Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 54

Eşref, cine e cel care ne-a trădat ?

Cică o să vină în curând. O să aflăm împreună.

Să vină, să vedem !

Jur că n-am spus nimic !

Nu-mi spune mie, o să-i zici lui Eşref.

N-am spus nimic nimănui. Nu sunt informatoare !

Ce se întâmplă ?

Eşref, jur că n-am făcut nimic. N-am zis nimic rău, jur !

Saliha ?!

Da !

- Dnă Selma ! - Alo ! Nisan !

Am ajuns acum la hotel. Vorbeau despre informator.

Au adus-o acum pe Saliha. Are vreo legătură cu dv. ?

- Nu se poate ! Au prins-o ? - Cum adică ?

Ne-a dat nişte informații, dar lucruri fără importanță.

Şi ce facem acum ?

Nisan, trebuie să-i opreşti ! Să nu-i facă fetei ceva rău.

Eu ? Ce pot face eu ?

Bine.

Colabora cu doamna procuror Selma. Nu de mult timp.

Când a prins-o, procuroarea a pus presiune pe ea pentru informații.

Era să intru la închisoare ?

Fată, în ce mizerii te-ai băgat de la vârsta asta ?

Jur că nu i-am zis nimic rău !

- De câtă vreme faci asta ? - Nu de mai mult de o lună.

O lună...

Mătuşa Hafize ştie ?

Ai intrat în casa noastră,

ai stat la masa noastră, ai mâncat din mâncarea noastră.

Şi, după toate astea, m-ai trădat, Saliha ?

În ce naiba te-ai băgat, fato ? De ce naiba nu ne-ai zis ?

Poate că procuroarea te-a presat, poate te-a amenințat.

Dar de ce ai făcut asta de capul tău ? De ce nu ne-ai zis nouă ?

Ce facem acum cu ea ?

- Eşref ! Ce se întâmplă ? - Te rog să ieşi, Nisan !

- Saliha, ce cauți aici ? - Nisan, ajută-mă, te rog !

Eşref, am întrebat ce se întâmplă. Ce aveți cu fata asta ?

Puştoaica asta i-a ciripit nişte informații doamnei procuror.

E adevărat ?

M-a amenințat. M-a prins în flagrant. Voia să mă bage la închisoare.

N-am avut încotro, dar jur că n-am făcut nimic. Jur !

Eşref, ai auzit-o. N-a făcut nimic.

Trădarea n-are nicio scuză. Are un preț.

Cum vorbeşti aşa ? Ce preț ? E o copilă.

Şi ce ştia ea despre voi ? Ce putea să spună ?

Nisan, n-are legătură cu tine. Mă aştepți afară, te rog ?

- Hai, Nisan ! - O clipă, Irmak !

- Ce-i veți face fetei ? - Îşi va primi pedeapsa.

- Cum ? - O să mă gândesc.

Eşref, nu mai vorbi aiurea !

Nu poți s-o ierți ? E doar o copilă. A greşit.

Nu iert trădarea. Indiferent cine ar fi.

N-ai pic de milă, de compasiune ?

Cine are milă de un trădător ajunge demn de milă într-o zi, Nisan.

Lăsați tâmpeniile astea ! Nu mă enerva, Eşref !

Ce putea să vă facă biata copilă ?

Nu ştim ce i-a zis procuroarei. Dacă ne arestează poliția pe toți ?

Fată dragă, spune-le şi lor ce i-ai zis procuroarei.

Nimic ! Nici nu ştiu nimic.

I-am zis când a venit Eşref acasă şi când a plecat. Jur !

Bun. Deci nu i-a zis nimic.

Cum putem fi siguri, Nisan ? Cum să avem încredere în ea ?

- Poate zice aşa de frică. - Normal că îi e frică de voi.

Hai să mergem ! Plecăm.

Dați-vă laoparte !

Te bagi în treburi care te depăşesc, Nisan Akyol.

Eşref, zi-le oamenilor tăi să se dea laoparte !

Tu poți să pleci, dar fata rămâne. O să stau de vorbă cu ea.

- Aşa ? - Da.

Dacă te atingi de vreun fir de păr de-al ei,

n-o să mă mai vezi niciodată. Jur că n-o să mă mai vezi !

Nu-ți face griji ! Nu pățeşti nimic.

Dați-vă !

Ce-i cu Nisan ?

Spre deosebire de tine, ea are conştiință.

