Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 83

- Poftim, draga mea. - Mulțumesc, mamă.

Cu plăcere. Deschid eu.

Ne-am făcut griji pentru Gonca, dnă Oya.

Nu vă mai faceți griji. Gonca se odihneşte.

Mamă, lasă-le să intre, te rog !

Fata asta nu se învață minte.

Hai să mergem la farmacie să-i luăm medicamentele !

Eşti mai bine ? Ai dureri ?

Da. Mi-au dat o grămadă de calmante.

Dar nu ştiu cum o să-mi treacă durerea asta.

Aş înghiți orice, doar ca să uit. Aş vrea să-mi pierd memoria.

Ai dreptate. Te înțeleg perfect.

Mi-au smuls o parte din suflet. Tocmai începusem să mă obişnuiesc.

O să treacă.

- Gürdal cum e ? - E distrus. Plânge întruna.

Mi-e milă şi de el.

De toți mi-e milă. Toți suntem devastați.

- Ce naiba cauți aici ? - Am venit s-o văd pe Gonca.

N-ai s-o vezi. Pleacă de aici !

- Ce se întâmplă ? - E fratele meu.

- Gür... Gürdal ! - Nu te ridica. Stai acolo.

Înțeleg, durerea voastră e mare. Şi a mea, la fel.

Da, am înțeles, eu sunt vinovatul. Din cauza mea s-a întâmplat !

- Era cât pe ce să-mi omori fata ! - Kerim...

- Era cât pe ce s-o omori ! - Vreau doar s-o văd pe Gonca.

N-ai s-o vezi. Pleacă de aici !

Kerim, pentru numele lui Dumnezeu, ne aud vecinii, ne facem de râs.

- Dle Kerim, vă rog, opriți-vă ! - Chem poliția.

Nu-l las pe criminalul ăsta lângă fata mea.

- Dle Kerim, nu-i spuneți criminal ! - Mint ? Nu e criminal ?

Înțeleg cât suferiți. Şi eu sufăr. Liniştiți-vă.

- Vreau doar s-o văd pe Gonca. - Nu !

- Cum adică nu ? - Pleacă !

Cum să plec ?

Sunt şi ei părinți. Au şi ei durerea lor.

- Ai puțină răbdare. O vei vedea. - Lasă-mă !

- O vei vedea, frate. - Niciodată ! N-ai s-o mai vezi !

- Dle Kerim... - Pleacă de aici !

Copilul pe care l-am pierdut era şi copilul meu ! Ați înțeles ?

Dispari de aici ! Animalule ! Mincinosule !

- Dle Kerim... - Pleacă !

- Haideți înăuntru ! - Lasă-mă, pentru Dumnezeu !

Calmează-te. Uită-te la mine. O să treacă.

Am înțeles, dle Abbas.

Chiar dacă Eşref se opreşte, Yaşar nu se va opri.

Ăştia nu pricep de vorbă bună. Aşteptăm veşti.

Ce zice ?

A vorbit cu Eşref. Dacă nu încetează conflictul cu Yaşar, intervenim noi.

- Serios ? - Serios.

Perfect. În seara asta rezolv.

Le spun că-i salută Yaşar şi fac praf localul.

Îl ştii pe Eşref, nici el n-o să stea deoparte.

Unul dintre ei tot cade.

Exact. Nouă ne convine cearta dintre Yaşar şi Eşref.

Pune paie pe foc, Kenan ! Hai, fugi !

M-a înțepat inima. Sper să nu pățesc ceva.

Nici vorbă ! Termini treaba fără să afle Eşref.

Când am presimțirea asta, mereu se întâmplă ceva.

Norvegianule, Civan, haideți ! Sper să nu pățim nimic azi.

- Să nu mori ! - Stai liniştit, nu mor.

Tu de ce nu mori, Kadir ?

De fiecare dată când scap cu viață, mă agăț şi mai tare de ea.

- Înseamnă că mai am multe de făcut. - Lasă palavrele. Vorbeşte.

Uite, nici tu nu mă suporți, nici eu, pe tine.

Dar ce face Yaşar încalcă orice regulă.

De când se trage în femei ?

Ce urmează ? O să tragă în orfani ?

Aruncă în aer orfelinatul ? Doamne fereşte !

Eşref, Yaşar a mers prea departe.

- M-ai sunat să te plângi ? - Te-am sunat că trebuie să vorbim.

Dacă ştii ceva, spune. Dacă nu, închide.

Yaşar n-o să dea înapoi. De aici încolo faci cum crezi. Pa !

Profesore, exact cum bănuiam. Ăştia nu se lasă.

Du-te într-un loc liniştit şi ascultă-mă.

Ascultă...

Ce a rămas împărțiți celor nevoiaşi. Bine ? Dna Necla vă ajută.

- Sigur. Tu ai primit ? - Da.

Ascultați, copii. Şi eu, şi tata Yakup am fost cândva ca voi.

Când vorbea un bătrân, ascultam cu mare atenție.

Nu scoteam o vorbă. Ca la şcoală. Ca şi cum ar fi fost din familie.

Dar acum am îmbătrânit.

Zidurile, amintirile... toate vor rămâne ale voastre.

Ce se întâmplă ?

Ce cauți aici, nenorocitule ?

Haydar ! Protejați copiii !

- Îndepărtați-vă ! - Fugiți !

Atenție ! Evacuați locul !

Şefu', oamenii lui Eşref vin încoace.

Cum mă aşteptam. Să-i primim cum se cuvine.

Nu-ți face griji. În câteva minute sunt ai noştri.

Aşa să fie.

Ştii că mergi într-o capcană, nu ?

Ştiu. Dar ei nu cunosc drumurile pe care le ştiu eu, stai liniştit.

Totuşi, mulțumesc.

- Necla, eşti bine ? - Sunt bine.

Bine. Haydar, du-o acasă pe doamna.

- Cum doreşti, Tată. - Bine.

Hai !

Copii, sunteți bine ? Nu vă temeți, dragilor. Vă scot eu de aici. Hai !

M-ai emoționat, dle Hidir.

Ai grijă de toți, mai puțin de propriul fiu. Bravo ție !

Cum facem acum ? Cu cine începem ?

- Eşti bine, frate Hidir ? - Da, băiete. Mulțumesc.

Dar nenorocitul de Kenan a fugit. Îl lăsăm aşa ?

Lasă-l. Să le spună stăpânilor lui ce s-a întâmplat aici.

Locul ăsta ne-a fost încredințat de tata Yakup, de bătrânii noştri.

Cine se atinge de ce ne-a fost lăsat plăteşte cu viața !

Să fie o lecție pentru tot Istanbulul !

Ce spune ? Ce se întâmplă ?

- Şefu'... - Vorbeşte !

Oamenii lui Eşref au atacat locul. I-au încercuit pe ai noştri.

Cum adică ?

Cum au trecut de noi ? De unde au ştiut că suntem aici ?

Nu ziceai că-i luăm pe sus ? Nu ziceai că ne pică în capcană ?

Incompetenților ! Faceți curat !

Ce-ai făcut, Kenan ?

Yaşar ne-a tras-o, şefu'. M-a trimis direct în capcană.

- Ce tot spui ? - Vorbesc serios.

Ai pățit ceva ?

Nu, dar era să mor. Am scăpat ca prin urechile acului.

Yaşar a făcut o mare mârşăvie. Asta nu rămâne nepedepsită.

Vino imediat la mine. Aici nu se atinge nimeni de tine.

Atunci, să apăsăm şi noi pe accelerație de acum înainte !

Da, Kenan, aşa facem. Vino la mine şi vorbim.

Vin.

Unde e nenorocitul ăla ? Unde e Păcătosul ? Unde e ?

- Unde e Păcătosul ? - Nu ştiu.

Nu ştii ?

Nu ştii ?

- Unde e Kenan ? - A fugit, frate.

O să-l nenorocesc.

Am scăpat ieftin.

- Dar ceva nu se leagă în planul ăsta. - Explică-mi.

Yaşar ştia că nu obține nimic atacând aici.

De asta l-a trimis pe Kenan. Noroc că ne-am prins de ambuscadă !

Eşref, Yaşar nu e chiar atât de prost pe cât credeam.

Voia să se răzbune pe mine, să mă lovească unde mă doare.

Dar i-am ghicit mutarea. Acum îi aflăm şi planul.

- Gürdal, ajunge. E mort deja. - Să moară !

Dacă unul singur dintre ăştia ştie unde se ascunde Păcătosul,

am tot dreptul să-i vărs sângele. Ai înțeles, Müslüm ?

Ori Eşref are pe cineva mare care-l informează, ori avem o cârtiță.

N-ar îndrăzni nimeni. Ăştia ar muri pentru tine.

Plecăm.

Eşref, durerea lui Gürdal nu se va domoli.

Trebuie să găsim vinovatul. Neapărat.

O să-l găsim.

Eu mă retrag. Mă bucur că exişti. Mulțumesc.

- N-ai pentru ce. Ai grijă ! - Şi tu, de tine.

- Te-ai gândit destul, Müslüm ? - La ce ?

Nu ştiu. De dimineață eşti îngândurat.

Umbli de colo-colo, te rogi... Clar ai ceva pe suflet.

Unde e ?

Un frate îşi cunoaşte fratele. Ce anume te apasă ?

Frații se cunosc bine între ei, nu-i aşa, Eşref ?

Şi, orice s-ar întâmpla, au grijă unul de altul, nu ?

Nu mai ştiu ce să fac, Eşref.

Parcă Dumnezeu mă pune la încercare.

Respiră, Müslüm, roagă-te.

Nu spuneai tu că Dumnezeu îl încearcă

pe cel pe care-l iubeşte ?

Hai, spune-mi !

Eşref, îl cunosc pe omul pe care îl caută Gürdal.

Am mâncat la aceeaşi masă. Am dormit pe aceeaşi canapea.

Am strigat la aceleaşi meciuri.

Când venea speriat noaptea la mine, eu l-am învățat primele rugăciuni.

Am sărutat aceeaşi mână de tată.

Am crescut cu mâncarea aceleiaşi mame.

Cum ? Nemernicul ăla e...

Fratele meu, Cahit.

Ce mă fac, Eşref ?

Cel care i-a distrus pe Gonca şi pe Gürdal,

cel care a luat viața unui copil nevinovat e fratele meu.

Ce mă fac ?

Unul mi-e frate de sânge, celălalt, de suflet. Ce mă fac ?

Ce vrei să-ți spun, Müslüm ?

Nu-i pot spune lui Gürdal să renunțe, şi nici ție, să pleci.

Oricum ai privi-o, e o situație cumplită. Cumplită.

Orice am face, copilul nu se mai întoarce.

Durerea Goncăi nu va trece.

Dar şi Gürdal are nevoie să-şi facă dreptate.

Ce să fac, Eşref ?

Să-mi iau fratele de mână şi să-l pun în brațele lui Gürdal ?

Sau să mă duc eu să-l împuşc ?

Doamne, mare e puterea Ta. Te rog, ajută-mă ! Te implor !

Dle Yaşar, întreabă cineva de tine.

- Cine ? - E în maşina aceea.

Rămâneți aici.

Ai de gând să vorbeşti ?

Bătrânul te-a adus din morți. A avut încredere în tine.

Dar, în timp ce tu îl urmăreşti pe Eşref,

Kadir pune mâna pe afacerea cu arme.

Oamenii de la masa ta te trădează.

Cineva îi spune lui Eşref toate mişcările tale.

Bănuiam.

Dar spuneți-i Bătrânului să nu-şi facă griji.

Îl voi găsi pe omul lui Eşref şi mă ocup eu de el.

Bătrânul are dubii în ce te priveşte. Nu e deloc bine pentru tine.

Fă ce ți s-a cerut cât mai repede.

Altfel, fiica ta nu se va mai face bine niciodată.

Acum du-te la ea. Îi e dor de tine.

Elif !

- Elif, scumpa mea ! - Ai alergat ?

Da, scumpo. Mi-a fost dor de tine, de-aia am alergat.

Eşti bine ? Ce ai făcut azi ?

M-am jucat cu păpuşile pe care mi le-ai trimis.

A venit un domn şi mi le-a adus. Dar am obosit rău.

Lasă-le, nu le atinge ! Le duc la curățat.

Lasă-le jos ! Nu le atinge !

Cum arăta omul acela ?

Eşti bine, scumpo ?

Avea pe gât...

... o rană mare de tot.

Elif, eşti bine ? Elif !

Elif, scumpa mea ! Deschide ochii ! Doctor !

Doctor ! Repede !

Mai repede, vă rog !

Grăbiți-vă !

Fata mea !

- Parcă nu mai pot respira. - O să treacă. Totul o să treacă.

O să treacă. O să uit, nu ? Bătăile inimii copilului meu...

Toate visurile pe care le aveam...

Dacă nu te doare nimic, ieşim puțin în grădină ?

Nu vreau.

Trebuie să răspund. Alo ?

Gonca, mănâncă ceva şi apoi dormi.

Nisan, nu pot. Te rog, ia asta de aici. Nu vreau.

Peştele miroase îngrozitor. Mi s-a făcut greață.

Dar e somon. Parcă-ți plăcea.

Nisan ? Şi tu arăți ca naiba.

N-am casă, n-am serviciu.

Trebuie să iau cea mai importantă decizie a vieții,

dar n-am putere.

- Ce vrei să spui ? - Nimic. Vorbesc prostii.

- Unde eşti ? La ce te gândeşti ? - Sper că iadul există cu adevărat.

Sper ca monstrul care a ucis un copil nevinovat

să sufere pe vecie.

Simt că ard pe dinăuntru. Numai la asta mă gândesc, Nisan.

Cum va plăti cel care a făcut asta. Altfel, nu-mi găsesc liniştea.

O să treacă.

Poftă bună !

Ai cumpărat exact de unde-mi place. Ia şi tu.

A trecut mult timp de când n-am mai mâncat împreună.

Fugeam mereu de la şcoală, şi tu mă găseai imediat. Aveai radar.

Toată viața ai intrat numai în belele, Cahit.

Nu mă lăsai nici să respir.

Din cauza ta, nici cu fetele nu puteam ieşi.

Şi uite ce om de nimic am ajuns...

Te-ai ținut atât de capul meu, dar nici tu nu m-ai putut schimba.

V-am dezamăgit şi pe tata, şi pe tine. Nu-i aşa ?

După ce mănânci, schimbă-te. Nu rămâne cu hainele astea.

Te trimit departe. Termini cu toate astea.

- Unde mă trimiți ? - Departe.

Dacă Yaşar a pus la cale aşa ceva, sigur nu se opreşte aici.

Kadir, m-a trimis direct la tăiere.

Noi ne-am făcut mutarea. Acum aşteptăm şi vedem.

Dacă rezolvăm fără să afle nimeni, o să auzi că s-a schimbat regele.

- Cum adică ? - Adică se schimbă şeful.

Deci asta ai vrut să zici. Se va schimba. Trebuie schimbat.

Hai să facem treaba asta, Kadir.

O să reuşim, Kenan, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Jur că m-am săturat să fiu tratat ca omul bun la toate.

Vremurile alea au trecut, nu ? Să nu fie vreo neînțelegere.

Suntem frați ! Cum altfel ?

Planul e beton. Drumul ne e deschis, Kenan.

Hai, ciocneşte !

Uite, mesaj de la Abbas.

S-a rezolvat. Ne ocupăm noi. Mâine începem.

Restul am aranjat cu Algerianul.

Şefu', a venit procuroarea Selma. N-am îndrăznit s-o opresc.

Las-o să intre. Dna Selma e de-a casei.

Am înțeles.

Çigdem a dispărut. N-o găsesc nicăieri.

De ce o căutați pe Çido ? Vreți să-i pui în cârcă o crimă ?

- Kadir, ai uitat cu cine vorbeşti ? - Am trecut de etapa asta.

Stați liniştită, secretele familiei sunt în siguranță la mine.

Uită-te la mine ! Mă ameninți ?

Doamne fereşte ! Din contră, vă protejez.

N-am nevoie de protecția ta. Spune-mi unde e fiica mea.

Nu ştiu. O caut şi eu.

Dar o ştiți pe Çido, e spirit liber. Nu suportă să fie ținută din scurt.

Dacă vine aici, mă suni imediat. Altfel, dau foc la tot !

Aveți grijă să nu vă ardeți chiar dv., dna Selma !

Ce-a fost asta ?

S-a zis cu ea. Çido o va distruge. Doar că nu ştiu când.

E procuroare ! Când s-a ajuns aici ? Nu ştiu nimic. Povesteşte-mi şi mie.

Frate, eşti bine ?

N-am dat de nenorocit.

- Dar tu eşti bine ? - Lasă-mă pe mine. Gonca cum e ?

Cum să fie ? Nisan e cu ea.

Profesore, să mă duc şi eu ? Poate-i face bine să mă vadă.

Nu, nu în halul în care eşti.

Irmak are dreptate.

De când s-a întâmplat nenorocirea, n-a rămas om pe care să nu-l bați.

Te rog, opreşte-te puțin. Aşa, nu ajuți pe nimeni.

- Mamă ! - Gürdal, dragul mamei !

Ridică-te, copile.

Hai să te speli şi să-ți pansăm mâinile.

Hai, puiul mamei ! Hai, frumosul meu !

Scumpul meu ! Hai, dragul meu, vino !

Hai !

Hai, dragule !

- Crezi că-şi va reveni ? - Pare cel mai dezechilibrat.

Dar, de fapt, reacționează cel mai sănătos.

Cum adică ? Sare la gâtul oricui. Nu se lasă până nu-l găseşte.

Aşa e. Dar măcar nu-şi ascunde sentimentele.

Dacă e furios, e furios. Dacă e vesel, e vesel.

Trăieşte tot ce simte.

Ai dreptate. Nu putem spune mereu ce simțim.

Nu e uşor. Tuturor ne e teamă. Să nu rănim...

Sau să nu fim răniți.

Crezi că n-ar trebui să ne fie frică ? Să spunem tot ce ne trece prin cap ?

- Nu ştiu. Tu ce crezi ? - Nici eu nu ştiu.

Alegerea care pare cea mai corectă doare cel mai tare.

Nu ştim cum e mai bine. Vom vedea ce va fi.

Merg să văd ce face Gürdal. Nu te mai frământa.

- Dle Eşref ? - Nisan, vii până pe faleză ?

- Ai adus iar o grămadă de flori ? - Am venit să te văd.

Trebuia să aduc un buchet mare ?

Mărimea buchetului n-are legătură cu durerea prietenei mele, Eşref.

- Cum ? - De ce ai venit ?

- Eram prin zonă. Am vrut să te văd. - Bine. M-ai văzut.

Eşti bine ?

- Nisan, eşti bine ? - Să vedem dacă sunt bine.

Prietena mea a fost împuşcată la logodnă şi şi-a pierdut copilul.

Iar eu am fost dată afară din casă fiindcă n-am avut bani de chirie.

Stai puțin. Ai fost evacuată ? De ce n-am ştiut ?

- De ce nu m-ai anunțat, Nisan ? - În ce calitate trebuia să-ți spun ?

De ce tot vii să mă vezi, Eşref ? Ce e, de fapt, între noi ?

Orice-ar fi, trebuia să-mi spui.

Trebuie să ştiu ce se întâmplă în viața ta.

Sunt obosită. Vreau să fug de toate şi de toți.

Măcar te-aş fi ajutat. Ştii că nu eşti singură.

Ba sunt singură, Eşref.

Ştiu că, dacă ți-aş cere ajutorul, ai veni cu orice preț.

Dar nu vreau. Mai ales acum.

Ce înseamnă asta ?

Înseamnă că e prea târziu.

Era un tren pe care îl auzeam trecând.

Trenul care trebuia să ne ducă spre o viață nouă.

Dar noi n-am urcat în el, Eşref. Nici nu ne-am început viața împreună.

Ce să facem ? Asta a fost povestea noastră.

- Nisan, eu... - Obligații, reguli, Orfanii...

Am vorbit despre astea de multe ori, şi n-am rezolvat nimic.

Nu mă mai interesează cine are dreptate.

Nu mai veni când ai chef, Eşref. Acum mi-e şi mai greu să te văd.

Coboară.

Mergi.

Ia-o la stânga.

O să mă omori, nu-i aşa, frate ?

Ce ți-a venit ?

Nu-i nimic. Nu-i nicio problemă.

Ce am făcut nu se iartă. Nici Dumnezeu nu mă mai iartă.

Dar tu să mă ierți, frate. Să ştii că n-a fost cu intenție.

Mereu am vrut să fii mândru de mine. Tu, nu tata.

Am vrut să fiu ca tine, puternic. Dar n-am fost în stare.

Te rog, frate, nu mă lăsa să mor ca un ticălos.

Lasă-mă să mor ca fratele tău.

Iartă-mă, frate !

Spune, mamă.

Bine, mamă.

Te cheamă mama. A zis să te duc acasă. Mergi.

Respirația s-a stabilizat. Şi nivelul de oxigen e normal.

Nu trebuie dusă la spital ?

Nu. După ce se odihneşte, îşi va reveni.

Slavă Domnului !

Dar s-ar putea să nu mai treacă şi peste o altă criză, dle Yaşar.

Trebuie să aveți grijă mare.

Aveți dreptate, doamnă doctor. Mă voi ocupa de asta.

Cel mai bine ar fi s-o duceți într-un loc liniştit, departe de oraş.

Să ducă o viață liniştită ? Există aşa ceva ?

Cum să nu ?

Pentru pacienți ca Elif există centre speciale în Elveția.

V-ar face bine şi ei, şi dv.

Mi-ar prelungi viața ? Eu nici măcar nu mai trăiesc.

Dar, pentru Elif, poate că aşa e cel mai bine.

- Tati ! - Fetița mea, scumpa mea !

Am visat-o pe dna Nisan. Venise să mă vadă.

Crezi că o să mai vină ?

Gonca, ce s-a întâmplat ? Eşti bine ?

- Vorbeşti în somn, Nisan. - Poftim ?

Ai vorbit în somn. Cu Eşref. I-ai spus că eşti însărcinată.

Nu mai spune prostii ! Am avut un coşmar. Ce sarcină ?

Ieri ți s-a făcut rău de la mirosul de mâncare.

Eşti însărcinată, nu ? Răspunde-mi, Nisan !

- Nu ştiu ce să-ți zic. - Nici eu nu ştiu.

Aş vrea să mă bucur, dar mi-e foarte frică.

Am avut şi eu un copil în pântec. N-am reuşit să-l protejez.

Iar tu porți copilul celui mai bun prieten al tatălui lui.

Ar trebui să ne bucurăm, să ne îmbrățişăm,

să plângem de fericire.

Dar e foarte periculos să ai copilul unuia dintre ei.

Ştiu. O să întrerup sarcina.

Nici nu ştiu ce să fac.

N-am casă, n-am bani, nu ştiu ce va fi mâine.

Cum să aduc pe lume copilul lui Eşref,

ştiind că îl expun unui asemenea pericol ?

- Pot să-ți spun ceva ? - Spune-mi.

Păstrează copilul.

- Tocmai tu îmi spui asta ? - Eu.

Cel mai frumos lucru pe care l-am simțit vreodată

a fost să-mi port copilul.

A fost aşa de frumos, că aş mai trece o dată prin tot.

Nisan, stai departe de Eşref. Bine ?

Ia copilul şi du-te cât mai departe.

Du-te la capătul lumii, ca să nu poată ajunge la el.

Să nu pățeşti ca mine. Te ajut eu, stai liniştită.

Îți dau toți banii pe care-i am.

Nu mai vorbi prostii, Gonca ! Mă descurc.

Nu, o să te ajut. Nu-ți fie frică. Sunt alături de tine.

Rămâne între noi. Nimeni nu trebuie să afle. Promite-mi.

Bine, promit.

Ies puțin la aer.

Alo ?

Bună ziua ! Sunt Nisan Akyol. Am vorbit ieri despre ofertă.

Da, dnă Nisan, vă ascult.

Accept oferta, dacă mai e valabilă.

- Sigur că da. - Mi s-au schimbat planurile.

Plec din oraş şi am nevoie urgent de bani.

Oferta rămâne valabilă. Stabilim detaliile.

Perfect. Mulțumesc mult. Aştept să mă contactați.

- Cu plăcere. Vă trimit detaliile. - Mulțumesc.

La revedere !

Pleci, Nisan. Pleci cu copil cu tot.

Povestea asta se încheie aici.

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 83, SERIA 2