Original subtitles

Faceţi reclamă produsului sau mărcii dvs. aici, contactează www.SubtitleDB.org astăzi

Saxonia, Dresda Septembrie, 1756

Scuzaţi-mă, Majestate, o depeşă urgentă.

Împărăteasa Elisabeta a declarat război Prusiei.

Ţi-am cerut să nu mă întrerupi pentru nişte prostii atunci când cânt.

Maestre, Bach allegro.

Sankt Petersburg, Palatul Împărătesei Elisabeta

Alexei Petrovici,

Nu ţi se pare că păunul seamănă foarte bine cu Poniatowski?

Ce-i uneşte pe

Ekaterina şi polacul ăsta fără minte?

Ştii foarte bine că în spatele lui este Anglia.

Majestate, Rusia are prea mulţi inamici şi prea puţini prieteni.

De aceea consider că prietenia Înălţimii Sale

cu viitorul rege al Poloniei

este o comoară pentru Rusia.

Şi prietenia lui Poniatowski cu Anglia poate să fie, la momentul potrivit,

asul nostru din mânecă.

Da, Conte...

am greşit când te-am considerat un banal "intrigant".

E timpul să-ţi apreciem adevărata valoare.

Aveţi o scrisoare, Înălţimea Voastră.

- Cui îi aparţine scrisul ăsta oribil? - Prinţului polonez.

Să vedem dacă prezicerea mea se adevereşte.

"Vă iubesc. La ora şapte seara voi fi la uşă,

ca să mă binecuvântaţi cu atenţia Voastră. Clar şi concis.

O încercare copilărească.

Piotr Fiodorovici,

în testamentul ei, Elisabeta Petrovna a scris că,

la moartea ei, tronul va fi ocupat de Pavel Petrovici...

nu de Domnia Voastră.

Deci Pavel.

Am bănuit asta.

- Nu te înşeli? - Din păcate, nu.

- Sub a cui regenţă va conduce Pavel? - Nu ştiu.

Sper că Elisabeta Petrovna va avea o viaţă lungă.

Mă rog pentru sănătatea ei.

Cine va fi regent? Sper că nu va fi Bestujev,

bătrânul ăsta afurisit. Sau poate soţia mea Ekaterina.

Sau poate tu?

- În acest caz, nu veţi fi în pericol. - Dacă Pavel ajunge pe tron, s-a terminat.

- Nu mai este nevoie de mine. - Nu vă mai gândiţi la asta.

Cum să nu mă gândesc la asta? Nu sunt un erou.

Nu toţi sunt puternici şi curajoşi.

Ajută-mă, te rog. Salvează-mă.

Nu pot, Piotr Fiodorovici, nu am cum să fac asta.

Dacă nu mă ajuţi, poate că mă va ajuta Friedrich.

Sunt împotriva războiului.

Sunt pentru o alianţă între Rusia şi Prusia împotriva...

- împotriva întregii Europe. - Piotr Fiodorovici!

Dacă ajung Împărat, voi declara război Danemarcei.

De ce Danemarca? Rusia şi Danemarca au fost întotdeauna aliaţi.

Ruşii nu s-au războit niciodată cu danezii.

Îi ştiu pe danezi. Mentorul meu a fost un danez.

Sunt cruzi şi vicleni. Trebuie să fie distruşi.

Vreţi să fiu sincer?

Foarte bine. Declaraţia Domniei Voastre

nu-i suficient gândită.

Aş spune că este arbitrară.

Dacă sunteţi ghidat de astfel de intenţii,

veţi aduce asupra Rusiei un şir de necazuri.

Scuzaţi-mă, dar cred că asta a fost în mintea Elisabetei Petrovna

când i-a fost teamă să vă lase tronul.

Înălţimea Sa nu primeşte vizitatori. Ce doriţi, Excelenţa Voastră?

Anunţă-mă.

