowbray, ducele de Norfolk,

E un la� �i-un tr�d�tor primejdios,

Fa�� de cer, de Richard �i de mine.

Cu moartea se va pedepsi acela

Ce-o cuteza de-ace�ti ��ru�i s� treac�,

Afar' de Mare�al �i ofi�erii

Meni�i s�-ndrume dreapta judecat�.

Lord mare�al, �ng�duie ca m�na Sl�vitului st�p�n s� i-o s�rut

�i-n fa�a lui smerit s� plec genunchiul,

C�ci Mowbray �i cu mine trecem ast�zi

Ca doi hagii, spre triste hagial�curi.

�mpricinatul slav� vrea s-aduc� M�riei voastre, m�na s-o s�rute.

Voi cobor�, s�-l str�ng la pieptul meu.

Vere Hereford, de �i-este dreapt� p�ra,

S�-�i fie norocoasc� lupta m�ndr�.

Te du, dar, s�nge dintr-al meu! Iar partea De jale ne-o vom lua de-o fi s�-l ver�i;

Dar moartea, noi nu �i-o vom r�zbuna.

O, fruntea-�i-nalt� jalea s� n-o-ncrunte De-o fi s� pier de lancea lui Mowbray.

Iubite lord, R�masul bun mi-l iau.

�i de la lordul Aumerle, sl�vitu-mi v�r.

Spre tine, tat�l p�m�ntesc, m�-ndrept

Al c�rui vajnic duh ce port �n piept

De dou� ori mai d�rz m�-nva�� treapta

Izb�nzii care va s� m�-ncunune,

Iar ruga ta, mai tare s�-mi fac� zaua.

�n dreapta-�i lupt�, te-aibe Domnu-n paz�!

Fii iute ca un fulger la izb�nd�. S� fii viteaz. �i s�-mi tr�ie�ti.

Virtutea-mi �i S�n-George s� m-ajute!

Lord mare�al, porunc� d� s�-nceap�!

Sta�i!

Sta�i, regele zv�rlitu-�i-a toiagul.

S�-�i lase am�ndoi lancea �i coiful.

V-apropia�i.

Spre-a nu m�nji a ��rii noastre glie

Cu-un s�nge d�rz, hr�nit de ea odat�,

Iar ochii no�tri nedorind m�celuri

De fra�i, t�ia�i �n spade-ngem�nate,

Fiindc� socotim c� vultureasca Trufie cu prea-nalte n�zuin�e

�i pizma rea, v-au a���at la ur�,

V� surghiunim de pe t�r�mul nostru.

Tu, vere Hereford, vei pl�ti cu capul,

De te-oi �ntoarce-n aste m�ndre ocini

P�n' ce de dou� ori cinci veri n-or trece,

Printre str�ini 'cest timp vei sta-n surghiun.

Fac�-se voia ta.

�st g�nd m�-mbun�,

C� soarele ce v�-nc�lze�te drumul

Va str�luci �i-asupr�-mi �i c� raza-i

De aur �mi va polei surghiunul.

Iar �ie, Norfolk, soarta �i-e mai crud�,

�i greu �mi vine eu s-o h�r�zesc,

C�ci �irul lung, de ceasuri, care zboar�,

N-o sta vreodat' surghiunul s� �i-l curme,

Iar vorba grea: s� nu te-ntorci nicic�nd,

�i-o spun, de nu, cu capul vei pl�ti.

M�ria ta - n�prasnic� pedeaps�,

�i tocmai gura voastr� s-o rosteasc�.

Iar limba ce de patruzeci de ani

O �tiu, engleza mea, s-o dau uit�rii.

Z�darnic� mi-ar fi de-acu vorbirea,

A�a �mi ferecar�-�i limba-n gur� cu dou� gratii: buzele �i din�ii.

Iar temnicer pun�ndu-mi ne�tiin�a

F�r' de sim�ire-n veci s� m� p�zeasc�.

Prin �st cuv�nt nespus� moartea-mi dai

Lipsindu-m� de-al ��rii mele grai.

Ei, jeluirea nu-�i prea �ade �ie;

Am zis, de-acu jalba e t�rzie.

V� �nturna�i, s� face�i leg�m�ntul.

Pe spada-mi pune�i m�na surghiunit�

�i pe credin�a voastr�-n Cel de sus

(Cea c�tre mine-i �n surghiun, cu voi)

S� �ine�i jur�m�ntul ce vi-l cer;

A�a s� v� ajute Dumnezeu

C� nu v� ve�i uni �ntru surghiun,

C� niciodat� nu ve�i mai da fa��,

Nici v� ve�i scrie, da bine�e, nici Ve�i potoli aprinsa vr�jm�ie,

Nici ve�i chiti a v�-nt�lni cu rost,

Urzi, g�ti ori �ndemna la rele

Potrivnic nou�, statului sau ��rii.

Jur.

M� leg �i eu.

Norfolk,

Acuma, de-ar fi vrut M�ria-Sa,

Din doi, un duh la cer ar fi zburat.

M�rturise�te-�i vina, c�ci departe

De �ar� ai de mers,

S� nu mai duci povara unui suflet p�c�tos.

Nu, Bolingbroke.

De-a� fi tr�dat vreodat�

S�-mi fie semnul �ters din cartea vie�ii,

Iar eu din cer gonit, ca azi de-aici!

Dar ce e�ti tu,

o �tim �i noi �i Cerul,

M� tem c� prea cur�nd,

va �tii-o riga.

Unchiule, ochii-�i oglindesc m�hnire;

Ad�nca voastr� jale

smulse patru Din anii-i de surghiun.

Doar �ase ierni.

�i-apoi vei fi binevenit acas�.

Ce-amar de vreme �ntr-un mic cuv�nt!

C� patru l�ncezi ierni �i prim�veri

Zglobii �ncap �n ei.

A�a pot regii.

Eu, Doamne, mul�umesc, c� pentru mine

Scurtar�-�i patru ani din �st surghiun.

Dar mie nu-mi c�un� mare bine;

Lungi, �ase ani, c�t el va fi pe drum,

�i-or dep�na-n v�zduh rotunde zodii,

Ci candela-mi ce p�lp�ie �i-acum,

Se stinge-ncet �n noaptea cea ad�nc�.

Dar, unchiule, ani mul�i ai s� tr�ie�ti.

Tu, rege, nu po�i s� mi-i h�r�ze�ti,

Doar s�-i �mpu�inezi prin suferin�i,

Albindu-mi nop�i, f�r� de-a-mi da o zi.

Cu bine, vere - unchiule, a�a;

Pe �ase ani, surghiun. �i va pleca!

Nevoia s� te �nve�e...

Nu zice: regele m-a surghiunit.

Ci tu pe rege.

�nchipuie-�i c� ce-ai mai scump pe lume

Te-a�teapt�-n cale,

nu c�-l la�i aici.

C� muzican�i sunt p�s�ri c�nt�toare,

Iar florile, domni�e,

Iar� pa�ii

C� �i-ar s�lta �n dulci ritmuri de dans.

Necazul nu mai este mu�c�tor

C�nd r�zi de el �i-l iei peste picior.

A� vrea s�-l v�d pe-acel cu m�na-n jar

G�ndind la-n veci gerosul Caucaz,

Ori s�tur�nd pe cei �nfometa�i

Cu �nchipuirea unor mari ospe�e.

Ori despuiatu-n gerul Bobotezii

G�ndind ce cald e-n luna lui Cuptor.

O, nu

Nu e mai mare suferin�a

Ca amintirea binelui, la r�u.

Hai, fiule,

te-oi duce-n calea ta.

�n locul t�u de-a� fi, eu n-a� mai sta.

P�m�nt al ��rii mele, bun r�mas!

��r�n� dulce, adio!

Tu, mam�, doic� scump�, acum te las!

Pribeag, oriunde, dar neumilit,

R�m�n un bun englez, chiar surghiunit.

Vere Aumerle,

C�t l-ai �nso�it pe-naltul Hereford?

�l �nso�ii pe-naltul - cum �i zice�i,

Pe Hereford p�n� ajunse-n drumul mare.

Iar v�rul nostru ce-a zis la plecare?

"Cu bine".

�i, m�re, dac� vorba "Drum bun"

i-ar fi sporit cu ani surghiunul,

I-ar fi slujit noianuri de "drum bun".

Dar cum nu poate,

nu i-am spus nimic.

E v�rul nostru, vere.

Doar �i noi, �i Bushy, �i Bagot, Green, v�zut-am bine cum

Norodului umbla s�-i c�nte-n strun�,

B�t�ndu-se cu slugile pe burt�

Cu lingu�iri �i ploconeli smerite.

O ploconeal� c�tre pesc�reas�.

Doi c�r�u�i �i spun: "Ajute-�i Domnul"

�i el c-o plec�ciune le r�spunde:

"Iubi�i compatrio�i, v� mul�umesc!"

De parc� Anglia noastr�-i e mo�ie, Iar el mo�tenitorul a�teptat.

Ei, duc�-se cu el �i-aceste temeri,

Acum la r�zvr�ti�ii din Irlanda

O oaste s� trimi�i, M�ria Ta,

Ca nu cumva z�bave noi s�-i lase

Potrivnic vou�, noi puteri s-adune.

Chiar �i eu voi merge la acest r�zboi,

Iar fiindc� visteria-i cam sleit�,

De cheltuiala cur�ii �i de daruri,

Sunt hot�r�t s�-mi iau din scurt supu�ii.

Venitul dob�ndit mi-ar cam ajunge.

�i dac� tot n-acopere nevoia,

Loc�iitorii-or face cum or �tii

S� stoarc� aur de la cei avu�i

�i-apoi s� ni-l trimit� c�nd le-om cere

C�ci vreau s� plec cur�nd �nspre Irlanda.

Bushy, ce ve�ti ne-aduci?

Milord, b�tr�nul Gaunt e r�u bolnav,

Deodat-a�a �i v� trimite �tire

Rug�ndu-v� s� merge�i s�-l vede�i.

- �i unde zace? - La Ely-House.

Ajut�-i, Doamne, min�ii vraciului,

S�-l vindece de via�� mai cur�nd!

A cuferelor sale c�ptu�eal�

Mi-ar echipa osta�ii de r�zboi.

Gr�bi�i dar,

l�ng� el a� vrea s� fiu.

S-ajungem - deie Domnul - prea t�rziu!

Veni-va regele?

