All language subtitles for ghghghg34hywe (2)

R�ul Dun�rea e un colos
E Amazonul Europei.

Are propriile sale sezoanele �i toane.

Inunda�iile �i �nghe�ul
c�ldura verii sau bun�starea toamnei

au modelat via�a
numeroaselor animale de aici.

Pentru unele animale
Dun�rea e un sanctuar natural.

Al�ii, stau aici pe r�u
doar c�t s�-�i creasc� puii.

Oamenii tr�iesc l�ng� acest
r�u imprevizibil de milenii

�n tot acest timp
i-au �nt�rit malurile, au construit ora�e

lu�nd m�suri de protec�ie.

Curentul e �inut �n c�ma�a
de for�� a digurilor betonate

ca s� se pre�nt�mpine inunda�iile.

Cursul natural al r�ului
a fost transformat

�ntr-o cale tehnologic�
de naviga�ie

�ns� Dun�rea
r�m�ne un r�u foarte special.

Str�b�t�nd jum�tate de Europa
aproape 3000 de km

de la mun�ii P�durea Neagr�
la Marea Neagr�.

Afluien�ii lui, strabat
o mare parte a continentului.

Pe parcursul acestei c�l�torii

prin v�nturile c�mpiilor
�i v�rfurile �nz�pezite.

Dun�rea, trece prin
condi�ii extreme ale vremii

�n apropierea Alpilor
devine imprevizibil� �i periculoas�.

Presiunea sc�zut� adus� de curen�ii
oceanul Atlantic din N-V

�nt�lne�te norii ce sunt for�a�i
s� treac� pe partea mun�ilor.

Incapabili s� treac� mun�ii
�i descarc� �ntreaga �nc�rc�tura de ap�

�n c�teva ore.

Ape s�lbatice �i repezi
se pr�v�lesc din mun�i spre v�i.

Deodat�, toate r�urile se umfl�.

O mas� inimaginabil� de ap�
se revars� c�tre Dun�re

cresc�ndu-i dramatic nivelul.

Malurile r�ului o iau din loc
Copacii sunt rup�i.

R�ul �nha�� totul �n calea sa.

Apoi, invadeaz� a�ez�rile
omene�ti de pe margine

�n c�teva ore
Dun�rea poate crea pagube teribile.

Cel mai mare dezastru
din secolul 20, a fost �n 1954

�n acel an, pe 6 Iulie
frontul atmosferic din Marea Nordului

a ajuns �n Alpii austrieci �i bavarezi.

S-a combinat cu ploile toren�iale
Rezultatul a fost o inunda�ie cumplit�.

Salvatorii au lucrat
contra-cronometru.

Oamenii au fost salva�i din casele lor

�i evacua�i
�mpreun� cu animalele domestice

�ns� exist� �i un alt mod
de a conve�ui cu inunda�iile.

Ascuns �n p�durile
r�ului Sava din Croa�ia

se afl� Parcul na�ional Lonjsko Polje.

Satul de aici
e situat pe c�mpurile inundabile

a acestui afluient al Dun�rii.

Nivelul apei poate cre�te
cu p�n� la 10 metri peste noapte

�ns� aici ei nu se lupt� cu r�ul.

Tr�iesc �n armonie cu el.

A�ezarea are case pitore�ti din lemn.

Lemnul din care sunt f�cute
provine din p�durea �nconjur�toare.

Dac� e necesar, �i demonteaz� casele
�i le reconstruiesc �n diferite locuri.

Ei nu se lupt� cu r�ul aici.

Timp de genera�ii
au �nv��at s� i se adapteze.

Prim�vara, s�tenii din Cigoc
sunt �nt�mpina�i de cuiburile de berze

ce se afl� pe fiecare cas�.

S�tenii, nu �i pot imagina
via�a f�r� ace�ti vizitatori.

P�durile inundate le ofer�
m�ncare pentru ei �i pui.

C�nd cre�te r�ul p�durile �i mla�tinile

�i dau posibilitatea acestuia
s� se extind�.

Apa masiv�, inund�
�i �i pierde din for��.

Aici, apa nu aduce distrugere

ci via��.

Condi�ii perfecte
p�n� �i pentru animalele domestice.

Porcii ador� s� �noate
�i s� se av�nte �n zonele inundate

�n c�utarea m�nc�rii
sau s� se t�v�leasc� �n noroiul cald.

Ace�ti porci tr�iesc liberi
precum animalele s�lbatice.

Inunda�iile nu �i �ngrijoreaz�
c�tu�i de pu�in.

Caii Posavian alearg� �i ei liberi.

M�nc�nd iarb� din ap� men�in fauna.

E prim�var� t�rzie
�i nivelul apei e �nc� ridicat.

Majoritatea acestui t�r�m
e sub ape de s�pt�m�ni.

Sunt condi�ii ideale pentru crapi

�n anii usca�i
au crescut plante s�lbatice

�n anii de inunda�ii
sunt loc de reproducere

�n acest cadru, �i freac�
corpurile cu o frenezie deosebit�

p�n� ce femelele �i depun icrele.

Masculii nu au mult timp.

Trebuie s� termine
�nainte ca apa s� se retrag�.

Peste c�teva zile
milioane de pui vor ap�rea.

Momentul e prielnic
�i pentru creve�ii momoloci

�i-au preg�tit ou�le
de mul�i de ani.

Imediat cum cre�te apa �ncep s� se nasc�.

Dup� c�teva s�pt�m�ni
devin adul�i �i se �mperecheaz�.

Ou�le lor vor a�tepta aici
viitoarea inunda�ie.

Tr�ind aici
te confrun�i cu schimb�ri constante.

Ace�ti crapi au ratat s� plece la timp.

Acum au fost separa�i de r�u

�ns� porcii s�lbatici
sunt mult mai adaptabili.

Se descurc� la fel de bine
�n ap� c�t �i pe uscat.

C�nd frontul atmosferic
se re�ntoarce spre centrul Europei

r�ul Sava se retrage
�ntr-un mod gentil

�n afar� de locurile inundate de pe Sava

berzele, mai tr�iesc �i
de-a lungul r�ului Morova.

Acest r�u, g�zduia
cea mai mare colonie din Europa

de berze cu cuiburi �n copaci.

C�ndva erau multe cuiburi
�ns� u�or, u�or, p�durea a fost t�iat�.

Berzele profit� de apele retrase.

Aceste p�uni sunt locuri
ideale de v�n�toare

�n special �n sezonul �mperecherii.

Berzele caut� iarba moale �n c�mpuri

�i o duc progeniturilor.

Nu o folosesc pentru m�ncare.

O folosesc s�-�i fac� cuibul.

Berzele se re�ntorc
�n acela�i cuib �n fiecare an.

Nu reu�esc
s�-�i termine niciodat� cuibul.

Poate s� fie la c��iva metri �n�l�ime
�i s� c�nt�reasc� aproape dou� tone.

La �nceputul fiec�rui
sezon de �mperechere

cuibul este �mbun�t��it �i extins.

Aceste p�duri, sunt casa
acestor colonii de secole

�ns� stejarii �nal�i �i puternici
devin din ce �n ce mai rari.

F�r� ace�ti copaci
genera�iile viitoare de berze

�i-ar mai putea cre�te
puii aici?

Sezonul �mperecherii
are loc pe toat� lungimea Dun�rii.

Lop�tari, egrete �i cormorani
conve�uiesc �n colonii mixte.

Pretutindeni sunt sute de guri fl�m�nde
ce trebuiesc hr�nite.

Statul �mpreun�, �nseamn� siguran��.

Cu at��ia ochi
poten�ialii jefuitori de cuiburi

nu au nici o �ans�.

Puii sunt proteja�i �n stuf�ri�.

Ace�ti pelicani se �mperecheaz�
�n paradisul european al p�s�rilor:

Delta Dun�rii.

Cel mai mare teritoiu umed european

�i cea mai mare zon� cu stuf din lume.

Un vast labirint de insule
lacuri �i p�duri.

An dup� an, pelicanii
vin aici s�-�i creasc� puii.

Aici, sunt cele mai mari
colonii dup� Africa.

Pelicanii opereaz�
ca �ntr-o gr�dini��.

Ace�ti pui, sunt supraveghea�i
de c��iva adul�i.

C�nd adul�ii merg la pescuit
c��iva mai b�tr�ni

r�m�n mereu
s�-i protejeze pe cei tineri.

Pelicanii pescuiesc �n grup
ceea ce �i face mai eficien�i.

Apa Deltei
e un teritoriu bogat de pescuit.

Pelicanii adun� pe�ti laolalt�
p�n� c�nd �i prind u�or.

Pot re�ine �n gu��
aproximativ 13 litri de ap�.

Pelicanii �i �nchid g�tul

a�a c� numai pe�tii nu �i apa,
sunt �nghi�i�i

�n locurile bogate, grupurile
de p�s�ri �i coordoneaz� v�n�toarea.

Apoi zboar� �napoi la cuib
ca s�-i hr�neasc� pe cei tineri.

P�rin�ii �i g�sesc mereu puii
chiar �i �n balamucul gr�dini�ei.

Regurgiteaz� pe�tii
ca s� le potoleasc� foamea puilor.

Vara presiunea c�ldurii �i umiditatea

st�rnesc brusc, furtuni puternice.

C�derile de ap� pot fi toren�iale.

Un inconvenient pentru pelicani
�ns� Delta e vast�

iar nivelul apei
nu poate cre�te prea mult.

Vremea rea ca aceasta alung� pe�tii.

Dup� furtun�
pare c� nimic nu s-a schimbat.

Pescuitul �ns�, este mult
mai dificil pentru pelicani.

Trebuie s� prind� peste 2 kg zilnic
pentru ei �i cei tineri

�ns� nu e at�t de u�or s� adune at�t.

A�a c� pelicanii schimb� tactica.

P�r�sesc partea cu insule a Deltei
�i zboar� c�tre coast�.

Lansarea de pe ap� e o munc� grea

pentru asemenea p�s�ri mari.

Odat� lansate, folosesc curen�ii.

Doar cu c�teva b�t�i de aripi
pot zbura f�r� efort

pe distan�e foarte lungi

c�tre t�r�muri bogate �n pe�te.

Tot mai mul�i se adun�
pe bancurile de nisip din Delt�

�i �ncep s� pescuiasc�
�n apele M�rii Neagre.

Pelicanii plesc�ie apa
ca s� sperie pe�tii �i s�-i vad�

κi �in aripile deasupra apei
Penele lor nu sunt impermeabile.

Dac� se ud� devin prea grele.

Pelicanii nu mai pot decola
ca s� se �ntoarc� la pui.

Cei mici au crescut
iar acum �nv��a cum e cu apa.

Au pu�in timp pentru asta.

La �nceputul lui August
trebuie s� zboare cu p�rin�ii lor

�n lunga c�l�torie c�tre Africa.

Cea�a de diminea�� de-a lungul r�ului
anun�� sf�r�itul verii

�n p�durile de l�ng� Dun�re
a �nceput sezonul �mperecherii.

Mugete �i agresivitate.

Nu va fi timp de odihn� pentru femele

�n s�pt�m�nile urm�toare.

Zona inundat� din Lonjsko Polje
s-a uscat.

Vremea tropical� din var�
e doar o amintire.

Fermierii trebuie
s� le livreze m�ncare �n plus.

Porcii trebuie s� pun� gr�sime pe ei
ca s� treac� de iarn�.

C�nd apa se retrage
din p�durile inundate

las� �n urm� un noroi lipicios.

Semnul de pe stejari
marcheaz� fostele inunda�ii.

Ace�ti cai se b�l�ceau �n ap� ad�nc�

cu doar c�teva s�pt�m�ni �nainte.

U�or frunzele care cad toamna

acoper� urmele inunda�iilor

�n sat, se fac preg�tirile
pentru lunga iarn�.

Primele adieri reci
ale v�ntului din Siberia

vin odat� cu cocorii pe Dun�re.

Sute de cocori ajung �n pust�

κi petrec aici ultimile zile din toamn�

�i-au petrecut vara �n Arctica

iar acum sunt �n drum c�tre Africa
ca s�-�i petreac� iarna.

Aici, unde Dun�rea
traverseaz� c�mpurile ungare

se opresc pentru c�teva s�pt�m�ni

ca s� se odihneasc�
�i s�-�i fac� provizii

�nc� g�sesc de m�ncare
�n p�m�ntul din c�mpia pustei

chiar dac� acesta e mai tare

�n fiecare sear�
p�r�sesc c�mpurile uscate

�i zboar� la adapost l�ng� ap�.

C�mpiile ungure�ti
sunt un mozaic de mla�tini fertile

alimentate de afluien�ii Dun�rii.

Apele din pust� le ofer� cocorilor
protec�ie �mpotriva pr�d�torilor.

Ziua se scurteaz�
�i noaptea devine mai r�coroas�.

Pentru cocori
e timpul s� merg� mai departe

�ntr-o diminea��, extazul e mare.

A sosit timpul.

La un semnal se �ndreapt� c�tre Sud.

Au de �nfruntat o c�l�torie periculoas�.

Nu to�i se vor �ntoarce �napoi
prim�vara viitoare

c� s� se odihneasc�
�n drumul lor c�tre Arctica.

Odat� cu plecarea cocorilor
pusta r�m�ne t�cut� �i goal�

�i pentru Triton, a sosit
vremea s� p�r�seasc� aceste ape

�i c�l�toria lui e un pic epic�.

Caut� cr�p�turi �n n�mol

�i cum g�se�te una potrivit�
intr� �n�untru pentru iarn�.

Alte p�s�ri migratoare sosesc pe Dun�re.

Mii de g�te stau �mpreun�.

Ca �i cocorii sosesc din Arctica

�ns� ei, �i vor petrece iarna aici.

Belgrad...

Acum c�teva luni, apa mare format�
din confluien�a Savei �i a Dun�rii

a inundat acest ora�.

Acum e cuprins de iarn�
Frigul �ns�, nu alung� p�s�rile.

Stol dup� stol
zboar� c�tre centru ora�ului

�n fiecare sear�, stoluri �ntregi
de cormorani pitici zboar� de pe r�u

din locul de unde m�n�nc�

spre centrul ora�ului
pentru a se odihni �n copacii �nal�i

�nc� nu e mijlocul iernii
�ns� temperaturile �ncep s� scad�

p�n� aproape de �nghe�.

C�nd presiunea mare
se �mpr�tie din tundra ruseasc�

temperaturile pot ajunge
p�n� la -20 de grade, s�pt�m�ni �ntregi.

Valurile de v�nt rece de pe r�u
se intensific�.

Dun�rea �ncepe s� �nghe�e.

Ghea�� se acumuleaz� �n ap�

p�n� ce r�ul este acoperit
cu o armur� de sloiuri �nghe�ate.

Pe por�iunea
Rom�niei, Bulgariei �i a Serbiei.

Dun�rea e cuprins� de ghea��.

E cea mai rece vreme
din ultimii 40 de ani.

P�n� �i Marea Neagr�
a �nghe�at la maluri.

De s�pt�m�ni, nu s-a mi�cat
vreo nav� sau barj�.

Iarna e nemiloas�.

For�eaz� o pisic� s�lbatic�
s� umble pe ghea�� nesf�r�it�.

Hoitul nu poate fi ignorat
at�t timp c�t hrana e greu de procurat.

Cea�a neteze�te �i sculpteaz� ghea�a

�i trecerea de la "Por�ile de Fier"
e cople�it� de ghea��.

Navele �i barjele sunt eliberate
de sp�rg�toarele de ghea��

�nainte de a fi sparte de presiune.

Chiar �i la Viena
Dun�rea e �nghe�at� bocn�.

C�nd z�pada �i ghea�� preiau controlul

r�ul �i p�durile
au o personalitate diferit�.

Bel�ugul verii
e urmat de lupta pentru suprave�uire

�n ciuda frigului, o familie
de vidre g�sesc pe�ti.

Pentru st�rci, pescuitul
este acum aproape imposibil.

Un st�rc se apropie precaut.

Disperarea foamei �mpinge pas�rea
s� provoace vidra

pentru o buc��ic� de pe�te

�ns� nu va fi nimic de m�ncare
de data asta.

O alt� vidr� a descoperit
o alternativ� la pescuit.

A descoperit un grup de broa�te.

Indiferent de frig

pentru vidr�, e ca �i cum
ar deschide frigiderul.

Pe�tii se mi�c� �i ei greu pe acest frig

ceea ce �i face
o prad� u�oar� pentru vidre.

Fa�� de deplasarea u�oar�
a vidrei pe ghea��

st�rcii se descurc� mai dificil

pe suprafa�a �nghe�at� a r�ului.

Vidra g�se�te g�uri �n ghea��
�i se scufund�.

St�rcii trebuie s� se mul�umeasc�
cu resturile l�sate de vidr� �n urm�

�i c�t vidra e plecat�...

Sub ghea��
via�a se desf�oar� cu �ncetinitorul.

Chiar �i somnii uria�i
ei �n�i�i pr�d�tori lacomi

stau grupa�i, aproape nemi�ca�i.

Frigul le r�ce�te mu�chii
�i creierul, f�c�ndu-i letargici.

Iarna r�m�ne �n urm�.

Cu fiecare zi soarele e tot mai puternic

�i puterea lui se simte
pe toat� suprafa�a raului.

Cum se sparge ghea�a
totul se petrece foarte repede

�n doar c�teva ore, Dun�rea
se elibereaz� de armura din ghea��.

Apa rezultat� din ghea�� topit�
m�re�te debitul

for��nd r�ul s� ias� din matc�

�nc� odat�
p�durile fluviale sunt inundate.

Perioada de lini�te
s-a terminat.

Zgomotele s-au re�ntors pe r�u.

Acesta e semnalul pentru broa�te

pentru a se aduna cu miile
pe acest teritoriu de �mperechere.

Pentru c�teva zile
masculii se transform� �n albastru

�i cu c�t sunt mai mul�i masculi

cu at�t mai mult se �nte�e�te albastrul.

Apari�ia femelelor
provoac� o reac�ie instinctiv�.

Dac� un mascul prinde o femel�
nu o mai las� s� plece.

Nu exist� vreo regul� pentru broa�te.

Dac� prea mul�i masculi
se bat pentru o singur� femel�

ar putea s� o �in� prea mult sub ap�
�i aceasta s� se �nece.

E sacrificiul suprem.

Nevoia imperativ� de reproducere
�i de transmitere a genelor

duce la acest spectacol macabru.

Chiar dac� femelele mor
ou�le ei vor fi fertilizate.

Ace�ti broscoi alba�tri
nu au nici o limit�.

Sar pe tot ce mi�c�.

Chiar �i pe broa�tele r�ioase.

Broa�tele r�ioase se �ndep�rteaz� Repede.

Femela ia un mic mascul pe spate

�ns� tot nu sunt salvate
de entuziasmul iub�re�ilor.

Acum, st�rcii au hran� la discre�ie.

E doar o simpl� c�utare prin ap�.

Odat� cu sosirea prim�verii
fluviul prinde via�� din nou

pe toat� lungimea Dun�rii.

P�s�rile se �ntorc �n num�r nelimitat

s�-�i creasc� o nou� genera�ie
�n aceste ape s�lbatice.

Aceste covoare plutitoare de nuferi
sunt locul perfect pentru a cloci ou�le.

Se �mperecheaz� iar puii apar pe frunze.

Chiar din prima lor zi de via��
existen�a lor e legat� de apele Dun�rii.

De genera�ii �ntregi.

Delta a oferit
un teritoriu bogat de v�n�toare.

Cu pu�in noroc, prim�vara viitoare
vor aduce hran� propriilor pui

�n lungul s�u drum c�tre Delta.

Dun�rea, traverseaz� �i creeaz�
multe peisaje incredibile

�n func�ie de sezon
�i schimb� dispozi�ia.

De la inunda�ii violente
la generozitatea verii.

De la v�nturile reci ale iernii
�napoi la inunda�ii.

De secole, acest r�u
a modelat natura �i civiliza�iile

de pe acest continent.

S� sper�m c� va r�m�ne �i �n viitor
ceea ce a fost mereu:

Un curs uria� de ap�
ce curge prin Europa

�i care conecteaz� diferite lumi.

TRADUCERE �I ADAPTARE
GABONE 2014

SINCRONIZARE
ADYSIM