Original subtitles

Am luat o viață o singură dată.

Împlinisem opt ani și de ziua mea am primit o praștie.

M-am dus în pădure și am încercat să-mi testez abilitățile de vânător, dar n-am

putut nimeri nimic.

Nu știam de ce.

Ceva nu era în regulă cu mine.

Nu mă pricepeam.

Primisem o praștie și nu știam să o folosesc.

Cum să mă lupt să supraviețuiesc în viață dacă nu-i rămâs tare să nimeresc

nici măcar o țintă?

Când m-am întors din pădure, mă așteptau prietenii mei să le arăt ce bine știu să

trag.

Mi-era frică, rușine.

Am auzit o pasăre deasupra mea care ciripea atât de frumos. Am închis ochii,

am tras aer în piept și am tras în sus cu ultima piatră pe care o mai aveam în

buzunar.

Ciripitul s-a oprit.

Am deschis ochii.

Ceilalți au fugit spre mine.

Pasărea era căzută pe iarbă.

Îți bătea și avea ochii deschiși.

Nici unul dintre noi nu știam ce să facem.

Era vina mea.

Am luat pământ în mână și am început să o acoperim.

Încă îi se vedea o aripă, încă se mai zbătea, așa că am acoperit-o eu complet.

Se uitau toți la mine să vadă ce fac.

Am mai râncat niște pământ peste, până s-a făcut liniște.

Nu uitați să

vă abonați

la

canal!

Sintesc foarte bine.

Te rog, nu trage!

Cine ești?

Sunt imună, ca și tine.

Nu vreau să mor, numele meu este Zoe.

Am fost captivă în buncăr, dar am reușit să scap.

Din buncăr?

Te urmăresc de câteva zile.

Știu că nu faci parte dintre trădători. De unde știi asta?

Pentru că trădători au privirea goală și întunecată.

Tu nu ești așa.

De ce ai fugit din bunker?

Pentru că făceau experimente pe noi.

Ce fel de experimente?

Aruncă cuțitul.

Aruncă cuțitul!

Și ruczacul.

Și ruczacul!

Pentru ce sunt astea?

Zi! Sunt pastile de a doua zi.

Adica?

Nu cred ca e momentul sa aduc pe lume un copil.

Stai! Stai! Pot sa vin cu tine?

Te-ai intrebat vreodata de ce ni s-a schimbat viata atat de mult?

Bine, na, știu că din cauza bolii, dar... Poate... Poate ar fi

trebuit să acționăm diferit față de cum am făcut-o până acum.

Să încercăm să eliminăm lucrurile acelea care ne face rău, care ne separă.

Știi la ce mă refer, nu?

Nici nu știi ce bine îmi pare că stai de vorbă cu mine.

Da. Familia ta?

Nu.

E unui prieten.

La ce te uiti?

La un video de familie a unui prieten. Tu l-ai filmat?

Nu, nu e telefonul meu.

E a lui.

A lui?

Da. De ce e la tine?

Habar n-am.

Nu mi-am pus niciodată întrebarea asta.

Pur și simplu e la mine.

Dar al tău unde e?

Nu știu unde l-am lăsat.

Nu pot aminti.

La fel cum nu-mi amintesc nici ce visez.

Dar nici el nu mai visează așa că oricum nu i-ar mai folosi la ceva.

Nu înțeleg ce vrei să spui.

Și-a ucis visele în mod conștient.

Și-a tras un glonț în cap.

Din totdeauna a visat la o familie perfectă, la sufletul pereche, bla, bla,

bla. Și erau perfecti împreună.

Cel puțin din filmarea și-apare.

Nu pot închipui ce tragedie e pentru ea.

Nu am cunoscut-o niciodată.

Familia ta trăiește?

Nu știu.

Nici la asta nu m-am gândit.

Și acum că o fac, nu reușesc să-mi amintesc.

Îmi pare rău. Nu trebuie să vorbești despre asta dacă nu vrei.

Ochii tăi sunt într-adevăr speciali.

E un defect, de fapt.

Dar îmi place să cred că este defectul care mă face imul la boală.

Bună dimineaţa! Bună dimineaţa!

Parcă am dormit două zile în continuu, aşa mă simt.

Ce s-a întâmplat?

Nu-ţi aminteşti?

Au fost atacaţi.

Au trat cu tranchilizante.

Din pacate te-am numit pe tine, dar din fericire... Macar cineva a dormit mult.

Cum de nu ne-au capturat?

Tu cum crezi ca am reusit sa-ti provadiez cu atata timp?

Ți-e frig?

Puțin.

Semnele erau clare.

Semnele?

Da, semnele, da.

Stai liniștit că n-am o problemă cu asta, nu te consider diferit sau ceva.

Cu mine poți să fii exact așa cum ești.

Dar nu înțeleg despre ce vorbești.

De ce aș fi diferit?

Că, na, nu-ți plac femeile, dar e ok, nu am o problemă cu oamenii care au alte

orientări sexuale.

Poftim? De nu sunt gay.

Pari gay?

Nu par, dar eu n-am mai văzut bărbat care să atingă în felul ăsta o femeie.

Deci nu ești gay?

Categoric nu.

Adică nu cred.

Nu, nu, nu.

Am chiar și niște filmulețe cu femei gole în telefon. Vrei să vezi? Nu,

categoric nu.

Nu te atrag bărbații.

Nu, adică nu, nu, nu știu cum să-ți explic.

Nu, nu, nu

am experiență.

Adică nu... Nu știu ce trebuie să fac cu o femeie.

Sau cum să fac cu o femeie.

Dar clar, mă atragi. Mă atrag, femeile.

Nu pot să cred.

Ești virgin.

Nu,

chiar.

Adică ce vrei să spui? Că te-ai sărutat și te-ai crezut într-o relație?

Nu.

Hai să jucăm un joc. Vrei?

Ce joc?

Un joc murdar.

Murdar? Mhm.

Adevăr sau provocare?

Adevăr.

Este adevărat că... ești gay.

Hai mă pe bune!

Pe bune?

Rândul tău.

Este adevărat că ai încercat și cu femei?

Am încercat odată.

Ce? Da, n-a fost nimic.

Adevăr sau provocare?

Adevăr.

De ce m-ai luat cu tine?

De ce?

Adevăr, s-o provocare.

Provocare.

Te provoc...

să-ți dai bluza jos.

Adevăr sau provocare?

Provocă-mă!

Te provoc să bei toată sticla.

Bine, bine, gata, gata, gata.

Bine.

Adevăr sau provocare?

Adevăr. Adevăr... Este adevărat că nu m-ai mințit niciodată de când ne-am

întâlnit?

E foarte frig afară, așa mi se pare că...

Dați-mi drumul, vă rog!

Vă rog, dați-mi drumul!

Liniștiți-vă!

Nu vă face bine să vă agitați!

Liniștiți-vă! Dați-mi drumul, vă rog! Vă rog, liniștiți-vă!

Domnule, calmați-vă! Nu!

Voi faceți experimente pe mine! Nu facem experimente! Încercăm să vă tratăm!

Domnule, liniștiți-vă! Dați-mi drumul!

Domnule, doctor!

Băi!

Dacă vrei, te sedăm.

Vreau să-i refacem analiza de sânge.

S-a întâmplat ceva?

Nu, nu, vreau doar să mă asigur.

S-ar putea să fie unul din pacienții rari.

Ați mai avut cazuri așa speciale?

Nu, la mine ar fi primul, dar vreau să-l sedesc cu doze mici, că vreau să fie

conștient când vorbesc cu el.

Bine, hai că mă duc, am urgență.

Cum ați reușit să faceți să pară totul atât de real?

Dar ce pară atât de real?

Ce se vede pe fereastră?

Ei, hai, păi aia e realitatea. Îmi place sau nu? Știi unde ești? Știu.

În buncăr sub pământ.

Ești la urgență.

La etajul nou.

Și azi nici nu merge liftul.

Și nici mâine nu o să meargă.

Dacă erai într-adevăr într-un buncăr, cred că trăiai o realitate mai apropiată

de pământ, nu?

Dar aici, sus, trebuie să vedem ce e cu tine. Unde este Zoe?

Cine-i Zoe?

Iubita mea.

Fata cu care eram.

Ai fost adus cu ambulanța singur, în... în costumul lui Adam.

Și până acum, din câte știu, nici nu s-a interesat nimeni de tine.

Dar stai liniștit.

Ai ceva de stat pe aici. O să ai timp să o anunți pe Eva.

Eva.

Zoe, ai avut un atac cerebral.

Partea stânga a corpului tău nu prea funcționează cum trebuie.

Ia, încearcă să smiști mâna sau piciorul.

Se poate?

Da, da, hai!

Nu mai vreau!

Lăsați-mă în pace! Hai că e spre binele tău! Lăsați-mă în pace! Nu mai vreau!

E spre binele tău! Lăsați-mă în pace!

Să vă mulțumim pentru vizionare!

Da. Mă sun și tu odată la două, trei luni ca să-mi scoți ochii că văd,

doamne, că de ce nu dau niciun semn de viață.

A, scăște-mă amândoi de ce m-ai sunat.

Da, multe sacrificii pentru salariul tău de asistent maternal.

Acum vorbești de parcă tu m-ai născut.

Hai te rog să nu începem aceeași discuție.

Nu mai ești obligată să te interesezi de viața mea. Sunt băia mare.

Bine. Am fost în coma.

O lună de zile.

Știai?

Păi dacă veneai în vizită, puteai să-mi spui o poveste, poate mă trezeam mai

repede.

Da, că a venit vorba de ea.

Bine, tu ești mama mea.

Ok.

Sigur nu știai.

Nu știai.

Da.

Păi dacă adoptai un copil sănătos, acum aveai pe cineva care să te îngrijească

la bătrâneți.

Bine, hai, hai că nu mai pot să vorbesc.

Hai, vorbim.

Pa.

Mă adaptez.

Nu cred că este real ceea ce se întâmplă.

Și mi se întâmplă mie.

Nu știu.

Lumea asta mi se pare atât de falsă.

Plină de oameni triși care par fericiți.

Oamenii preferă să meargă în turmă neștind unde și de ce.

Și culmea, fiecare își vede de viața lui trecând cu bine peste orice problemă.

Doar eu sunt un neadaptat.

Trebuie să mă întorc la Zoe.

Doar acolo pot fi fericit.

Mai povestește-mi un pic despre cealaltă viață.

Este viața pe care mă doresc, de fapt.

Unde lumea trăiește în haos, în durere, în obsesii.

Majoritatea oamenilor sunt bolnavi, prizonieri de război, mințiți, agresați

la tot pasul.

Se trăiește la limita existenței unde oamenii se împart între sclavi și

stăpâni de sclavi.

Și moartea e doar o alegere, dacă o i-o fi.

Dar acolo mă simt liber și puternic pentru că acolo am un scop.

Ce scop?

Să supraviețuiesc și să nu fiu capturat.

Și de când am întâlnit-o pe ea, scopul meu este tot mai clar.

Și se amplifică cu fiecare zi trăită.

Și... Ce anume te împiedică să ai un scop și în această viață?

Ce sens are?

Oricum o să mor.

Nimeni nu știe cu adevărat când și cum va muri.

Faptul că ai o boală incurabilă...

Și că vei muri la un moment dat, nu te poate împiedica să îți faci un scop

din timpul care ți-a mai rămas.

Da.

Dar eu mai am foarte puțin timp de trăit.

Și nu mi-am întâlnit și măcar scopul în viață cealaltă.

Cât timp?

Doctorul spune că nu poate nimeni să aproximeze.

Dar având această bală care îmi afectează organele,

Inima poate să-mi citeze oricând. Îți mai aduce aminte cum gândeai despre

viață înainte să afli de această boală?

Adică?

Soluția nu este să ne plângem de milă în fața eminenței morții. Nu asta dă sensul

trăirii unei vieți fericite.

Ci... Liniuța trasată între anul nașterii și anul morții.

Dacă ai avea un scop...

Ai putea trasa indefinit această liniuță.

Tocmai pentru că nu vei putea ști dinainte cine o va opri sau când se va

opri.

Fără Zoe, nu prea mă interesează de liniile vieții tale.

Ok. În vis, în cealaltă viață, până să o întâlnești pe ea, erai fericit?

Nu știu.

Nu mi-aduc aminte.

Sunt foarte multe lucruri care nu au sens.

Și devine tot mai confuz. Ce știu sigur este că ea mă poate face fericit.

Și da, Zoya există, doar că tu nu crezi în ea.

Dacă o cauți nefericit și cu spaima morții, nu o vei găsi niciodată.

În momentul în care te vei împăca cu gândurile tale, Zoe va deveni reală.

Ce trebuie să fac?

Ce altceva, în afară de Zoe, te-ar face fericit?

Arcul.

Este arma care... îmi face imun și puternic.

Este arma mea de supraviețuire.

Datorită arcului mi-am fost capturat până acum.

Bună ziua, dragilor! Numele meu este... Zoe!

Zaira. Pentru cei care astăzi au venit pentru prima dată, vreau să începem cu

regulile de siguranță. Zoe este reală.

Zoe există cu adevărat. Nu este produsul imaginației mele. Zoe este reală.

Și mă simt rădat. Mă simt mințit.

Cine te-a mințit?

Toată lumea m-a mințit.

Tu.

Doctorii.

Chiar și Zoe.

Bine e spune că nu o cheamă așa, că o cheamă Zaira.

Sigur minte și ea.

Și cu ce te-am mințit? Cu faptul că viața mea de până acum a fost o

imaginație a creierului meu.

Că am suferit un atac cerebral și că am stat o lună de zile în comă.

Faptul că am o boală incurabilă.

Sigur ați făcut experimente pe mine de m-ați adus în starea asta. Și toate

astea cu ajutorul ei.

A lui Zoe?

Adică Zaira?

Dar de ce zice asta?

Pentru că se preface că nu mă recunoaște.

Mi se părea mie ceva suspect la ea.

Am înțeles.

Totul a fost un plan bine pus la punct.

Ca să o obținem?

Ca să mă capturați.

Și ce să facem cu tine?

Nu știu.

Dar o să aflu.

Simi, du-te la fereastră.

Vezi lumea apocaliptică pe care o știai tu?

Toate dronele pe care le urmăreai și te urmăreau, le vezi survolând?

Uită-te la oamenii.

Ți se pare că luptă pentru supraviețuirea?

Ai fost în como o lună de zile și... tot ceea ce ai trăit nu a fost decât un vis.

Dacă tot ce am trăit a fost doar un vis, cum explici faptul că zoe există în

ambele vieți?

Visele noastre sunt date de către subconștient și nu pot fi controlate.

Iar creierul nostru, oricât de fantastic ar fi, nu poate crea chipuri care nu

există în realitate.

Adică ce vrei să spui?

Adică, înainte de a suferi atacul cerebral și a intra în comă, 100% ai

văzut-o pe Zoe undeva.

Poate că tu nu ți-ai dat seama, dar chipul ei ți-a rămas în subconștient.

Deci de asta nu mă recunoaște.

De asta nu mă recunoaște. Dar ai putea face să te cunoască.

Mai ții minte liniuța?

Bună postura.

Armează, apoi liberează când ești pregătit.

Ești sigur că n-ai mai tras?

Sau e noroc începătorului?

Am mai tras, dar spre ghiniul meu nu-și în această viață.

Da, în care viață?

Cea din visul meu.

Acolo eram cel mai bun arcaș.

Poate că visul încearcă să-ți spună că nu mai are rost să vii la curs.

Ai o putere de concentrare fantastică.

Ești de departe cel mai bun de aici.

Dintre cursanți, desigur.

Perfect. Doar că eu în vis îmi depășesc, maestrul.

Ai vise mărețe.

Frumos. În schimb, în realitate, trebuie să ai grijă să nu transformi săgeata

într-un coșmar.

Sunt bine.

Să știi că ești foarte agasantă.

Nu sunt supărat doar că de fiecare dată avem aceleași discuții.

Bine. O să vin.

O să vin. Am fost ocupat. Bine. O să vin.

Asta e pentru tine.

Pentru?

Pentru că... dai sens visului meu.

Sau realității.

Nici nu mai contează.

Eu sau arcul?

Arcul.

Glumesc. Tu, în primul rând.

Mersi.

Știi... Mi-ar plăcea dacă...

Dacă și ție ți-ar plăcea, bineînțeles, pentru că... mie chiar mi-ar plăcea

să... Da, îmi dau seama că ți-ar plăcea, dar nu știu ce mai exact.

Scuze, se pare că mă principă bine la săgeți decât la cuvinte.

N-am mai făcut de mult chestia asta și am emoții puțin.

Adică?

Adică să invit o femeie la cine și să-mi doresc să o cunosc mai bine.

Mulțumesc de invitație, dar nu sunt singură.

Ok.

Scuze, n-am... N-am, n-am, știu, n-am vrut să deranjez.

Mulțumesc pentru... Mersi. Te răs să scot

cățelușa la plimbare înainte de cină.

Iubirea vieții mele, Zoe, care nu mă lasă să fiu singură niciodată.

Zoe?

Ne vedem la opt.

Bine să te iau? Sau?

Aleea coșmarelor la parter.

Ce?

Ne vedem la opt aici.

Sper să-ți placă restaurantul.

Cel puțin mâncarea sper să fie pe gustul tău.

Dacă nu am mâncare mexicană, eu nu-l mănânc. E singura mâncare pe care o pot

suporta.

Da, cred că schimbăm restaurantul.

Dar nu știu dacă găsim undeva la ora asta.

Glumesc.

Mănânc orice.

De unde

știai

de Zoya?

Adică? Ai spus Zoe că ne-am întâlnit prima oară.

Da?

Cine știe ce vis am atunci cu ochii larg deschiși?

Ai un nume foarte frumos, să știi.

Mereu încerci să te schivezi așa.

Nu prea dau seama cum să te iau.

Nu vreau să pară un ciudat.

Doar că...

Te-am visat.

Și ești exact ca în visele mele.

Doar că acolo te cheamă Zoe.

Zoe? Vorbești serios? Da. Și aveam cumva și o cățelușă pe nume Zaira?

Adică sigur trebuie să fie așa, altfel n-ar avea sens visul.

Întotdeauna e așa băieții peste picioare.

Nu aveai nici o cățelușă Zoe și nu era nici o Zaira.

În visul meu, era exact tu, cea care stă în fața mea.

Și totu-mi ai spus că te cheamă Zoe.

Poate ai înțeles greșit.

Nu e de mirare că bărbații sunt neatenți la detalii.

Iar reținerea numelui unei fete e... joc de noroc.

Uite, măcar ai reținut că arătam la fel.

Dacă văd mai bine, părul e cu o noață mai închisă.

Da. În rest, identică.

Și cum îți plac mai mult?

Poftim.

Sincronicitatea.

Adică părul.

După ce s-a trezit din visul tău, Zahira s-a dus să-l vopsească cu o nuanță mai

închisă.

Mi-e indiferent.

Dar chiar e frumos numele tău.

Are vreo semnificație?

Provine din limba arabă și înseamnă prințesă.

Tata a fost arab, iar eu prințesa lui.

Înțeleg.

Frumos.

Adică, păcat.

Nu, nu-i păcat. E frumoasă semnificația, nu vrei, dar îmi pare rău pentru tatăl

tău că a fost arab.

Nu, nu că a fost arab.

Că nu mai e printre noi și tu ești

frințesă și... Poți face o femeie fericită.

Că dacă nu, te rog să nu-mi încorci planurile.

Familia mea.

Adică, eu și mama adoptivă.

Psihologul meu spune că visele mi se trag din... frica de abandon.

Îți dorești familia.

Da, normal.

Doar că nu vreau să vorbim acum despre asta. E... Prea frumoasă seara asta, nu

știu... Plimbarea, compania ta... Am ajuns. Aici locuiesc.

Super.

Păi... Ne mai vedem. Mersi că m-ai adus.

Da.

MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!

Vrei să spui că nu ți-ar plăcea să mergi în până la... Auzi, hai să mă ajuți un

pic cu cuptorul ăsta! Da, imediat!

Vreți să vă ajut eu? Nu, nu, nu, vă duc eu. Că... Toate ce face toată ziua în

afară de faptul că stă și se gândește la visele lui aiuristice și scormonește tot

felul de... coșmaruri ciudate de când... de

când... Doamne, cât poate să vorbească!

Haide, vii să mă ajuți odată sau nu? Vin.

I-ai zis de boala?

Nu știu ce tot are, că se blochează mereu.

Da, știu că se tot blochează mereu. Aha, deci nu i-ai zis, am înțeles.

Nu, nu i-am spus.

De ce?

Poate pentru că n-am avut curajul să-i spun.

Nu vreau să fiu abandonat a doua oară.

Cred că se-ar face o fericită să știe că pot să mor în orice moment.

Dă-mi voie să o fac fericită, nu nefericită.

Să știi că eu nu te-am mințit pe tine niciodată.

Și oamenii care te iubesc au dreptul să știi adevărul. Nu pui să ții oameni de

lângă tine mințindu-i.

Și tu...

Tu ați trebuit să conștientizezi faptul că există posibilitatea să mori în orice

clipă.

Mă, tu să revii odată! Revinu-ți odată, mă, copilă! Revinu-ți! Te rog frumos să

nu te bagi!

Bine? Am să-i spun când sunt pregătit.

Hai să mâncăm!

Hai să mâncăm!

E totul în regulă?

Da, draga mea, sigur, totul e în regulă.

Chiar vorbeam că mă bucur foarte tare pentru voi și... sunteți așa de frumoși

împreună.

Hai!

Poftă bună! Mulțumim!

Am... Reparat ușa la cuptor.

Am schimbat și becul la... Ușa de la frigider.

Și la televizor.

Nu știu, cred că e ceva de la cablu.

Da, știu. E ok. Am vorbit cu un vecin și o să ne ajute el.

Nu mai trebuie să ne ajuți tu.

Tu ajută-te pe tine.

Și pe ea.

Ia zi. S-a culcat?

Da.

S-a curcat. Suntem foarte obosiți și drumul a fost foarte lung.

Mâine dimineață la 7 plecăm și...

Ce?

Nu i-am spus, o să-i spun.

Da? Da.

Când? O să-i spun.

Simi, nu mai poți continua așa.

Într-un fel sau altul tot o să afli.

Și nu o să fie bine dacă nu va afla de la tine.

E ușor să dai sfaturi când nu ești pus în situație.

Chiar nu sunt pregătit să o pierd din nou.

Din nou?

Adică ce vrei să spui cu asta?

Da, din nou.

Nu o să înțelegi, e ok.

Pasărea Simi, pasărea Simi.

Așa mă strigau toți.

Și culmea e că toți au părăsit cuibul, eu am rămas ultimul.

Și eram cel mai cuminte.

Făceam curat.

Făceam temele.

Spălam vase, spălam haine. Aveam grijă de toată lumea.

Eram cel mai harnic.

Dar știi de ce eram cel mai harnic?

Pentru că mi-era frică de tine.

Mi-era frică să nu aflic. Am omorât nenorocitul ăia de pasăre.

Pensere-n simi, pensere-n simi. Așa mă strigau toți.

Și eu intram în casă.

Și ei rămâneau afară să se joace ca niște copii normali.

Mă rog, aproape normali.

Am mai trecut pe acolo, pe unde e îngropată.

Parcă încă o mai văd cum se zbade sub pământ.

Poate puteam să o salvez.

Nu știu.

Am luat o viață o singură dată.

Și am crezut că de asta nu mă vrea nimeni.

Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama de ce.

Și acum cineva mă vrea, înțelegi?

Înțelegi? De ce nu vreau să stric asta?

Auzi?

Am știut tot timpul despre pasărea aia.

Super.

Dar nu ți-am zis pentru că, la urma urmei, erai doar un copil.

Și știam că n-ai făcut-o intenționat și îmi pare mie rău că nu mi-am dat seama

cât te-a afectat chestia asta.

Dar acum, chiar nu mai ești copil.

Da.

Și de asta trebuie să-ți iei inima în dinți și să-i spui, pentru că altfel, ca

să vezi, nu e corect pentru ea. Da.

Așa este.

Silly! Silly!

Cum se simte? Domnișoară, stai liniștită că nu e așa de grav precum pare. E o

împunsătură mai zdravână, dar știți, el exagerează de frica unei posibile morți.

Ce să facem? Fiecare cu povoara lui.

Scuze, scuze.

Cum ești?

Ca dracu.

Dar mai bine.

Sigur nu pot apărea complicații. Păi simi e de-al casei.

Oricum vine săptămâna viitoare la analize.

Apropo, luni când vii, să nu uităm de noua schemă de tratament, bine?

Schema de tratament? Hai că întruziem! Adică?

Bine, pregătește-mi fișa de externare, te rog.

Nu te uita așa, îți explic acasă.

MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!

Pot să spun... ce e oriceva.

Te ascult.

Nu pot dacă te văd așa.

Așa cum?

Nici măcar nu știu ce să zic, sincer.

Auzi, nu știe ce să-mi zică.

Aha, ok.

Știe ce să-mi zic?

Stai, te rog frumos. Stai, stai, te rog frumos. Stai, stai, stai. Ce vrei să...

Ce mai vrei?

Ha?

Auzi, în lumea cealaltă ai cumva și acolo o schemă de tratament.

Sau doar aici, special ascunsă de mine?

Zi-o direct.

După atâta timp e trecut cu mine, zi-o direct.

Ce ai putea să mai spui acum, ha?

Că ești bolnav?

Și că ai ascuns asta?

Și că voiai să-mi spui, dar nu știai cum?

Ce boală ai? Da!

Da, sunt bolnav!

Se experimentează pe mine tot felul de scheme de tratament de care eu nu cred!

Inima poate să-mi cedeze în orice moment. Da, sunt bolnav.

Nu am vrut să-ți spun pentru că nu am vrut să-mi plângi de milă.

Destul o fac eu.

Și dacă aș muri, ce dracu mai contează dacă ți-am spus sau nu ți-am spus? Ce

rost avea să-ți spun? Ce rost avea?

Are rost să-ți spun că ești un egoist și un mincinos?

Că vezi totul în favoarea ta și întorci totul în favoarea ta?

Să nu cumva să-i stricăm Zairei Feng Shui-ul cu vreo veste care să o

îngrozească.

Nu vreau să fiu prințesa minciunilor tale, ok? M-am săturat de fricile astea

de căcat.

E prea mult.

Nu asta am vrut. Nu am gândit-o deloc așa.

Se numește Fabri.

Este o bolă ereditară.

Am avut un atac cerebral si atunci in spital am aflat ca am Fabri si...

Rinichii deja imi sunt afectati si... Ca am nevoie periodic de dializa si...

Nu am vrut sa zic pentru ca nu am vrut sa... Auzi, esti

dracu din viata mea, ok?

Hai, du-te si viseaza singur la boala ta.

Poate-ai gasesti leacul in lumea ta imaginar.

MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE

Bună ziua, domnule doctor.

Mă scuzați că vă deranjez, numele meu este Zaira. Ne-am văzut la clinică acum

o lună și ceva.

Eram cu băiatul rănit de săgeată, nu știu dacă vă mai amintiți.

A, bună ziua, dar sigur că mi-am mintesc.

Simi, nu-i așa? Exact, știți, aș vrea să știu care sunt șansele ca Simi să... A,

da, șansele.

Boala se numește Fabri și este o afecțiune genetică, ereditară.

Este o boală rară, 1 la 120.000 de persoane.

Mamele o transmit tuturor copilor, fie băieți sau fete, prin cromozonul X.

Iar tații o pot transmite doar ficelor.

Depistată la timp, se poate încetini procesul de evoluție. Sau chiar stopa

dacă se urmează un tratament adecvat.

Tratamentul lui Simi mergea foarte bine, din păcate nu a mai dat pe la clinică de

ceva timp.

Știți ceva de el?

Nu mai știu nimic. Ne-am incertat în acea seară și l-am părăsit.

Nu știam că este bolnav și... Da, da, înțeleg acum de ce nu a mai venit.

Ca medic, vă spun că tratamentul ajută.

Dar ca simplu om, vă spun că un psihic puternic și dorința de a lupta poate

face minuni.

Simi a avut acea dorință în momentul în care v-a cunoscut pe dumneavoastră.

Cred că toate cadrele medicale au auzit de Zaira, inițial zisă Zoe.

Am bucur să aud asta.

Pentru mine, Simi este primul pacient cu această boală.

Și știu că îl pot ajuta.

Dar n-am cum să o fac dacă el nu-și dorește.

Dacă-l iubiți pe omul acesta, vă rog, ajutați-mă să-l ajut.

Spuneți-i să-și reia tratamentul.

Bine. Vă mulțumesc. Bine, la revedere.

Felicitări, domnișoară.

Sunteți însărcinată.

Sunteți în săptămâna șase.

Mulțumesc.

Să înțeleg că nu făcea parte din plan copilul?

Domnișoară, câteodată cele mai frumoase lucruri sunt alea pe care nu ni le

dorim.

Țarcina decurge bine. O să fie bine.

Ne vedem peste două săptămâni, da?

MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!

Pasărea, simi, pasărea Pasărea,

simi, pasărea I'll be waiting for

you I'll be waiting in my dream You don't know me, baby Till you

watch me in my sleep I'll be waiting for you I'll be waiting in

my dream

Bine ați

venit

la

canalul

meu!

You don't know me, baby Till you watch me in my sleep I'll be

waiting for you I'll be waiting in my dreams You don't know me,

baby Like I know you Somebody believes

in me But somehow you make me believe in

myself

MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!

Să vă mulțumim pentru vizionare!