S�-i dau, cu limb� de moarte,

un sfat zburdalnicei june�i?

Prea mult te zba�i �i te fr�m�n�i zadarnic;

Ce-i spui, �i iese pe urechea-ailalt�.

Pe patul mor�ii, glasul altfel sun�;

Chem�nd ea o ad�nc� armonie.

C�nd vorba-i scump�, ea r�sun�-n van;

C�ci drept gr�iesc acei ce-s la aman.

De�i din spusa-mi nu �inu el multe,

�n ceasul mor�ii mele o s� m-asculte.

Nu; el �i-ascult� doar lingu�itorii.

Nu-i trainic� pripeala lui focoas�,

C�ci v�lv�taia mare arde-n grab�;

Regescul tron

�i-acest ostrov m�re�,

�st col�

de rai,

s�la� iubit de Marte,

Acest alt rai,

semiparadis,

Cetate ridicat� de natur�

S�-nt�mpine n�vale cu r�zboaie,

Aceast� semin�ie de voinici,

O mic� lume,

O piatr� nestemat� �n argintul m�rii prins�,

Ce-i st� zid �i meterez de ape,

s-o p�zeasc�

De poftele vecinilor s�raci,

P�m�ntul �sta sf�nt,

acest regat,

Aceast� Englitera,

Ea, �ara vitejeasc�,

�ara drag�,

E pus� la mezat...

Pe pat de moarte-oi spune ce-i prezic...

Ca o mo�ie, sau o �andrama.

Cuceritoarea Engliter� ajuns-a

S�-�i cucereasc� sie�i doar ru�ine.

Ce face unchiul nostru Lancaster?

Cum �i merge mo�ului, lui Gaunt?

Da, Gaunt firavul; mi se potrive�te!

B�tr�nul Gaunt, unche�ul sl�b�nog.

Eu tot vegheat-am somnul Engliterei,

Iar veghea mult� aduce sl�biciune.

Postii-ndelung de bucurii de tat�,

Adic� aceea de-a-mi vedea copiii,

Silindu-m� la post, tu m-ai sl�bit.

Bolnavii nu se joac� astfel cu vorba.

De c�nd ai vrut s� m� st�rpe�ti de nume,

R�z�nd de el, te lingu�esc pe tine.

De c�nd murinzii-i laud� pe cei vii?

Ba nu, cei vii pe cei ce trag s� moar�.

Dar tu, ce mori, m� lingu�e�ti pe mine.

O, nu!

Mori tu, cu toate c� eu zac.

Eu-s teaf�r, precum v�d, iar tu bole�ti.

�i Cerul �tie tot c� tu bole�ti.

C� �ara �i-este, Doamne, n�s�lia

Pe care zace bunul t�u renume.

Iar tu - prea-ncrez�tor bolnav te la�i

Pe m�na celor ce te-au boln�vit;

Lingu�itorii, mii, roiesc �n jurul

Coroanei tale str�mte, de pe cap.

Vechil al Engliterei e�ti, nu rege.

Iar tu...

Z�natec slab la minte, �ntemeiat pe aiureala bolii,

Cutezi s�-mi zv�rli mustrarea rece-n fa��

F�c�nd s�-i piar� s�ngele;

De furii, Regeasca noastr� inim� se str�nge.

De n-ai fi tu odrasla rig�i Edward,

Aceast� limb� care-�i zburd�-n gur�

Grozav zbura-�i-ar capul de pe umeri!

Tr�ie�te-ntru necinste!

Dar necinstea s�-�i supravie�uiasc�!

M�ria-ta, vorbirea lui s-o pui

Pe seama bolii, �i a v�rstei lui.

De fapt, i-e�ti drag - pe via�a mea, s� �tii,

Ca Harry de Hereford, de-ar fi aici.

C� bine zici, ca Hereford;

Din plin li-s drag, c�t mi-s de dragi �i mie.

M�ria Ta!

Pe mo�ul Gaunt sloboade-l!

Ce vrea?

Nimic.

Acuma nu mai vrea nimic.

I-e gura al�ut� f�r� strune,

C�ci amu�i b�tr�nul Lancaster.

De-ar fi, la fel s� fie York lovit!

S�raca moarte, multe-a ostoit.

C�nd poama-i coapt� cade. A�a �i el.

S-a fost sf�r�it, noi tindem spre alt �el.

Destule vorbe. Acuma �n Irlanda,

�epo�ii, d�rjii Kerni �i voi st�rpi,

Ei sunt mai venino�i cu-at�t mai r�u,

Cu c�t doar ei mai au venin pe-acolo.

Aceste trebi m�re�e cost� mult.

�n sprijinirea lor vom pune m�na

Pe banii, argint�ria, tot avutul

Ce st�p�nit-a unchiul nostru Gaunt.

C�t timp voi mai putea r�bda?

C�t m� va sili o nedreapt� datorie S� suf�r nedreptatea?

Dintr-ai lui Edward fii sunt cel din urm�

Din care-nt�i fu prin�ul, tat�l t�u.

�n b�t�lii ne-nduplecat ca leul,

La pace, bl�nd, mai bl�nd ca mielu�elul.

A�a era acest cocon domnesc.

Leit la boiu �i semeni, chiar a�a Era �i d�nsul pe la v�rsta ta!

O, Richard. York l�satu-s-a purtat De-obid�, altfel nu te-ar fi comparat.

Ei, unchiule, ce �i-a venit?

O, doamne, De vrei m� iart�.

Chite�ti s� iei, s� prazi cu m�na ta

Avutul drept al surghiunitului?

Gaunt n-a murit? �i Hereford nu tr�ie�te? N-a fost Gaunt drept?

Ori Hereford credincios? Nu merit� mo�tenitori b�tr�nul?

Nu-i e mo�tenitorul merituos?

Hr�pind lui Hereford dreptul, e tot una Cum vremii �ns�i i-ai r�pi hrisovul,

Ca �i cum m�ine n-ar urma lui azi. Nu fi a�a.

Mai po�i fi oare tu, mai po�i fi rege, C�nd ai urmat prin drept de mo�tenire?

Pe bunul Dumnezeu

De-ai jecm�ni pe Hereford de dreptatea-i,

Primejdii mii aduni asupr�-�i singur,

�i mii de inimi credincioase-�i pierzi,

Pe mine �mping�ndu-m� la g�nduri

Ce nu cutez, cinstit, a le g�ndi.

G�nde�ti ce vrei,

iar eu voi pune m�na

Pe bani, argint�rie �i p�m�nturi.

De fa�� n-am s� fiu.

Te las, st�p�ne.

Ce-o fi s� fie, nu �tiu, doar socot C� r�ul doar r�u aduce, niciodat� bine.

�i-apoi m�ine

�n Irlanda vom pleca. Venit-a vremea,

�i-n lipsa noastr� �nt�resc �n je�

Pe unchiul York s� guverneze Anglia,

Fiindc�-i drept �i pururi ne-a iubit.

M�ine plec departe. Acum de bucurie s-avem parte.

Lorzi,

ducele de Lancaster e mort.

�i-i viu, de asemeni, prin feciorul s�u.

Cu numele, dar nu �i cu avutul.

Cu am�ndou�, de mai e dreptate.

O piatr� am pe inim� �i nu pot R�bda s� tac �i nu voi s� c�rtesc.

Vorbe�te dar�, spune ce-ai pe suflet,

�i mut s� fie cel ce te-o p�r�.

Vrei s� vorbe�ti de ducele de Hereford?

Atunci, �ndat�, omule, cuteaz�.

C�-mi place s�-l aud vorbit de bine.

De bine n-am ce-i face, numai dac� Zici bine milei mele pentru el,

S�-l v�d pr�dat astfel de bunul s�u.

Ru�ine, c�-s asemeni r�i pe lume

Lovind un prin� regesc, ca el, �i �nc�

Mul�i nobili, �n c�zuta noastr� �ar�.

Nu porunce�te craiul, ci o �leaht�

De-am�gitori, �i tot ce-i bag�-n cap

Din ur� numai, �mpotriva noastr�,

El regele, ursuz, o ia de bun�,

Izbind �n noi �i �n copiii no�tri.

Norodu-mpov�rat de angarale

Nu-l mai iube�te.

�i nici nobilimea, din pricini vechi,

Amarnic jecm�nit�.

Regele a ajuns la faliment.

�i bat la u�� sila �i pr�p�dul.

Al�i bani nu are pentru irlandezul r�zboi.

�n ciuda birurilor grele, Dec�t ce-l jefui pe surghiunit.

Sl�vita-i rud�!

Josnic, josnic rege!

Dar, lorzi, s-apropie cur�nd furtuna

�i nu c�t�m un loc de ad�post.

Ne umfl� v�ntul p�nzele �i nu Le cobor�m, ci ne g�tim de moarte?

Ne-amenin�� primejdia pierz�rii,

- �i nu putem face nimic. - Nu prea.

Cu ochii goi ai mor�ii

�nc� p�ndesc la via��. Nu cutez s� spun

Ce-aproape ne e ceasul m�ntuirii.

Ne spune ce g�nde�ti, doar tu ne �tii.

Deschis gr�ie�te dar, Northumberland.

Cu tine una suntem; vorba ta

Ne �ade nou�-n cuget.

L�mure�te.

Atuncea, iat�: eu din Port le Blanc - Un port breton - am primit o �tire,

C� Harry, duce de Hereford,

Se-dreapt�-n grab� spre t�r�mul nostru,

Cur�nd s-ating� malul pe la nord.

�i-ar fi ajuns, de n-ar fi fost s-a�tepte

Plecarea regelui c�tre Irlanda.

Atunci, de vrem ca jugul de robie

S�-l scutur�m, o pan� voi s-adaug Zdrobitei aripe a ��rii noastre!

R�scump�ra-vom schiptrul cel v�ndut, �i-om �terge greul colb de pe coroan�,

�napoindu-i-nalta str�lucire,

'Nainte dar, cu mine, �n Ravenspurgh.

De �ov�i�i, ori de v� vine greu,

R�m�ne�i, �ine�i taina, merg doar eu.

Pe cal! Pe cal! La al�ii spune de-astea.

De-o �ine calul, eu primi-voi oastea.

Prea trist� sunte�i, m�rit� Doamn�.

F�g�duit-a�i regelui plecat

S� lep�da�i durerea de pe suflet

�i-n voio�ie vremea s� petrece�i.

Pe plac s�-i fiu, a�a f�cui.

Dar mie s�-mi fiu pe plac, nu pot.

Bolingbroke se-ntoarce din surghiun,

�i viu-nev�t�mat, cu mult� oaste,

- Sosi la Ravenspurgh. - Fereasc� sf�ntul!

- E prea adev�rat, sl�vit� Doamn�. - Nu dezn�d�jdui�i!

Ai s� m�-mpiedici?

Unchiule, ne zi de bine, pentru Dumnezeu.

De-a� face a�a, n-a� spune ce g�ndesc.

E bine-n cer. Noi suntem pe p�m�nt.

T�r�m de griji, de Golgot� �i jale,

B�rbatul vostru ap�r� mo�ia,

Departe, iar aici i-o luar� al�ii.

R�mas-am numai eu s�-i fiu propteaua,

Dar, g�rbovit, de-abia m� �in eu singur.

Nu �tiu ce s� mai fac!

Domnilor, v-aduna�i de grab� oamenii.

Hai, veri�oar�, la ad�post!

E v�ntul bun de ve�ti c�tre Irlanda,

Dar nu de-adus.

A ridica o oaste

S� fie pe-a vr�jma�ului m�sur�, Nu e cu putin��.

�i-apoi, al nostru priete�ug cu riga

�nseamn� ura celor ce-l ur�sc.

Adic�-a nestatornicelor t�rguri;

Iubirea lor �ade doar �n pung�, Oricine caut� s� le-o goleasc�.

Le umple inima de neagr� ur�.

Atuncea regele e os�ndit.

�i noi cu el, de-o fi s� aleag� gloata,

C�ci pururi l�ng� rege ne-au �tiut.

Eu la castelul Bristol plec de grab�.

Vin �i eu.

Nu vii cu noi?

Nu,

m� duc �n Wales s� str�ng solda�ii.

Oamenii de acolo vor r�m�ne loiali maiest��ii sale.

Adio.

Parc�-mi spune inima.

Ne desp�r�i, spre-a nu ne mai vedea.

De nu l-o bate York pe Bolingbroke.

Ei, bietul duce!

Sarcina ce-�i ia,

Mai grea-i dec�t a bea oceanul sau a num�ra nisipul.

�n b�t�lie, cu el st� unul dar o �terg o mie.

Deci bun r�mas, de-a pururi, �nc-o dat�.

Ne-om mai vedea.

M� tem c� niciodat�.

P�n' la Berkeley mult mai e, milord?

M� crede�i, nobil lord, Nu-s de pe aici.

Aceste silhui coline, drumuri neumblate,

Ne fac mai lung� fiecare leghe.

Cu toate c� pl�cuta voastr� vorb�

Mi-a fost la drum mai dulce dec�t mierea.

Tov�r�ia mea nu pre�uie�te Aceste dulci cuvinte.

Cine vine?

Nobilul meu unchi!

Tu inima smere�te-�i, nu genunchiul,

S�-�i pleci, �n�el�tor �i pref�cut.

Bunule unchi!

Nu, nu! Nu m�-mbunezi cu bunul, nici cu unchi.

De ce, anume, talpa-�i surghiunit�

A cutezat s-ating� glia ��rii?

�i iar�i, cum de-a �ndr�znit s�-i calce,

Pe-at�tea leghe, pa�nicul ei s�n,

�nsp�im�nt�ndu-i t�rguri, cu r�zboiul,

�i asmu�ind norodul la r�zmeri�i?

Vii, oare, doar c� unsul ��rii-i lips�?

Nesocotit b�iat, lipse�te d�nsul,

Dar schiptrul s�u se reazim� pe mine.

De-a� fi �i azi la anii mei cei tineri,

Ca-n vremea c�nd cu taic�-t�u, cu Gaunt,

Sc�par�m Prin�ul Negru, t�n�r Marte,

Din ghearele o�tirii fran�uze�ti,

O, c�t de grabnic ar �tii bra�ul �sta s� loveasc�,

�i cuvenita plat� s�-�i pl�teasc�!

Bunule unchi, a� vrea s�-mi �tiu gre�ita.

Cu ce-am p�c�tuit �i �ntruc�t?

Cu totul, �i-ntru totul cea mai rea.

R�zmeri�� �i m�r�av� tr�dare.

E�ti surghiunit �i te-ai �ntors aici,

'Nainte de sorocul hot�r�t,

G�tit s�-nfrun�i cu arme seniorul.

Plecat-am �n surghiun ca Hereford,

Dar m-am �ntors aici ca Lancaster.

�i, nobil unchi, m� rog domniei tale,

S�-mi judeci r�ul f�r� p�rtinire.

Precum un tat� mi-e�ti.

�l v�d �n tine pe Gaunt tr�ind.

Atuncea, drag� tat�,

�ng�dui oare os�nda s� m� poarte

Pribeag prin lume. Iar dreptul meu,

S�-mi fie luat cu sila �i-mp�r�it

La cei mi�ei?

De ce m-am mai n�scut? Cum?

V�rul meu e rege-n Englitera,

Sunt ducele de Lancaster, la r�ndu-mi.

Ai un fecior, pe Aumerle, iubita-mi rud�.

De-ai fi murit, iar el era lovit,

Ar fi g�sit �n Gaunt un tat� bun,

S�-l scape de n�paste �i s�-l r�zbune.

Ori, ce-ai fi vrut s� fac?

C�ci m-am plecat, Pravilnic a�tept�nd.

Dar legea tace.

Nu mi-a r�mas dec�t s�-mi fac dreptate

Eu �nsumi, �i s�-mi ap�r mo�tenirea.

Prea mult n�p�stuitu-l-au pe duce.

V� st�-n putin�� dreptul s� i-l da�i.

Jefuitorii lui se-mp�uneaz�.

Prea nobili lorzi, �ng�dui�i s� spun,

C� m-a durut de tot ce-i c�unar�,

�i m-am zb�tut s�-i ap�r dreapta parte.

Dar n�pustit astfel, cu arma-n m�n�,

Croindu-�i singur calea c�tre lege,

Prin f�r'delege tocmai, asta nu!

Iar voi, ce-l ajuta�i �ntru r�scoal�

R�scoal� face�i, to�i sunte�i rebeli.

Sl�vitul duce a jurat c� lupt�

Ca dreptul s� �i-l ia.

Iar noi pe drept

I-am juruit deplinul ajutor.

S� piar� cel ce-�i calc� jur�m�ntul!

M�i, m�i...

Da, v�d izvodul r�zmeri�ei voastre,

�i nu o pot opri: m�rturisesc.

Putere n-am �i-n jur e totul �ubred.

Dar de-a� putea, pe Dumnezeul meu,

V-a� aresta pe to�i �i v-a� aduce

'Naintea judec��ii regelui.

Dar cum nu pot,

�i-o �ti�i �i voi prea bine, Neutru voi r�m�ne.

Treaba voastr�!

Cu voia dumitale, am vrea s� vii Cu noi la Bristol,

S� vezi acele t�r�muri pe care trebuie s� le numesc iar ale mele.

Nu-mi sunte�i nici prieteni, nici du�mani.

Ce-a fost s-a dus, dar nici nu vi-s p�rta�.

Milord de Salisbury, este a zecea zi

�i greu mi-a fost s�-i �in pe-ai no�tri.

Nicio �tire de la rege.

Pleca-vom deci la vatr�. Bun r�mas.

Mai stai o zi, e�ti vel�ul credincios,

Pe care pus-a regele temei.

De rege umbl� vorba c� e mort.

Noi nu mai st�m.

La noi sunt ve�tezi bozii,

Din cer cad ploi de stele-nsp�im�ntate,

�i luna-ng�lbenit� vars� s�nge,

Iar prorocii dau zvon de vremuri grele.

Boga�ii-s tri�ti, iar nevoia�ii salt�.

C�ci unii a�teapt� p�gubi �i necazuri, Iar al�ii s� se-nfrupte, la r�zboi.

A�a se prevestesc pieiri de regi.

Cu bine!

To�i ai no�tri au fugit,

Convin�i c� Richard Regele,

a murit.

O, Richard,

greu mi-e sufletul s� v�d

Cum gloria-�i apune ca o stea

Din cer, spre ��rna noastr� pr�bu�it�.

Pl�ng�nd �i-apune astru-n asfin�it,

Prevestitor de rele �i furtuni.

Prietenii trecut-au la vr�jma�i,

Potrivnic �i-e destinul, r�u pieza�.

Bushy �i Green, Eu nu voi sufletul s� vi-l mai tulbur

Vorbind de p�c�toasa voastr� via��,

Acum, c�nd se va desp�r�i de trup.

Ar fi necre�tinesc.

Dar voi s�-mi sp�l al vostru s�nge De pe m�ini, aici, �n v�zul lumii,

Povestind pricina pieirii voastre.

A�i stricat un prin�,

Un rege bun,

Un gentilom de ras�,

Nenorocit de voi �i schilodit.

Cu dezm��ate ceasuri prin iatacuri,

L-a�i desp�r�it de bl�nda lui regin�,

M�njit-a�i cinstea patului regesc,

�i-a�i ofilit obrajii ei frumo�i

Cu lacrimi. C�te tic�loase fapte!

Pe mine chiar, Un prin� din mo�i-str�mo�i,

�i �nrudit cu regele prin s�nge �i dragostea-mi

- ce l-a�i deprins s-o uite -

M-a�i cople�it sub m�r�av� ocar�,

Ca duhul s� mi-l dau prin ��ri str�ine,

M�nc�nd amara p�ine-a pribegiei!

�n vreme ce �mi �nghi�ea�i mo�ia,

�i parcurile, �i-mi t�ia�i p�durea,

Blazonul mi-l smulgea�i de la ferestre,

�tergea�i deviza, vr�nd s�-mi �terge�i urma.

Dar s�ngele-mi �i lumea-ntreag� �tie

C� sunt de neam.

Aceste �i-alte multe,

De dou� ori mai multe dec�t toate,

V� os�ndesc la moarte.

Hai, lua�i-i, �i-i da�i pe m�na g�delui �i-a mor�ii.

Mai primitoare-i moartea pentru mine,

Ca �ara pentru Bolingbroke.

Lorzilor,

Cu bine!

Nu!

M� m�ng�ie c� ne primi-va cerul,

Iar pe nedrep�i �i va trimite-n iad.

S� mergem!

Cum v� mai sim�i�i aici,

Dup� acest drum, pe-o mare a�a de rea?