Cum adică ? Noi n-avem conştiință ? Avem o misiune. Avem nişte reguli.

Avem vreo garanție că mâine nu intrăm la puşcărie ? Nu.

Puştoaico, ia treci tu aici ! Vino !

Stai jos ! Acum spune-ne ce i-ai zis procuroarei !

V-am zis deja. I-am explicat lui Irmak.

Ce mă interesează pe mine de Irmak ? Eu sunt Irmak ? Semăn cu ea ?

Acum spune-mi şi mie ! Hai, zi-mi frumuşel !

Eşref e furios pe mine, dnă Selma, extrem de furios.

Aşa că nu cumva să interveniți. Vă rog eu mult.

O să rezolv eu cumva. Vă rog mult să nu interveniți.

Niciun semn de la omul Bătrânului. A dispărut.

Nu ştiu unde să-l găsim. Nu ştiu nici ce vom face.

- Tu ce faci ? - Mă gândesc la negociere.

- Ce negociezi ? - Viața mea.

Nu pricep nimic, Dinçer.

O să-i duc Bătrânului tot ce am. Şi despre Rüya.

Poate îl conving, poate mă iartă şi îmi mai dă o şansă.

Asta dacă Bătrânul acceptă să te primească.

O să ne vedem. Trebuie. Mâine găsesc o soluție să ne vedem.

Uită-te şi tu ce am pățit, în ce hal am ajuns !

Puteți pleca. Lăsați-ne un minut !

- Ce vrei să-mi faci ? - O să te întreb ceva.

- Ce ? Ce anume ? - O ştiai mai de mult pe Nisan ?

Nu. Am cunoscut-o la voi acasă.

- De ce te-a apărat aşa ? - Nu ştiu.

Nu-mi ascunde nimic !

Nu-ți ascund. Jur că n-o ştiam dinainte.

M-ai pus într-o situație dificilă. Şi pe bunica ta. M-ai dezamăgit.

Îmi pare foarte rău, serios.

Nu ştiu ce o să-ți fac. Dar ştiu un singur lucru.

Viața ta nu va mai fi la fel, Saliha.

- Ce a zis Eşref ? S-a supărat rău ? - Foarte.

- Ce o să-i facă ? - Habar n-am.

Să vorbesc şi eu cu el ?

Vorbeşte, dar nu ştiu dacă are vreo importanță.

Dumnezeule ! Mai bine muream înainte să apuc ziua asta.

Nu mai spune aşa ! Stai să vedem !

Ayten, voiam să văd ce faci. Pot să intru ?

Intră !

Faruk, ce ne facem ? Nu pot să uit. Cum o să mai dorm ?

La fel am pățit şi eu la început. Cu timpul, te obişnuieşti.

L-am omorât şi l-am îngropat. Am devenit o criminală.

Eu sunt criminalul. Tu eşti doar Ayten.

Bine, dar te-am ajutat şi eu.

Ce era să fac ? Să-l îngrop singur ?

Cum poți să te porți normal ?

Ayten, ar fi bine să nu afle nimeni asta.

Normal. Cui să-i zic aşa ceva ?

Asta spun şi eu. Trebuie să rămână secretul nostru.

Fir-ar să fie ! Ce o să fac eu aici ?

Ayten, dacă vrei, pot să rămân cu tine.

Nu, nu e nevoie. Mă descurc.

Aici o să fii în siguranță. Nu-ți face griji !

Nu te-a văzut nimeni, nu ? Nu vine poliția.

Ayten, tu n-ai făcut nimic. Eu am făcut totul.

Iar o să intri la puşcărie ?

Da, dacă ăsta e cel mai bun lucru pe care-l pot face pentru tine.

Noapte bună ! Sună-mă dacă e ceva. O să fiu aici toată noaptea.

Nisan, deschide uşa !

Ce te-a apucat cu noaptea-n cap ?

- Deschide ! - Ce te-a apucat cu noaptea-n cap ?

De ce nu-mi răspunzi la telefon ? Nici la mesaje nu mi-ai răspuns.

Nu-ți răspund. Întâi îmi promiți ceva.

Nisan, cum ai putut să aperi o informatoare, o trădătoare ?

- Ce e cu tine ? - De fapt, ce e cu tine ?

Ce vrei să spui ? Ce insinuezi despre mine ?

Deschide şi vorbim.

Până nu-mi vorbeşti cum se cuvine, uşa asta nu se va deschide !

Nu te chinui degeaba !

N-ai cum să intri în casa asta, Eşref Tek.

Ce faci ?

Nimeni nu-mi închide uşa în nas.

Eşref, ce faci ? Ce crezi că faci ? Psihopatule !

E doar un geam, se rezolvă. Nu exagera !

Ce tot spui acolo ? Mi-ai distrus casa !

O distrug, Nisan. La nevoie, distrug toată planeta.

Nu mă face să-mi pierd răbdarea !

Dacă vin la uşa ta, uşa aia se va deschide.

Eşref, pleacă din casa asta. Pleacă, te rog !

Nu plec.

Fă cafea pentru amândoi.

Vrei s-o iau razna ?

Te simți bine, Eşref ? Eşti beat cumva ?

Nu, Nisan, asta e starea mea normală.

Când mă enervez, văd negru în fața ochilor.

Îmi pierd mințile când cineva îmi închide uşa în nas.

Sper s-o pățeşti şi mai rău !

Întâi îmi dai explicații.

De ce m-ai sfidat de față cu toată lumea ?

Cum să-mi spui că n-o să te mai văd niciodată ?

E adevărat ce ți-am spus. Nu sunt genul de femeie care tace

atunci când ataci o copilă ca un monstru.

Da, te iubesc, dar şi iubirea are o limită.

Chiar credeai că-i voi face rău acelei fete ? Acelei copile ?

- Tu ai spus că nu ierți trădarea. - Nici nu iert, dar asta e altceva.

- Mă crezi un criminal nebun ? - Nu eşti ?

Atunci, nu trebuia să mă iubeşti.

- N-am vrut să spun asta. - Dar ce ai vrut să spui ?

Nu încerca să ieşi ca uleiul deasupra apei. Nu despre asta vorbeam.

Ba exact despre asta vorbeam ! Despre ce criminal nemilos sunt eu.

Gata, mi-a scăpat fără să vreau.

Aşa iese adevărul la iveală, pe neaşteptate.

Îmi pare rău, Eşref, dar nu te aştepta să fiu înțelegătoare

după ce mi-ai spart geamul şi ai intrat cu forța aici.

Şi, pe deasupra, tot tu faci pe supăratul !

Bine, o să-ți înlocuiesc geamul.

Unde pleci ? O clipă ! Treci aici ! Nu merge aşa.

După ce mi-ai distrus casa, nu pleci când ai tu chef, Eşref Tek.

Nisan, am venit să te iau şi să te duc undeva.

- Unde ? - Nu contează.

Dacă-mi promiți că nu-i faci nimic Salihăi,

ne împăcăm.

Nici eu nu vreau să mă cert cu tine.

M-ai rănit foarte tare, Nisan,

fiindcă te-ai gândit că-i pot face rău unei copile.

- Asta crezi tu despre mine ? - M-am speriat.

Nu uita că şi eu am fost acuzată că sunt informatoare.

Tu eşti cineva, ea e altcineva.

Cum adică ?

Tu eşti a mea. Eşti o parte din mine. Ea nu e nimeni.

Bine, fă-mă cu ou şi cu oțet. La figurat, desigur.

- Îmbracă-te, plecăm. - Şi casa ?

Se ocupă băieții.

Bine. Mă pregătesc.

- Alo, Eşref ! Am veşti. - Ce veşti ai ?

Am găsit pe cineva.

Frații noştri din Burdur au făcut săpături pentru noi.

Au găsit-o pe mama lui Firat Koral.

Pe mama lui ? Cine e ? Unde e ?

Nevin Koral. E la un azil privat.

Nevin Koral, azil privat. Unde e azilul ăsta ?

Acum caut, nu-mi ia mult timp. Te anunț imediat.

Faruk, grăbeşte-te !

Dacă o găsim pe mama lui, îl găsim şi pe Firat Koral.

Stai liniştit !

- Alo ! - Dnă Selma, am noutăți importante.

- Ce s-a întâmplat ? - Mama lui Dinçer trăieşte.

Eşref a zis adineauri că e într-un centru de îngrijire.

Abia a aflat, e o informație nouă.

E posibil să fie adevărat, fiindcă am văzut-o acasă la Dinçer.

Dar femeia nu mai e acolo acum. Cum de nu m-am gândit la asta ?

Sigur ştie ceva mama lui Dinçer. Am văzut-o pe femeia aia în casă.

Dacă o găseşte, se apropie tot mai mult de Dinçer.

- Puteți s-o găsiți înaintea lui ? - Îi pun să verifice imediat.

Bine. Trebuie să ajung acolo înaintea lui Eşref.

- O să te sun. Întâi să afle unde e. - Bine, mulțumesc.

Să mergem să vorbim cu Eşref ! Intervii şi tu. Te respectă.

- Bătrânul a ucis-o pe mama, nu ? - Da.

Deci e şi duşmanul meu. Să-i povestim totul !

Ce va spune Eşref când va afla că suntem tată şi fiu ?

Ce să spună ? Se va bucura.

- Dar se va afla că nu eşti orfan. - E mai bine decât să fiu mort.

O să pară că l-am lucrat pe Eşref pe la spate. Nu e demn de mine.

- Asta şi faci. - Taci ! Ai grijă ce spui !

Dar e vorba despre capul fiului tău. Vrei să mă omoare ?

Găsim altă soluție.

De fapt, dacă aş afla unde e ăla şi i-aş spune Bătrânului,

toate problemele noastre s-ar rezolva.

Unde să-l găsim ?

Tată !

Chiar trebuie să-ți zic eu totul ? Îl găseşti tu.

Tot trădare s-ar numi.

Bine, atunci, mă duc şi mă predau Bătrânului.

Aşa nu se poate, aşa nu... Dar cum se poate ?

Mă arunci în ghearele morții cu bună ştiință.

De-aia mi-ai apărut în cale ? Să-mi tai craca de sub picioare ?

Tu faci toate rahaturile, apoi eu sunt vinovat.

Nu ți-am zis de atâtea ori să te întorci de pe drumul ăsta ?

Dar nu m-ai ascultat.

Dacă nu preluam conducerea, Orfanii ar fi rămas singuri.

Tata Yakup murise, Eşref intrase la puşcărie.

La asta m-am referit eu ? I-ai băgat pe toți în afaceri murdare.

Acum culegi ce ai semănat !

Să lăsăm deoparte trecutul. Zi-mi dacă o să-mi fii tată de acum !

Stai puțin, că-mi facii şi mie probleme. O să-mi strici reputația.

Lasă-mă să mă gândesc !

Asta-nseamnă să fii tată. E greu, nu ?

Habar n-ai prin câte am trecut eu.

- De ce am venit aici ? - Vreau să-ți arăt ceva. Vino !

Ce e aici ?

CANTINA SOCIALĂ "TATA YAKUP"

E datoria mea.

Cum adică ?

Aici, sărmanii, săracii şi orfanii primesc gratis trei mese pe zi.

- Serios ? - Făcusem o promisiune.

Vino !

- Spor la treabă, dnă Emine ! - Mulțumesc. Bine ai venit !

Cum merge treaba ?

Merge bine. S-a dus vorba că am deschis localul.

- Poate veni cine doreşte. - Să vină ! Fă cunoştință cu Nisan !

- Bine ai venit, draga mea ! - Bine v-am găsit ! Să aveți spor !

Mulțumesc.

Saliha !

Saliha, tu ce cauți aici ?

De acum o să fiu aici. O să muncesc aici.

În primul rând, să nu mai faci prostii !

În al doilea rând, mulțumeşte-i lui Nisan pentru asta.

Îți mulțumesc mult, Nisan.

Când ai zis a doua oară că n-o să te mai văd,

mi s-au înmuiat picioarele.

Nici nu ştiu ce să-ți spun, Nisan. Îți mulțumesc mult.

Pentru puțin.

- Ai mâncat ceva azi ? - Nu.

- Ne dai două supe de linte, te rog ? - Luați loc, vi le aduc eu.

- Poftă bună, copii ! - Mulțumim.

Dar locul ăsta e pentru orfani. Tu pari a fi bogătan.

- Şi eu sunt tot orfan, băiete. - Şi eu, la fel.

Nu prea cred. Sunteți bine îmbrăcați.

Dacă aude Eşref, nu mă bag.

Cine-i ăsta ? Ce învârte ?

Eşref e tatăl Orfanilor. Şi prietenul sărmanilor.

Eu n-am auzit aşa. Cică nu e om de omenie.

Doamne fereşte ! E un om cum rar găseşti.

Da ?

- Tu-l cunoşti pe omul ăsta ? - Sigur că da.

Ține mult la mine. Nu se dezlipeşte de mine.

Dar acum sunt cam supărat pe el. N-a mai trecut de mult pe aici.

O avea treabă. Sigur o să vină.

- Poftă bună, Eşref ! Poftim ! - Eşref ?

- Frate, eu... - Stai jos şi mănâncă, figurantule !

- Poftă bună ! - Mulțumim, Eşref.

- Poftă bună şi ție ! - Poftă bună !

Eşref era cu adevărat fericit doar în astfel de momente.

Când îşi ținea promisiunea făcută tatei Yakup,

când Nisan era alături de el

şi când cei nevoiaşi aveau cu ce să-şi umple stomacul,

se simțea un om bun.

Ştia că nu e om bun, dar îi plăcea senzația asta.

- Ea e mama ? - Da.

Era o femeie frumoasă.

Era frumoasă din toate punctele de vedere.

Ce crezi că s-ar fi întâmplat dacă ar fi trăit ?

Are vreun rost să ne gândim la asta ?

Ce-a fost a fost. Unii au murit, alții au supraviețuit.

Nu-i mai am pe cei dragi.

Eu am avut de pătimit.

Am crescut pe străzi, fără mamă, fără tată,

printre bătăi, scandaluri şi derbedei.

Să ne răzvrătim ? Tot nu se schimbă nimic.

Asta ne-a fost soarta. N-avem cu cine ne certa.

- Mă iubea ? - Şi încă cum !

Te săruta, te mângâia şi te privea îndelung după ce adormeai.

N-am simțit niciodată căldura unei mame.

Ştii ce invidiam cel mai mult ? Diminețile de Bairam.

Îi vedeam pe copii, îmbrăcați toți impecabil,

ca scoşi din cutie, cu pantofi noi-nouți în picioare.

Asta mă sfâşia.

Mă rugam toată noaptea să nu mai vină diminețile de Bairam.

Să nu mai vină, să nu mai văd.

Nici acum nu-mi plac sărbătorile.

Ascultam şi cântecul ăla vechi,

care zice că, de Bairam, când toată lumea se veseleşte,

să te duci la munte, ca să ai linişte.

- Îl ştii ? - Da.

Cântecul ăla e rezumatul copilăriei mele.

- Dacă aş muri acum, ți-ar părea rău ? - Depinde cum ai muri, Kadir.

- Nu sunt copilul tău ? - Ba da.

Dar onoarea, demnitatea şi mândria

sunt mai importante decât propriul copil.

Un bărbat adevărat moare cu demnitate.

Nu contează cine eşti. Important e cum ai trăit.

Mănâncă tot, să mai creşti puțin. Ai rămas cam mic.

- Eşref, răspund la telefon. - Bine.

Nu prea pot să vorbesc.

Îți trimit adresa. Am găsit-o pe femeie.

- Bine. Mă duc eu întâi. - Nisan, te rog să ai grijă !

- La revedere, băieți ! - La revedere, Eşref !

Sărut mâna pentru masă. Îți mulțumesc pentru tot.

La revedere, Saliha !

Sună-mă repede şi spune-mi că avem ceva urgent de făcut.

Vin acum.

Îți mulțumesc mult.

N-aveam încotro. M-ai amenințat rău de tot.

Aşa de important e pentru tine dacă nu mă mai vezi ?

Uneori cred că tot n-ai înțeles cât de mult te iubesc.

Ba da, am înțeles, dar îmi place s-o aud.

Scuze.

Da, Ceren ! Ce este ?

Fir-ar să fie ! Credeam că s-a întâmplat ceva.

Bine, o să vin.

Ce e ?

Trebuia să mă văd cu Ceren şi am uitat complet.

Sunt reduceri, mergem la cumpărături. Mă laşi undeva pe drum, da ?

- Cum aşa ? Te duc eu. - E bine şi aşa.

Alo, Eşref ! Am găsit-o.

În zona Bahçeköy, strada Sarniç numărul 12.

- Bine, mă duc eu şi verific. - În regulă, du-te !

- O zi bună ! - Mulțumesc.

Ceren, tu rămâi aici. Dacă vine Eşref, mă suni imediat.

Nisan, dacă află Eşref, o să avem probleme,

dar, dacă aude Dinçer, o să avem o problemă mult mai mare.

Lasă că rezolv eu cumva. Tu stai după colț, cu ochii la drum.

Bine, Nisan. Sper să nu dai de probleme.

Bună ziua ! Serviciu uşor ! Am venit în vizită la Nevin Koral.

- Sunteți rude ? - Nepoata ei.

- Numele ? - Elif Koral.

- Semănați cu cineva... - Poate.

Stați să mă uit, să nu greşesc. Mergeți pe hol, la numărul 18.

- Mulțumesc mult. - Cu plăcere.

Nu vă deranjez, nu ?

Vă amintiți de mine ?

Ne-am mai văzut. Am lucrat cu Dinçer.

V-ați amintit de mine ? Sunt Nisan Akyol.

Am câteva întrebări pentru dv. Mă auziți ?

Nu, încă n-a început să urce pe scenă, dar o va face în curând.

Da, sigur, o va face când se va simți mai bine.

Sigur...

Înțeleg. Da, voi organiza o conferință de presă înainte.

Vă voi anunța şi pe dv. Nu vreți să discutăm asta altă dată ?

- În ce cameră e Nevin Koral ? - Poftim ?

Am înțeles că Nevin Koral e aici. Trebuie să discut urgent cu ea.

- Sunteți rude ? - Nu.

- Mă scuzați, nu vă pot da informații. - V-am întrebat în ce cameră e !

Ce vă voi întreba e foarte important pentru mine.

Eu am fost la ferma aia în copilărie ?

Am venit acolo după cutremur, dar nu-mi amintesc nimic.

Am fotografii. Mi s-a zis că am fost la ferma aia.

Cică şi Dinçer a fost acolo.

Eram acolo când a murit soțul dv., Feridun Koral ?

Vă implor să mă ajutați. Ştiu că nu vă simțiți bine,

dar nu am pe cine altcineva să întreb în afară de dv.

Da sau nu ? Puteți să-mi răspundeți ?

Aşa rămâne. Mulțumesc. O zi bună !

La naiba !

Când a venit ăsta ?

Da, Ceren.

Nisan, ieşi repede de acolo ! A venit Eşref. Ieşi repede !

- N-am văzut când a venit. - Ce ai spus ?

- Domnule ! - Ce e ? Care-i problema ?

N-aveți voie să intrați în camera aia. Trebuie să vă conduc afară.

Nu mă face să te rănesc ! Nu-mi sta în cale !

Nu intră decât personalul acolo.

Ți-am zis să nu-mi stai în cale. Doar n-o mănânc !

Tu eşti mama lui Firat Koral ? Trebuie să-l găsesc pe fiul tău.

Ai la tine vreo fotografie cu el sau altceva care-i aparține ?

Domnule, doar v-am spus că doamna nu poate vorbi.

Nu ne deranja !

Ştii cine sunt eu ? Eşref, puştiul care ți-a ucis soțul.

Îți aminteşti noaptea aia ? Fiul tău a pornit pe urmele mele.

Şi-a schimbat nume, identitate, absolut tot.

Se crede mare răzbunător.

Are habar de toate rahaturile pe care le-a făcut tatăl lui ?

N-ai de gând să vorbeşti ? Dacă vrei, îți reamintesc eu.

Ştiai foarte bine că o hărțuia pe copila aia.

Ştiai, dar n-ai zis nimic.

De-aia ți-am omorât soțul. Şi o să-l omor şi pe fiul tău.

Unde e ? Ai vreo fotografie cu el ?

Unde-i tipul ăsta ? Sigur ştii tu ceva.

Vorbeşte ! Trebuie să-l găsesc !

Vă rog să ieşiți.

Am chemat poliția. Va fi aici în curând.

Lăsați-mă ! Nu-mi faceți probleme !

Unde-i femeia aia ? În fine, să nu mai deranjăm pacienta.

Nisan, ce ai făcut ? Te-a văzut ? Am crezut că înnebunesc.

Nu m-a văzut. Dar a vorbit cu femeia.

- Eşref ? - Da.

Tatăl lui Dinçer a molestat o copilă.

- Pe cine ? - Pe Rüya. Pe Rüya a hărțuit-o.

Vino, o să-ți povestesc !

Faruk, femeia aia nu vorbeşte. E bolnavă.

Pune un om acolo să verifice cine intră şi cine iese.

Să ajungeți şi la documente !

Trebuie să existe o rudă, cineva din familie.

Sunt lucruri pe care nu le ştiți în legătură cu Eşref.

V-am adus tot. Ştiu care e punctul lui slab.

Care e ?

O să trăiesc ?

- Întâi demonstrează-ți loialitatea. - Sigur.

Eşref a găsit-o pe mama ta.

Dacă a găsit-o pe mama ta, e pe cale să te găsească şi pe tine.

Dacă dă de tine, dă şi de Bătrân. Şi nu vrem asta.

- Cum a aflat că e acolo ? - Din neglijența ta.

- Ce vreți să fac ? - Scapă de femeia aia.

Ce ? E mama mea. Şi e bolnavă, nu poate vorbi.

Nu ne interesează. O amenințare e o amenințare.

Ori viața ta, ori a mamei tale. Tu alegi.

- La terenul de fotbal. - La teren ?

Nu s-ar fi gândit nimeni la locul ăla, aşa că l-am ascuns acolo.

- Şi e în siguranță acolo ? - Da.

- Tu ce ai făcut ? Ai aflat ceva ? - Nu.

- Dacă afli ceva, mă anunți. - Sigur.

Mulțumesc.

- Dă-mi pasă ! Ia-o înapoi ! - Ajunge, omule !

- Ce ai, frate ? De ce eşti supărat ? - N-am nimic, nu mai insista !

Eşref s-a dus la mama lui Firat Koral.

Şi ?

Femeia e foarte bolnavă. Nici nu poate vorbi.

Şi ce facem ?

Eşref are un plan în minte, dar e riscant.

- E cu artificii ? - Sigur că da.

Pe mine nu mă deranjează.

Nu mai stați supărați ! Parcă ați avea pe umeri lumea toată.

Zici ca alergăm noi să le rezolvăm pe toate !

Ce Dumnezeu ? Relaxați-vă !

- Dar asta facem. - Dacă asta facem, asta e !

Acum hai să adunăm toate piesele !

Bine. Eşref a omorât pe cineva când avea 15 ani.

- Pe Feridun Koral, tatăl lui Dinçer. - Da.

De ce l-a omorât ?

Ți-am zis. Molestase o fată. Era un pervers.

- Presupunem că fata asta e Rüya. - Da.

- Bun. Şi erai şi tu acolo. - Aşa se pare.

Nisan, dacă tu eşti fata asta căreia ei îi zic "Rüya" ?

Nu sunt eu. M-ar fi recunoscut Eşref. Doar o caută de ani de zile.

Sigur. Dacă n-o recunoşti, de ce o mai cauți ?

Exact.

Dar, dacă e adevărat, atunci, bărbatul ăla m-a...

Stai, nu te gândi la asta ! E doar o presupunere.

Îmi pierd mințile. Nu pot să-mi amintesc.

Când am fost acolo ? Cât am stat ?

Mai eram acolo sau plecasem când a fost ucis omul ăla ?

Fir-ar să fie ! Nu pot să-mi amintesc nimic !

Terapia cu hipnoză a dat roade ?

E operație, Ceren ? Mi-au pus un stent la inimă ?

Asta poate dura luni sau ani de zile.

Nu-i nimic. Poate va da roade. Oricum n-avem altă soluție.

Ce să facem ? Să-ți dăm cu parul în cap ca să-ți aminteşti ?

Asta poate e o idee mai bună, să ştii.

Nu se poate. Îl sun pe medic.

Doamne, Te rog, să se termine odată perioada asta !

- Cu procuroarea ai vorbit ? - Da, i-am spus totul.

Bine. Sun la medic acum.

- Ascultă-mă ! Am aflat unde e. - Unde ?

Nu cumva să spui vreodată că ai aflat de la mine.

Promit !

- Încă ceva ! - Spune !

Dacă pățesc ceva Eşref şi băieții...

Îți promit. N-am nimic cu ei. Acum încerc să-mi salvez pielea.

Să te protejezi şi tu ! Nu vreau să-mi frângi inima.

Îl iei pe omul ăla, îl predai Bătrânului, şi atât.

Am înțeles. Atât.

L-au ascuns în baraca de la teren.

La teren ? Şi unde-i locul ăsta ? Lasă că-l găsim noi !

Trebuie să fie acolo unde l-au împuşcat pe Gürdal.

Bine. Eu plec. Mă duc cu Kenan să-l luăm pe individul ăla.

Mulțumesc mult. Mi-ai salvat viața.

- Să nu spui nimănui ! - Nu-ți face griji !

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 54, SERIA 2