Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 78

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Bairam fericit, dle Eşref ! Dumnezeu să vă răsplătească !

Bairam fericit !

Sărbători fericite !

Da ? Bine.

- Gürdal, eu cobor. - Bine, du-te.

Ocupă-te de musafiri.

- Poftiți ! Mulțumim că ați venit. - Sărbători fericite !

- Nisan... Intră, te rog. - Nu. Mi-e bine aşa.

De ce eşti aici ?

Iar vrei să ne certăm ? Sau ai venit să-mi explici

de ce i-ai cerut ajutor lui Yaşar, în loc să vii la mine ?

Nici una, nici alta. N-am venit să mă cert cu tine.

- Şi nici nu-ți dau socoteală. - Atunci, de ce ai venit ?

- Ai vândut hotelul. - Aşa e.

Am sunat-o pe Gonca, dar n-am dat de ea.

Mai am un contract cu hotelul.

Ultimul lucru care mă mai leagă de hotel şi de tine.

Am înțeles. Vrei contractul. Îl primeşti cu tot cu despăgubire.

Nu vreau banii tăi. Nu vreau să mai rămână vreo legătură între noi.

Nu-ți face griji. Vorbesc cu Gonca şi rezolvă.

- Bine. Atunci, plec. - Stai. Ți-e foame ?

Hai la masă ! E vremea iftarului. Mănâncă o ciorbă cu noi.

Nu, mulțumesc.

N-ai de ce să mă duşmăneşti atât, Nisan.

Tu ai vrut să fim duşmani, Eşref.

- Dar nu e nevoie să mă urăşti atât. - Nu mă pot abține.

Tot e mai bine decât să nu mai simți nimic.

- Vreau să-ți mai zic un singur lucru. - Spune-mi.

Nu ți-am făcut niciodată rău.

Nici eu, ție, Nisan.

Cel mai mare rău e că exist. Mai mare decât ăsta nu există.

Dar s-au întâmplat unele lucruri.

Ştiu. Nu vreau să îndrept nimic. Nu pentru asta am venit aici.

Ştiu că n-ai venit pentru asta.

Bine. M-aş bucura mult să rezolvi cu acel contract.

- Rezolv. Dar cu o condiție. - Care ?

Să nu te mai vezi cu omul ăla.

Nu te priveşte. Nu mai e treaba ta cu cine mă văd eu, Eşref.

Nu e momentul să te încăpățânezi, Nisan.

Ba da. Indiferent ce urmează.

Nici nu-mi mai da contractul. Nu-mi pasă.

Ai zis că vrei să mor.

Ştiam că o să afli.

Chiar vrei să mor ?

Vreau să suferi. Să te zbați de dorul meu.

Să înțelegi ce ai pierdut.

Nu te mai vezi cu tipul ăla.

O să mă văd şi cu alții, Eşref. Îmi pare rău.

- N-o vei face. - O să vezi.

Să vedem unde-i Eşref. Unde a dispărut ?

- Ce caută Nisan aici ? - De unde să ştiu ?

Sunt Orfanii aici. Iese prăpăd dacă o văd.

Ține-i ocupați.

Haideți înăuntru să mai bem un ceai. Să vină şi Eşref, apoi plecați.

- Bine. - Poftiți !

Eşref ! Pleacă Orfanii !

Du-te la prietenii tăi. Nu-i mai lăsa să te aştepte.

- Cine eşti ? - Eşref.

- Ce e ? Ce vrei ? - A plecat transportul de muniție ?

Da, dar de ce te interesează ?

Marfa i-am dat-o lui Kadir, în numele lui Yaşar.

Foarte bine. Ceasul de la mână încă merge ?

Da.

O să-ți trimit un cont. Virezi acolo toți banii care ies din afacerea asta.

I-auzi ! Şi de ce-aş face asta ?

Pentru că ții mai mult la viața ta decât la banii ăia.

Şi ce poți să-mi faci ?

Ți-am spus că timpul curge în favoarea unora

şi spre moartea altora. Îți aminteşti ?

În ceasul de la mâna ta e o bombă.

Dacă într-o oră nu faci ce ți-am spus,

rămâi fără brațe, fără picioare, fără față.

Acum ai înțeles ce pot să-ți fac ?

- Răspunde ! - Am înțeles. Bine !

Şi nu încerca să-ți scoți ceasul.

O să explodezi înainte să ți se scurgă timpul.

Eşref Tek !

Bună ziua !

Bună ziua şi ție, Pescarule ! Nu credeam că ne mai vedem.

Trăim vremuri dificile. Am vrut să aud chiar de la tine.

Ce ai făcut cu muniția ? Am auzit că ajunge la Yaşar.

Cât sunt eu aici, nu ajunge.

Nici nu te întreb cum. Sigur ai tu un plan.

Îmi plac oamenii care ştiu ce întrebări să nu pună.

Mulțumesc. Ştiu că te descurci.

Cât o să mai dureze ? Yaşar n-o să se oprească.

Până îl găsim pe Bătrân.

Sunteți sigur că aveți răspunsul la toate întrebările mele ?

Cine e familia mea ? Cine sunt eu ?

Vei afla tot ce ți s-a promis. Când ne terminăm treaba.

Nu cred că mai am atâta răbdare. A început să mă calce rău pe nervi.

Yaşar ? Ca să te țină în frâu, Bătrânul a făcut o mutare isteață.

Yaşar seamănă cu tine. E greu de stăpânit.

Dar trebuie să rămână în viață. Pentru că el te va duce la Bătrân.

Să-l opresc e uşor. Să-l las în viață mi-e greu.

Abia mă abțin să nu-l omor. A început să-i dea târcoale lui Nisan.

Mai e nevoie să-ți amintesc ce sfat ți-am dat ?

Stai departe de fată, da ?

Nu e nevoie să-mi amintească nimeni.

Nici tu, nici altcineva nu trebuie să-mi amintească.

- Şi dacă aş vrea... - Cu toate astea...

Nu vrem să iei lucrurile personal.

Concentrează-te pe misiune. Gândeşte-te la rezultat.

Ți-e foame ? Îți pregătesc ceva ? Nici aseară n-ai mâncat.

Nu m-am uitat în frigider după mâncare. Nu mi-e foame.

- Ce frumoasă eşti ! Pleci undeva ? - Mă duc la un interviu.

Ai primit o ofertă ? Ce bine ! Doamne-ajută !

Vedem. Sper să fie cu noroc. Nu renunț aşa de uşor.

Plec. Ai grijă ! Încui uşa după mine, da ?

Ce e ? Se pare că nu sunt prea bine primit.

După ce ai făcut, ar fi ciudat să te aştepți la amabilități.

Mi-ai stricat afacerea.

Cine ți-a stricat-o ? Eu ți-am băgat aurul în țară.

Deci recunoşti că l-ai furat ?

Nu. Nu l-am furat. L-am luat ca plată.

Plată pentru ce ? Nu ți-am cerut nimic.

Dar o să-mi ceri. Eu lucrez numai cu plata înainte, Abbas.

Ai rămas în picioare. Ia loc.

Întâi spune ce ai de spus, apoi mă hotărăsc dacă mă aşez.

- Cum merg afacerile, Abbas ? - Bine. Totul merge cum trebuie.

Serios ? La voi cad bombe în fiecare zi.

E război. Când va veni timpul, le răspundem în forță.

- Când, mai exact ? - Când rachetele vor intra în țară.

Adică îl aşteptați pe Eşref. Mai ai de aşteptat mult şi bine.

Ce vrei să spui ?

S-a dus pe apa sâmbetei speranța pe care ți-ai pus-o în el, Abbas.

Nu-l mai aştepta pe Eşref.

Rachetele alea sunt la mine. Le voi duce eu unde trebuie.

Am văzut că Eşref n-a fost în stare să ducă treaba la capăt

şi am preluat-o eu, ca să nu rămâi cu buza umflată.

Acum cred că poți să iei loc.

- Unde e acum muniția ? - Pe drum.

Aduceți-i domnului Abbas să bea o cafea turcească tare, fără zahăr.

Da...

- Ne-a zis corect ruta. - N-avea cum să mintă de frică.

Şi asta e adevărat.

Doar că... Unde depozităm atâta muniție ?

Întâi să punem mâna pe ea. Restul e uşor.

Să vină aprobarea lui Eşref şi începem.

Perfect.

Domnilor, aşteptați semnalul meu. În curând începem, da ?

Am înțeles, şefu'.

- Frumos ceas. E nou ? - Da.

Banii tăi sunt pregătiți.

Şi marfa ta e pregătită. Au predat-o băieților voştri.

Să trimită banii în contul ăsta. E mai sigur. L-am trimis.

Stai, ce atâta grabă ? Să mâncăm ceva în cinstea afacerii.

Am mâncat bine înainte să vin. Să vireze băieții banii şi plec.

Bine.

Totul e în regulă aici.

V-am trimis un cont. Transferați banii acolo.

Ați făcut plata ? Perfect. Ajung imediat la voi.

Mulțumesc.

Pe unde sunt acum camioanele ?

Dă-mi aia, băiete.

În noaptea asta trec granița. Le poți urmări de aici.

Frumos. Auzi ? Nu le aruncă nimeni în aer pe drum ?

- Nu pățesc nimic. Ne ocupăm noi. - Bine, dacă zici tu.

- Bine. Eu am plecat. - Ce-i atâta grabă ? Bine, du-te.

Alo ?

Am făcut cum ai spus. Banii au intrat în cont.

Bravo, Algerianule !

Cu treaba asta de la mână ce fac ? Scoateți-o odată !

Scoate-o singur.

Cum adică singur ? Aşa ne-am înțeles ?

- Dacă explodează ? - Uite cum faci...

La cureaua ceasului e o clemă. Apeşi pe ea şi se desface.

Cum ? Atât de simplu ? Să nu explodeze !

Nu explodează. De fapt, nu e nicio bombă în ceas.

A fost doar o mică glumă, ca să te motiveze.

Fir-ai tu al naibii să fii !

ÎNCEPEȚI

- A trimis Eşref mesaj. Suntem gata. - Să mergem.

Începem.

Ce naiba se întâmplă ?

- Jos ! - Coboară !

- Jos din camion ! - Opreşte motorul şi coboară !

Jos !

- Aveți grijă în spate ! - Coboară mai repede !

Treceți încoace !

- Luați-l şi pe ăsta ! - Duceți-l în față.

Deschideți cu grijă. Poate e cineva înăuntru.

Încet, nu vă grăbiți. Du-te şi ajută acolo.

Deschide !

Tirurile stau pe loc de ceva vreme. Semnalul nu se mai mişcă.

- Ia verifică ! - Mă uit, şefu'.

Poate are vreo problemă GPS-ul.

Stai să-i sun pe ai noştri.

Unde dracu' sunt ? De ce nu răspund ?

Ce spui ? Cum ? Cine ?

Au blocat tirurile ! Găsiți-l imediat pe Algerian !

Imediat ! Fir-ar să fie !

Ce naiba îi zic lui Yaşar Mortul ?

Eşref, de ce ai venit ?

Am vrut să-ți dau eu însumi vestea proastă.

Nu te obosi. I-am spus eu tot. Că n-ai fost în stare,

că ai rămas fără bani şi că ai dat afacerea peste cap.

Ai cântarul prea mic, Yaşar, ca să-mi măsori mie valoarea.

- Da ? - Yaşar, am veşti proaste. Tirurile...

- Am înțeles. Nu te mai obosi. - Cum adică ai înțeles ?

- Au fost atacați. Abia am aflat. - Mă aşteptam.

Şi ce facem ?

Ați pus în tiruri gențile pe care vi le-am dat ?

Da.

Perfect. Închide. De aici mă ocup eu.

Veşti proaste ?

Transportul a fost atacat.

Chiar îmi pare rău. Păcat.

Au pus mâna pe muniție ? Fir-ar ! Cine ştie în mâinile cui a ajuns !

N-o să ajungă în mâinile nimănui. Stai liniştit.

Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt.

Ce-i asta ?

Îndepărtați-vă imediat !

Eşref spune să vă îndepărtați !

- Gürdal ! - Fir-ar ! E o bombă !

Dacă nu e marfa mea, să nu fie a nimănui.

- Înapoi ! Repede ! - Fugiți !

Dă-mi drumul la mână ! Arătăm ca nişte idioți !

Fugiți !

Ce ai pățit, Eşref ? Te-ai îngălbenit.

Bea nişte apă, să-ți revii.

Alo, Eşref ? A explodat.

- Sunteți bine ? - Da, suntem bine.

- Vorbim acasă despre detalii. - Bine.

Acum nu mai faci nici comerț, Yaşar.

Ți-am dat o singură şansă, şi ai irosit-o.

Mai bine uită-te la tine, Eşref.

N-ai rămas nici cu armele, nici cu aurul.

N-ai niciun ban în casă.

Iar puținul pe care-l mai aveai l-ai împărțit săracilor.

Dumnezeu să-ți primească pomana !

Eşti un om de treabă, curajos, n-am ce zice.

Dar, când n-ai bani, nici fratele nu-ți mai stă alături.

Iar curajul tău nu mai valorează nici doi bani.

Dacă am da de pomană doar din curajul nostru,

neamul tău ar trăi în belşug, Yaşar.

Nu-ți face griji. Casa noastră s-a umplut iar de bani.

De unde ai făcut rost de bani ?

Să zicem că am încheiat o afacere foarte bună.

Am înțeles. Să fie pomană din partea mea.

Din cauza războiului vostru, afacerile mele au de suferit.

Ori terminați odată, ori îmi găsesc alți parteneri.

Stai puțin ! Am organizat masa doar pentru afacerea asta.

Nimeni în afară de mine nu poate duce treaba la capăt !

Masa ta se clatină, Yaşar. Ai grijă să nu se răstoarne iar.

Eu v-am spus ce aveam de spus.

Eşref !

Prea mă subestimezi. Asta o să te piardă.

Între noi e diferență de categorie, Yaşar. Tu nu eşti din liga mea.

- Dar nu mă prăbuşesc atât de uşor. - Atunci, lovim şi mai tare.

Fie. Dar cu fiecare lovitură, o să primeşti şi răspunsul.

- Să ştii că am mâna grea. - Bine.

Gata, vin.

Eşref, ai grijă de tine !

Dacă te omoară cineva înaintea mea, chiar o să-mi pară rău.

Eu nu pot spune acelaşi lucru despre tine, Yaşar.

Bună !

Bună ziua, dnă Nisan ! Cu ce vă servesc ?

Aş putea să vorbesc cu patronul ? Am venit să-mi achit datoria de ieri.

Bine ați venit, dnă Nisan ! Eu sunt Jale, proprietara localului.

A fost o onoare să vă avem ca oaspete.

Chiar nu era nevoie. A fost din partea casei.

Nu. Pentru mine e important. Aş vrea să vă fac o propunere.

Aş putea să cânt aici, să urc pe scenă.

Aşa îmi achit datoria

şi, sincer, chiar am nevoie de un loc de muncă.

Desigur, dacă vă place cum cânt.

- Să cântați aici ? Glumiți ? - Nu, vorbesc foarte serios.

Cum spuneam, am mare nevoie de un loc de muncă.

Eu am început ca artist stradal.

Am avut o trupă şi cântam prin localuri.

Să nu mă înțelegeți greşit, dar credeți că locul ăsta e potrivit ?

Sunteți marea Nisan Akyol. După atâtea melodii şi videoclipuri...

Sinceră să fiu, nu m-am ales cu mare lucru din toate astea.

N-am câştigat cine ştie ce. Vreau s-o iau de la capăt, de la zero.

Ştiți şi dv. că pentru o femeie

nu e deloc uşor să se descurce pe cont propriu.

Kenan, o acompaniezi pe dna Nisan ?

Cu mare plăcere. Poftiți, dnă Nisan.

- Pot să las asta aici ? - Sigur. Poftiți !

Bună seara tuturor ! Eu sunt Nisan. Vă doresc distracție plăcută !

Spuneți-i să nu-mi mai rostească numele.

Spuneți-i că încă nu i-am uitat minciunile.

Spuneți-i că păcatele mele aşteaptă Ziua Judecății de Apoi.

Spuneți-i, să ştie.

Spuneți-i să nu-mi mai rostească numele.

Spuneți-i că încă nu i-am uitat minciunile.

Spuneți-i că păcatele mele aşteaptă Ziua Judecății de Apoi.

Spuneți-i, să ştie.

- Minunat ! - Bravo !

Vă mulțumesc din suflet ! Mulțumesc mult !

Trecem la următoarea piesă.

Plecăm.

- Unde mergem ? - La controlul de rutină.

- Mai încet ! - Bine. Hai !

- Chiar e nevoie de asta ? - Da, este.

Numai beleaua asta-mi lipsea !

Nu mă duceți la nebuni, nu ?

Bună ziua, dnă Çigdem !

- E bine atât ? - Da.

Mulțumesc. Să fii sănătoasă !

Bravo !

Vă mulțumesc tuturor ! Mulțumesc din suflet.

Kenan, mi-a făcut plăcere. Ai grijă de tine. Pe curând !

Ați fost minunată. Felicitări ! Ne-a plăcut foarte mult.

Şi eu m-am simțit foarte bine.

Dacă aveți timp, putem să bem ceva împreună.

Nu, mulțumesc. Chiar mă grăbesc. Trebuie să merg la cumpărături.

N-am ştiut exact cât să vă oferim, dar atât am putut.

Sper să nu vă supărați. Poftiți !

Nu, nu pot să primesc. A fost prima mea zi.

Tocmai de aceea. Ați muncit. Vi se cuvin.

- Bine. Mulțumesc. - La revedere !

Ce ? Cum adică a fugit ? Voi ce păzeați acolo ?

Unde e fiica mea acum ?

Cum o mai găsesc ?

De ce n-a venit el şi te-a trimis pe tine ?

Nici nu era nevoie de medicamente. Veneam şi singură.

Doamne, iartă-mă ! A luat-o razna de tot.

Cu cine vorbeşti, fato ? Te-au posedat duhurile ?

- Ce faci ? - Spun o rugăciune.

Să fie primită, dar n-am probleme cu duhurile rele.

E ceva ce ține de psihic. De ce n-a venit Eşref ?

Eşref e om în toată firea.

Vrei să-ți dea ție socoteală pentru ce face ?

O să mai țină mult povestea asta cu "nebuna" ?

Da, o să mai țină. Ia spune-mi...

Chiar nu ți-ai dat seama că ai luat-o razna ?

Nu se întâmplă dintr-odată. Vine încet, pas cu pas, ştii ?

La început apare o nemulțumire. Față de tine, față de oameni.

Apoi îi observi pe idioții din jur, şi încep să te scoată din minți.

Îți vine să le spargi capul. Uneori, chiar să-i omori.

Apoi nemulțumirea asta creşte.

Ajungi să-i urăşti şi pe cei care sunt nemulțumiți.

Dar cel mai mult ajungi să te urăşti pe tine.

Ba îți vine să râzi, ba îți vine să plângi.

- Nu se întâmplă dintr-odată. - Şi eu mai pățesc aşa uneori.

Doamne fereşte ! Oi fi şi eu nebun ?

Nu ştiu. E posibil. Cât mai avem ?

Puțin. Doamne fereşte !

Irmak ?

Ce ați făcut ?

Am terminat treaba şi ne-am întors. Tu ce faci ?

Voi ați făcut toată treaba. Eu am stat toată ziua pe canapea.

- De ce spui asta ? - Dar aşa e.

Eşti supărată ?

Cred că nu mai sunt bună de nimic, Faruk.

Hotelul s-a dus, nu mai am ce face. Nu vă mai sunt de folos.

Ce vorbe-s astea ? Cine ți-a băgat asta în cap ?

Nimeni. Nu trebuie să-ți spună cineva. Pur şi simplu simți.

Uită-te la mine. Irmak, ştii la ce folosesc râurile ?

- Faruk... - Te întreb foarte serios.

- La ce e bun un râu ? - Duce apa.

Aşa cred toți. Dar un râu nu duce doar apă.

Ține pământul viu. Dă viață locurilor uscate.

Le arată drumul celor rătăciți.

Oraşele se ridică pe malurile râurilor.

Dacă n-ar exista râurile, pământul s-ar usca,

copacii ar muri, oamenii ar pleca.

Şi totuşi nimeni nu spune: "Ce bine că există râul !"

Pentru că râul ştie ce are de făcut şi îşi urmează cursul.

Aşa eşti şi tu. Fără să-ți dai seama, schimbi viața oamenilor.

Le iei povara de pe umeri. Le alini durerea.

Le faci singurătatea mai uşoară. Nimeni nu ți-o cere, dar tu o faci.

Ascultă-mă.

Spui că nu eşti bună de nimic.

Fără tine, Irmak, noi ne-am usca. Ne-am pierde cu totul.

Mulțumesc, Faruk.

Mulțumesc. Cred că aveam nevoie să aud asta.

În adâncul sufletului, ştiai şi tu.

Doar că, uneori, omul se înțelege mai bine prin cuvintele altcuiva.

Bine ?

Sunt nişte cărți acolo. Citeşte, o să-ți prindă bine.

Eşref !

Stai, nu te apropia. Spune de acolo ce ai de spus.

Deşi mă îndoiesc că ai ceva important de zis.

Mai întâi vreau să-ți mulțumesc. Că m-ai ajutat.

Locul ăla ar scoate din minți şi un om sănătos.

Treci la subiect, Çigdem.

Bine. Atâția ani n-ai găsit-o pe Rüya

pentru că erai prea orb ca să vezi ce era în fața ochilor tăi, Eşref.

Vorbeşte mai limpede.

O să-ți provoc cea mai mare şi ultima durere din viața ta.

Eşti pregătit ?

Ştiu cine e Rüya.

Da ?

- Chiar ai înnebunit de tot. - Nisan.

Rüya pe care o cauți e Nisan, Eşref. Nisan e Rüya ta.

Ce ?

Jur că spun adevărul. Eu am găsit-o.

Ați fost împreună la ferma din Burdur.

Avea un semn din naştere pe gât. Nisan şi l-a scos.

De aceea n-ai recunoscut-o, nu ți-ai dat seama că e Rüya.

N-am spus nimic. N-am vrut să-ți spun.

Dar ai avut dreptate. Inima iubeşte o singură dată, Eşref.

Te rog, lasă-mă să plec.

- Ce fac cu ea ? - Las-o să plece.

Nu, Eşref. Femeia asta e un pericol pentru toți, dacă rămâne liberă.

Nu face asta ! Eşref !

Ce i-ai spus ?

Când a văzut-o prima dată pe Rüya, Eşref nu înțelesese ce e căldura

care îi urca încet din stomac până în inimă.

Nici nu ştia cum să numească sentimentul acela de admirație

pe care îl trăia pentru prima oară.

Şi, mai mult decât atât, nici prin gând nu-i trecuse

că avea s-o iubească până la sfârşitul vieții.

Ani mai târziu, o femeie i-a ieşit în cale.

O femeie care avea să-l facă să o uite chiar şi pe Rüya.

Când a văzut-o prima dată,

a simțit din nou fiorul pe care îl trăise cu ani în urmă.

Era o senzație cunoscută.

De parcă inima lui îi ştia chipul de foarte mult timp.

Ani întregi, Eşref a crezut că a alergat după Rüya.

Dar acum înțelegea că, uneori,

omul nu pierde ce caută departe, ci chiar pe cine e lângă el.

Femeia care îi intrase cândva în viață,

care îi atinsese inima şi apoi dispăruse în tăcere,

purta, fără să ştie,

aceeaşi căldură ca amintirea estompată din copilăria lui.

De aceea, din prima clipă în care a văzut-o,

inima lui n-a putut s-o simtă ca pe o străină.

- Ai fost vreodată îndrăgostit ? - O singură dată.

Şi după aceea n-ai mai avut pe nimeni ?

Ba da, dar n-am mai fost îndrăgostit.

De ce ?

Pentru că inima iubeşte o singură dată.

Tati, Nisan e foarte frumoasă, nu-i aşa ?

E mai frumoasă decât la televizor.

Da, e frumoasă. Dar şi tu eşti foarte frumoasă, prințesa mea.

- O iubesc tare mult. - Ştiu.

- Nisan o să mai vină aici ? - Nu ştiu, fetița mea.

- Ce bine ar fi fost să fie mama mea ! - Ce ți-a venit ?

Nu ştiu. Aşa, ar fi mereu cu noi. E o idee chiar atât de rea ?

Mi-a fost atât de dor de tine !

Chiar eşti tu ?

Te-am căutat atât de mult ! Te-am căutat mereu.

Uneori, omul crede ani la rând că îşi caută marea iubire.

Apoi, într-o zi, îşi dă seama

că cea pe care o căuta era deja în inima lui.

Şi, în ziua aceea, Eşref a şoptit din nou vechiul nume.

Rüya...

În noaptea aceea, Eşref a avut cel mai frumos vis din viața lui.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 78, SERIA 2