All language subtitles for Cosmos.Possible.Worlds.S02E13.Seven.Wonders.of.The.New.World.1080i.HDTV.MPA2.0.H.264-playTV

Cu to�ii sim�im greutatea umbrelor
care apas� asupra viitorului.

�ns�, �n alt� epoc�, la fel
de amenin��toare ca a noastr�,

unii au g�sit o cale
de a traversa �ntunericul,

pentru a g�si o stea
dup� care s� se ghideze.

Carl Sagan a scris:

"Copil�ria mea a coincis
cu o perioad� de mari speran�e."

��nc� din �coal� am visat
s� fiu om de �tiin��."

�Momentul decisiv a venit
atunci c�nd am �n�eles"

"c� stelele sunt sori uria�i"

"�i c�nd mi-am dat seama c� trebuie
s� fie foarte �ndep�rta�i"

"pentru a ap�rea doar
ca ni�te puncte de lumin� pe cer."

"Poate nici nu �tiam semnifica�ia
cuv�ntului '�tiin��', "

"dar voiam cumva s� m� cufund
�n toat� acea m�re�ie."

"Am fost cuprins
de splendoarea Universului"

"�i voiam s� �n�eleg cum
func�ioneaz� cu adev�rat lucrurile,"

"s� contribui la descoperirea
unor mistere"

"�i la explorarea, poate chiar
la propriu, a unor lumi noi."

"Am avut norocul de a-mi vedea,
cel pu�in �n parte, visul �mplinit."

"Pentru mine,
visul romantic al �tiin�ei r�m�ne"

�la fel de fascinant
�i de proasp�t cum era �n acea zi,"

�c�nd am v�zut minunile"

"Expozi�iei Mondiale
dela New York, din 1939."

"Acolo, viitorul a prins contur."

Dar ce fel de speran�� exista
�n 1939?

Voci furioase acaparaser�
scena mondial�,

propov�duind ur�
�i �nvr�jbire �ntre oameni.

Cel mai agresiv r�zboi din istorie,

care a curmat vie�ile
a 60 de milioane de oameni,

era abia la �nceput.

Totu�i, pe m�sur�
ce �ntunericul cobora,

t�n�rul Carl Sagan �i contemporanii
s�i au reu�it s� manifeste

un interes viu asupra viitorului,

suficient de puternic
pentru a-i inspira pe mul�i

s� munceasc� din greu mul�i ani,

pentru a deveni oameni de �tiin��
�i ingineri.

CHIMIE DU POND:
MINUNEA CHIMICA A LUMII

Miracolul televiziunii a devenit
accesibil publicului

la Expozi�ia Mondial� din 1939.

Am �nv��at s� manipul�m electronii

�n ceea ce va deveni o for��
care va schimba civiliza�ia.

Acest model era transparent,
pentru a-i convinge pe sceptici

c� nu vedeau doar imagini
care se succed rapid.

Imaginile de pe ecran
erau semnale adev�rate,

transmise de-a lungul timpului
�i spa�iului.

Acolo a ap�rut o lume posibil�
a tehnologiei revolu�ionare.

Carl Sagan a fost primul
care a explorat spa�iul �i timpul

cu racheta imagina�iei.

Dar mai avem ceva �n comun.

Am�ndoi am avut experien�e
revelatoare �n acela�i loc,

�n parcul Flushing Meadow
din New York.

C�nd aveam v�rsta lui Carl,

m-am dus cu familia
la Expozi�ia Mondial� din 1964.

Eu sunt cel mic, din st�nga.

Era cu 25 de ani mai t�rziu �i lumea
se confrunta cu alte probleme.

Marile puteri �mp�nziser� planeta
cu zeci de mii de arme nucleare.

Erau gata de a se declan�a
�n orice clip�.

Preg�tirea pentru apocalips� era
un ritual frecvent pentru copii.

De�i �tiam cu to�ii
c� putem muri �n orice clip�,

Expozi�ia Mondial� din 1964
a prezentat

imaginea unui viitor liber,
f�r� pericole,

in care �tiin�a �i tehnologia se
concentrau asupra visurilor lumii.

