Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 73

Uită-te la mine, Abbas.

Eşref te-a amenințat ? Spune-mi. Te protejez eu.

Nu. Pe mine nu mă poate amenința nimeni.

Doar mi-a arătat că poate s-o facă. Atât.

Bine, am înțeles. Deci e vorba de Eşref Tek.

Mă ocup eu. De acum înainte, iei arme doar de la mine, Abbas.

V-am mai spus, dle Yaşar. Sunt om de afaceri.

Dacă e mai rapid şi mai profitabil, de ce nu ?

Tuncay, ascultă-mă bine.

Am o pietricică în pantof şi mă deranjează.

Vreau tot ce ai.

Dacă dai ceva altcuiva,

poți să-ți iei adio de la capul ăla frumos.

Ai înțeles ? Să nu faci vreo prostie !

Mai ales dacă e vorba de Eşref. Să nu îndrăzneşti !

Poate sunt ultimul om din lume

care ar trebui să vorbească despre iubire.

Ați văzut cu toții ce praf sunt la capitolul ăsta.

Dar măcar sunt expert în literatură.

Între viața reală şi literatură e o diferență uriaşă, profesore.

De fapt, nu prea e. Amândouă există ca să ne facă să suferim.

Suferi, nu-i aşa, Eşref ?

Îmi vine să iau un cuțit,

să-mi smulg inima din piept şi s-o arunc.

Îți vine să-ți smulgi inima sau pe Nisan din inimă ?

Nu e decât Nisan în inima mea.

Mi-aş fi dorit să nu fie aşa, Eşref.

În viața noastră nu e loc de dorințe, Faruk.

Cum nu e loc nici pentru speranțe, nici pentru regrete.

Frate, ai fost cam nedrept cu Gürdal.

Chiar suferă pentru tine.

Ştiu. Dar ce era să fac ? Trebuia să-mi vărs nervii pe cineva.

Mă duc să văd ce face.

- Dna Beste ? - Da. Sunteți Nisan Akyol, nu ?

Da, eu sunt. Dar aş prefera să nu se afle că stau aici.

Vreau doar puțină linişte, departe de toți.

Sigur, stați fără grijă. N-o să afle nimeni.

Poftiți cheia ! Câte nopți veți rămâne ?

Deocamdată nu ştiu.

În regulă. Casa e liberă o săptămână. După aceea e rezervată.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

- Încet ! Eşti bine ? - Ajută-mă ! Mă urmăresc !

- Nu fugi ! Vino aici ! - Stai, chem poliția !

- Vino aici ! - Ce se întâmplă ?

Ce se întâmplă ?

Alo ?

Ce-ai făcut ? Mi-am făcut griji pentru tine.

Mi-am găsit un loc. O să stau aici o vreme.

- Mai ai bani ? Ai rămas fără nimic. - Da, am. Mă descurc.

Şi ce ai de gând să faci ?

O iau de la capăt. Îmi construiesc o viață nouă.

O să-mi găsesc un producător.

Trebuie să fie cineva care vrea să lucreze cu mine.

N-am de gând să renunț.

O să renasc din propria cenuşă, Ceren.

Ştii că eşti foarte puternică ?

Trebuie să fiu puternică. Nu-mi mai permit să plâng după nimeni.

Apropo, trebuie să-ți spun ceva.

- Ce s-a întâmplat ? - Vorbim când ne vedem.

- M-ai făcut curioasă. - O să-ți spun.

- Bine. Te pup. - Şi eu.

I-am zis eu ceva ? Spune, i-am zis ?

Nu, frate, dar omul e cu nervii la pământ.

La naiba cu nervii lui !

Dacă e nervos, de ce se descarcă pe mine ? De ce pe mine ?

Pe cine altcineva ? Pe cine mai am în afară de tine ?

Nici măcar tu nu poți să-mi suporți toanele, Gürdal ?

Iartă-mă că m-am rățoit la tine.

Normal că la mine. M-aş supăra dacă te-ai descărca pe altcineva.

Când nu aveam pe nimeni, eram doar noi doi, Eşref. Doar noi.

Aş fi încurcat-o rău de tot fără tine, Gürdal.

Eşref, ascultă-mă. Pot pleca toți de lângă tine, dar eu nu plec nicăieri.

Ai înțeles ? Nicăieri.

Nici eu nu plec de lângă tine, Gürdal.

Aşa te vreau !

Dar gata cu iubirea asta. Ştii bine cine suntem şi ce viață avem.

Uită povestea asta cu Nisan.

Capitolul ăsta de dragoste se închide pentru totdeauna.

Bine.

De acum faci cum spun eu. Să nu-mi ieşi din cuvânt.

Cică, dacă-ți iei cioara călăuză, nu-ți mai scoți nasul din rahat.

Tocmai asta e. Dacă ne afundăm, ne afundăm împreună.

- Am înțeles. - Bine.

- Iartă-mă. - Ce tot spui acolo ?

Când te văd cu capul plecat şi trist, îmi sare țandăra.

Îmi pierd mințile. Jur că-mi vine să trag focuri în aer,

să sparg geamurile, să-mi rup hainele şi să ies dezbrăcat pe stradă.

O să treacă şi asta, Gürdal. O să treacă. Iartă-mă.

Ferească Dumnezeu ! Tu să fii bine. Eu altceva nu-mi doresc.

Mulțumesc.

Unde a dispărut Müslüm ? Nu l-am mai văzut.

- L-a trimis Eşref să rezolve ceva. - Am înțeles.

Ce citeşti ?

Nici Tanpinar nu-şi găseşte liniştea

Zice că timpul ne sfărâmă şi visurile, şi adevărurile.

Asta m-a durut, Faruk.

Adevărul doare, Irmak. Nu-ți face griji. Te obişnuieşti.

Să nu-mi iroseşti timpul,

că-ți întorc mațele pe dos şi mori aici, urlând de durere.

Frate, de ce mă loveşti ? Ce ți-am făcut ?

Taci !

Ridică-te.

Vorbeşte !

Hotărăşte-te, frate. Vorbesc sau tac ? N-am înțeles.

Vorbeşte !

Cu cine face afaceri cu arme javra aia de Yaşar ?

Tot aud de un negustor. Cine e ?

- Nu ştiu, frate. - Nu ştii ?

- Jur că nu ştiu ! - Atunci, află.

- Bine, frate. Jur că aflu. - Bravo, aşa te vreau !

Ce caut eu aici ? Am înnebunit ?

- Calmați-vă ! - Prin câte ai trecut...

Treaba mea prin ce am trecut ! Ce te priveşte pe tine ?

- Linişteşte-te. Ce faci, Çigdem ? - Lasă-mă !

- Calmează-te ! - Lasă-mă !

- Ce faci ? Çigdem ! - Paza !

Stai ! Nu fugi !

Çigdem ! Fir-ar să fie !

A fugit...

Dnă Selma, ar fi bine să stăm puțin de vorbă.

Sigur.

Măcar de-ai înțelege asta Înainte ca regretele să prindă glas.

Iubirea mea, Timpul va şterge urmele, pas cu pas.

- Ce matinală eşti, Elif ! - Da, m-am trezit.

- Bună dimineața, tată ! - Bună dimineața, draga mea !

- Ce faci ? - O ascult pe Nisan Akyol.

- Cine e ? - O cântăreață, tată.

E extraordinar de frumoasă. Şi are melodii minunate. O ador.

Ea e cântăreața din poster ?

Acum ceva timp era foarte cunoscută.

Apoi a dispărut dintr-odată.

- Ştii că i-a murit sora ? - De ce ?

Nu ştiu. Mi-aş fi dorit s-o văd cântând măcar o dată.

Dar n-am voie să ies de aici.

Chiar atât de mult vrei s-o vezi pe Nisan Akyol ?

Foarte mult, tată. Mi-ar ajunge şi o fotografie cu autograf.

I-am spus lui Yaşar că noi vom face afacerea.

L-au adus şi pe Kenan la masă. Era şi Kadir acolo.

- Serios ? Şi ce a zis ? - O să ne facă probleme.

- Eşref, trebuie să-ți zic ceva. - Spune.

Nu dau de Nisan. Telefonul e închis. Nu e acasă. Nici la Ceren.

E viața ei. Nu ne mai priveşte.

- Müslüm unde e ? Încă n-a venit. - Are treabă.

Zi-le băieților să fie cu ochii în patru, să nu pățească ceva.

- Bine. Trimit băieții. - Mulțumesc.

Du-te şi spune-le.

Intră, Müslüm !

Treci încoace.

Cine e ?

E cel care a intrat în afacerea cu arme împreună cu Yaşar.

Aşa ?

Am vorbit cu el zilele trecute. Voia armament greu.

A spus că pleacă în Orientul Mijlociu.

- Tu ce i-ai zis ? - Că pot face rost.

- Apoi ? - Am găsit o parte.

Ia loc.

- Unde sunt armele ? - I le-am trimis.

- Unde sunt ? - Nu ştiu. Probabil că le-a ascuns.

- Cum te cheamă ? - Tuncay.

- Câți ani ai ? - 40.

- Presupun că mai vrei să trăieşti. - Normal.

Atunci, afli şi-mi spui unde sunt armele alea.

Yaşar e un om periculos.

- Mai periculos decât mine ? - Eu zic că nu.

Găseşti armele, îl suni pe Müslüm şi îi spui unde sunt.

După aceea îți trăieşti liniştit restul vieții. Bine ?

Altfel, nici nu-ți poți imagina ce te aşteaptă.

- O să fac tot ce pot. - Nu mă interesează cât poți.

Să găseşti armele alea. Să afli unde le-a ascuns Yaşar.

- Bine, dle Eşref. - Poți pleca.

Müslüm, nu-l scăpa din ochi.

Kenan nu mai e de-al nostru. Ne-a lucrat pe la spate.

Vreau să ştiu unde e şi ce face.

Să fie urmărit pas cu pas. Să fiu la curent cu tot.

Bine.

Çigdem ? Ieşiți de aici !

- Ce s-a întâmplat ? - Mama.

Femeia asta mi-a făcut viața un calvar, Kadir.

- Asta ştim deja. Ce mai e nou ? - M-a internat la nebuni !

- Poftim ? - Da !

- De ce ? - Crede că am înnebunit. De ce ?

Stai jos.

Nisan ! E numai vina ei ! O omor pe fata aia. Ai auzit ?

Ce legătură are Nisan ?

I-a spus mamei că eu l-am omorât pe Atif.

M-am dus după ea s-o omor.

Ea a chemat-o pe mama şi m-au dus direct la Psihiatrie.

Cine-i Atif ?

Un polițist. Îmi făcea probleme. Am rezolvat eu situația.

În cazul ăsta, maică-ta a făcut bine că te-a internat.

Ar trebui să fii la închisoare.

Tocmai de-aia a făcut-o. Ca să nu ajung la puşcărie.

În mintea ei, aşa mă protejează.

Kadir, trebuie s-o găsesc pe Nisan şi s-o omor.

Nu mai vorbi prostii ! Ai înnebunit, ce naiba ?

Da, am înnebunit ! Mulțumit ?

Çigdem, eu mă tem de nebuni. Nu te uita aşa la mine !

Mă ajuți sau nu ?

Ce să fac, Çido ? Nu pari normală. Ai avut vreun "tramvai" în copilărie ?

- Ce tramvai ? - Ştii tu... Ceva din copilărie.

Eşti bătut în cap ? Se numeşte "traumă" !

Mă rog, cum i-o zice ! Ai avut ceva de genul ăsta,

de te-a dus maică-ta la doctorul de nebuni ?

Nu e doctor de "nebuni", Kadir. E psihiatru.

De unde să ştiu eu, fată ? Ce o fi !

Nu e vorba de nicio traumă.

Mama mă face pe mine vinovată ca să-şi ascundă propriile greşeli.

Se poartă cu mine ca şi cum aş fi bolnavă.

- Tată, a venit dl Yaşar. - Să intre.

Am o întâlnire importantă. Du-te. Vorbim după aceea.

- O să vorbim. - Sigur.

- Bine ai venit, Yaşar ! - Bine te-am găsit, Kadir !

- Am vorbit cu Abbas. - Şi ? Care-i problema cu Eşref ?

A făcut rost de arme înaintea noastră.

I-a făcut omului o ofertă şi l-a întors de partea lui.

- Ce facem ? - De arme mă ocup eu, nicio grijă.

Dar mai e o problemă. Aurul. Trebuie băgat în țară. Te descurci ?

N-am mai făcut asta, dar găsesc eu o soluție.

Trebuie să rezolvăm înaintea lui Eşref.

O rezolv. Stai liniştit. Găsesc eu o cale.

Dar mi-ar fi plăcut să mă întrebi şi pe mine în privința lui Kenan.

Asta e problema ?

Avem nevoie de oameni, Kadir. Kenan e ambițios. Se irosea.

Nu mi-a plăcut că ai pus ochii pe omul meu.

Kadir... Nu asta s-a întâmplat.

Punându-l pe Kenan la masă, ți-am salvat viața.

Serios ? Cum vine asta ?

Să ştii că între răbdare şi trădare e o linie foarte subțire.

Eu am instincte bune. Ai încredere în mine.

Încrederea nu se câştigă chiar atât de uşor, Yaşar.

Ar fi în interesul tău să ai încredere în mine, Kadir.

Da, sunt Nisan Akyol. Da, s-a lansat videoclipul meu.

Îmi caut un producător. Am încheiat colaborarea cu fostul producător.

Da, din păcate, aşa s-a întâmplat. Mă gândeam că poate...

Aşa ? Am înțeles. Mulțumesc mult. Bună ziua !

Ce se întâmplă ?

Ce este ?

Vă rog, ajutați-mă ! Lăsați-mă să intru, vă implor !

Intră repede ! Ce s-a întâmplat ? Cine eşti ?

Te-am văzut şi aseară, fugeai de cineva.

Da. De frații mei. Mă caută, sunt pe urmele mele.

- De ce ? - Am fugit de acasă.

De ce ?

Vor să mă mărite forțat cu un nenorocit pe care nu-l vreau.

Te rog, ajută-mă !

Ascunde-te.

- Ce se întâmplă ? - O căutăm pe sora noastră.

- Şi ce legătură am eu ? - Am văzut-o intrând în blocul ăsta.

Nu e nimeni aici. Ce faci ?

- Putem să ne uităm înăuntru ? - Nu. Chem poliția. Dispăreți !

Hai să plecăm. Zice că sună la poliție.

- Au plecat ? - Cred că da.

Du-te şi stai jos acolo.

Au plecat, nu-ți face griji. Ce speriată eşti !

O să mă omoare. N-am pe nimeni. Nu ştiu ce mă fac, unde să mă duc.

Gata, linişteşte-te. Îți aduc un pahar cu apă. Tremuri.

Poftim ! Bea. Calmează-te.

- Chiar au plecat ? - Da, calmează-te.

Cât eşti cu mine, nimeni nu-ți poate face nimic.

Le vin eu de hac !

- Cum te cheamă ? - Asli.

Eu sunt Nisan.

Ți-am făcut şi ție probleme. Scuză-mă.

- Nu-i nimic. Dar cum m-ai găsit ? - Aseară ai zis că suni la poliție.

- Aşa am zis ? - M-am gândit că poate mă ajuți.

Te-am văzut intrând în bloc şi am sunat la toate uşile.

N-aveam altă soluție.

Nu-ți face griji. O să găsim o soluție. Bine ?

Mai bea puțină apă.

- Bună ziua tuturor ! - Ziua bună şi ție !

De acum avem un nou duşman. Îl cheamă Yaşar.

Ştiți cu toții cine e. E un tip dur, aduce numai necazuri.

Au existat neînțelegeri şi între noi.

Unele capitole s-au încheiat, altele abia încep.

Ne vom despărți de cei care, în lipsa mea,

şi-au permis s-o ia la întrebări pe femeia pe care o iubesc.

Ca tată al Orfanilor, le-am tăiat biletul unora dintre voi.

Eşref, tot ce-am făcut am făcut pentru Orfani.

Taci ! Cu ce drept ați făcut asta, câtă vreme sunt eu aici ?

Voi doi nu mai aveți loc la Masa Orfanilor ! Afară !

Să audă toată lumea !

Povestea de iubire s-a încheiat. Pentru mine, există doar Orfanii.

Are cineva ceva de spus ?

S-a înființat o nouă masă împotriva noastră.

Toți duşmanii noştri s-au unit.

Avem nevoie mai mult ca oricând să fim frați.

Dacă are cineva ceva de spus, să spună acum.

Altfel, să tacă pentru totdeauna !

Mulțumesc. Puteți pleca.

Eşref, vrei să te ajut cu ceva ?

Ai grijă de fiul tău, frate Hidir. Situația de acolo e problematică.

Stai liniştit. Mă ocup eu.

- Le-ai spus de arme ? - O să le spunem.

Cum adică "o să le spunem" ?

Nouă nu ne spui cine ți-a dat treaba asta şi de ce ?

- Alo ? - Eşref, am aflat ceva despre Nisan.

Ce ?

Încearcă să ia legătura cu producători. Ce fac ?

Găseşte pe cineva şi spune-i că e din partea mea.

Am înțeles.

- Se rezolvă toate, dar... - Tot ne poate face probleme.

- Ai dreptate, frate. - E clar că o să ne încurce.

- Cum a fost ? - Aşa cum trebuia.

- Eşref a preluat conducerea ? - Da. Şi i-a dat afară pe câțiva.

Lui Kadir n-o să-i placă deloc.

Ține-l sub observație. Să nu-l scapi din ochi.

Stai liniştit.

Ne aşteaptă vremuri grele. Trebuie să fim pregătiți.

Nu ştiu ce să zic. Trei tone de aur ? Cum îl aducem tocmai de acolo ?

- Cel mai bine, pe uscat. - Frontierele nu mai sunt ca înainte.

Dacă l-am aduce cu tiruri, n-avem cum să ascundem atâta aur.

Atunci, îl cărăm cu catârii ?

Asta era pe vremuri. Acum e zid de cinci metri la graniță.

Nu mai trece niciun catâr. Plus camere şi pază.

- Dar cu un avion privat ? - Ar fi o variantă.

- Eu zic că cel mai bine e pe mare. - Dar şi aşa durează prea mult.

Important e să ajungă. Ce dacă durează mult ?

Salutare, domnilor ! Ce-i asta ? Şedință fără Kenan Kamber ?

- Cine te-a invitat ? - Nimeni. Am auzit şi am venit.

- Te-a poftit cineva să iei loc ? - Tonul ăsta nu-ți stă bine, Kadir.

- Aici vorbesc cei mari. - Atunci, să vorbim.

De arme mă ocup eu. Dl Yaşar mi-a încredințat mie treaba.

Iar voi aduceți aurul, nu ?

Ce ziceți ? Vă descurcați sau vă dau o mână de ajutor ?

- Ridică-te de la masa mea ! - Calmează-te !

- Ce e ? Ți-a picat greu ? - Linişteşte-te, Kenan.

Încă n-ai realizat nimic, şi vii aici să ne dai lecții ?

Vrei, nu vrei, de acum stau şi eu la masa asta, Kadir !

Ciur te fac !

Eu sunt Kenan Kamber. Ne mai vedem noi !

Pleacă naibii odată !

Sunt Kenan Kamber ! Să se obişnuiască ! O să mă suporte !

Gata, nu-i nicio problemă, stați liniştiți.

Nu ştiu ce-a fost între voi, dar nu e demn să faceți aşa.

E prea devreme pentru aşa ceva.

- E invidios că am evoluat. - Bine, băiete. O rezolvați voi.

Ți-am închis gura, Kadir.

Un moş de 60 de ani. Bogat.

Nu ştiu ce le-a zis alor mei, dar vor să mă mărit cu el.

- O să-mi distrugă viața. - Cum adică ? E posibil aşa ceva ?

I-au promis. Nici la poliție nu pot merge.

Aşa chiar că mă omoară. Amândoi frații mei au cazier.

- Stai liniştită. O să rezolvăm cumva. - Nu vreau să-ți fac şi ție necazuri.

Alo ?

Da, îmi caut un producător. Sigur că vreau să revin.

Ne putem întâlni. Azi ? Vin imediat. Trimiteți-mi adresa.

Ne-am înțeles. Pe curând ! Ne vedem acolo.

Am ceva urgent de făcut. Trebuie să plec.

Bine, soră.

Soră ?

Cum să-ți spun ? Te porți ca o soră cu mine.

Am zis ceva rău ? Te-ai supărat ? Dacă nu vrei, nu-ți mai spun.

Nu, nu m-am supărat. Chiar mi-a plăcut.

Trebuie să plec. Tu ce o să faci aici ?

Te aştept. Pot să fac ordine, gătesc.

Dar dacă se întorc ?

- Crezi că se întorc ? - Nu ştiu, dar nu pot risca.

Nu te pot lăsa singură. Aş sta cu gândul la tine.

- Vino şi tu cu mine. - Bine, vin.

- Nu ieşi încă. Să mă uit eu întâi. - Bine.

Vino cu mine.

Vino !

- Vino încoace ! - Te rog, ajută-mă !

- Vine cu noi. - Nu vine !

Crezi că mă sperii cu ăla ? Sunteți bandiți ?

Nu poți s-o iei de lângă mine !

- Dă-te laoparte ! - Dă-te tu !

- Condu ! Pleacă ! - Accelerează, te rog !

- Gata. - Mi-e frică.

Să nu-ți fie frică ! N-o să se întâmple nimic.

O să mă găsească. N-o să mă lase în pace.

Nu. Nimeni nu-ți va face nimic.

- Ăla e Kenan ? - Da. El a ascuns armele.

Ia uite la prăpăditul de Kenan ! Armele sunt înăuntru ?

Cred că da.

Ce înseamnă "cred" ? Sunt înăuntru sau nu ?

Sunt înăuntru.

- Bine ați venit ! - Mulțumesc. Să aveți spor !

Mulțumesc.

Eu am o întâlnire de afaceri. Tu stai aici, da ?

- Comandă-ți ceva de băut. - Bine, soră.

Nu te speria. Sunt aici, am grijă de tine.

- Bună ziua ! Eu sunt Efe. - Bună ziua ! Eu sunt Nisan.

- Îmi pare bine să vă cunosc. - Şi mie. Mulțumesc.

De ceva vreme nu v-am mai văzut.

Ați apărut, ați avut succes, apoi ați dispărut.

Cred că au fost nişte probleme cu fostul producător.

Da, au fost. Aşa e viața !

Au apărut obstacole, probleme, situații neplăcute.

Acum vreau să o iau de la capăt.

Excelent ! Tocmai pentru asta am vrut să ne întâlnim.

Suntem o companie cu tradiție

şi, în ultima vreme, susținem mulți artişti tineri.

Poate lucrăm împreună un nou album.

Sigur. Am mai multe piese pregătite.

Dacă doriți, vă pot trimite demourile.

- Perfect ! Ce doriți de băut ? - O cafea, vă rog.

Alo, Eşref ? Am găsit depozitul. Armele sunt aici.

Bine. Aşteptați să se întunece şi venim şi noi.

În regulă.

- Ce zice ? - A găsit unde sunt armele.

De ce aşteptăm să se întunece ? Intrăm peste ei, şi gata.

Aşteptăm, Gürdal. Abia am ieşit de la tribunal.

Are dreptate.

Mulțumim.

Aici aveți telefonul meu, adresa de e-mail, toate datele.

Trimiteți-mi întâi demourile să le ascult.

După aceea discutăm ce facem mai departe.

- De acord ? - Da, sigur.

Acum trebuie să plec. Am o şedință. Vă cer scuze.

Nicio problemă.

- Mă bucur că v-am cunoscut. - Asemenea.

- Hai să mergem şi noi. Eşti bine ? - Da, sunt bine.

Mi-ai purtat noroc.

- Serios ? - Da.

- Eu sunt cam ghinionistă. - Nu mai spune aşa ! Hai să plecăm !

O zi bună ! La revedere !

Alo, dnă Irmak ? Bună ziua !

Pentru puțin. Îl respectăm mult pe dl Eşref.

Pe curând, dnă Irmak !

Irmak, unde e Eşref ? Trebuie să vorbesc cu el.

Eşref, parcă ai vrea să ne spui ceva, dar nu poți.

- Dacă aş putea, profesore... - Spune. Poate avem cum să te ajutăm.

Dnă Nisan ?

Dă-te laoparte ! Trebuie să vorbesc cu el.

- Ce se întâmplă ? - Dă-te laoparte !

Ce mai vrei de la mine ? Lasă-mă odată în pace !

Ce se întâmplă ?

Ai aflat că-mi caut producător. Nu ştiu cum ai aflat.

Omul m-a sunat, m-a chemat la o întâlnire,

iar eu, ca o proastă, m-am dus !

- N-am nicio legătură cu asta. - Nu mă minți ! L-am auzit vorbind.

Ascultă-mă bine, Eşref.

Nu mai faci parte din viața mea, şi nici eu, din a ta. Ai înțeles ?

Ce am făcut ? Am vrut doar să-ți dau o mână de ajutor.

Pentru ultima dată. Suntem duşmani ?

Da, suntem duşmani. Ştii de ce ? Pentru că tu ai vrut să fie aşa.

Nisan, a fost doar o favoare. Nu mai exagera.

Nu vreau favoruri de la tine.

Eu vreau un bărbat în viața mea. Ai înțeles ?

Nisan, am vrut să-ți fac un bine.

Nu mai face nimic ! Nu te mai gândi la mine !

Nu-mi mai face niciun bine ! Şterge-mă din mintea ta !

Mi-ai distrus viața !

Blestem ziua în care te-am cunoscut ! Blestemat să fii şi tu !

Stai puțin. Tu m-ai trădat, nu eu.

Ți-am explicat tot, nu ?

Tu ai fost cel care n-a vrut să înțeleagă. Scuze !

Codul vostru de mafioți nu vă permite.

E împotriva principiilor voastre.

Altfel, mi-ai fi tras deja un glonț în cap. Aş fi fost moartă, nu ?

- Vezi că depăşeşti măsura ! - Pune-mă la punct, atunci.

De fapt, tu ai depăşit măsura, amestecându-te în viața mea.

Bine, Nisan. N-o să mai fac asta.

Nu că "n-o să mai faci" ! Nici nu mai poți !

- Nu mă scoate din sărite ! - Şi dacă te scot, ce faci, Eşref ?

Pleacă de aici. Pleacă, Nisan !

N-o să mă mai vezi niciodată şi n-o să te mai ajut.

Asta chiar ar fi o favoare.

De acum, sunt pe cont propriu. Sunt singură.

Crezi că eu nu sunt ?

O să-mi construiesc o viață nouă. Şi în viața aia nu mai ai loc, Eşref.

Am înțeles, dnă Nisan. Am înțeles foarte bine.

Perfect, dle Eşref !

- Hai să mergem ! - S-a întâmplat ceva ?

Să mergem.

- Ce-a fost asta ? - E totul în regulă ?

Nu, frate. De fata asta n-o să mai scăpăm niciodată.

Aşa se întâmplă. Abia s-au despărțit.

Sunt replici ale cutremurului. N-ai ce-i face.

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 73, SERIA 2