Înălţimea Sa nu vrea să comunice cu autorul unei scrisori atât de insolente.

Doamna mea nu vrea să vă vadă.

Conte, te laşi condus de pasiune.

Nu ţi-e teamă?

Uneori.

Dar astăzi mi-am pierdut capul.

Eşti amuzant.

De ce taci?

De ce să vorbim când putem să...

Pot?

Şi dacă devin Împărat, o să mă ajuţi să evit greşelile?

Nu numai eu. Sunt unii oameni de stat cărora însăţi Împărăteasa

le cere sfatul.

Şi încă ceva,

Piotr Fiodorovici,

Vă rog...

faceţi pace cu Ekaterina Alexeevna. Pavel este fiul dvs.

Nu simţiţi asta?

Simt că ai dreptate. Am simţit asta ieri.

Dar nu voi face pace cu ea.

Bună dimineaţa, Majestate.

Micul dejun este pentru o persoană. N-am îndrăznit fără permisiunea dvs.

Nu-ţi face griji. Îl voi împărţi cu invitatul nostru.

- Arina, nu te-am întrebat niciodată. - Întrebaţi-mă.

Contele Şuvalov ştie tot ce fac?

Sunteţi bună cu mine, Înălţimea Voastră.

Cum aţi ghicit?

Poţi să-i spui Contelui Şuvalov tot ce crezi

că trebui să-i spui.

Iar eu răspund de acţiunile mele.

Prietene!

Trezeşte-te. Trebuie să bei o cafea ca să te trezeşti.

Cafeaua mai târziu.

Sunt treaz.

Vioi ca un viezure.

Dragul meu viezure...

Cine a petrecut noaptea cu Înălţimea Sa?

- Nu şi-a spus numele. - E de înţeles.

Doar nu te aşteptai sa ţi-l spună, nu?

Cum i s-a adresat Înălţimea Sa?

Prietene, viezure... în momentele de pasiune.

Şi eu ce să scriu în raport? Domnul Viezure?

Este foarte important

După Saltikov, Înălţimea Sa nu a mai petrecut noaptea cu nimeni.

- Da, a trecut mult timp de atunci. - Deci ce să scriu?

Marele Duce Poniatowski, prinţul polonez Stanislaw August.

De ce nu m-ai informat?

Aţi spus că nu trebuie să raportez nişte fleacuri.

Numai conspiraţii sau alte intenţii periculoase.

El este doar un băiat. E cu trei ani mai mic decât ea.

E un băiat fără minte.

Prostii! E mână în mână cu ambasadorul englez.

La propriu. Despre ce au vorbit?

Majestate, trebuie să vă deranjez într-o problemă foarte importantă.

Ekaterina Alexeevna are o relaţie romantică cu prinţul Poniatowski.

Nu ştim dacă prinţul o foloseşte pentru propriul interes

sau pentru că i-a cerut ambasadorul englez Williams.

Chiar nu-mi pasă a cui a fost iniţiativa.

Îi oprim sau îi lăsăm să continue? Polonia nu va fi niciodată aliata Rusiei.

Niciodată.

Atunci nu va mai exista niciun polac.

Deci, Conte,

vom proceda aşa.

Să nu ne grăbim.

Să le vedem adevăratele sale intenţii.

Dacă va fi nevoie, îl vom trimite pe ambasadorul Williams acasă.

La fel şi pe Poniatowski.

Şi vom avea grijă de fată.

Matriona!

Pimen!

Doamne, ce dor mi-a fost de tine!

- Ce faci? Cum este serviciul? - Aşa şi aşa...

Trebuie să-ţi spui ceva important despre Ekaterina Alexeevna.

Nu uita nimic din ce-ţi spun şi avertizeaz-o imediat.

Bine. Ce s-a întâmplat?

Împărăteasa o va trimite mănăstire. Este spionată. Trebuie să...

Vă deranjez?

Pimen,

- întoarce-te la locul tău. - Mă cheamă Majestatea Sa?

Te poate chema oricând. Du-te, am spus.

Ce voia să-ţi spună?

Nimic special, Înălţimea Voastră.

Omul tău şi-a pierdut minţile?

Secretele de stat

te pot duce la închisoare. Sau chiar mai rău.

Ce voia să-ţi spună?

Da... sărmanul Pimen.

Dar aş putea să uit de asta

dacă vii la mine în seara asta. Ştii unde este camera mea?

Vii sau nu?

Pentru ce?

O să vezi.

Bine. O să-i spun Ekaterinei Alexeevna de invitaţia dvs.

Sper că mă va lăsa să vin.

Vrăjitoareo! O să-mi amintesc de asta.

Înălţimea Voastră, ţareviciul este aici.

Spune-i că vin imediat.

Îmi cer scuze, Piotr Fiodorovici.

Dormeam.

Nu-ţi cere scuze.

În definitiv, suntem soţ şi soţie.

Sunt aici ca să vorbim despre Pavel.

Este bine?

Astăzi ne-am jucat împreună şi am văzut în el

un viitor conducător militar.

Dar mă tem că educaţia fiului meu

nu-i se permite să-şi dezvolte aceste calităţi

pentru că mentorii lui sunt ori bătrâni, ori francezi.

Va ajunge un pămpălău, nu un adevărat bărbat.

Crezi că

Pavel nu primeşte educaţia potrivită pentru un viitor împărat?

Exact.

Atunci vorbeşte cu Elisabeta Petrovna.

Încearcă să o convingi.

De asta am venit aici.

Discută tu cu ea.

Te apreciază mai mult decât pe mine.

Te înşeli.

În orice caz, trebuie să vorbim împreună cu ea.

Ca părinţi ai lui Pavel.

Dacă aşa vrei...

Noapte bună.

Nu credeam că soţul tău este un tată atât de iubitor.

Nu discut probleme de familie cu tine.

Martie 1757

Majestate...

Stai jos, draga mea.

Am tot aşteptat, draga mea.

Am crezut că îţi vei da seama singură, dar...

Aşa că dă-mi voie să-ţi dau un indiciu.

Prinţul Poniatowski,

Stanislaw August...

îşi spune viitorul rege polonez.

Un trântor, un prefăcut şi... amantul tău.

Spune-mi, draga mea,

ai uitat complet că ai un soţ?

Soţul meu a uitat că are o soţie.

Credeam că nu vă pasă cum îmi merge.

Nu-mi pasă.

- Oricum, este deja pe drum. - Cine?

Prinţul tău Poniatowski.

Înţeleg.

Ce-ai crezut, draga mea? Că voi accepta aşa ceva?

Şi eu accept multe lucruri.

Mi-aţi răpit fiul, dar trebuie să vă zâmbesc.

Să fac plecăciuni şi să vă spun cuvinte dulci, deşi mi-aţi luat totul.

Viaţa mea nu are niciun sens.

Şi este vina dvs.

Am vrut să fac ordine în viaţa ta.

În schimb, aud nişte acuzaţii imposibil de suportat.

Piei din ochii mei, draga mea.

Şi eu vă doresc toate cele bune, Majestate.

Poate ar trebui s-o trimitem pe Ekaterina la mănăstire. Este prea insolentă.

Trebuie să-i împăcăm. Şi a venit vremea ca Piotr Fiodorovici

să preia sarcinile militare. Războiul bate la uşă, doamna mea.

Stai jos. Locul ţi se potriveşte.

Uite ce frumos eşti.

Piotr Fiodorovici,

nu înţeleg de ce nu eşti mulţumit.

Te-am făcut prim-ministru.

Ţi-am încredinţat comanda unui pluton al gărzii imperiale

de la Izmailovskoe.

Vă mulţumesc, Majestate.

Dar ar trebui să fiu cel puţin comandant de batalion.

Ce motiv aţi avut să decideţi aşa?

Petenka,

nu-i vorba despre soldăţei de plumb. Aceştia sunt soldaţi adevăraţi.

Învaţă mai întâi să conduci un pluton.

Şi vei sta acolo cu soţia ta.

Asta-i tot. Acum pleacă.

Nu înţeleg. Eşti bucuros sau nu?

Sunt bucuros, mătuşă.

De abia aştept.

Sankt Petersburg Cazarma regimentului Izmailovski

La regiment, comenzile se dau în rusă. Soldaţii nu cunosc germana.

Ia notă, Bregdorf.

Soldaţii se supun comandantului de pluton, adică dvs. şi

comandantul regimentului, adică mie.

Va trebui să depun mult efort ca să învăţ.

Şi aici se învaţă şi mânuirea sabiei?

Exact. Vreţi să-i verificăm pregătirea?

Locotenentul Grigori Orlov, eşti arestat.

Domnilor, la luptă.

Opriţi-vă!

Atenţie!

- Ce s-a întâmplat? - A fost arestat.

- La ordinul cui? - Ordinul Contelui Şuvalov,

şeful Serviciului Secret Imperial.

- Grigori Orlov vizitează multe

doamne şi demoazele. - Şi?

Multe. De fapt... foarte multe.

- Şi ce? - Una dintre demoazele

este amanta Contelui Şuvalov.

Locotenentul Orlov a îndrăznit să-l provoace pe Alexandr Ivanovici la duel.

- Şi... - Imaginaţi-vă un locotenent care provoacă un general.

- A fost un duel? - Nu.

Grigore l-a lovit pe Şuvalov fără să ştie cine era.

Şuvalov a ordonat oamenilor săi să-l schilodească pe Grigori,

dar au intervenit fraţii lui Grigori şi s-au luat la bătaie.

Contele Şuvalov este partea păgubită?

Primul lucru în armată este disciplina şi ascultarea.

Dar era amanta lui, nu soţia lui.

De când era în acest Regiment locotenentul Orlov?

De şapte ani. Este un ofiţer bun,

care se bucură de respect.

A primit mai multe decoraţii.

- Atunci de ce este doar locotenent? - Ani puţin în acest grad.

Dar Domnia Voastră puteţi să-l promovaţi la un grad mai înalt.

Pregătiţi epoleţii.

Va fi Căpitanul personalului.

Înălţimea Voastră, mă tem că nu mai este nevoie.

Nimeni nu a scăpat din temniţa lui Şuvalov,

Piotr Fiodorovici, trebuie să găsim o cale să-l salvăm pe locotenent.

Nu ştiu cum.

Cum să-l salvăm?

Ştiu eu cum.

Alexei Petrovici

Pot să vă ajut cu ceva, Ekaterina Alexeevna?

Da.

Ieri a fost arestat Căpitanul personalului din regimentul nostru.

Armata este pregătită de campanie.

Regimentul nostru va pleca mâine şi comandantul adjunct

Este în închisoare fără nicio acuzaţie.

Contele Şuvalov va găsi uşor o acuzaţie.

Aşa este.

Bănuiesc că este vorba de răzbunare de natură malefică.

Ekaterina Alexeevna, vorbiţi Stepan Fiodorovici.

El este comandantul suprem. Dacă îl convingeţi, căpitanul va fi liber.

Contele Apraksin este în Sankt Petersburg?

A venit la Consiliu.

Dar astăzi se întoarce la Narva. Grăbiţi-vă.

- Stepan Fiodorovici! - Ekaterina Alexeevna,

Sunt prea bătrân ca să alerg. Zilele mele de glorie s-au dus.

Dar aveţi dreptate. Fiecare minut este preţios.

Acest Conte Şuvalov nu-şi scapă prada

- din plasa lui de păianjen. - Prietene, grăbeşte-te.

Aş muri pe eşafod pentru privirea asta.

Stepan Fiodorovici, nu văd niciun motiv

- pentru eliberarea lui Orlov. - Ai nevoie de alte motive?

- Motive mai serioase. - Mâine ofiţerii merg la război

pentru a-şi proteja Împărăteasa şi ţara, iar dvs., Conte, rămâneţi aici.

Ei se vor lupta cu arme şi săbii, iar dvs. vă veţi distra cu amanta.

Ca să nu mai pierdem timpul...

Ce-i cu insinuările astea? De ce îmi vorbiţi aşa?

Ca să vă trezesc conştiinţa.

Ce-i cu cuţitul ăla?

E ceva interesant, Stepan Fiodorovici.

Faci nişte incizii pe mâini

şi picioare, apoi jupoi pielea.

Ce aveţi de gând să faceţi?

Odată, un conte a venit la amanta lui. Ea era întinsă pe pat dezbrăcată,

iar cizmele ofiţerului străluceau sub pat.

Contele a scos un brici.

"Conte, ce veţi face?"

"Dacă cizmele astea sunt goale, o să-l rad pe purtătorul lor".

Eliberează-l imediat pe Căpitanul Orlov.

Fă o plecăciune, ticălosule.

Te salut, Petersburg!

Sunt liber.

Haide!

Dă-mi torţa. Este un salut în onoarea Înălţimii Voastre.

Ar trebui să introducem o tradiţie. O salvă de tun la prânz.

V-am spus ieri că nu ar trebui să toastăm pentru toate rudele.

- Şi eu am spus să bem mai puţin. - Tu?

- Eu. - Cum sa nu beau pentru mama ta?

Ei bine, este şi mama ta, frate.

- Domnilor! - Fraţilor, a venit.

Împărăteasa mea.

- Grigore iubeşte din nou? - Muşcă-ţi limba.

Vă rog să acceptaţi darurile doamnelor de la Curte.

- Vă mulţumim, Înălţimea Voastră. - Date din toată inima.

Fie ca Dumnezeu să vă protejeze în luptă.

- Să veniţi înapoi sănătoşi. - Salvatoarea mea!

Ekaterina Alexeevna, aceştia sunt fraţii mei.

Vă mulţumim, Înălţimea Voastră, pentru fratele nostru.

Nu ştiu ce ne-am face fără el.

- Şi toţi sunteţi Orlov? - Da

Puteţi conta pe noi, Înălţimea Voastră.

Ridicaţi-vă şi alegeţi-vă cadourile.

Haideţi.

Promite-mi că te vei întoarce.

O să te aştept.

Înălţimea Voastră, nu pot să vă promit.

- Nu stă în puterea mea. - Îţi aminteşti că ţi-am salvat viaţa?

Acum îmi aparţii. Nu ai dreptul să mori.

Ekaterina Alexeevna,

ar fi o prostie din partea mea să mor tocmai acum,

când mi-am găsit fericirea.

Dar războiul nu alege

pe cine să ucidă

Ucide şi deştepţi şi proşti, şi curajoşi şi laşi,

pentru că aşa e războiul.

Regimentul nostru pleacă mâine dimineaţă.

Rămas bun, Înălţimea Voastră.

Primăvara anului 1757. Împărăteasa Elisabeta Petrovna

ordonă armatei ruse să se deplaseze spre Frontul de Vest.

Rusia intră în război cu Prusia.

Dresda, Saxonia lunie 1757

În armata rusă domneşte haosul.

Noi avem succes după succes.

Am anexat Saxonia.

Am cucerit Praga.

Şi acum Franţa îşi retrage trupele.

Acest lucru ar trebui folosit.

Ar trebui să profităm şi să încheiem o alianţă cu Anglia împotriva Rusiei.

Cum stau lucrurile cu Anglia?

Britanicii au nevoie de o scuză.

Dacă găsim una care să justifice războiul,

toată Europa va sprijini marşul nostru spre Est.

Ce sugerezi?

Să solicitaţi eliberarea fostului Împărat Ivan Antonovici şi

a familia sale. Sunt germani prin sânge.

Să le dăm un ultimatum.

Eliberaţi-l imediat pe împăratul legal Ivan Antonovici.

Să-i subliniaţi locul legitim prin naştere.

Mă tem că după acest ultimatum Ivan Antonovici nu va mai trăi mult.

Nu te teme.

Moartea lui Ivan Antonovici va justifica distrugerea

dinastiei imperiale.

Îi vom judeca şi executa pe Romanovi.

Nu au mai rămas mulţi Romanovi. Împărăteasa,

Piotr Fiodorovici şi fiul său Pavel.

Copacul s-a uscat.

Piotr Fiodorovici a fost şi este admiratorul dvs.

Dacă ajunge pe tron,

Rusia va deveni aliatul Prusiei pentru mult timp.

Nu vreau să fac excepţii.

Datorită livrării neregulate de alimente şi echipamente,

Apraksin nu poate continua ostilităţile în Prusia.

Drumurile sunt distruse.

Nu are cum să ajungă la Königsberg.

Cu cât va dura mai mult războiul, vom cheltui tot mai multe fonduri. Nu-i aşa?

Înţelegeţi că trebuie să terminăm războiul până la toamnă?

O scrisoare din partea regelui Friedrich.

Cere pace?

Un ultimatum.

Ce îndrăzneală! Ne cere să-l eliberăm pe

- Ivan Antonovici din Schlusselburg. - Să dăm o declaraţie oficială

că Ivan a murit pe când era copil. O să-i invităm pe ambasadori

- să le arătăm mormântul lui. - O să-l aducem la Petersburg

pe Ducele Anton Ulrich împreună cu familia

şi va face o declaraţie că fiul său a murit

acum 17 ani.

Şi că refuză să se întoarcă în patria natală.

Mă interesează mai mult de unde ştie Friedrich despre locul unde

- este deţinut prizonierul secret. - Investigaţi asta.

- Am înţeles, Majestate. - Nu vom rămâne indiferenţi

la ultimatumul neruşinat al acestui sodomit.

Dumnezeu mi-e martor că nu am vrut,

dar nu mai am altă cale.

Ivan Antonovici trebuie să moară.

Cetatea Schlusselberg lunie 1757

Noi respectăm procedura.

Prizonierul secret nu aude niciun cuvânt de la noi.

- Cum comunicaţi? - Prin gesturi, Majestatea Voastră,

cum se procedează cu un câine, dar fără să-i spunem numele.

Este pedepsit când nu cooperează,

dar fără să fie rănit.

Ce ordonaţi, Majestate?

Continuaţi să vă faceţi datoria.

Ma veţi informa personal.

Voi alerta secretariatul.

Dacă altcineva va ocupa tronul,

îi veţi raporta acelei persoane.

- Majestate! Aveţi un doctor? - Da.

Repede. Majestate!

Nu am nevoie de un doctor.

Plecăm acasă.

- Simeon... - Da, Majestate.

Sunt aici. Ce este?

Preotul...

Cheamă-l pe părintele Simeon.

Înălţimea Voastră,

aţi fost chemat la Consiliu.

S-a întâmplat un eveniment fericit?

Voi deveni Împărat? Spune da.

Nu pot să mă pun contra adevărului. Nu sunteţi Împărat.

Dar a murit mătuşa?

Înălţimea Voastră, mă îngrijoraţi.

Sau poate ştiţi ceva ce eu nu ştiu?

Deşi poate nu ştiţi pentru că aţi dormit.

Sunt Împărat. Ea a murit. Eu sunt Împărat.

Sprijină-ne şi să devină membru VIP pentru a elimina toate anunţurile www.SubtitleDB.org