Am amintiri incredibile
�i nepieritoare de atunci.

Tata era administrator la New York
�n perioada mi�c�rii pentru drepturi

�i au numit un tren mono�in�
dup� el.

Ne-am plimbat cu m�ndrie
la expozi�ie cu "Cometa Tyson".

�mi amintesc dinozaurii anima�i
�n m�rime natural�.

Eram uimit c� puteam afla ce se
�nt�mplase �n trecutul �ndep�rtat.

Aveam senza�ia c� Terra era doar
locul �n care ne-am nimerit noi.

P�n� �i simbolul expozi�iei,
Unisfera,

era o reprezentare a Terrei privit�
in ansamblu, din cosmos.

Asta era �nainte ca cineva s� vad�
planeta noastr� din spa�iu.

Era o perioad�
�n care totul p�rea s� ia av�nt.

P�n� �i cl�dirile p�reau
gata de decolare.

Puteai c�l�tori
spre un viitor mai str�lucit,

spre o Terra unde nu exista
s�r�cie sau foamete.

Unele promisiuni
au r�mas ne�mplinite,

dar altele au dep�it cu mult cele
mai �ndr�zne�e visuri de atunci.

Face�i-mi o favoare.

�ncerca�i s� uita�i
tot ceea ce lua�i de-a gata acum.

Imagina�i-v� c� n-a�i v�zut un
laptop, o tablet� sau un smartphone,

c� n-a�i c�utat nimic pe internet,

c� n-a�i primit niciodat�
un e-mail sau un SMS.

Era o lume �n care,
dac� voiai s� afli ceva

despre istoria vie�ii
sau versurile unei melodii,

trebuia s� te duci
la cea mai apropiat� bibliotec�.

Ca mul�i oameni de atunci,

acolo am v�zut pentru prima dat�
un computer.

Aparat� din dreapta mea
e cititorul de caractere IBM

�i cite�te cifrele scrise.

V� voi ar�ta cum func�ioneaz�.

Pute�i afla �tirile
din orice zi dori�i.

Scrie�i data pe o foaie

�i cititorul de caractere IBM
va descifra numerele.

Computerul va afi�a �tirile.

Am fost uimit c�nd aparatul a citit
ziua mea de na�tere

�i mi-a afi�at cele mai importante
evenimente din acea zi.

Cum putea un aparat
s� �tie a�a ceva?

Chiar �i �n acest vis optimist
despre viitor,

umbra amenin��toare domnea
f�r� �ncetare.

Acelea�i vehicule care promiteau
s� ne duc� �n alte lumi

amenin�au s-o distrug� pe aceasta.

Puteau transporta exploratori

sau arme de distrugere �n mas�.

Aceast� nav� din Programul Mercury

�l dusese recent pe Scott Carpenter
pe orbita Terrei.

Mai era o nav� din Programul Gemini,
func�ional� abia peste un an.

�i, cel mai ambi�ios,

modulul de comand� al Apollo,

erau at�t de aproape de mine,
�nc�t le puteam atinge.

Primul echipaj avea s� ajung�
pe Lun� abia peste patru ani.

G�ndi�i-v� c�t� �ndr�zneal�!

Urma s� trimitem oameni pe Lun�
�i s�-i aducem �napoi teferi,

cu ajutorul computerelor
care �tiau atunci

doar s�-�i spun� �tirile
din ziua na�terii tale.

Acum, dup� multe zeci de ani, nu-mi
vine s� cred c� am f�cut a�a ceva.

Dar, precum Carl,

speran�a descoperit� la Expozi�ia
Mondial� nu m-a p�r�sit.

Sor�ii erau �mpotriva noastr�,
dar �nc� tr�im, dup� 50 de ani,

�i �nc� vis�m
la ce ne poate aduce viitorul.

Haide�i cu mine
la Expozi�ia Mondial� din New York,

din anul 2039.