Ar trebui s� pl�ng de bucurie

C-am pus piciorul iar �n �ara mea.

�n m�n� �i cuprind cu drag p�m�ntul

De�i vr�jma�ii-l calc� sub copite.

Ca muma desp�r�it� de copil

Ce pl�nge �i sur�de c�nd �l vede,

La fel eu pl�ng �i r�d �i-�i dau bine�e

�i te cinstesc prin m�na mea regeasc�.

P�m�nt al meu. Tu nu hr�ni vr�jma�ii domniei mele.

Pofta hr�pitoare S� nu le-ad�pi cu dulcea-�i m�ng�iere.

P�ianjenii ce-�i sug veninul, numai,

�i broa�tele r�ioase s�-i petreac�.

S�-mpiedice picioarele mi�ele

Ce trec uzurp�toare peste tine.

�n calea lor presar� doar ciulinii,

�i de-ar cerea din piept s�-�i rup�-o floare,

Strecoar� o n�p�rc� dedesubt.

Nu r�de�i, lorzi, de rug�ciunea asta,

P�m�ntul simte,

St�ncile aceste vor da o�teni,

Pe rege s� �i-l scape De lovitura josnicei r�scoale.

Fi�i f�r� team�. Acela ce v� unse,

Va �tii s� v� proteguie, oricum.

Milord, suntem prea l�s�tori, el spune,

Iar Bolingbroke adun� tot mai multe O�tiri �i arme, devenind mai tare.

O, dezn�d�jduite vere,

Nu �tii c� ochiul cerului c�nd �i coboar�

Lumina c�tre lumile de jos,

La jaf �i la omor ies uciga�ii �i ho�ii, pe-ntuneric, pe noi?

Dar c�nd de dup� globul p�m�ntesc,

El poleie�te culmile de brazi,

Zv�rlind lumini prin pe�teri necurate,

Mi�eii, uciga�ii, p�c�to�ii, �nv�lui�i �n haina grea a nop�ii,

Se afl� dezgoli�i �i-nfrico�a�i?

La fel �i ho�ul Bolingbroke, mi�elul,

Ce-a f�ptuit at�tea-n umbra nop�ii,

Pe c�nd eu r�t�ceam la antipod,

Ne va vedea cum r�s�rim, pe tron,

Tr�darea �i va-mpurpura obrajii.

Nici toat� apa m�rii-nfuriate

Nu �terge mirul unui rege uns.

�i orice om ridic� Bolingbroke,

Cu fierul s�u spurcat s� dea-n coroana-mi de aur,

�mpotriv�-i va avea un �nger, Dat de Domnul, pentru Richard.

C�nd intr�-n lupt� �ngeri, muritorii se-nchin�.

Dreptul �i-are p�zitorii!

Bine-ai venit, mylord. Departe-i oastea-�i?

Nu mai departe, doamne, dec�t aste firave bra�e.

Temerile-mi leag� vorbirea �i rostesc doar: dezn�dejde!

O, nobil lord, o zi de-nt�rziere,

�i-a nourat pe veci a tale zile.

Dac-ai putea s�-l chemi-napoi pe ieri,

Dou�sprezece mii de o�teni �i-ar da!

Dar azi, nenorocit� zi, t�rzie,

R�pitu-�i-a prieteni, fericire, Avere �i regat.

C�ci cei din Wales, Crez�ndu-te r�pus,

S-au risipit trec�nd la Bolingbroke.

M�ria ta, Curaj! De ce-ai p�lit?

P�n� acum vai, s�ngele a dou�zeci de mii de oameni �mi �mbujora obrazul,

�i a pierit!

�i p�n� nu s-o-ntoarce,

Cum s� nu fiu mai galben ca un mort?

S� fug� de la mine cine vrea s� scape.

Vremea stinge steaua mea.

Curaj, M�ria ta.

Ui�i cine e�ti?

De mine chiar uitasem.

Nu-s eu rege?

Nu face-un rege zeci de mii de nume?

La arme dar�, nume-al meu!

Un biet supus al t�u izbe�te m�re�ia.

Iar voi, suita-mi-nalt�, fruntea sus!

�i g�ndul v�-n�l�a�i!

Doar �tim c� York destul� oaste are, s� ne-ajute.

Dar cine vine?

De mult� s�n�tate s� te bucuri �i fericire, M�ria ta,

C�t nu-�i poate aduce R�uvestitoare-mi limb�.

Te-ascult �i inima mi-e preg�tit�.

Alt r�u, dec�t lumesc, nu-mi po�i aduce.

Ia spune, mi-am pierdut regatul?

Grij�-i purtam.

Atuncea m-ai sc�pat de-o grij�.

�ncearc� Bolingbroke s� m� ajung�?

Mai sus n-ajunge.

Supu�ii se r�scoal�? Ce pot face?

κi calc� jur�m�ntul c�tre Domnul �i c�tre mine.

Jale, pr�bu�ire!

Doar moartea-i rea, iar moartea nu-mi d� �tire.

M� bucur c� M�ria voastr�-i tare

�i rabd� greaua cump�n�-a durerii.

Ce ceasul r�u, pe vreme de furtun�,

A�a s-a ridicat de sus m�nia lui Bolingbroke,

�nfrico��ndu-�i �ara, Cu fier c�lit

�i inimi tot ca fierul.

Albele b�rbi �i-au �ncoifat ple�uva, Uscata �east�, �mpotriva voastr�.

B�ie�i cu glas sub�ire, �i-l �ngroa��, κi pun armuri pe firavul lor trup

�i se g�tesc coroana s� �nfrunte.

B�tr�ni �i tineri, to�i s-au r�sculat.

E r�u, mai r�u, dec�t pot eu spune.

Dar unde-i Bushy?

Unde-i Green?

De-oi pune pe d�n�ii m�na, �i voi scurta cu-n cap!

M� prind c� au trecut la Bolingbroke.

Ce-i drept, trecut-au, doamne-n bun� pace.

Mi�ei!

N�p�rci!

De-a pururi blestema�i!

C��ei ling�i!

�erpii de la s�n!

Trei iude, de trei ori mai r�i ca Iuda!

�n bun� pace?

Iadul s� le-nghit� Spurcatul suflet, pentru mi�elie!

Sufletul s� nu le blestemi.

F�cut-au pace d�ndu-�i numai capul Dar nu �i bra�ul.

- Sunt mor�i? �i Bushy �i Green? - Da.

- La Bristol, capul le-au t�iat la to�i! - Dar unde-i tata, ducele, cu oastea?

Nu-mi pas�.

Van�-i ori�ice n�dejde!

Vorbi�i de groap�,

viermi �i epitafuri!

Cu ploi de lacrimi pergamentul ��rnii

S�-l �nmuiem scriind "durere" numai.

S-alegem legatari de testamenturi,

Dar nu prea mult.

C�ci ce-a� putea l�sa Afar' de trupul aruncat pe jos?

P�m�nturi, vie�i, le are Bolingbroke.

De moarte doar pot zice c�-i a mea.

�i pumnul de ��r�n� ce sluje�te De trup �i de tipar acestor oase.

S� ne-a�ez�m dar, pentru Dumnezeu!

�i-om spune basme, despre cum mor regii!

Cum unii-s m�tr�i�i, uci�i sunt al�ii �n lupt�.

Al�ii-s b�ntui�i de duhul acelor mazili�i.

Cum de nevast� sunt al�ii otr�vi�i, Uci�i �n somn, to�i omor��i.

Coroana

ce �ncinge regeasca muritoare frunte

este palat al mor�ii.

�uie st� acolo,

�i d� cu tifla tronului �i pompei.

I-ng�duie suflare, micul rol

de rege

prea temut �i de tiran,

L�s�ndu-l �n zadar s� se �ncread�,

Ca �i cum carnea ce purt�m �n via��

Ar fi de bronz de nep�truns.

Dar c�nd s-a s�turat de �ag�,

Ia un bold, str�punge zidul, �i...

Adio, rege!

Acoperi�i-v�.

�i nu mai r�de�i, Cu-at�tea ploconeli, de-o biat� carne.

Lipsi�i-m� de slava voastr�. Fastul �i protocolul,

toate-s doar batjocuri.

M�n�nc ca voi,

r�vnesc,

ori simt durerea.

Nevoia de prieteni, ca �i voi.

C�nd sunt a�a, se cheam� c� sunt rege?

M�ria ta, un �n�elept nu pl�nge o pacoste prezent�,

ci prezentul �l folose�te spre a nu mai pl�nge.

O oaste are tata.

Haide, �ncearc�.

S� faci un trup �ntreg din m�dular.

M�-mbii frumos.

Trufa�e Bolingbroke, G�te�te-te de ziua judec��ii!

S-a ispr�vit cu tremurul de fric�,

E lesne-a dob�ndi ce este-al t�u.

Ei, Scroop, pe unde-i unchiul meu cu oastea-i?

De�i �i-e chipu-amar, vorbe�te dulce!

Privind la cer zic oamenii c� afl� De fi-va vreme rea, ori vreme bun�.

A�a, privindu-mi chipul mohor�t,

Po�i �tii povestea grea ce va s-o spun�.

C�l�ul sunt, ce schingiuie cu-ncetul,

P�strai la urm� ce-i mai r�u de spus.

York, unchiul t�u, s-a dat cu Bolingbroke.

Castelele-�i din miaz�noapte-s luate,

Iar gentilomii t�i din sud, trecu�i Cu arme tot la el.

Destule-ai spus!

Afurisit s� fii c� mi-ai r�pit

Dulcea�a dezn�dejdii mele, vere!

Ce n�scoce�ti,

s� m�i m�-mb�rb�tezi?

�l voi ur� pe veci pe-acela care Mai umbl� s� m�-mb�rb�teze �nc�.

La Flint m-oi duce,

s� sf�r�esc acolo.

Sub al nenorocirii jug, rege�te s� cad.

M�ria ta, o vorb�!

M� r�ne�te de dou� ori, vreun nou lingu�itor.

La vatr�, to�i!

Din noaptea mea s� trece�i La Bolingbroke, spre lumino�ii-i zori.

Castelul nu voie�te-a se preda?

Castelul, din porunca regelui, Se-mpotrive�te.

Numai din porunc�? Dar regele?

�i el e-acolo, doamne.

Printre ziduri adast� riga Richard.

Cu el sunt lorzii Aumerle �i Salisbury, Sir Stephen Scroop,

�i unul �n sutan�, Un sf�nt p�rinte, nu �tiu cine e.

O fi episcopul de Carlisle, poate.

Nobile lord.

Spre zidurile-acestui vechi castel

Te du �i sun� tr�mbi�a de-aram�,

�n d�r�matele-i urechi, cu spusa.

Henry Bolingbroke

Lui Richard-rege �i s�rut� m�na �ngenuncheat.

�i cu credin�a-n suflet, Cu plec�ciune, vine c�tre rege,

S�-i pun� la picioare armele,

Dar numai dac�-i m�ntuie surghiunul,

P�m�nturile i le-napoiaz�, Chez�uindu-i libertatea.

�ns� de nu, �mi voi desf�ura puterea,

Sp�l�nd aceast� pulbere de var�

Cu ploi de s�nge din englejii-uci�i.

De Bolingbroke departe-i g�ndul �sta,

Puhoiul ro�u s� inunde plaiul

Cel verde-al rig�i Richard,

Voi s-ar�t ad�nca-mi supu�enie �i iubire.

Mergi dar de-i spune.

Eu cred c� riga Richard �i cu mine Ne-om �nt�lni cu-aceea�i hainie

Ca focul �i cu apa d�rz izbite.

Atunci c�nd l�crimeaz�-n ceruri norii.

El furios, iar eu ploindu-mi apa spre glie.

C�tre ea �i nu spre el.

'Nainte!

S� vedem ce face Richard.

Privi�i! Privi�i!

Suntem �nm�rmuri�i.

Noi a�teptar�m

Genunchiul tem�tor s� �i-l �ndoi,

Fiindc� tot credeam c�-�i suntem rege.

De suntem, cum �i-ng�duie genunchiu-�i

S�-�i uite cuvenita-ndatorire?

Noi �tim c� n-ar putea vreo p�m�nteasc� m�n� s� ne ating� schiptrul.

Numai dac� n-ar fi a unui ho� uzurpator!

De�i tu crezi c� to�i, la fel cu tine,

S-au dep�rtat cu sufletul de mine,

C�-s p�r�sit �i f�r� de prieteni,

S� �tii, c� Domnul, cel atotputernic

Ocrotitor al meu, adun�-n nouri

O�tirile de cium�!

S� loveasc� pe-ai vo�tri prunci, n�scu�i �i nen�scu�i,

Vasali ce-a�i cutezat s-amenin�a�i �i capul �i coroana-mi glorioas�.

Lui Bolingbroke s�-i spui.

E colo-mi pare.

C� fiecare pas al lui prin �ara-mi tr�dare-i.

A venit s� cerceteze Diata s�ngerosului r�zboi.

Dar mai-nainte de-a purta cu pace coroana asta,

Zece mii de alte coroane-ns�ngerate

de feciori ai mamelor engleze �nflori-vor,

Schimb�nd paloarea fecioreasc� a p�cii �n ro�ie m�nie

�i-ad�pa-vor cu s�nge frate plaiul Engliterei.

Fereasc� regele din cer, ca regele, st�p�nul nostru,

armele s� vad� vr�jma�e ridic�ndu-se-mpotriv�-i!

Harry Bolingbroke, nobilul s�u v�r,

Smerit s�rut� m�na

�i ��i jur� pe-acel morm�nt

�n care odihnesc ale str�mo�ului sl�vite moa�te.

Pe bra�ul de r�zboinic al lui Gaunt cel r�posat,

pe cinstea lui �ntreag�.

��i jur� pe orice �i pe oricine C� n-a venit cu-alt g�nd aici.

Northumberland.

S�-i spui r�spunsul meu.

Bine venit e v�rul regelui,

�i tot ce cere

i se va-mplini,

f�r� cr�cnire.

Ia spune-mi vere, nu m-au �njosit, Smerenia-mi �i vorba cea blajin�?

S�-l chem pe Northumberland s�-i duc� Mi�elului sfidarea-mi, �i s� pier?

Mai bine, doamne, cu dulcea�a vorbei.

Iar vremea ne-o da oameni, �i ei, s�bii.

O, Doamne sfinte, tocmai limba asta

Ce i-a rostit sentin�a de exil obraznicului,

S�-l rechem ast�zi cu vorbe dulci!

De mare c�t durerea-mi, ori mai mic dec�t mi-e numele!

De ce nu uit ce-am fost, Ori ce-am ajuns la vremea asta!

Te zba�i trufa�� inim�?

Te las ca slobod� s� ba�i, c�nd ne bat al�ii.

Northumberland se-ntoarce de la Bolingbroke.

�i ce s� fac� riga?

S� se plece?

Se va pleca.

�i fi-va detronat?

Se va pleca.

Va pierde dar� numele de rege?

Ei, duc�-se!

Schimba-voi pe-o t�rs�n� bogate giuvaieuri,

iar pe-un schit, castelul.

Tac�mul meu pe-un h�rb,

Supu�ii, pe vreun chip s�pat �n lemn,

Regatul meu, pe-un biet morm�nt s�rman.

Un biet, pierdut morm�nt.

Ori s� m�-ngroape pe drumul mare,

lumea s� m� bat�.

Supu�ii s� m� calce �n picioare,

Precum zdrobescu-mi inima acum.

De ce pl�ngi, vere drag, Aumerle?

Cernim cu lacrimile noastre ne�tiute aceste vremi.

Z�porul lor va trece prin holde �i s� le-nece �i la foame

S� os�ndeasc� �ara r�zvr�tit�?

Ori ne-om juca cu lacrimile ast�zi,

F�c�nd un r�m�ag cu soarta rea,

S� le v�rs�m pe-un loc,

p�n-o s�pa gropi dou� cu acela�i epitaf.

"Zac dou� rude-aici,"

"ce �i-au s�pat cu propriile lacrime morm�ntul."

Voio�i ne-o face, astfel, suferin�a.

Eu v�d c� spun prostii, m� fac de r�s.

M�rite prin�,

Milord Northumberland,

Ce spune riga Bolingbroke?

Milord, v-a�teapt�-n curtea cea de jos,

De vre�i, s� cobor��i.

Cobor, cobor.

Precum Phaeton �nsu�i Neputincios s�-�i strune n�r�va�ii.

�n curtea cea de jos?

Scoboar� regii

S�-nt�mpine tr�darea �i s-o ierte.

�n curtea cea de jos?

�n curtea cea mai josnic� scoboar�.

Jos, rege!

Noaptea cucuvele �ip�, Pe unde ziua zboar� cioc�rlia.

Sta�i deoparte!

�i ar�ta�i-i supunere.

Sl�vite...

Iubite vere, nu-�i pleca genunchii princiari

Ca sluta ��rn� s� fie m�ndr� c� i-a s�rutat.

Mai bine-ar fi �n inim� s� simt C�ldura dragostei ce-mi por�i,

Dec�t r�nitu-mi ochi s�-�i vad� plec�ciunea.

Haide, vere, te ridic�.

�i-e inima �nalt�, �tim, pe-at�ta,

Chiar dac� te arat� scund genunchiul.

M�rite lord, vin pentru dreptul meu.

Al meu e-al t�u, �i eu, �i toate cele.

Al�turea s�-mi fi�i, temute rege,

Pe c�t, din plin, o merit� credin�a-mi.

Din plin o meri�i,

tu �i to�i acei

Ce vor s� �i-o c�tige prin putere!

D�-mi m�na, unchiule.

�i nu mai pl�nge.

Dovada dragostei nu-i leac de rele.

Sunt, vere, mult prea t�n�r s�-�i fiu tat�,

Iar tu prea v�rstnic ca s�-mi fii fecior.

Ce vrei s� ai, �i-oi da de bun�voie,

C�ci nu te po�i �mpotrivi puterii.

Pornim spre Londra, vere, vrei a�a?

Da, doamne.

�i eu cat� s� zic da.

Ce joc s� n�scocim aci-n gr�din�,

Ca grijile s� le mai dep�rt�m?

S� d�n�uim, dar.

Nu pot �ine pasul �n bucurie,

C�nd pierdui m�sura �n suferin��.

Deci nu dan�uri, drag�.

Alt joc.

S� povestim istorii, doamn�.

Mai glume�e, sau triste?

De-am�ndou�, doamn�.

Nu, nu voi, drag�.

C�nta-voi, doamn�.

Dac� ai de ce.

Mai mult mi-ai place, dac-ai jelui.

Jeli-voi, doamn�, dac� v� alin�.

Iar tu, precum c�l�ul,

Vezi de taie, L�starilor prea mari, degrab�, capul.

Egalitatea cat� s� domneasc� pe-acest meleag.

De ce-am umbla s� facem r�nduire La noi aci, cerc�nd a da o pild�,

C�nd doar gr�dina-ntreag�-a ��rii noastre De buruieni, s�rmana-i cotropit�.

C�nd florile-i se-n�bu�� prin straturi,

Iar pomii de omid�-s plini.

Pr�p�dul domne�te-n ea,

�i bunele-i legume Sunt roase, din ad�nc, de coropi�ni�i.

Acuma fii pe pace!

C�ci huzurul z�ludei prim�veri se desfrunze�te

�i iarba rea ce-i sprijinea umbrarul,

Sug�ndu-i via�a pe ascuns,

Plivit�-i de Bolingbroke.

Vorbesc de buruieni, Ca Bushy, �i ca Green.

- Sunt mor�i, adic�? - Da.

Iar Bolingbroke a pus pe rege m�na.

Ce p�cat

C� n-a �tiut de �ar� s� grijeasc�

Cum noi gr�dina.

C�nd le vine vremea,

Noi spintec�m, �n scoar�a pomilor,

At�ta c�t s� curg� sucul sevei Ce-ar otr�vi, cu-a lui gr�sime, trunchiul.

De-ar fi f�cut la fel cu cei trufa�i,

Ar fi p�strat �ntreaga road�-a lor �i s-ar fi bucurat de ea �n tihn�.

�i crezi c� riga fi-va detronat?

A fost �ngenuncheat �i, f�r� vorb�, C� fi-va detronat!

Tu!

Cum cuteza�i s�-aduci asemenea ve�ti cu limba-�i rea?

Ce Ev�, ori ce �arpe,

Te-a �ndemnat s� zici de blestematul c�zut?

De ce spui c� fu detronat?

Cum �ndr�zne�ti, nevolnic� ��r�n�, S� preveste�ti c�derea lui Richard?

Vorbe�te, tic�loase!

Ierta�i-m�, sl�vit� doamn�, dar� Nu-i nicio bucurie-n vestea mea.

Dar adev�r gr�it-am!

Riga Richard e-n m�inile lui Bolingbroke c�zut.

�n cump�n� li-i pus� soarta azi.

Tipsia regelui �l �ine numai Pe el �i c�teva de�ert�ciuni,

Cealalt� tipsie-i grea de Bolingbroke,

Puternic �ngreunat de pairii Engliterei.

Pierdut�-i partea regelui Richard.

Pleca�i la Londra

�i-o�i afla acolo, Ceea ce lumea-ntreag� a aflat.

O aflu cea din urm�?

Vino, dar, doamn�,

La Londra - pe-al ei rege s�-l �nt�mpin �n nenoroc.

De-aceea m-am n�scut, durerea mea

s�-mpodobeasc� slava lui Bolingbroke?

Pentru aceast� veste pe veci, doresc altoiul, gr�dinare,

S� nu-�i mai deie roadele prin pomi.

Biata regin�!

Sl�vite duce Lancaster,

Viu din partea lui Richard, nefericitul.

Care de bun� voie

Te adopt� mo�tenitor.

Pe tron te urc�

Ca drept mo�tenitor al lui.

Tr�ias� regele Henry, al patrulea pre nume!

�n numele lui Dumnezeu,

sunt rege!

Fereasc� sf�ntul!

�i orice nobil din acest sobor

Ce-ar judeca cinstit pe bunul Richard, �ndat� s-ar feri de-un greu p�cat.

Cum poate un supus s�-l judece pe rege?

Iar� dintre cei de fa�� Supu�i suntem cu to�ii rig�i Richard.

C�nd este vorba de-un ales de sus,

Sfin�it prin mir �i-ncoronat de mult,

S�-l judece cei mai prejos de el �i �nc� d�nsul nefiind de fa��?

Fereasc�, Dumnezeu!

Nu iart� Dumnezeu ca-n ��ri cre�tine �n�elep�ite inimi s� primeasc�

A f�ptui o negr�it� fapt� De hainie neagr� �i necinste!

Vorbesc unor supu�i, ca un supus,

�i-s hot�r�t s�-mi ap�r regele!

Milord de Hereford ce-l numir��i rege,

Pe regele lui Hereford �l tr�deaz�,

Iar de-l �ncorona�i,

v� prorocesc

C� s�ngele englez va umple glia,

Viitorimea-n veci de veci va pl�nge aceast� crim�.

Pacea va fugi la turci �i sarazini s�-�i afle locul,

L�s�nd �n �ara asta doar t�r�muri

De lupte �i r�zboaie �ntre fra�i.

Dezordinea �i ura �i r�scoala

S�l�lui-vor pururi pe aici,

O Golgot� va fi, de h�rci o �ar�,

De ridica�i o cas� contra altei,

O crunt� du�m�nie-o s� se i�te

Cum n-a mai fost pe-o �ar� blestemat�!

Vorbit-a�i bine, sir. Iar pentru trud�

V� arestez ca tr�d�tor, pe loc.

Milord de Westminster, te-ns�rcinez

S�-l �ii �nchis p�n� la judecat�.

Pe Richard merge�i s�-l aduce�i,

Fa�� cu toat� lumea s� abdice,

Astfel ca f�r� de b�nat s� fie totul.

Vai,

pentru ce am fost chemat la rege,

'Nainte de-a m� lep�da de g�nduri rege�ti de-odinioar�?

N-am deprins

nici lingu�irea,

nici �ngenuncherea.

N-avu durerea vremea s� m�-nve�e s� fiu supus.

Mi-aduc �i-acum aminte de to�i ace�ti curteni.

Erau ai mei.

Nu ei strigau �n cor, "m�rire �ie"

Ca Iuda c�tre Crist?

Din doisprezece,

Pe el doar unul singur l-a tr�dat,

Pe c�nd pe mine to�i, din multe mii.

Tr�iasc� regele!

N-aud pe nimeni.

Eu strig �i eu r�spund.

Atunci, tr�iasc�!

Tr�iasc� regele!

De�i nu-s eu.

�i totu�i, s� tr�iasc�,

At�ta timp c�t cerul tot mai �tie...

�i pentru ce am fost chemat aici?

S� faci, de bun�voie, ceea ce

S�tul de tron, te-ai oferit s� faci.

Ca statul �i coroana s� le la�i

Lui Henry Bolingbroke.

Da�i-mi coroana.

Iat�, vere, ia-o.

Iat�, vere!

De-o parte �ine-o tu, de alta, eu.

Iar ea, la mijloc,

e ca o f�nt�n�,

C�ld�rile-i �n cump�n� �in�nd.

C�nd cea de sus e goal� �i coboar�,

Se urc�-ncet, dar plin�, cea de jos.

Eu, vadra mea de lacrimi mi-am b�ut-o,

Acuma urc� spre-n�l�ime tu.

Credeam c� vrei s-o la�i de bun�voie.

Coroana, da. Dar nu m� las� �nc� durerea mea.

Din griji �mi dai o parte, cu regatul.

Acelea nu-mi r�pesc pe celelalte.

C�ci grija mea e c�-mi pierd grijile;

Pe c�nd a ta e s� le dob�nde�ti.

M�-ngrijoreaz� grijile pierdute

Odat� cu coroana ce-mi r�pe�ti.

Deci tot nu te-nvoie�ti s� la�i coroana?

Ba da

�i nu.

Da - nu.

Eu nu-s nimic.

Deci nu �i nu,

c�ci nu am ce s�-�i las.

Dar voi s� lep�d de la mine totul.

Alung daraua asta de pe cap, �i las din m�n� schiptrul �sta greu,

�i-mi smulg din piept trufia mea regeasc�,

Cu lacrimi sf�ntul mir mi-l �terg din frunte,

Cu m�na mea m� lep�d de coroan�,

Cu limba mea,

m� las de �ara-mi sf�nt�,

�i v� dezleg de str�mbul jur�m�nt

�i p�r�sesc tot fastul maiest��ii;

Pe mine, cel ce n-am nimica,

domnul s� nu m�-ncarce cu p�reri de r�u.

Iar �ie, c� ai totul, s�-�i mai dea

Din tot ce vrei, mai mult dec�t po�i duce!

S� tot domne�ti pe scaunul lui Richard,

Iar Richard s� se-mpace c-un morm�nt!

Regelui Henry, �i va zice Richard,

Ce nu mai este rege: la mul�i ani

�i zile luminoase s� domneasc�!

Mai e ceva?

Nimic, doar s� cite�ti.

Aceste-nvinuiri �i-aceste crime

Ce-ai f�ptuit domnia-ta �i-ai t�i

Potrivnici prop�irii ��rii-aceste,

Urmeaz�-aci s� le m�rturise�ti, S� �tie toat� lumea c� pe drept cuv�nt

Ai fost ie�it din scaunul domniei.

S� fac eu asta?

Vrei s� deap�n eu, Urzeala acestor nebunii trecute?

Northumberland,

de-a� trece-n catastif trecutele-�i gre�eli,

�i-ar fi ru�ine s� le auzi rostite aici, de fa��

Cu aceast� adunare prea aleas�.

A� �nsemna, de pild�, laolalt� Cu detronarea unui rege uns,

C�lcarea jur�m�ntului depus.

�i mul�i din c��i privi�i acum la mine

�i-mi contempla�i n�prasnica durere,

Chiar dac� unii, ca acel Pilat

P�re�i milo�i, sp�l�ndu-v� pe m�ini,

Voi, ce m-a�i r�stignit, s� �ine�i minte;

Nu-i ap� s� v� spele de p�cat.

Milord, citi�i degrab�, cele scrise.

Mi-s ochii plini de lacrimi �i de vise;

Dar sarea lor nu m-a orbit destul

Ca s� nu-i pot vedea pe tr�d�tori.

M� uit la mine-nt�i

�i v�d tr�darea,

C�ci am r�bdat s� detrona�i un rege,

S�-l jefui�i de glorie, o slav� S� face�i din sl�vita-i maiestate,

Iar din st�p�nul ��rii, un argat.

Milord...

Nu-s lordul t�u, trufa� obraznic,

Nu-s al nim�nui. N-am titlu �i nici nume,

Mi-a fost uzurpat totul.

Vai, ce zi cernit� apucai,

S� treac� anii de ierni

�i s� nu �tiu cum m� numesc!

Sunt doar un rege de z�pad�,

Pus la soarele lui Bolingbroke,

S� piar�, ridicol, strop cu strop!

M�rite rege, bunule rege,

�i totu�i nu at�t de bun,

Dac� mai am vreo trecere,

Fii bun �i-ng�duie s-aduc o oglind�,

Ca s�-mi arate chipul unui rege

Ce �i-a pierdut regatul la mezat.

S� i se-aduc� una de cle�tar!

Dar p�n-atunci, cite�te acuzarea.

Nici n-am murit, �i-ncepi s� m� sf�ii!

Nu-l mai zori, milord Northumberland.

Comunele vor fi nelini�tite.

Vor fi prea lini�tite,

c�ci citi-voi

Chiar eu un lung pomelnic de p�cate �i-acela-s eu privindu-m� de-aproape.

Hai, d�-mi oglinda, �i vi-l voi citi.

Cum, n-am obrajii plini de zb�rcituri?

Din c�te palme-mi trase suferin�a,

Nici urm� n-a l�sat?

Lingu�itoare-oglind�, cum curtenii �n vremea mea cea bun�, a�a m� min�i!

Acesta-i chipul celui ce-alt�dat� κi g�zduia o mie de curteni?

E chipul ce orbea de-at�tea raze Cum se spunea, chiar soarele din cer?

E cel ce s-a zv�rlit �n jocuri proaste

�i-a fost zv�rlit �i el de Bolingborke?

Ce aburos e-al gloriei pahar,

�i mai firav dec�t acest cle�tar...

S-a sf�r�mat �n zeci de cioburi, iat�.

Din asta, rege care taci, �nva��

Cum stric� suferin�a orice fa��.

A suferin�ei umbr� �i-a stricat A fe�ei tale umbr�...

Cum ai spus? A suferin�ei mele umbr�? Ha!

P�i s� vedem...

E foarte-adev�rat c� suferin�a-mi pe din�untru roade,

Iar suspinul �i bocetul sunt numai biete umbre

Ale durerii mele nev�zute.

Acolo, �n t�cere, e substan�a,

�i-�i mul�umesc de bun�tate, rege,

C� nu-mi dai numai pricina durerii Dar m� �i-nve�i s-o aflu �i s-o pl�ng.

Mai vreau ceva �i-apoi nu te mai tulbur.

Ai s�-mi acorzi?

- S-aud, iubite vere. - Iubite vere, zici?

Deci sunt mai mare dec�t un rege chiar,

De vreme ce pe c�nd domneam c�ndva, Lingu�itorii mi-erau supu�i.

Iar eu supus fiind, M� lingu�e�te-un rege.

Nu mai am nimica de cer�it, c�ci sunt prea mare.

Ba spune.

- �i mi-o vei �ng�dui? - Da.

- Las�-m� s� plec acuma. - Unde?

Oriunde vrei,

departe doar de tine.

Atunci, s�-l duc� cineva la Turn.

O, bun!

S�-l duc�...

Cu �o�ele �i momele,

V-a�i c���rat pe drepturile mele.

Pe miercuri vom �mplini �ncoronarea.

Lorzi,

s� fi�i gata, s� ne bucur�m.

Pe-aici va trece regele.

La trist spectacol ne-a fost dat s� st�m.

Nenorocirea va veni pe urm�, Iar pruncii nen�scu�i

O vor sim�i mai ascu�it ca spinul cum �n�eap�.

�n numele Tat�lui, al Fiului, �i-al Sf�ntului Duh.

�n numele Tat�lui, al Fiului, �i-al Sf�ntului Duh.

Prea cuvioase fe�e, nu se poate

Cumva s� ne sc�p�m de pieire regatul?

Vi-i fruntea-ng�ndurat�,

inima vi-i grea de-obid� �i nemul�umire.

Veni�i la mine, s� cina�i. Acolo un tainic plan al meu

v� voi supune, f�cut s� ne aduc� vremi mai bune.

�ncet, privi�i, sau nu, nu mai privi�i

aceast� ofilit� floare.

Nu te uni, frumoasa mea so�ie,

Cu-ndurerarea, s�-mi gr�be�ti sf�r�itul. Deprinde-te s� crezi, o, suflet bl�nd,

C� tot ce-a fost n-a fost dec�t un vis,

Din care ne-am trezit afl�nd ce sunt

�n adev�r; al trebuin�ei frate,

Cu care m-am legat acum pe veci.

Cum, al meu Richard s-a schimbat at�t, Sl�bind la trup, �i suflet, dintr-o dat�?

�i-a detronat �i mintea Bolingbroke?

�i inima �i-a luat?

Regina mea cea bun� de-alt�dat�

G�te�te-te s� pleci acum �n Fran�a;

G�nde�te c-am murit �i c� de-aici,

Pe patul mor�ii, bun r�mas �i-am spus.

�n nop�i de iarn� lungi, vei sta la foc,

Cu oameni mai b�tr�ni ce povesti-vor

Pove�ti din vremi de jale, de demult.

�i c�nd va fi s�-�i zic� noapte bun�,

S�-i r�spl�te�ti supun�ndu-le �i tu Povestea trist� a c�derii mele,

Ca, l�cr�m�nd, s� plece la culcare.

Milord, la Turn direct s� mergi.

�i, doamn�, am porunc� s� v� spun

C� va s� merge�i cu gr�bire-n Fran�a.

Northumberland, tu, scara cea pe care

Urcat-a Bolingbroke la tronul meu,

Nu multe ceasuri dep�na-va vremea

�i-al t�u p�cat de moarte, ce-nflore�te,

Va putrezi-nainte de-a da-n p�rg.

Iar dac� azi cu tine-mparte �ara,

��i d� pu�in, c�ci tu i-ai dat lui totul;

Dar socoti-va, prea cur�nd, c� omul Ce poate face regi pe c�i cotite,

Prietenia r�ilor prieteni

Aduce dup� ea �i frica, frica Devine ur� �i-apoi �i asmute

Pe unul sau pe am�ndoi, la rele �i-i duce la o moarte meritat�.

Pe capul meu s� cad� tot p�catul. �i gata.

Bun r�mas ��i ia, s� mergem.

O dubl� desp�r�ire!

R�i oameni,

Ce rupe�i dou� sfinte leg�turi; Cea �ntre mine �i coroana mea

�i-apoi c�s�toria!

�napoiaz�-mi S�rutul ce ne-a juruit iubirea,

De�i s�rutul e f�cut s� lege.

Desparte-ne, Northumberland.

Trimite-ne-n surghiun pe am�ndoi.

Ar fi bl�nde�e f�r�-n�elepciune.

Pe rege unde-l duci, m� duc �i eu.

Milord, c�nd lacrimile ne-au oprit, F�g�duise�i parc�-a-mi povesti.

Ce s-a �nt�mplat cu cei doi veri la Londra.

Precum spuneam,

ducele,

m�ritul Bolingbroke,

C�lare pe un iute arm�sar Ce se l�sa strunit ca de-un st�p�n,

Trecea la pas, dar m�ndru, �nainte,

Iar to�i strigau: "Tr�iasc� Bolingbroke!"

�i-ai fi zis c� nu era fereastr� �n t�rgul tot, s� nu se-arate-n strad�,

Zg�indu-�i mii de ochi, b�tr�ni �i tineri,

�i cu pere�ii cei �mpodobi�i S� strige-n cor: "Bolingbroke, bun venit!"

Vai, bietul Richard!

�i el ce f�cea?

Precum la teatru,

ochii celor mul�i,

C�nd un actor iubit din scen� iese,

Privesc piezi� la cel ce intr�-n urm�-i,

G�ndind ce plicticos va fi-n tirad�,

Ba chiar mai r�u, �n sil� l-au primit,

Pe bietul Richard, c�nd s-a-ntors acas�

�i nicio limb� bun venit nu-i spuse.

Cu pulbere-i zv�rleau �n cap golanii,

�n timp ce el se scutura c-un z�mbet De-am�r�ciune, st�p�nindu-�i pl�nsul.

De n-ar fi o�elit cu g�nd anume, A oamenilor inimi, Dumnezeu,

To�i ar fi fost mi�ca�i, barbarii �n�i�i l-ar fi jelit pe Richard.

Cerul �nc� a vrut s� fie-a�a �i ne plec�m.

Lui Bolingbroke �i suntem azi supu�i.

- Fiul meu, Aumerle. - Ce-i nou la Oxford?

Sunt serb�ri acolo?

Din c�te-am auzit, milord, mai sunt.

Te duci �i tu?

Dac� vrea Domnul, poate.

Ce-i cu pecetea care-�i iese acolo?

De ce-ai �ng�lbenit?

Ia, d�-mi scrisoarea.

- Milord, nimica. - Atunci de ce n-o v�d?

D�-mi-o, deci, s-o v�d.

Eu v� implor s� nu mi-o cere�i, totu�i.

E-un lucru ne�nsemnat,

Dar am motive s� nu voiesc s-o vad� careva.

�i pentru-acelea�i pricini, domnule,

eu �i-o cer.

- C�ci, domnule, m� tem... - De ce te temi?

B�iete, d�-mi scrisoarea.

Cer iertare, Dar nu pot s-o ar�t.

��i poruncesc! Hai, d�-mi-o!

E tr�dare!

Tr�d�tor nebun!

- Milord, ce este? - Hei, un slujitor!

S�-mi �n�eueze calul! S� mi se-aduc� cizmele!

- Dar ce se-nt�mpl�? - S� taci, femeie f�r� minte!

Nu tac. Ce-nsemneaz� asta?

Fii lini�tit�, mam�.

Nu-i nimic, Cu via�a voi pl�ti.

- Cu via�a, ce? - Vreau s� m� duc la rege.

Aumerle? Ce-ai �nm�rmurit?

D�-mi cizmele, �i-am spus!

York, ce-ai de g�nd?

Nu vrei s-ascunzi gre�eala copilului?

Mi-e singurul copil. Un altul nu voi mai putea avea.

Doisprezece din ei s-au juruit

�i-au isc�lit cu to�ii leg�m�ntul

De-a-l omor� pe rege, la Oxford!

Nu se va duce.

�l vom �ine-aici. �i ce-o s� poat� face?

De-ar fi al meu, de dou�zeci de ori, �i tot l-a� da-n vileag!

De-ai fi r�bdat, pe c�t am suferit, ca mam�, eu, mult mai milos ai fi!

Acum pricep.

M� b�nuie�ti c� n-am fost credincioas�, �i c�-i copil din flori!

Iubite York, iubitul meu b�rbat, nu crede asta,

��i seam�n� ca nimenea pe lume.

�n l�turi!

Aumerle, fugi dup� el!

�ncalec�, d� pinten ca s-ajungi �nt�i la rege

�i cere-i mila, p�n� s� te-acuze.

Nici eu nu-nt�rzii.

Hai, du-te. Pleac�!

Cine vine?

Ce-nseamn�, vere, spaima asta mare?

V� aib� ceru-n paz�, maiestate!

Vreau s� v� spun ceva, �n patru ochi.

Retrage�i-v�, singuri ne l�sa�i.

Atunci �ng�dui�i-mi cheia asta s-o r�sucesc �n broasc�,

s� nu intre nimeni �nainte de-a v� spune totul.

F� precum vrei.

St�p�ne, nu te-ncrede. Fii de veghe, C� dinaintea ta e-un tr�d�tor.

Mi�ele, n-ai s�-mi scapi.

��i st�p�ne�ti r�zbun�toarea m�n�. Nu te teme.

Regele meu!

Deschide u�a-ndat�, sau o sparg!

Ce-i, unchiule? Vorbe�te.

Prive�te-acest �nscris �i vei afla

Tr�darea ce nu pot s� �i-o spun eu, De osteneal�.

Eu m� c�iesc. Nu citi-al meu nume pe-acest r�va�,

C�ci nu-i tot una m�na cu inima.

Ba da, c�nd isc�li�i, era tot una, tic�loase! Iat� �nscrisul!

I l-am smuls din s�n, �i-acuma c�in�a-i izvor�te

doar din fric�, nu din credin��! Uit�-�i milostenia!

Cutez�toare, crunt� �i m�r�av� tr�dare!

Tat� bun, cu fiu mi�el!

Izvor de-argint, cu unda prea curat�, Din care un p�r�u murdar se scurge,

Murdar �i el �i murd�rind pe al�ii!

Prinosul t�u de cinste a rodit Necinste, dar curata-�i bun�tate

Gre�eala lui de moarte-acum i-o iart�.

L�s�ndu-i via�a, m� omori pe mine, Ucizi un om cinstit, pentr-un mi�el.

St�p�ne, pentru Dumnezeu, d�-mi dumul!

Dar cine strig�-acolo at�t de tare?

Sunt o femeie, care �i-e m�tu��, M�rite rege. Eu sunt. Fie-�i mil�!

Deschide u�a.

O cer�etoare care azi cer�e�te �nt�ia oar�!...

Ni se schimb� scena.

La "Regele �i Cer�etoarea" trecem, S� ne juc�m.

Hai, v�r primejdios, D�-i drumul mamei tale �n�untru.

Cred c-a venit s�-�i cear� m�ntuirea.

O, rege, s� nu-l crezi pe-acest haps�n!

Acela ce pe el nu se iube�te, Pe nimeni nu iube�te.

Tu, femeie, Ce vrei, aici?

Ori s�nul t�u b�tr�n Vrea s�-l mai al�pteze pe-acest �arpe?

Iubite York, fii bun,

St�p�ne, ascult�.

Ridic�-te, m�tu��!

Nu, te rog! A�a vreau s� r�m�n �i niciodat�

Nu voi mai �tii ce este fericirea De nu mi-o vei fi dat,

Iert�nd pe Ruthland, Copilul meu cel vinovat.

Adaug La rug�mintea mamei, pe a mea.

�ndoi genunchii-ace�tia credincio�i Cer�ndu-�i s� n-ascul�i cerin�a lor.

Gre�e�ti, dac� te la�i �nduplecat.

Vorbe�te el din inim�?

Privi�i-l!

�n ochii lui nu-s lacrimi.

�ntr-o doar� d� drumul vorbelor din gur�, rege,

Pe c�nd vorbirea noastr� e din suflet.

Ridic�-te, m�tu��.

Nu, nu spune Ridic�-te, ci mai-nainte; iert!

De �i-a� fi fost eu doica, s� te-nv�� Vorbirea, mai �nt�i te-a� fi �nv��at

Cuv�ntul; iert. Hai, iart�, rege bun!

Azi mila s� te-nve�e a-l rosti.

E scurt cuv�ntul, dar cu at�t mai dulce,

Nu-i altu-n lume potrivit cu tine Dec�t cuv�ntul �sta, de iertare.

Ridic�-te, m�tu��.

Nu cer s� m� ridic;

eu cer s� ier�i.

�l iert,

cum Dumnezeu m� va ierta.

Ferice de genunchiul ce se pleac�.

Dar tot m� tem. Mai spune �nc-odat�.

Din inim�,

�l iert, m�tu��.

Un zeu e�ti, pe p�m�nt!

C�t despre-al nostru credincios cumnat, Abatele de Westminster �i ceilal�i

Din tagma lor cu care s-a-nh�itat,

Distrugerea-i va urm�ri ca umbra.

Unchiule York, trimite deci la Oxford

Destule o�ti s�-i prind�, unde sunt.

Jur c� nu vor sc�pa cu via��-n lume, De-i voi afla.

Gr�be�te, unchiule.

Adio, vere.

Bine s-a rugat m�icu�a ta.

Fii bun, cu-adev�rat.

Copilul meu cel vechi, hai, vino-acas�.

�i Dumnezeu s� mi te re�nnoiasc�.

Ai auzit cum a spus regele;

"N-am oare-un prieten s� m� scape-odat� De-aceast� spaim� vie?"

- Nu-i a�a? - Ba chiar a�a a spus.

A spus de dou� ori �i-a st�ruit. A�a e?

Chiar a�a.

�i c�nd a spus, La mine s-a uitat,

zic�ndu-mi parc�;

"A� vrea s� fii acela"

"Ce mi-ar smulge din inim� acest� spaim� vie;"

�i se g�ndea la regele din Turn.

Curaj... S� mergem!

Suntem prietenii regelui �i-l vom sc�pa de-acel vr�jma�.

Tot cercetat-am, cum a� compara Aceast� temni�� cu lumea larg�;

Dar cum at��ia oameni sunt pe lume, �i-aici un singur om, �i-acela-s eu,

N-am izbutit s� f�uresc un g�nd.

Creierul meu e so�ul min�ii mele �i pot s-o dovedesc;

el este tat�l �i am�ndoi �mi tot puiesc odrasle

De g�nduri care-mi populeaz� lumea.

Aceast� mic� lume, r�sculat�,

C� nu-i vreun g�nd cu altul s� se-mpace.

Fapte miraculoase; Cu-aceste slabe unghii s�-mi fac cale

Prin zidul gros al lumii mele mici,

Aceast� �nchisoare.

Apoi pier, �n sume�ia lor neputincioas�.

Iar cele ce t�njesc la fericire

Se bucur� c� nu-s cele dint�i

�i nici cele din urm� pr�bu�ite,

Precum fac cer�etorii, la butuc,

C�nd rabd�, socotind c� sunt �i al�ii

Ce-au suferit sau sufer� ru�inea

�i-s parc� u�ura�i la g�ndul �sta.

A�a joc �i eu, singur, pe mai mul�i,

Dar to�i nemul�umi�i;

fie c�-s rege,

�i-atunci tr�darea face s� doresc S� fiu un cer�etor,

a�a cum sunt, Fie c� s�r�cia m� �ndeamn�

S� cred c� tot mai bine era rege,

�i iar sunt rege; tot a�a mereu,

M� duce g�ndul tot la Bolingbroke,

�i c� nimic nu sunt.

Dar orice-a� fi,

�i orice om, de nu-i mai mult ca om,

Nu poate fi vreodat� mul�umit,

Dec�t, doar c�nd nu va mai fi nimic.

Cum, muzic�?

Asculta�i m�sura;

Ce nepl�cut�-i muzica frumoas�,

M�sura c�nd lipse�te �i acordul!

La fel e �i cu muzica vie�ii.

Ieri vremea mi-o pierdeam,

iar ast�zi vremea e-aceea ce m� pierde.

Aceast� muzic� m�-nebune�te, A� vrea s� tac�!

Poate c� pe unii nebuni �i face oameni �n�elep�i;

Cu mine-i tocmai altfel.

Dar, oricum, Blagoslovit s� fie cel ce-mi c�nt�!

E-un semn de dragoste,

iar dragostea fa�� de Richard

e un juvaer ce nu mai e la mod�-n lumea asta.

M�rire �ie, prin�ule regesc!

��i mul�umesc, nobile sfetnic.

Ia spune, cine e�ti?

�i ce te-aduce aici, unde nimeni Nu vine, dec�t am�r�tul c�ine

Ce-mi aduce tainul, s�-mi prelungeasc� soarta.

Eram un biet r�nda� la grajduri, rege,

C�nd era�i rege; �i m-am dus la York,

Iar el mi-a-ng�duit s� vin s�-mi v�d St�p�nul de-alt�dat�.

R�u mi-a fost, La Londra, c�nd v�zui, la-ncoronare,

Pe Bolingbroke, c�lare pe Barbary,

�ti�i, arm�sarul ce-l �nc�leca�i,

Pe care eu cu trud�, l-am strunit.

Pe Barbary?

Prietene, ia spune-mi, �i calul cum mergea sub el?

Seme�; Nici n-atingea p�m�ntul cu copita.

Seme�, c�-l c�l�re�te Bolingbroke!...

Din palma mea regal�-i dam gr�un�e;

M�r�oaga, �i-am cinstit-o m�ng�ind-o.

Cum, n-a s�rit?

Nu s-a tr�ntit pe jos?

C�ci seme�ia cade c�teodat�. �i g�tul nu i-a fr�nt

Trufa�ului uzurpator, �n�epenit �n �a?

��i cer iertare, calule!

De ce �i-a� cere s� fii altfel,

C�nd menit ai fost s� fii �inut �n fr�u de om?

Eu nu sunt cal

�i totu�i duc povara, ca un m�gar,

strunit de Bolingbroke.

De �ii la mine, vremea e s� pleci.

Ce vre�i?

Aici pe cine cat� moartea? Nemernice, unealta tu mi-ai dat-o.

�i tu, te du s�-�i cau�i locu-n iad.

Bine-ai venit, Milord, ce ve�ti ne-aduci?

�nt�i de toate, Urez m�riei-tale fericire.

Apoi vestesc c� am trimis la Londra

Capul lui Salisbury, Spencer, Blunt �i Kent.

Percy, ��i mul�umim de str�duin��.

Milord, din Oxford am trimis la Londra

Capul lui Brocas �i-al lui sir Bener Seely.

Fitzwater, truda nu-�i va fi uitat�.

Conspiratorul, stare� de Westminster,

De remu�c�ri muncit �i-am�r�ciune, S-a pogor�t �n moarte.

Dar Carlisle, e viu �i l-am adus s� deie seam� de-a lui trufie.

Carlisle,

ascult� ce �i-am h�r�zit.

S�-�i afli undeva vreun loc ferit,

�n care s� tr�ie�ti cum vrei mai bine,

�n pace �i s� mori cum se cuvine.

Mi-ai fost vr�jma�, de c�nd ne-am cunoscut,

Dar cinste meri�i, cinste �i-am f�cut.

M�rite rege, �n acest co�ciug

E frica-nmorm�ntat�;

Al vie�ii crug

i s-a sf�r�it

lui Richard de Bordeaux,

Du�manul vostru-nver�unat e-aici.

Exton,

nu-�i mul�umesc.

Ai f�ptuit o crunt� fapt�,

f�r� de iertare,

N�past�

�i pe mine

�i pe �ar�.

Am f�ptuit-o,

dar ai vrut s-o fac.

Otrava n-o iubesc acei ce-o dau,

Nici eu ce-ai f�ptuit;

De�i am vrut, ur�sc pe-acela ce l-a omor�t.

Ad�nca vin� n-o vei isp�i, Dar nici favoruri n-ai de ce primi.

Lorzi, m�-nfior, cu sufletul cernit,

C� drumul mi-e de s�ngele-i stropit.

S� mergem, s� jeli�i cu mine-odat�. �n negru-i ziua-aceasta-nve�m�ntat�

�n �ara Sf�nt� voi pleca smerit,

S�-mi sp�l de s�nge m�na vinovat�.

Traducerea: MIHNEA GHEORGHIU Adaptarea: LITTLE BADGER

Script www.addic7ed.com

Pentru nirocino & DISTEL

Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania