All language subtitles for ghghghg34hywe (1)

Dun�rea, este regina r�urilor
precum un Amazon european

ce parcurge jum�tate de continent.

E casa celui mai mare
pe�te de ap� dulce din lume:

Morunul.

Acest fluviul ofer� de secole
refugiu speciilor amenin�ate cu dispari�ia

precum maiestuosul vultur alb mo�at...

Aici se reg�sesc cele mai vechi
p�duri fluviale din Europa.

Anual, milioane de p�s�ri
urmeaz� Dun�rea

�n odiseea lor anual�
c�tre Arctica si Africa.

Nici o alt� ap� �n istorie nu a avut
o a�a important� economic� �i cultural�.

Acest coridor, une�te
oamenii de sute de ani

�n drumul ei Dun�rea trece prin 10 ��ri

�i 4 capitale vibrante:

Belgrad, Budapesta, Bratislava �i Viena

asta f�c�ndu-l cel mai
interna�ional r�u din lume

�n ciuda interven�iilor omului
r�m�ne un fluviu plin de secrete

si peisaje incredibile.

Dun�rea a creat un labirint
de insule, lacuri �i p�duri

ce sunt casa pentru
4000 de specii de animale.

Delta e faimoas� pentru pelicanii ei.

Se �nmul�esc aici �n colonii imense

proteja�i �i ascun�i vederii de stuf�ri�

�n fiecare prim�var�
�n jur de 2500 de perechi

parasesc� Africa pentru Delt�.

Aici, Dun�rea traverseaz�
Rom�nia �i Ucraina c�tre Marea Neagr�

�ns� acest puternic r�u
are o origine ciudat�.

Oficial, �ncepe aici
pe t�r�mul nim�nui, �ntre r�u �i mare.

Acesta e vechiul far de la Sulina
de la kilometrul zero.

Spre deosebire de alte r�uri din lume

lungimea Dun�rii se m�soar�
de la izvor�rea din mun�i.

Str�b�t�nd jum�tate din Europa
parcurge aproape 3000 de km.

Cu fiecare peisaj prin care trece
�i schimb� personalitatea dup� fiecare

�nainte s� ajung� �n s�lb�ticia Deltei
trece prin c�mpiile Rom�niei.

La Por�ile de Fier se �ngusteaz�
form�nd un defileu prin mun�ii Carpati.

Apoi str�bate pusta maghiar�

�i chiar �nainte de Budapesta
�i schimb� brusc direc�ia

cotind �n direc�ia Alpilor.

Izvorul s�u, se afl� �n ad�ncul
mun�ilor din P�durea Neagr�.

Aceast� p�dure deas� �i �ntunecat�
ascunde vederii o creatur�

�ns� nimic nu �i poate
acoperi vocea sonor�.

Prim�vara, p�durea r�sun�
de strig�tul coco�ului de munte.

P�durea deas�
apar�ine �i Linx-ului

�n creierul mun�ilor
izvor�te micu�ul r�u numit Breg.

Apa cristalin� iese din p�m�nt
prin mai multe locuri.

Acesta ar putea fi izvorul
celui mai puternic fluviu european.

Cel pu�in a�a spune aceast� plac�

�ns� nimeni nu �tie cu siguran��.

Dun�rea izvor�te din mai multe surse.

De aceia �n gr�dina castelului
de la Donaueschingen

s-a construit acest bazin de colectare
considerat a fi izvorul fluviului.

Dar abia c�nd r�ul Breg se
une�te cu un alt r�ule�, Brigach

cursul de ap� rezultat
poart� numele de Dun�re.

E �nceputul unui sistem atotputernic
Amazonul Europei

ce divizeaz� �i une�te
jum�tate de continent.

Dar �nainte de a se �nt�mpla asta.

Dun�rea trebuie s� dep�easc�
o problem� major�.

La doar 36 de km de la izvor�re
Dun�rea dispare �napoi sub p�m�nt.

Aici, unde mun�ii de calcar
despart fluviile Europei

e pe cale s� �nceap� un r�zboi
�ntre Dun�re �i Rhin.

Rhin-ul �i duce apele subterane c�tre Nord
iar Dun�rea c�tre Marea Neagr�.

Pu�in c�te pu�in, Rhin-ul c�tig�.

Acest curs de ap� subteran
Dun�rea Neagr�.

Speologii au �ncercat ani la r�nd
s�-i identifice traseul acestui r�u fantom�

�nc� nu au reu�it.

Ei �tiu c� din ce �n ce mai mult
curge �n sens gre�it

spre Vest, c�tre Rhin

�ntr-o bun� zi, tot sistemul
acesta de pe�teri se va n�rui

�i Dun�rea va fi for�at� s� ias�
la suprafa�� �i s�-�i schimbe direc�ia.

Dar p�n� s� se �nt�mple asta

apele Dun�rii vor disp�rea
sub p�m�nt, timp de 200 de zile pe an.

Pare secat
�ns� el �i continu� c�l�toria

�n aval, Dun�rea �i croie�te drum
printre p�durile din sudul Germaniei

pentru o �nt�lnirile cu for�ele
care �i vor transforma.

Chiar dac� pare c� a pierdut
lupta cu Rhin-ul

nu va seca niciodat�.

For�e proaspete sosesc din Alpi.

Pe timpul iernii, Alpii
acumuleaz� cantit��i mari de z�pad�.

C�nd vine prim�vara
toren�i pornesc dinspre mun�i.

Plin� de pietri� fin
apa lustruie�te st�ncile la suprafa��.

Apa car� nisip �i pietri�
�i le depoziteaz� �n v�ile alpine.

Aceste r�uri montane
sunt habitatul ideal pentru vidre.

Cu blana lor deas� �i corpul
adaptat perfect la apele reci

g�sesc u�or hran�
�n apele acestea aparent goale.

Prim�vara, lostri�a uria��
p�r�se�te cursul clasic

�i porne�te �n amonte
pe ace�ti afluien�i.

La fel �i scobarul
ce face parte din din familia crapului.

Se �ngr�m�desc �n amonte
m�na�i de un impuls interior.

Trebuie s� se �nmul�easc�
�nainte de a se �nc�lzi ap�.

Un mascul se apropie
cu aten�ie de o femel�.

Femel� love�te puternic cu coada
pentru a face un cuib �n pietri�.

Aici e locul unde �i va depune icrele.

E agita�ie mare �n bancul scobarilor
Trebuie s�-�i depun� icrele cur�nd.

Pentru lostri�e extazul e tot mai mare.

Reu�it�
Scobarii �i-au depus icrele la timp.

Fiecare femel�
depune �ntre 20-100000 ou�.

Apoi, extenua�i
pe�tii pornesc �n avalul Dun�rii.

Apele din Alpi au transformat
Dun�rea �ntr-un fluviu lat.

Acum p�trunde �ntr-o nou� �ar�
�i una din cele mai frumoase v�i din lume.

Valea austriac�, Wachau.

Aici, apele Dun�rii sunt foarte domoale.

E ciudat s� vezi creaturi exotice
viu colorate

at�t de aproape
de un lan� muntos �nghe�at.

Prigoriile �i �op�rlele de smarald
se �nt�lnesc de obicei mai �n Sud.

Secretul prezen�ei acestor animale
este clima deosebit de bl�nd�.

Prigoriile �i fac cuib
�n pere�ii de lut

�i datorit� vremii bl�nde
nu sufer� de c�ldur� vara.

Loessul e o aluviune adus� de ap�
precum pietrisu �i nisipul.

Prim�vara, valea Wachau �nflore�te.

Toamna strugurii str�lucesc
fiind gata s� fie cule�i.

Wachau are o celebritate interna�ional�
pentru vinurile sale.

Dun�rea ofer� viilor terasate
un avantaj special.

Aici, aerul rece-umed
din p�durile din Nord

se �nt�lne�te cu aerul uscat cald
dinspre c�mpiile Ungariei.

Astfel se creaz� clima perfect�
pentru struguri �i animale.

Wachau e poarta spre un ora�
legat de marele r�u, Dun�rea.

Viena.

Uria�a metropol� de pe r�u
se treze�te �ncet la via��.

Aproximativ 2 milioane de oameni
se preg�tesc pentru o nou� zi.

Dac� tr�ie�ti aici
abia dac� vezi Dun�rea.

Cursul de ap� ce str�bate ora�ul
e un canal artificial

�ns� la c��iva km de agita�ia ora�ului
e o lume total diferit�.

Parcul na�ional Donau-Auen.

Aici, Dun�rea e la fel de s�lbatic�
precum Amazonul sud american.

Acest parc national, e casa unora
din cele mai dinamice habitae din Europa.

Aceasta jungl� temperat�
e un labirint de bra�e moarte.

Apa este st�p�n� �n aceste p�duri.

Primele raze de soare
trezesc tinerii st�rci.

Aici �i fac cu r�bdare cuibul.

Aceast� ap� este refugiul pentru o specie
pe cale de dispari�ie de pe continent.

Broasca �estoas� european�.

Via�a acestui st�rc pitic
se deruleaz� �n stuf.

Aici �i construiesc cuibul
�i �i hr�nesc puii.

Ce intr�, trebuie s� �i ias�.

St�rcii pitici se strecoar�
prin stuf�ri� cu o mare abilitate.

Nu se ud� pe piciore
nici m�car c�nd pescuiesc.

Penajul lor v�rgat �i face
invizibili pentru pe�ti.

Puii sunt ascun�i bine �n stuf�ri�.

P�rin�ii au mare grij�
c�nd vin sau pleac� de la cuib

ca s� nu-�i desconspire
pozi�ia pr�d�torilor.

Zon� ml�tinoas� a Dun�rii e o zon�
s�lbatic� �ntre fluviu �i p�dure.

E o lume subacvatic�
�ntr-o permanent� mi�care.

Totul depinde de aprovizionarea
cu ap� din Dun�re a canalelor.

Aceste bra�e moarte sunt printre cele mai
fertile ecosisteme ale p�durilor fluviale

�ns� acest paradis acvatic
este amenin�at.

De-a lungul secolelor
Dun�rea a acoperit cu un strat de pietri�

solul p�durilor inundate.

Acest pietri�ul este crucial
pentru toate formele de via�� de aici.

La est de Viena
are peste 60 de metri grosime.

Este cel mai mare rezervor de ap� dulce

�ns� treptat
bra�ele moarte �ncep s� sece.

Cauza?

Dun�rea se afund� tot mai mult
�n propria albie.

Nivelul Dun�rii scade constant
t�ind alimentarea bra�elor moarte.

Aici, la Viena Dun�rea curge liber

creindu-�i propriile maluri nisipoase

�ns� aparen�ele �n�eal� Ca s� ajung�
aici, a trecut de baraje uria�e.

Nave �i barje trec prin ecluz�

�ns� pietri�ul �i nisipul aduse
de Dun�re din Alpi, r�m�n �n urm�.

Din aceast� cauz�
r�ul devine tot mai ad�nc.

Cercet�torii de la Universitate
�i autorit��ile fluviale

investigheaz� starea Dun�rii
�n aval de baraj.

C�t pietri� transport� Dun�rea?

Au descoperit c� albia fluviului
e �ntr-o permanent� mi�care.

Antena detecteaz� un semnal.

Aparatul de recep�ie �i GPS-ul
pot localiza cu precizie semnalul.

Cercet�torii caut� ni�te rarita�i:
"Pietre din plastic".

Fiecare "piatr� de urm�rire"
emite un semnal unic.

Sunt aruncate �n ap�
�n anumite puncte prestabilite

ca s� verifice unde �i �n ce mod
se deplaseaz� pietri�ul.

Fiecare pies� migreaz�
�n jur de 3 km pe an.

Sonarul poate cartografia
fiecare centimetru al albiei r�ului.

Se ad�ug� datele primite
de la "pietrele de plastic"

pentru a se realiza
un model 3D exact al Dun�rii goale.

Pietri�ul �i nisipul se adun� �n dune
care se deplaseaz� de-a lungul fluviului.

Anual sunt transportate
�n jur de 800000 de tone

doar pe o singur� por�iune a Dun�rii.

Din amonte nu mai vine nimic
Albia r�ului devine tot mai ad�nc�.

Datorit� acestor informa�ii
inginerii au luat m�suri

pentru a �mpiedica Dun�rea
s� se ad�nceasc� �i mai mult.

Colecteaz� pietri� �n aval
�i �l desc�rc� �n amonte

100000 de tone �n fiecare an

�ns� asta e doar jum�tate din necesar.

Lupta cu albia e nesf�r�it�
Pot doar s�-�i sporeasc� eficien�a.

Se �ncearc� stoparea eroziunii
prin ad�ugarea de pietri� mai mare.

E o munc� nesf�r�it�

�ns� soarta animalelor
din p�durile fluviale

depinde de aceast� reu�it�.

La doar 40 de km mai jos de de Viena
e Bratislava, capitala Slovaciei.

Aici, unde Dun�rea trece
prin mijlocul ora�ului

are loc o reprezenta�ie
�n fiecare noapte.

Castorii s-au �ntors.

Ascun�i de noapte
construiesc baraje pe r�u.

Acum 100 de ani
castorii au disp�rut de pe r�u

�n 1966 mai erau c��iva
�n Germania �i Austria.

Acum s-au �mpr�tiat �n sus
�i �n jos pe r�u.

Nu toat� lumea e bucuroas�
de �ntoarcerea lor.

Un gard e un obstacol serios.

Asta nu �i opre�te
s� intre �n gr�dinile oamenilor.

Sap� �i rod la baza copacilor.

Rod l�starii de pe crengile copaciilor

iar fructele nu sunt ignorate.

Nu e de mirare c�, capcanele pentru castori
au devenit o mini industrie �n Bratislava.

Acesta v-a fi eliberat
f�r� s� fie r�nit de oameni

pentru c� le m�n�nc� fructele.

Imediat dup� Bratislava, urmeaz�
o barier� controversat� din beton �i o�el.

Hidrocentrala de la Gabcikovo.

Din cauza hidrocentralelor din Viena

nivelul apei dintre Viena
�i Bratislava scade cu 2 cm anual.

Construc�ia acestui leviatan
a distrus kilometri de pre�ioase mla�tini.

Aici, apele sunt m�surate �i �mp�r�ite.

O parte e destinat� chiar �i sportului.

Nu mai e doar un fluviu

ci doar o ap�
canalizat� �ntre bariere artificiale

�i via�a din ad�ncuri
s-a schimbat.

Stronghilii nu sunt pe�ti indigeni
Sunt o specie str�in�.

Se simt ca acas� aici.

Au venit din Marea Neagr�

adu�i de barje �n tancurile de balast.

Hidrocentrala de la Gabcikovo
a schimbat complet fa�a Dun�rii.

Curge nefiresc de drept
aproape 60 de km c�tre Ungaria

�ns� Dun�rea nu a p�strat
niciodat� acela�i curs mult� vreme.

Acum milioane de ani

aceast� hidrocentral�, s-ar fi
aflat sub apele unei m�ri str�vechi.

Aici se termina Dun�rea.

Apoi, apa a str�puns mun�ii Carpa�i

�i Dun�rea a ajuns la Marea Neagr�
lungindu-se cu 1000 de km.

Acum, Dun�rea mai are
un afluent important:

Tisa.

Str�bate roditoarea pust� maghiar�
�i se vars� �n Dun�re.

O ras� unic� de vite cresc aici

�ns� �n Aprilie, pusta nesf�r�it�
devine teritoriul unor p�s�ri ciudate

�ntr-un ritual ciudat
de �mperechere.

Dropiile.

Masculii �i umfl� penele
ca s� impresioneze femelele.

Masculii pot dep�i 18 kg
fiind cele mai grele p�s�ri zbur�toare.

Pusta e un important teritoriu
pentru �mperechere

pentru multe p�s�ri
amenin�ate cu dispari�ia.

Au nevoie de spa�iu ca s� se reproduc�.

Aici, unde Tisa �i Dun�rea
traverseaz� pusta maghiar�

milioane de p�s�ri
poposesc �n drumul lor c�tre Africa

κi recap�ta for�ele �nainte
de lungul zbor c�tre Sud

�n aceste c�mpuri
g�sesc boabe �i insecte

destul
c�t s�-�i ast�mpere foamea.

Tisa curge netulburat� c�tre Dun�re

�n ad�ncuri, e pe cale
s� se petreac� o dram�.

Se petrece o dat� la c��iva ani.

O dat�, la �nceputul verii

c�nd temperatura, umiditatea
�i presiunea sunt ideale

din albia r�ului se ivesc
ni�te mon�tri �n miniatur�:

Rusaliile.

Ies din ap� �i zboar� spre
tufi�urile de pe malul r�ului.

N�p�rlesc �i se transform�
�n insecte adulte.

Masculii n�p�rlesc primii.

Zboar� razant cu ap� c�ut�nd femelele.

Jum�tate de or� mai t�rziu
apar femelele cu coada mai lung�.

Cum apar masculii se reped spre ele.

Se �mperecheaz�, form�nd
mici p�lcuri pe suprafa�a apei.

Pl�cerea nu dureaz� prea mult.

Dup� �mperechere, masculii mor
�i plutesc cu sutele �n aval.

Femelele fecundate
formeaz� ni�te nori gro�i

�i pornesc �n amonte
s�-�i depun� ou�le.

Fiecare femel�, depune �n jur
de 9000 de ou�.

Curentul le va depozita
�n n�molul de pe fund

exact �n locul unde au ap�rut
p�rin�ii lor �n urm� cu dou� ore.

Larvele ies din ou�
�i a�teapt� ani p�n� le vine r�ndul.

Imediat dup� asfin�it
spectacolul se termin�.

Nici o efemerid�
nu va sprave�ui p�n� diminea��.

Dun�rea las� spectacolul
efemeridelor �i pusta �n urm�

�i se �ndreapt� c�tre mun�ii Carpa�i.

De-a lungul istoriei �i-a croit
drum printre ace�ti mun�i.

Aici, la "Por�ile de Fier".

Dun�rea e �nghesuit� �n cel
mai �nalt defileu din Europa.

St�ncile se ridic� seme�e
la 300 metri deasupra apei.

R�ul are doar 150 metri l��ime
�i 90 ad�ncime.

Pentru barji�ti, "Por�ile de Fier"
�nsemnau grani�ele Europei.

Este cel mai dificil
�i mai primejdios sector al r�ului.

Din cauza meandrelor �i a st�ncilor
se formeaz� v�rtejuri permanente

�i curen�i puternici de sufrafa��

�n unele locuri, navele cu aburi
erau tractate �n amonte de trenuri.

Pescarii �i �ntindeau plasele
la gura "Por�ilor de Fier".

Prindeau �n general capturi mici

�ns� sperau s� prind�
cel mai valoros pe�te din lume.

Morunul, ce poate ajunge
la o lungime de 8 metri.

O singur� femel� adult�
plin� cu kilograme de caviar

poate asigura traiul familiei
pescarului ani de zile.

Ace�ti pe�ti uria�i
�notau c�ndva ca s�-�i depun� icrele

p�n� dincolo de Viena.

Ast�zi, c�l�toria acestui uria�
se termin� aici

�n 1970, a fost construit
barajul Derdap 1

�i apele fluviului au fost domolite
la Por�ile de Fier.

Dar e o barier� pe care morunii
nu o pot dep�i

�i dac� ace�ti uria�i
care faceau asta de sute de ani

nu pot ajunge la anumite locuri
de depunere a icrelor

specia poate disp�rea.

Barajul ofer� energie pentru dou� ��ri:

Rom�nia �i Serbia

17000 de persoane au fost str�mutate

c�nd apa a fost transformat�
�ntr-un lac de 150 km lungime.

De acum, Dun�rea curge �ncet
travers�nd c�mpiile Rom�niei

p�n� c�nd dup� aproape 3000 de km

se apropie �ntr-un final
de Marea Neagr�.

Aici, r�ul se desparte �n 3 bra�e

form�nd o uria�� Delt�.

Hotarul dintre ��rm �i mare este neclar.

Pe coast�, totul este ambiguu

�i navele trebuie ghidate
pe un canal navigabil.

Dun�rea creaz� mereu bariere
�i bancuri de nisip.

Acum c��iva ani ani aici era mare.

Ast�zi, sunt doar bancuri de nisip

17 milioane de tone de sedimente
sunt aduse �n Delt� �n fiecare an.

Aici e locul de odihn� final�

pentru sedimentele �i nisipul
adus din Alpi.

Pentru p�s�ri �ns� e un adev�rat paradis

ce este imediat ocupat.

Mii de p�s�ri se �nmul�esc aici
�n gigantice colonii.

Altele, pornesc de aici la v�n�toare
de-a lungul coastei.

P�s�rile scotocesc �n n�mol
dup� viermi �i alte mici creaturi.

Lop�tarii caut� �n ap� buc��i de hran�.

Mii de chire
se �nmul�esc �n aceste colonii.

Pe bancurile de nisip �i insulele joase

sunt la ad�post de pr�d�tori.

Nefiind amenin�ate de vulpi
�i pot depune ou�le pe p�m�nt.

Prund�ra�ul de r�u
se �nmul�e�te �i el aici.

Masculul face tot posibilul
s� atrag� femela

�n cuibul
pe care tocmai l-a construit.

E greu s�-�i dai seama
ce a f�cut de fapt

iar femela nu este impresionat�

�ns� nu cedeaz� a�a de u�or.

Femela nu e sigur�
�i ezit� pentru un moment

El, �ncearc� s� profite de ocazie

�ncepe s� mearg� �an�o�.

Perioada de �mperechere �n Delt�
dureaz� p�n� �n August

c�nd multe p�s�ri pleac�
s�-�i petreac� iarna �n Africa.

P�n� atunci, Dun�rea
le ofer� m�ncare �i ad�post

�ns� Dun�rea
are �i o alt� fa�� s�lbatic�.

Peste noapte, acest r�u
se poate transforma �ntr-un infern

�n episodul doi, vom vedea
cum via�a de pe acest m�re� r�u

este provocat� constant
de elemente imprevizibile

ale tuturor anotimpurilor.

TRADUCERE �I ADAPTARE
GABONE 2014

SINCRONIZARE
ADYSIM