COSMOS: LUMI POSIBILE

CONSTRUC�II PE MARTE

E anul 2029.

Undeva e o feti��

care �i imagineaz�
ce ar putea aduce viitorul.

CUM S-A VINDECAT TERRA

2031: REACTOR ONLINE

PARISUL, ALIMENTAT
DE O LINGURI�� DE AP�

2033: PRIMUL CONTACT
CU BALENELE ALBASTRE

S-AU TRADUS C�NTECELE LOR,
SUNT FURIOASE!

2935: P�DUREA AMAZONIANA
I�I TRIPLEAZ� SUPRAFA�A

2037: NU EXISTA
SPECII PERICLITATE

2040: AL ZECELEA COLOS DE
CARBON RIDICAT IN CAPETOWN

2042: ULTIMUL MOTOR CU
ARDERE INTERNA, LA MUZEU

2045: CALOTELE POLARE
SE EXTIND

2047: MOLU�TE CONSUMATOARE
DE PLASTIC CURATA OCEANELE

2050: TEMPERATURA GLOBALA
REVINE LA NIVELUL DIN SEC XX

2060: APA FLUVIULUI GANGE
E DECLARATA POTABILA

2075: STRATUL DE OZON
E REGENERAT COMPLET

Visurile sunt h�r�i.

F�r� ele nu ajungem nic�ieri.

Acest nou colos,

unul dintre multele ridicate
�n marile porturi,

e f�cut din carbonat de calciu,

materialul folosit de natur�

pentru a crea prima cas� pentru
via��, �n ora�ul str�vechi din mare.

Dioxidul de carbon,
sursa schimb�rii climatice,

a fost extras din atmosfer�
�i transformat �n mineralul folosit

la construc�ia acestui imens
copac al vie�ii.

Aceste noi minuni ale lumii arat�
c� specia noastr� a g�sit o cale

de a evita urm�rile
schimb�rii climatice

�i reflect� ambi�ia omenirii

pentru m�re�ia de a tr�i �n armonie
cu ceilal�i p�m�nteni.

Bun venit la Expozi�ia Mondial�
din New York, din 2039!

Veni�i cu mine.

Bun�!

Da, pe acolo.

Aici, �n pavilionul cercet�torilor,

cei mai mari eroi ai �tiin�ei
revin la via�� virtual,

pentru a povesti cum au descifrat
secretele naturii.

R�spund neobosit la orice �ntrebare
a�i putea avea.

Aici nu exist� �ntreb�ri proaste,

nu exist� ru�ine �n a �ntreba
orice vrei s� �tii.

Ace�tia nu sunt robo�i
care redau mesaje �nregistrate.

Am g�sit o cale de a reproduce
re�eaua neural� din creierele lor,

ideile, amintirile
�i asocierile lor, conectomul lor.

Imagina�i-v� o lume in care
povestea continu� a Universului

e spus� fiec�rui copil,

la fel cum le spunem noi acum basme
sau c�ntecele.

E r�ndul nostru?

Am dou� �ntreb�ri.

Ai fost uimit c�nd am descoperit
undele gravita�ionale,

de�i ai zis c� nu vom reu�i?

- Da.
- A doua �ntrebare.

Variabilele ascunse, solu�ia ta
la paradoxul mecanicii cuantice,

acum c� �tim c� nu exist�,

ce spune este
despre natura realit��ii?

Vino cu mine.

Acesta e pavilionul celei de-a patra
dimensiuni, timpul.

Oricine poate introduce coordonate
spa�iale �i temporale,

pentru a vizita orice moment

din istoria de 14 miliarde de ani
a Cosmosului.

Nu e uimitor c� am �nceput

s� folosim �tiin�a sistematic
abia acum patru secole,

dar am reu�it s� recre�m deja
ceea ce s-a �nt�mplat

cu miliarde de ani
�nainte s� ajungem noi aici?

100000 �.E.N.

Acest calendar cosmic,
�n care �ntreg timpul e compresat

�ntr-un an terestru,
poate fi explorat.

Ce eveniment din istoria Universului
v-ar pl�cea s� vede�i?

Nu Big Bangul, to�i �l vor.

�n plus, trebuie s� ave�i
peste 14 ani.

Putem merge �n nanosecunda
dinaintea �nceperii timpului.

Sau �n ultima zi perfect�
a dinozaurilor.

Sau putem petrece dup�-amiaza
cu Eva mitocondrial�,

mama noastr�, a tuturor,

femeia din care provine
�ntreaga ras� uman�.

Facem o excursie la Gizeh,

pentru a vedea piramidele noi?

Alege�i.

20.07.1969, LUNA

Via�a, artistul suprem,

dup� ce a acaparat fiecare cotlon
pe Terra,

s-a aventurat p�n� pe Lun�.

C�nd am ajuns prima dat�
�n pustietatea sa,

�n praful sterp din aceast� lume
plin� doar de nuan�e de gri,

am �n�eles c�t de radical
s-a schimbat planeta noastr�

la atingerea geniului vie�ii.

Vulturul a aterizat.

Ce form� va lua geniul vie�ii

peste c�teva sute de milioane
de ani?

Privi�i!

Acesta e cel mai vechi str�mo�
comun al oamenilor

�i al tuturor animalelor care
tr�iesc sau au tr�it pe Terra.

Adev�ratul Saccorhytus coronarius
era destul de mic,

c�t un punctule� negru,

dar are un impact major
asupra pove�tii noastre.

Sacco a prosperat
acum jum�tate de miliard de ani.

E str�mo�ul regnului animal.

Cum a reu�it via�a s� ne creeze
din a�a ceva?

Evolu�ia, dac� are
suficient spa�iu �i timp,

face posibil� apari�ia unor calit��i
complexe �i total nea�teptate,

care apar
din cele mai simple lucruri.

Via�a e o sfoar� lung�
de patru miliarde de ani.

A supravie�uit la cinci extinc�ii
�n mas�

�i, dup� fiecare,
a ren�scut mult mai puternic�.

Via�a demonstreaz� c� suntem
mai mult dec�t o sum� de organe

�i, chiar dac� ajungem
�n situa�ii limit�,

via�a g�se�te o cale de a evolua.

O min�.

Un suvenir al s�lb�ticiei noastre,
r�mas �n urma conflictelor.

Am infestat lumea
cu peste 100 de milioane.

An de an, ucid sau r�nesc
mii de oameni,

printre care �i copii
care se joac� cu prietenii.

G�ndi�i-v� la efortul global necesar

pentru a g�si �i dezamorsa
100 de milioane de explozive

�ngropate �n p�m�nt.

E imposibil, nu?

Dar biologii au dezvoltat
un mod ingenios

prin care pot detecta
explozivele periculoase din sol.

Au modificat genetic g�scari�a,

ale c�rei r�d�cini detecteaz�
dioxidul de azot

pe care �l eman� minele
�i explozivele.

Dac� planta are frunze ro�ii,
feri�i-v�.

Dar, dac� frunzele sunt verzi,

v� pute�i juca lini�ti�i
cu prietenii.

Prin �n�elegerea naturii, putem
declan�a capcanele puse de noi.

S� lu�m metroul p�n� �n New Jersey.

C�l�torim prin miceliu,
o re�ea subteran�

care leag� 90% dintre plantele
�i copacii planetei.

E o coproduc�ie str�veche
a patru regate biologice:

plante, bacterii,

fungi �i animale.

New Jersey a fost statul
cu cel mai mare num�r

de zone supra-poluate din �ar�,

r�m�i�e ru�inoase ale adolescen�ei
noastre tehnologizate.

Dar apoi ne-am aliat cu copacii
�i cu plantele.

Plopii transform� �n mod natural
tricloretilena, TCE,

un solvent cancerigen,
reziduu din industrie,

�n ioni de clor, inofensivi,

simple s�ruri.

Microbiologii au descoperit

c� pot �ncruci�a
dou� specii diferite de plop,

pentru a le spori puterea
de neutralizare a TCE.

Plantarea �n mas� a acestor copaci

nu doar a cur��at zona de
substan�ele riscante pentru via��,

ci a �i sporit num�rul copacilor,

care transform� gazul cu efect de
ser�, dioxidul de carbon, �n oxigen.

Prin r�zboaie �i stilul de via��,
am umplut lumea de gunoaie.

Pe l�ng� mine �i explozive,
apar toxinele din combustibili,

de�eurile civiliza�iei de consum,
ale centralelor nucleare �i armelor.

Mai sunt electronicele,
pe care le-am aruncat �n ne�tire,

pline cu metale grele

ca plumbul, cadmiul, beriliul
�i alte de�euri.

M� apuc� disperarea

c�nd �ncerc s� percep �n ansamblu
enormitatea problemei.

Dar via�a ne ofer� o cale de sc�pare
�i din acest co�mar.

Se nume�te bioremediere.

Vede�i acel nod din centru?

E drojdie.

F�r� ea nu avem p�ine, nici bere.

�ns�, �n acest viitor,
o folosim pentru a cur��i lumea.

A neutralizat cele mai periculoase
de�euri pe care le-am produs.

Drojdia absoarbe substan�ele
�i nu le las� s� contamineze apa

�i restul mediului.

G�ndi�i-V�.

Natura ne-a oferit o a doua �ans�
s� repar�m r�ul pe care l-am f�cut.

Dar cum vom reu�i
s� nu-l facem din nou?

Ce au creat oamenii pe Terra pentru
a proteja viitorul �ndep�rtat?

Nu avem nicio institu�ie

care s� recunoasc� pericolele
pe termen lung,

dar�mite una care s� le abordeze.

Interesul nostru se limiteaz�
la trei luni sau la patru ani,

la urm�torul raport,
la urm�toarele alegeri.

Dar �tiin�a ne spune c� scara vie�ii
se m�soar� �n miliarde de ani.

Cum p�str�m �n con�tiin��
continuitatea trecutului

�i rolul fiec�ruia �n viitorul ei,

pentru a crea consecin�e fezabile?

�tiin�a, �n prezent,

nu are mijloace pentru a ne face
�n�elep�i �i vizionari.

Asta depinde de noi.

C��i oameni au pierdut lupta
pe care o ducem noi acum?

C�te lumi zac �ngropate
sub suprafa�a acesteia?

Poate nu vom afla.

Dar la aceast� expozi�ie
exist� un pavilion

in care civiliza�iile disp�rute
revin la via��.

�tiu o civiliza�ie disp�rut�
care a prosperat mii de ani.

Au avut multe realiz�ri.

Au l�sat �n urm� un limbaj scris
pe care nimeni nu l-a descifrat.

�nc� nu am descoperit niciun indiciu
legat de dispari�ia lor.

Ei reprezint� doar unul
dintre misterele

din pavilionul lumilor disp�rute.

�n secolul V �.e.n., �n Grecia,
Herodot, p�rintele istoriei,

a scris despre via�a luxoas�
a tartessienilor din Iberia.

S-au �mbog��it din argintul
�i aurul extrase din sol.

Aveau propria limb�, cultur�,
dansuri, muzic�...

Dar au r�mas foarte pu�ine,

doar c�teva obiecte
maiestuos create.

Aceasta e una dintre lumile pierdute
de pe Terra.

La fel e �i cu poporul f�r� nume,
care a tr�it �n Nigeria de azi,

�ntr-o regiune numit� Nok.

Timp de 1.500 de ani,

inginerii lor aveau
cele mai noi tehnologii,

descopereau moduri noi
de prelucrare a fierului.

La fel ca tartessienii,
aveau propria civiliza�ie unic�.

�n urma lor au r�mas doar c�teva
statui de ceramic� deosebite

�i o inscrip�ie pe acest perete.

Tot ce au l�sat �n urm�
a fost �nghi�it de timp.

Darin acest pavilion,
civiliza�iile pierdute tr�iesc,

respir� �i danseaz� din nou.

Dintre toate,
pe care s-o readucem la via�� azi?

�tiu.
Civiliza�ia de pe Valea Indului,

�n perioada de glorie,
�n 2500 �.e.n.,

c�nd avea o re�ea vast� de ora�e
�i o popula�ie de cinci milioane.

Haide�i s� le vizit�m
cel mai cunoscut ora�, Mohenjo Daro.

Nu �tim cum foloseau aceast�
piscin�, numit� "marea baie",

dar �tim c� ora�ul a fost conceput
�i construit

�n timp ce grecii aveau doar c�teva
triburi de comercian�i ambulan�i.

Sta�i a�a... Auzi�i? Asculta�i.

Exact, locuitorii din Valea Indului,
acum 5.000 de ani,

aveau instala�ie de ap� �n case,

ceva ce majoritatea oamenilor
au de la finele secolului XX.

Cuno�teau �i alte forme
de hidroinginerie.

Aveau conducte subterane,
canalizare

�i ap� curent� �n buc�t�rie.

Aveau stomatologi

�i unit��i de m�sur� standard
pentru orice cantitate.

Erau sculptori buni
�i au introdus realitatea

in replicile tridimensionale
ale formelor oamenilor

�tiau s� scrie
�i aveau semne pe cl�diri,

dar �nc� nu le-am �n�eles limbajul.

Foloseau zaruri pentru a juca
jocuri de noroc.

κi petreceau serile
cu jocuri de societate.

Mai e ceva curios legat de ei.

Nu au descris �n arta lor r�zboiul,
nu au reprezent�ri ale armelor.

Nu exist� dovezi c� ora�ele lor
meticulos pl�nuite

au fost vreodat� arse din temelii
de invadatori.

�n studiul contemporanilor lor
�i al istoriei,

e un lucru total neobi�nuit.

Aceast� statuet� e printre pu�inele
lucruri r�mase

de la aceast� civiliza�ie.

�i totu�i, erau la fel de reali
cum suntem noi.

Momentul lor a fost la fel de real
ca al nostru.

L�ng� pavilionul lumilor pierdute
se afl� un altul,

pavilionul lumilor viitoare.

Am trimis cinci nave �n spa�iu.

Sunt nave demodate, primitive,

care se mi�cau, comparativ
cu distan�ele interstelare,

cu viteza cu care alergi �n vis.

Dar �n viitor ne vom descurca
mai bine.

Am g�sit �i studiem mii de lumi
care orbiteaz� �n jurul altor sori,

toate astea din locul nostru izolat
din suburbiile galaxiei,

toate astea �n doar 400 de ani de
c�nd Galileo a privit prin telescop.

Calea Lactee are
sute de miliarde de stele

�i, probabil, �i mai multe lumi.

Undeva, �n acest spa�iu,

e posibil s� existe
o enciclopedie galactic�,

un raport care include toate lumile
aferente tuturor stelelor.

Percep�iile �i deduc�iile vagi
asupra miilor de exoplanete

au dus la o cunoa�tere
mai aprofundat�

a jum�tate de milion de lumi.

Imagina�i-v�
o baz� de date galactic�,

o bibliotec� din Alexandria
pentru tot Universul,

o cale pentru lumea noastr� de a
ob�ine un fel de cet��enie cosmic�.

Imagina�i-v� o enciclopedie
galactic� care evolueaz� constant,

o surs� �n care cunoa�terea
lumilor Universului

ar fi disponibil� tuturor.

TIP CIVILIZA�IE: 1,8 L
COD SOCIETATE: 2A11

V�RSTA PLANETEI: 1,14 X 10^17 s

Aceast� civiliza�ie �i spune
�Supravie�uitorii�.

Sunt doar cu pu�in mai avansa�i
dec�t noi.

Dac� am putea comunica cu ei,

poate ne-ar putea spune cum
au trecut de adolescen�a tulburat�.

PROBABILITATEA
SUPRAVIE�UIRII: 80%

�i aceasta la fel.

"Vie�uitoarele �ntunericului."

PROBABILITATEA
SUPRAVIE�UIRII: 72,1%

Dar civiliza�iile mult mai avansate
dec�t noi?

Pot exista lumi cu tehnologii net
superioare realiz�rilor noastre.

Pot exista culturi care dezmembreaz�
planetele din sistemul lor

�i le reasambleaz� �n jurul
lumii lor, cre�nd un inel.

Astfel au mai mult spa�iu
�i mai multe resurse.

Viitorul lor arat� bine.

PROBABILITATEA
SUPRAVIE�UIRII: 99%

TIP CIVILIZA�IE: 6.2W
COD SOCIETATE: 3LQ

Bietele fiin�e din aceste lumi

au doar una din trei �anse
de reu�it�.

Ce e asta?

Oare �ncearc� s� rezolve o criz�
energetic� la nivel de sistem?

Depind de energia solar�,
dar steaua lor e o pitic� ro�ie,

nu poate furniza energie direct�
pentru o civiliza�ie multiplanetar�.

Poate �i-au folosit toate resursele

�i construiesc o carcas�
�n jurul stelei,

pentru a recolta fiecare foton
de lumin� solar�.

Cum am scrie despre noi �n
enciclopedia cosmic� a lumilor?

Poate c�, p�n� acum,
cineva a scris �n locul nostru.

Un dosar planetar conceput
dup� difuz�rile de la TV

sau printr-o misiune secret�
de supraveghere.

Poate vor c�uta planetele albastre
din Calea Lactee

�i vor ajunge la dosarul Terrei.

Ce p�rere ar avea despre noi?

Am privit mult stelele �i ne-am
�ntrebat dac� exist� entit��i

care �i pun �ntreb�ri despre noi.

�ntr-un cosmos mai mare �i mai
b�tr�n dec�t poate concepe omul,

suntem pu�in cam singuri.

50%? Doar at�t?

PROBABILITATEA
SUPRAVIE�UIRII: 50%

�tiu cum putem cre�te acest procent.

Trebuie s� aplic�m
ceea ce ne �nva�� �tiin�a.

Acesta este visul cosmosului.

Aceasta e povestea
pe care ne-o spune �tiin�a.

Universul nostru a ap�rut
acum 14 miliarde de ani,

c�nd materia, energia, timpul
�i spa�iul au explodat.

�ntunericul era rece
�i lumina era fierbinte.

Dar combinarea acestor extreme
a dat form� materiei.

A ap�rut structura.

Au ap�rut stele imense, de sute
de ori mai grele dec�t Soarele.

Aceste stele au explodat,

aliment�nd cu oxigen
�i carbon lumile viitoare

�i �mpodobindu-le cu aur �i argint.

La moartea lor,
stelele deveneau �ntuneric.

Greutatea acestui �ntuneric
alunga lumina.

Dar, din v�lurile mor�ii lor,
s-au n�scut noi stele...

...care au �nceput
s� danseze �mpreun�.

�i au format galaxii.

Galaxiile dau na�tere stelelor.

Stelele dau na�tere lumilor.

O lume a dat na�tere vie�ii.

La un moment dat, c�ldura a ie�it
din r�runchii acestei lumi

�i a �nc�lzit apele.

Materia cobor�t� aici din stele
aprins via��.

Acel praf de stele
a devenit con�tient.

Via�a a fost modelat� de Terra �i
de lupta cu celelalte vie�uitoare.

A�a a crescut un copac uria�,
cu multe ramuri.

De �ase ori a fost dobor�t
aproape de tot,

dar �nc� cre�te.

Noi suntem doar o ramur� firav�,

care nu poate supravie�ui
f�r� copac.

Treptat, am �nv��at
s� citim cartea naturii,

s�-i deprindem legile
�i s� �ngrijim copacul.

Am �nv��at s� devenim o cale prin
care se poate cunoa�te cosmosul...

��i se poate �ntoarce �n stele.

Subtitrare: Retail

Subtitrare descarcata de pe
www.RegieLive.ro
Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania